Sunteți pe pagina 1din 24

CUPRINS: Introducere.2 Analiza cadrului normativ-legislativ privind modalitile de plat n RM.

3
LUCRARE INDIVIDUAL NR.1: LUCRARE INDIVIDUAL NR.2: LUCRARE INDIVIDUAL NR.3

Totalitatea modalitilor de plat.. 6

:Incasso-ul Documentar...8 Ordinul de plat..13 Acreditivul documentar..16

LUCRARE INDIVIDUAL NR.4: LUCRARE INDIVIDUAL NR.5:

Concluzii..23 Bibliografie..24

INTRODUCERE
Instrumenele de plati sunt monedele propriu zise si anumite documente bancare operationale pe suport hartie, magnetic sau electronic, care functioneaza pe baza unor tehnicii specifice de operare, circuite si securizare in vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar. Aceste instrumente sunt emise de banca centrala (moneda efectiva) si bancile comerciale (moneda scripturala) cu aprobarea bancii centrale pentru a se asigura o forma standardizata si un continut economic si juridic care sa permita transferul de fonduri in deplina siguranta si delimitarea responsabilitatilor participantilor la transferul bancar. Aceste instrumente se pot folosi si de entitatile non bancare ca posta, firmele de d econtari sau cele pentru operatiuni cu titluri, autorizate expres de banca centrala pentru a opera in domeniul transferurilor de fonduri. Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemului monetar si prin acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare. Relatiile din cadrul sistemului de plati sunt relatii pecuniare si acestea trebuie sa se finalizeze prin plata definitiva si irevocabila pentru ca tranzactia sa se incheie si sa inceapa un nou ciclu. In economiile de piata moderne agentii economici dispun de o varietate de metode pentru a face plati. Astfel, de regula, ei aleg instrumentul de plata pe care il considera adecvat necesitatilor lor, din perspectiva vitezei de executie, a costurilor de tranzactie, a caracteristicilor locale precum si a cadrului legal care reglementeaza obligatiile de plata. n ansamblul relaiile financiar - valutare internaionale, plile i decontrile internaionale ocup un loc bine determinat. Acest flux financiar este rezultatul derulrii operaiunilor comerciale internaionale (export / import), cea mai mare parte a acestora fiind derulate prin bncile comerciale. Modalitile de plat utilizate n comerul internaional s-au diversificat continuu, odat cu mutaiile ce au avut loc n cadrul economiei mondiale i a perfecionrii tehnicilor i tehnologiilor de transmitere a mesajelor. Pentru derularea corespunztoare a plilor internaionale, un rol important l au reglementrile recunoscute i acceptate n relaiile bancare, elaborate de Camera de Comer Internaional de la Paris. n prezent practica internaional a dezvoltat numeroase instrumente i tehnici de plat i decontare, de la cele mai simple (mijloacele de plat) la cele mai complexe (modalitile de plat). Cele mai frecvent utilizate modaliti de plat i decontare internaionale sunt: plata n natur (fr numerar), plata prin mijloace (instrumente) de plat (cec, cambie, bilet la ordin, ordin de plat) i plata prin intermediul unor modaliti de plat complexe (incasoo i acreditivul documentar).

LUCRARE INDIVIDUALA NR.1

Analiza cadrului normativ-legislativ privind modalitile de plat n RM

n domeniul valutar-financiar,plile internaionale reprezint componenta care asigura finalizarea tranzactiilor economice sau satisfacerea unor cerinte individuale ca urmare a relatiilor care se stabilesc intre parteneri. Aceast cmponent foloseste instrumente de plata care circula in cadrul sistemului international bancar pe baza unor reglementari la nivel international elaborate de institutii de specialitate (Comitetul economic ONU, camere de comert international, Banca Reglementelor Internationale, Banca Centrala Europeana). Reglementarile de baza din acest domeniu sunt: Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cambiilor si biletelor la ordin Geneva,1930; Conventia cuprinzand legea uniforma asupra cecului Geneva 1931;Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivele documentare Publicatia nr. 500 a Camerei Internationalae de Comert de la Paris; Reguli uniforme privind incasourile Publicatia nr. 522 a Camerei Internationale de Comert de la Paris. Intre bancile care participa la decontarile internationale se incheie conventii de plati in care se prevad instrumentele de plata, regulile care guverneaza desfasurarea platilor si sistemul de drept care se aplica (in principiu se foloseste dreptul din tara unde se afla banca platitoare). Deosebit de reglementarile internationale, in conventile bancare de plati interbancare se pot prevedea si unele uzante locale (restrictii la platile in valuta) sau speciale (pe piete monetare sau de capital). Acreditivul documentar a aprut la nceputul sec. al XIX-lea i se regsete n arhivele bncilor din Paris, Amsterdam, Londra fiind utilizat n comerul cu rile din Extremul Orient. n accepiunea modern, acreditivul apare dupa primul rzboi mondial i ia o amploare deosebit dup al doilea razboi mondial odata cu importurile masive din SUA pentru reconstrucia Europei. Prima reglementare internaionala a acreditivului a avut loc n 1933 cu ocazia Conferinei de la Viena a Camerei de Comert International (CCI) care a adoptat documentul Reguli i uzane uniforme privitoare la acreditivul documentar. Cu ocazia revizuirii acestor reguli n 1962, aproape toate bncile mai importante din lume au aderat la aceste norme internaionale. Normele au cunoscut o serie de revizuiri i completri, n forma actuala fiind cunoscute sub denumirea Reguli i uzane uniforme cu privire la acreditivele documentare, Publicaia 600 a Camerei de Comer Internaional de la Paris, care au intrat n vigoare la 1 ianuarie 2007 . Potrivit Publicaiei 500, acreditivul documentar este definit ca orice angajament de plata asumat de o banca, indiferent cum este numit sau descris. In practica bancara, acreditivul documentar mai este cunoscut in engleza sub numele de Letter of Credit, Documentary Credit, Commercial Letter of Credit i n variantele corespunztoare din alte limbi, iar in limba romana

s-a impus termenul de acreditiv documentar. Pentru a defini acreditivul documentar se impune a se face referire la Regulile i uzanele uniforme privind acreditivul documentar din Publicaia Camerei Internaionale de Comer nr . 500 ( 1993 ) care stipuleaz n art . 2 c : " Pentru scopurile acestor articole , termenii ' acreditiv documentar '(Documentary credit ) i 'scrisoare de credit stand - by' ( Standby Letter of Credit ), numii n continuare acreditiv, definesc orice aranjament, indiferent cum ar fi denumit sau descris, prin care o banc (banca emitent), acionnd la cererea i dup instruciunile unui client (ordonatorul), sau din partea bncii : ( I ) trebuie s fac o plat sau la ordinul unei tere pri (beneficiarul) su trebuie s accepte i s plteasc cambii trase de beneficiar , sau ( II ) autorizeaz o alt banc s efectueze o astfel de plat, sau s accepte i s plteasc astfel de cambii , sau ( III ) autorizeaz o alt banc s negocieze, contra documentelor stipulate, dac sunt ndeplinite condiiile acreditivului . Pentru scopurile acestor articole , filialele unei bnci n alte ri sunt considerate bnci separate ." UCP 500 cuprindea un numar de 49 de articole structurate astfel: - Aplicabilitatea UCP definiii si concepte - Forme i tipuri de acreditive - Datorii i Responsabiliti: Proceduri de verificare a documentelor Discrepane dintre documente i notificari etc. - Setul de Documente - Concepte asociate AD: Termene de livrare/valabilitate, pre, cantitate, locul prezentrii documentelor etc. - AD trasferabil - Sarcini i Proceduri n continuare referindu-ne la incasso-ul documentar,deasemenea exist un cod de practici i proceduri care guverneaz termenii utilizai i procedurile care trebuie urmate de ctre toate prile implicate n incasso-ul documentar. Camera Internaional de Comer si Industrie de la Paris a emis un astfel de cod cunoscut sub numele de Normele Uniforme pentru Incasso nr. 522 (Uniform Rules for Collections1). Aceste reguli cuprind drepturile i obligaiile prilor, precum i

lucruri legate de prezentare, plat, acceptare, bilet la ordin, protest, protejarea mrfurilor, taxe i speze bancare etc. documentar( engl . colection ) , conform definitiei din Regulile Uniforme privind Incasso-ul din Publicatia Camerei Internationale de Comert de la Paris nr . 322/1978 : " ( I ) Inseamna predarea de catre banca , in baza instructiunilor primite , a documentelor definite la punctul ( II ) de mai jos , pentru : a ) a obtine acceptarea si/sau plata dupa caz sau b ) a livra documente comerciale contra acceptarii si /sau plata dupa caz , sau c ) a livra documente in alte conditii ( II ) Documente inseamna documente financiare si/sau documente comerciale . a ) Documentele financiare cuprind cambiile , biletele la ordin , cecurile , recipisele de plata sau alte instrumente similare utilizate pentru obtinerea platilor . b ) Documentele comerciale cuprind facturile , documentele de expeditie , documentele de titlu de proprietate sau altele similare , sau oricare documente care nu sunt documente financiare ( III ) Incasso simplu este acela in care documentele financiare nu sunt insotite de documentele comerciale . ( IV ) Incasso documentar este acela care cuprinde : a ) documente financiare insotite de documente comerciale ; b ) numai documente comerciale ." Normele Uniforme pentru Incasso cuprind urmtoarele capitole: I. Introducere II. Definiii i dispoziii generale III. Obligaii i responsabiliti IV. Prezentare (a documentelor) V. Plata VI. Acceptarea VII. Biletele la ordin, chitanele, adeverinele de plat, (RECEIPTS) i alte instrumente similare. VIII. Protestarea (efectului de comer) IX. Caz de necesitate/reprezentantul/mputernicitul clientului/. Protecia mrfurilor X. ntiinare despre bunul mers al lucrurilor (ntiinare privind modul de derulare al incasso-ului) XI. Dobnda, impozite i cheltuieli (speze)
Incasso

LUCRARE INDIVIDUALA NR.2:Totalitatea

modalitilor de plat(decontare)

n procesul de decontare internaional intervin, ca n orice tip de decontare, foarte multe riscuri care pot fi reduse sau eliminate n funcie de metoda de plat utilizat. De aceea, sunt foarte importante pentru importator i pentru exportator alegerea modalitii de plat pe care o vor utiliza, precum i detalierea lor n contractul de vnzare - cumprare internaional. Totalitatea formelor si instrumentelor de plata prin care se poate lichida o obligatie ce rezulta din operatiuni comerciale, tranzactii financiare sau credit international, formeaza mijloacele de plata internationale. Mijloacele de plata internationale reprezinta totalitatea formelor si instrumentelor de plata prin care se poate lichida o obligatie ce rezulta din operatiuni comerciale, tranzactii financiare sau de credit internationale. n categoria mijloacelor de plata se includ: - monedele nationale; - valutele; - devizele; - monedele internationale. Stingerea obligatiilor dintre parteneri se realizeaza printr-o anumita modalitate de plata (decontare) prevazuta in contract sau aleasa de persoanele fizice. Modalitatile de plata sunt urmatoarele: (a) Plata marfa contra marfa (troc) - o modalitate nepecuniara folosita in antichitate dar care a revenit odata cu criza econmica din 1929-1933 si criza datoriilor externe din 1980-1985; in prezent este folosita ca o tehnica de deblocare a relatiilor comerciale cu tari sau firme ale caror disponibilitati financiare sunt modeste sau inexistente. (b) Plata in numerar care se practica pe scara redusa si in anumite situatii specifice, ca de exemplu (i) in tarile cu restrictii valutare privind detineriile si miscarea devizelor sau care practica sisteme de impozitare severa, plata in numerar devenind o metoda de evaziune fiscala sau de evitare a restrictiilor valutare, (ii) in spatiile geografice izolate, fara unitati bancare, pentru achizitionarea de produse sau in rezervatiile naturale, in achizitionarea de animale pe cale de disparitie sau obiecte arheologice care altfel ar deveni obiecte de contrabanda; (iii) in activitatea de turism si transport international, in special in tarile care nu au sisteme de carduri. (c) (d) Plata prin cec, care este cea mai apropiata de numerar, a luat o amploare deosebita dupa Plata prin titluri de credit, cambie si bilet la ordin, se foloseste in afara de circulatia anii 60, fiind folosita in spatiul platilor necomerciale. singulara si asociate cu alte tehnici de plata ca acreditivul documentar, incasoul (cu valoare de

instrument de garantare). (e) Plata prin ordin de plata este legata de aparitia bancilor si a dezvoltarii realatiilor internationale intre acestea, in practica internationala fiind cunoscuta si prin expresia plata direct din cont. (f) Plata documentara pentru operatiunile in care plata se face de banci numai contra documente (acreditivul documentar si incasoul documentar), asigurand partenerilor un grad de securitate mai ridicat. Aceste modalitati de plata, presupun existenta unui cont bancar (cu exceptia platii in sistem troc si a platilor in numerar) si a unui circuit bancar prin sistemul de transfer international al fondurilor. Riscurile implicate de derularea afacerilor n plan internaional a condus n timp la dezvoltarea unor modaliti de plat mai complexe i mai sigure pentru toate prile implicate n operaiune. Cele mai utilizate modaliti de plat sunt incasoo documentar sau acreditivul documentar. n foarte multe cazuri aceste dou modaliti sunt utilizate n combinaie cu unul sau mai multe instrumente de plat analizate anterior (n special cambii).

LUCRARE INDIVIDUALA NR..3:

INCASSO-UL DOCUMENTAR

Incasso-ul este cea mai simpla modalitate de plata care se bazeaza numai pe prevederile contractului comercial si nu angajeaza in nici un fel bancile participante la derulurea platii. Prin incassou se intelege tratarea de catre banci, potrivit instructiunilor primite, a documentelor comerciale si financiare in vederea acceptarii sau platii acestora. Decontarea prin incasou este reglementata de Publicatia nr. 522 a Camerei de Comert International de la Paris in vigoare din 1966. Documentele vehiculate de banci sunt de doua feluri: - comerciale (factura, documente de transport, de proprietate); - financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri, chitante). In functie de tipul documentelor, incasoul este de doua feluri: - simplu - cand se vehiculeaza numai documente financiare; - documentar cand se vehiculeaza documente comerciale insotite sau nu de documente financiare. Pentru banci, decontarea prin incasou reprezinta o simpla vehiculare de documente, de la beneficiar la platitor, potrivit instructiunilor primite de la beneficiar si efectuarea operatiunilor de plata pentru un partener si de incasare pentru celalalt partener. Prin transmiterea documentelor prin intermediul bancilor se urmareste ca destinatarul acestora sa nu intre in posesia lor decat in momentul executarii obligatiei de plata sau alta asimilata (acceptarea cambiei).Deci plata nu se efectueaza contra marfa, ci contra documente care se folosesc apoi pentru intrarea in posesia marfii. In acest fel, importatorul are certitudinea ca exportatorul si-a indeplinit obligatia de a livra marfa, iar exportatorul este sigur ca importatorul nu poate intra in posesia marfii inainte de a o achita. Partile implicate in derularea unui incasou simplu sau documentar sunt: - ordonatorul (exportatorul) clientul care initiaza operatiunea de incasou; - banca remitenta (banca exportatorului) banca la care ordonatorul a incredintat operatiunea de incasou; - banca insarcinata cu incasarea orice banca, alta decat banca remitenta, care intervine in operatiunea de incasou; - banca prezentatoare (banca importatorului) banca insarcinata cu prezentarea documentelor trasului; - trasul (importatorul) persoana la care documentele trebuie sa fie prezentate.

Incasoul, cunoscut si sub numele de dispozitia de incasare, este un document standardizat sub

forma de mesaj care cuprinde: numele si adresa ordonatorului, numele si adresa trasului, bancile implicate, documentele comerciale si financiare, detalii privind transportul (aerian, naval, cale ferata, rutier) si livrarea (localitatea de destinatie), conditiile de plata, valuta, modalitatea de transmitere a fondurilor si contul bancar al ordonatorului. Derularea platii prin incasou documentar se prezinta in schema 1.

Schema 1 : Mecanismul derularii incasoului documentar 2 8


Exportator Ordonator

Importator Tras

10

3 6-7
Banca exportator Banca remitenta

4 9

Banca importator Banca prezentatoar

1. Contractul comercial international prin care s-a convenit plata prin incasou documentar; 2. Livrarea marfii in concordanta cu specificatiile din contract. Exportatorul este in posesia documentelor de livrare (factura, document de transport, polita de asigurare, certificat de calitate si o cambie); 3 .Setul de documente comerciale si financiare insotite de ordinul de incasare (incasou) sunt prezentate la banca ordonatorului. In ordinul de incasare exportatorul prezinta documentele si conditiile in care acestea vor fi inmanate importatorului (contra plata/acceptare/alte conditii). 4. Banca remitenta emite in nume propriu un incasou documentar in care preia instructiunile de la ordonator (traduse) si ataseaza documentele originale ale exportatorului si il remite bancii prezentatoare. 5. Banca prezentatoare avizeaza (notifica) importatorul de sosirea documentelor. 6-7. Banca prezentatoare elibereaza importatorului documentele, fie contra plata, fie contra acceptarii cambiei, potrivit instructiunilor primite prin incasou si debiteaza contul acestuia. 8 .In posesia documentelor importatorul ridica marfa. 9. Dupa incasarea documentelor de la importator, banca prezentatoare remite fondurile sau cambia acceptata, bancii remitentului. 10. Banca remitentului notifica exportatorului despre incasarea documentelor si crediteaza contul acestuia sau ii remite cambia acceptata. Platile pot fi refuzate partial sau integral de catre imporator daca are motive temeinice (erori de facturare, penalizari, comisioane), probleme care se rezolva direct de cei doi parteneri. Banca prezentatoare nu poate elibera documentele in cazul unor plati partiale, decat numai daca in incasou se prevede acesta posibilitate. Documentele neeliberate se pastreaza la banca prezenatoare pana la primirea de noi instructiuni de la banca remitenta, dar nu mai tarziu de 90 de zile, dupa care le restituie acesteia. Incasoul trebuie sa cuprinda instructiuni precise referitoare la procedura de urmat de banca in cazul de neplata sau neacceptare, adica emiterea protestului de neplata sau neacceptare, returnarea sau redirijarea documentelor, actiuni de protejare a marfurilor etc. Fara existenta acestor precizari, banca insarcinata cu incasarea nu are nici o obligatie sa protesteze refuzul. Bancile indeplinesc rolul unor prestatori de servicii pentru care percep comisioane care, de regula, se suporta de exportator. Bancile nu au nici un fel de responsabilitate in caz de neacceptare sau de neplata a incasoului si nu au obligatia de a urmari incasarea decat in limita instructiunilor exprese ale ordonatorului. Bancile au obligatia de a gestiona in bune conditii documentele incredintate si sa execute intocmai si fara intarziere instructiunile primite.

In cazul in care apar unele probleme (documente lipsa, informatii neclare sau insuficiente etc) bancile trebuie sa informeze imediat ordonatorul. Incasso-ul documentar este un instrument de plata care avantajeaza importatorul. Incasoul nu prezinta nici o garantie pentru exportator ca importatorul va achita imediat marfa livrata, singura obligatie scrisa fiind contractul dintre parteneri. Intreaga tranzactie se desfasoara din ordinul si pe raspunderea exportatorului. Documentele trebuie sa ajunga la importator inaintea sosirii marfurilor, in caz contrar exportatorul va plati taxele de contrastalii, magazinaj, intrucat imporatatorul in lipsa conosamentului nu poate prelua marfa de la caraus. Din aceasta cauza, incasoul este utilizat numai in proportie de 10%-15% in relatiile de plati comerciale si numai in cazurile in care exista suficienta incredere intre parteneri. Incasso-ul simplu este folosit numai pentru transmiterea spre incasare a documentelor financiare cambii, bilete la ordin, cecuri, chitante de palata si alte documente analoage pentru a obtine sume de bani. Sumele de incasat provin din obligatii comerciale, necomerciale, financiare, cambiale etc. Mecanismuul de derulare este identic cu cel al incasoului documentar. Ordonatorul emite dispozitia de incasare insotia de documentele financiare si da instructiuni bancii sale pentru transmiterea acestora la banca insarcinata cu incasarea, precizand banca si contul unde se vor transmite fondurile, precum si modul in care se va proceda in caz de refuz de plata din partea trasului. Un exemplu de utilizare a incasoului simplu este transmiterea la incasare a cambiei acceptate in cadrul incassoului documentar. Recomandri Utilizarea incasso-ului este recomandat n urmtoarele situatii: Exportatorul cunoaste suficient de bine importatorul; Tara importatorului prezint un grad sczut de risc; Marfa poate fi revndut cu usurint, n cazul n care importatorul refuz plata
Avantaje: - acreditivul confera siguranta tuturor partilor implicate (cumparator, vnzator, banca emitenta) deoarece plata se efectueaza numai daca se dovedeste ca furnizorul a respectat in totalitate conditiile prevazute in acreditiv: - adaptabilitate permanenta la diversele forme pe care le pot avea schimburile internationale; - asigura confidentialitate si promptitudine in derularea operatiunilor stipulate prin acreditiv.

Avantajele exportatorului 1. aceast metod este mai puin scump dect un acreditiv documentar. Dezavantajele exportatorului: 1. dac documentele contra acceptare (D/A) sunt acordate importatorului, controlul mrfurilor se pierde odat ce cambia a fost acceptat. Avantajele importatorului 1. o perioad de credit poate fi obinut prin utilizarea unei cambii la termen sau a unui bilet la ordin; 2. exportatorul va fi nsarcinat cu plata taxelor; 3. este mai convenabil i mai puin scump dect un acreditiv documentar. Dezavantajele importatorului: 1. plata sau acceptarea este cerut la prezentare atunci cnd documentele comerciale au sosit la banca colectoare i naintea sosirii mrfurilor; 2. dac a fost acceptat cambia, importatorul este responsabil legal n ciuda oricror clauze din contract cu privire la mrfurile cu defecte; 3. nu exist nici o garanie c mrfurile vor fi primite aa cum s-a fcut comanda sau la timp. n practic neajunsurile inasso-ului pot fi nlturate sau diminuate prin: utilizarea cambiilor avalizate de o banc; solicitarea unei garanii bancare nainte de efectuarea exportului; solicitarea unui avans care s acopere eventualele cheltuieli cu depozitarea, returnarea sau

reorientarea mrfii n caz de refuz al plii; ntocmirea documentelor de expediie i asigurare a mrfii ntr-o form negociabil; vinculaie (expedierea mrfii pe adresa unui ter, eliberarea ei fcndu-se pe baza unei

dovezi de efectuare a plii). Cu toate acestea, este evident c n cadrul acestei modaliti de plat avantajele sunt n principal de partea importatorului, ntreaga operaiune de incasso desfurndu-se la ordinul, pe riscurile i rspunderea exportatorului (conform Publicaiei 522, articolul 21, spezele i comisioanele bancare sunt suportate tot de exportator). De aici i ponderea modest a incasso-ului documentar n ansamblul plilor cu strintatea (la noi 1015%), ntr-o msur mult mai mare fiind utilizat n relaiile de pli necomerciale.

LUCRARE INDIVIDUALA NR..4:

ORDINUL DE PLATA

Ordinul de plata este instrumentul prin care ordonatorul da o instructiune bancii sale de a pune la dispozitia beneficiarului, in contul de la banca acestuia, o anumita suma de bani in vederea stingerii unei obligatii banesti existenta intre parteneri. Ordinul de plata se caracterizeaza prin:existenta unei obligatii de plata asumata sau a unei datorii preexistente ce urmeaza a se stinge prin onorarea platii; operatiunea de plata este initiata de ordonator (platitor) care stabileste regulile dupa care operatiunea se va derula; revocabilitatea, trasatura caracteristica a ordinului de plata, adica posibilitatea ca ordonatorul sa retraga sau sa modifice instructiunea de plata, numai daca ordinul de plata nu a fost executat de banca beneficiarului, fara nici un fel de consecinte pentru ordonator; existenta provizionului (depozitului) in contul ordonatorului sau in lipsa acestuia, accesul la un credit bancar aprobat de banca in acest scop. Din punct de vedere al modalitatilor de incasare, ordinul de plata este de doua feluri: - simplu atunci cand plata nu este conditionata de prezentarea vreunui document; - documentar in cazul in care plata este conditionata de prezentarea de catre beneficiar a anumitor documente (facturi, chitante privind speze de transport, dovada platii unor chirii etc) indicate de ordonator. Partile implicate in derularea ordinului de plata sunt: - ordonatorul persoana (importatorul) care initiaza operatiunea; - beneficiarul persoana (exportatoul) in favoarea careia se face plata; - banca ordonatoare banca care transmite ordinul de plata si fondurile; - banca beneficiara banca care primeste fondurile in numele beneficiarului. Ordinul de plata se prezinta sub forma unui mesaj electronic care contine: numele si adresa ordonatorului; banca si contul acestuia; numele si adresa beneficiarului; banca si contul acestuia; suma de plata si valuta; scopul platii, indicandu-se numarul si data facturii; documentele care trebuie sa se prezinte de beneficiar la incasare, eventual alte instructiuni specifice; modul de suportare a comisioanelor si spezelor (daca nu se specifica acestea sunt suportate de ordonator); semnatura autorizata si data emiterii. Mesajul electronic mai contine si un cod secret al bancii emitente si al clientului pentru securizarea transmiterii. Circuitul ordinului de plata se prezinta in schema 2.

Schema 2: Circuitul ordinului de plata (OP) 1


Beneficiar Ordonator

5-6

4 9-10
Banca beneficiarului

7-8
3

Banca

1. Exportatorul a efectuat un export si s-a creat o obligatie de plata. 2. Ordonatorul emite OP si il transmite bancii sale. 3. Banca ordonatorului transmite instructiunile de plata (OP). 4.Banca beneficiarului notifica acestuia primirea instructiunilor de plata. 5. Beneficiarul prezinta documentele solicitate. 6. Banca beneficiarului crediteaza contul acestuia. 7. Banca beneficiarului transmite bancii ordonatorului documentele pe baza carora a efectuat plata. 8. Banca ordonatorului transmite fondurile bancii beneficiare. 9. Banca ordonatorului transmite documentele ordona 10. Banca ordonatorului debiteaza contul ordonatorului. Ordinul de plata se foloseste atat in relatiile comerciale externe cat in cele necomerciale. In relatiile comerciale, ordinul de plata ca instrument individual se foloseste mai putin din cauza revocabilitatii si a posibilitatii de amanare a platii de catre importator. Pentru a se evita aceste inconveniente, ordinul de plata se foloseste impreuna cu un alt instrument de plata ca incasoul sau acreditivul. Cele mai frecvente plati prin ordin de plata sunt platile de avansuri, transport (navlu, fraht), cheltuieli de asigurare, in schimb este folosit pe scara larga in platile necomerciale ca intretinerea reprezentantelor comerciale si diplomatice, stingerea unor debite, plata cotizatiilor la organisme internationale,transferuri de fonduri intre banci etc. Aa cum rezult din definiie i din practica utilizrii sale ordinul de plat se caracterizeaz prin: a) relaia de plat este declanat ca urmare a unei obligaii asumate sau datorii preexistente, ce urmeaz a se stinge o dat cu onorarea O.P.; b) operaiunea este pornit la iniiativa pltitorului (ordonatorului). El este cel care stabilete regulile dup care operaiunea urmeaz sa se deruleze. Din acest motiv, in materie de O.P. diversitatea tehnica este deosebit de larg; c) revocabilitatea este o trstura fundamentala a O.P. Aceasta consta in faptul ca ordonatorul i poate retrage sau modifica instruciunile de plat date bncii, cu condiia ca ordinul sau iniial sa nu fi fost executat prin plata in favoarea beneficiarului. Revocarea O.P. nu atrage dup sine nici un fel de consecine, drepturi sau obligaii pentru prile implicate; d) provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul O.P. Acesta presupune obligaia ordonatorului ca o data cu emiterea O.P. sa creeze bncii i sursa de fonduri necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie prin depunerea ei in vederea executrii plii sau prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului. Pe filiera bancara, nu este obligatoriu transferul anticipat al fondurilor, momentul acestui transfer depinznd de nelegerea dintre cele doua bnci ce intervin in operaiune;

LUCRARE INDIVIDUALA NR.5:

ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Acreditivul documentar a aparut la inceputul sec. al XIX-lea si se regaseste in arhivele bancilor din Paris, Amsterdam, Londra fiind utilizat in comertul cu tarile din Extremul Orient. In acceptiunea moderna, acreditivul apare dupa primul razboi mondial si ia o amploare deosebita dupa al doilea razboi mondial odata cu importurile masive din SUA pentru reconstructia Europei. Prima reglementare internationala a acreditivului a avut loc in 1933 cu ocazia Conferintei de la Viena a Camerei de Comert International (CCI) care a adoptat documentul Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar. Cu ocazia revizuirii acestor reguli in 1962, aproape toate bancile mai importante din lume au aderat la aceste norme internationale. Normele au cunoscut o serie de revizuiri si completari, in forma actuala fiind cunoscute sub denumirea Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare, Publicatia 500 a Camerei de Comert International de la Paris, care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994 si care au fost adoptate de peste 170 de tari, inclusiv Romania. Potrivit Publicatiei 500, acreditivul documentar este definit ca orice angajament de plata asumat de o banca, indiferent cum este numit sau descris.In practica bancara, acreditivul documentar mai este cunoscut in engleza sub numele de Letter of Credit, Documentary Credit, Commercial Letter of Credit si in variantele corespunzatoare din alte limbi, iar in limba romana s-a impus termenul de acreditiv documentar. Ca tehnic de plat, acreditivul prezint cteva caracteristici, i anume: Formalismul: generat de setul de documente implicat n efectuarea plii; Independena fa de relaia contractual de baz Fermitatea angajamentului bancar din partea bncii emitente; Adaptabilitatea la multitudinea de operaiuni comerciale internaionale; Sigurana efecturii plii generat de numrul de intermediari implicai i de

mecanismul specific de plat; Complexitatea relativ ridicat a operaiunii; Costul ridicat generat de comisioanele percepute de bnci (comisioane de acceptare,

de negociere, de confirmare, de plat).

5.1 TIPURI DE ACREDITIVE DOCUMENTARE Acreditivele documentare (AD) sunt de mai multe tipuri, in functie de anumite criterii, astfel: Dupa forma AD: - AD revocabile care pot fi revocate sau anulate de banca emitenta fara nici o avizare a beneficiarului dar inainte de efectuarea platii; - AD irevocabile care nu pot fi revocate de banca emitenta, angajamentul de plata al acesteia catre exportator fiind ferm;modificarea sau anularea AD se poate face numai cu acordul beneficiarului, bancii confirmatoare si bancii emitente; AD irevocabile pot fi neconfirmate, banca emitenta fiind singura responsabila de efectuarea platii in cazul in care banca platitoare sau o alta banca desemnata nu a facut plata si confirmate in cazul in care o alta banca isi asuma angajamentul ferm de plata daca banca emitenta nu onoreaza plata, ceea ce ofera un plus de siguranta exportatorului privind incasareacontravalorii marfurilor. Dupa modul de plata: - AD cu plata la vedere, adica plata se face la prezentarea documentelor la banca platitoare si numai dupa efectuarea controlului documentelor si constatarii indeplinirii tuturor conditiilor AD; - AD cu plata diferata (amanata), respectiv plata se va face la un anumit termen de la primirea documentelor (importatorul isi poate ridica marfa intrucat a intrat in posesia documentelor) , ceea ce echivaleaza cu un credit acordat de exportator pe perioada pana la incasare; - AD cu plata prin acceptare in cazul exporturilor insotite de cambia trase asupra unor banci (emitenta, acceptanta, trasa), banca platitoare accepta cambiile devenind debitor cambial si le returneaza exportatorului iar documentele le trimite importatorului; - AD cu plata prin negociere, atunci cand se prezinta o cambie trasa asupra bancii emitente care a autorizat o alta banca (negociatoare) sa primesca documentele si sa accepte cambia. Dupa clauzele speciale pe care le contin: - AD transferabil beneficiarul acreditivului poate solicita bancii transferatoare sa faca acreditivul utilizabil (platibil), in totalitate sau partial, pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi (beneficiarul acreditivului este un intermediar iar beneficiarul secund este exportatorul); - AD revolving/reinnoibil valoarea acreditivului se reintregeste automat, pe masura efectuarii platilor, pana la un anumit plafon; se foloseste in cazul contractelor de valori mari in care livrarile se fac esalonat, acreditivul deschizandu-se la nivelul unei livrari; - AD clauza rosie banca platitoare este autorizata sa faca o plata catre beneficiarul acreditivului inainte de prezentarea documentelor privind expedierea marfii (ex. plata unui avans) iar diferenta se plateste la livrarea marfii si prezentarea documentelor; - AD de compensatie sau reciproce utilizarea unui acreditiv de export numai in corelatie cu

unul de import, in cazul livrarilor in contrapartida,acreditivul fiind utilizat numai daca una din parti nu-si indeplineste obligatiile, atunci banca emitenta a partii debitoare va plati echivalentul marfii nelivrate in compensatie cu cea primita. Dupa folosirea combinata a AD; - AD back-to-back de fapt doua acreditive, unul de export si altul de import al aceleiasi marfi, ambele domiciliate la aceiasi banca, respective banca intermediarului operatiunii; desi cele doua acreditive sunt total independente, ele sunt corelate valoric si in timp de firma intermediara; - AD cesionat beneficiarul acreditivului poate cesiona, total sau partial,suma in favoarea unei terte persoane (ex. un subfurnizor), dand dispozitie bancii platitoare, printr-o declaratie de cesionare, sa plateasca cesionarului suma stabilita. Cel mai utilizat tip de acreditiv documentar este cel irevocabil cu plata la vedere. Celelalte tipuri sunt variante complementare pentru diverse situatii si demonstreaza flexibilitatea acestui instrument de plata. Acreditivul documentar a devenit instrumentul principal prin care se deruleaza peste 70% din platile comerciale in relatiile de comert exterior.

5.2 DESCHIDEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR


Deschiderea acreditivului este momentul cel mai important intr-o tranzactie de plati comerciale care foloseste acest instrument intrucat de tipul de acreditiv ales si claritatea instructiunilor depinde derularea in bune conditii si la termen a platii. Deschiderea acreditivului da exportatorului siguranta incasarii banilor ca urmare a dispozitiei date de imporatator catre banca sa si a angajamentului acesteia de a plati documentele primite, iar importatorului asigurarea ca plata se va face numai conform instructiunilor sale. Acreditivul este un instrument care se bazeaza numai pe niste documente de livrare a marfii care au un circuit separat de cel al bunurilor/serviciilor si orice neconcordanta din documente sau pobleme aparute pe parcursul transportului nu pot fi imputate bancii. Pentru o uniformizare a modului de folosire a acreditivului, partile implicate accepta prevederile din Publicatia nr. 500 a CCI. In folosirea unui acreditiv documentar (AD) sunt implicate urmatoarele parti:
o

ordonatorul este beneficiarul bunurilor sau prestatiei, adica importatorul, care initiaza acreditivul prin beneficiarul este cel care livreaza bunurile, adica exportatorul, fata de care banca importatorului s-a banca emitenta este banca ordonatorului, care la solicitarea acestuia isi asuma in scris

instructiunile pe care le da bancii sale de a plati exportatorului sumele cuprinse in ordinul de deschidere a AD;
o

angajat sa efctueze plata si care in final incaseaza sumele cuvenite;


o

angajamentul de plata in favoarea exportatorului, in anumite conditii de documente si o


o

termene; banca emitenta este principala banca angajata in acreditiv care poate efectua plata direct catre banca platitoare este banca autorizata sa plateasca exportatorului documentele prezentate de acesta (de banca corespondenta (o alta banca) este o banca intermediara care poate fi: banca notificatoare

exportator (indeplineste rolul de banca emitenta si platitoare) si indirect printr-o banca platitoare; regula este banca exportatorului), sa remita documentele bancii emitente iar aceasta sa-i ramburseze suma platita;
o

(avizatoare) care anunta exportatorul de deschiderea AD, primeste documentele de la exportator si le transmitebancii platitoare; banca confirmatoare care confirma in nume propriuvplata documentelor in cazul in care banca emitenta nu onoreaza plata; si banca negociatoare care este o banca in posesia unei cambii trase asupra bancii emitente si care este autorizata sa primeasca documentele de la exportator si sa i le achite, dupa care sa le remita bancii emitente si bsa primeasca suma plus un comision(dobnda pe perioaa de la plat la ncasare) Deschiderea acreditivului se face de catre importator pe baza unui formular standardizat sau sub forma de mesaj dar care contine aceleasi elemente din formular, adresat bancii sale, banca emitenta. Formularul standardizat contine mai multe elemente obligatorii in legatura cu care sunt necesare unele precizari. - Ordonatorul (engl. applicant), de fapt importatorul, cu numele si adresa sa. - Banca emitenta cu numele si adresa sa, respectiv banca importatorului care primeste ordinul de deschidere a acreditivului. - Data ordinului de deschidere care trebuie sa fie cu un anumit numar de zile inainte de data de livrare a marfurilor, in practica bancara fiindminimum 15 zile si mai uzual 30-45 de zile. - Valabilitatea si locul de prezentare a documentelor. Valabilitatea este data pana la care trebuie prezentate documentele la banca platitoare si la care inceteaza angajamentul de plata al bancii. Aceasta poate fi o data fixa sau o perioada o luna, sase luni care curge de la data emiterii. Locul prezentarii sau domicilierea AD (engl. payable at.., available at..) este banca, orasul si tara la care trebuie prezentate documentele pentru plata si poate fi tara exportatorului, tara importatorului sau o terta tara (in acest caz, banca terta devine platitoare, iar banca exportatorului va fi banca notificatoare). Pentru orice plata facuta de banca platitoare pe documente care nu corespund in intregime instructiunilor ordonatorului, aceasta raspunde fata de banca emitenta si ca atare poate sa nu i se mai ramburseze plata. Recomandabil este ca domicilierea AD sa se faca la banca exportatorului, intrucat plata devine mai operativa prin economisirea de timp cu parcursul postal si cu eventuale clarificari iar litigiile care pot apare se

supun legislatiei din tara de domiciliere. - Beneficiarul cu numele si adresa sa, care de regula este exportatorul, dar poate fi si o terta persoana aflata in relatii cu exportatorul (subfurnizor, asociat in vanzari etc) si care este nominalizat pentru o parte din suma.

- Modalitatea de transmitere poate fi letrica (prin avion) in care caz este precedata de o avizare prin teletransmisie prin care se anunta notificatoare ca acreditivul a fost transmis letric si urmeaza a fi deschis la banca platitoare sau prin teletransmisie (telex, fax, SWIFT). Acreditivul transmis letric sau prin mesajul electronic devine astfel document operativ de lucru (document oficial) prin care se permite bancii unde se deschide sa plateasca, sa accepte sau sa negocieze contra documente. - AD transferabil ordonatorul face de la inceput precizarea in ordinul de deschidere a acreditivului ca acesta este transferabil, la cererea beneficiarului, pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi. - Confirmarea deschiderii acreditivului se face de banca platitoare catre beneficiar numai daca acest lucru se prevede in acreditiv. - Suma/valoarea AD. Suma de plata poate fi fixa, o limita de suma (panala) sau cca (aproximativ), adica cu o abatere de +/- 10% fata de suma indicata in cifre si litere. Alaturi de suma se inscrie si moneda prin simbol. - AD platibil la banca desemnata, adica la banca exportatorului sau alta banca din tara exportatorului care se nominalizeaza de banca emitenta. Plata poate fi: la vedere contra documente si fara cambii sau la vedere contra documente insotite de cambii trase asupra bancii desemnate (platitoare); plata diferata (amanata) contra documente insotite sau nu de cambii este o plata la unanumit termen, prevazut in acreditiv, de la prezentarea documentelor la banca platitoare, in cazul cambiilor fiind obligatorie prezentarea acestora pentru stabilirea datei de vedere si respectiv a scadentei; plata prin acceptare contradocumente insotite de cambii care trebuie acceptate si platite la data scadentei;plata prin negociere se face de banca desemnata de ordonator ca negociatoare contra documente insotite de cambii sau prin AD liber negociabile in care documentele si cambiile se pot prezenta la plata la orice banca cu conditia ca aceste cambii sa fie trase asupra bancii emitente sau confirmatoare. - Livrari partiale. Acestea sunt permise numai daca ordonatorul a specificat in mod expres acest lucru. Livrarile partiale pot fi urmate de plati partiale, de asemenea mentionate in AD, plata facandu-se dupa fiecare livrare in baza documentelor. - Detalii cu privire la transport, transbordari, descrierea marfurilor,conditii de livrare si asigurare. Aceste detalii sunt diferite in functie de bunurile comercializate si trebuie sa prezinte informatiile standardizate. Nu se admit instructiuni care nu pot fi verificate de banca.

- Precizarea documentelor. Ordonatorul trebuie sa specifice clar documentele contra carora se va face plata, acceptarea negocierea. Pentru fiecare document se va specifica titulatura, numarul de exemplare si emitentul (institutie, persoana fizica). Documentele sunt de regula urmatoarele: facture comerciala, documentul de transport (conosament marine bill of lading, scrisoare de

trasura rutiera/feroviara-freight), documentul de asigurare,certificatul de origine, certificatul de calitate/analize, lista pachetelor/ de greutate, cambia sau/si numarul de cambii. - Termenul de prezentare a documentelor. In orice acreditiv trebuie sa se prezinte termenul de prezentare a documentelor care este stabilit in functie de timpul necesar pentru obtinerea documentelor de la diverse institutii, pregatirea acestora pentru banca si parcursul postal pana la banca de domiciliere.Termenul maxim de prezentare a documentelor este de 21 de zile de la expedierea marfii. Daca nu se prevede un termen, documentele trebuie prezentate in cadrul termenului maxim care nu trebuie sa depaseasca in nici un caz termenul de valabilitate al acreditivului. Termenul de valabilitate este data pana la care documentele se pot prezenta la banca platitoare (data este cea de prezentare si nu de expediere a documentelor). Ambele termene sunt strans legate de termenul de livrare a marfii prevazut in contractul comercial care trebuie sa fie cat mai clar, folosindu-se termenii din Publicatia 500. - Instructiuni suplimentare care se refera la anumite elemente specific si la modul de suportare a comisioanelor. - Semnatura. Orice acreditiv trebuie semnat de persoana competenta si datat. In baza acreditivului semnat, banca emitenta deschide acreditivul. In tara noastra, acreditivul se deschide pe baza documentului Cerere de deschidere de acreditiv/Dispozitie de plata valutara externa.

5.3 UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR


Utilizarea acreditivului documentar inseamna un ansamblu de activitati intreprinse de beneficiar, adica exportatorul, pentru a incasa de la importator valoarea marfurilor expediate contra documentelor prevazute in AD. Acreditivul documentar s-a dovedit un instrument care prezinta numeroase avantaje pentru exportator, respectiv un risc minim de neplata avand angajamentul ferm al unei banci, independent de importator, plata nu poate fi revocata (cu exceptia AD revocabil), acreditivul nu poate fi modificat decat cu acordul exportatorului iar derularea platii este strict reglementata prin Publicatia 500 a CCI. Dezavantajele pentru exportator se refera la riscul de curs valutar si la spezele si comisioanele bancare, care, in practica, se suporta de fiecare parte pentru operatiunile derulate in bancile din tara lui. Pentru o siguranta cat mai mare in efectuarea platii este de preferat un AD irevocabil confirmat si o domiciliere in tara exportatorului. Mecanismul derularii unei plati prin AD, domiciliat in tara exportatorului,se prezinta in schema 3.

Schema 3: Derularea unei plati prin AD 5 12


Exportator Beneficiar AD 1

Importator

Ordonator AD

11

10

Banca exportatorului Banca platitoare

9 8 3

Banca importatorului Banca emitenta

1 Conventia dintre parteneri privind plata prin acreditiv 2 Dispozitia/ordinul de deschidere a acreditivului 3 Deschiderea acreditivului 4 Notificarea beneficiarului AD (exportatorului) 5 Livrarea marfii 6 Depunerea documentelor privind expedierea marfii 7 Plata contra valorii documentelor de banca platitoare 8 Remiterea documentelor la banca emitenta 9 Rambursarea banilor de catre banca emitenta 10 Eliberarea documentelor catre importator 11 Plata contravalorii documentelor 12 Ridicarea marfii de la caraus pe baza documentelor de transport. Bancile implicate (emitenta si platitoare) trebuie sa verifice cu atentie indeplinirea tuturor conditiilor din acreditiv, inclusiv modificarile care au avut loc, inainte de a efectua plata, asumandu-si responsabilitatea pentru eventuale neconcordante. Fondurile pentru plata se asigura de importator la banca platitoare (a exportatorului) printr-un depozit bancar cu cel putin 30 zile inainte de data la care urmeaza sa se prezinte documentele.

CONCLUZII
Alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata , in derularea unei afaceri economice internationale , implica din partea managerilor si a colectivelor de specialisti, ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu , cunostinte temeinice de management si marketing

international , de legislatie interna si internationala in domeniile comercial , financiar - bancar , cu atat mai mult cu cat fiecare dintre aceste mijloace , instrumente si tehnici de plata au particularitatile lor de forma si de fond . Bineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi : legislatia nationala-care trebuie sa fie aliniata la cea internationala , de experienta acumulata in timp si traditia in utilizarea acestor mijloace sau instrumente , pozitia firmei pe pietele internationale , relatia dintre agentul economic si banca sau bancile colaboratoare , puterea economico-financiara a firmei etc . n baza investigaiilor efectuate referitor la caracteristica generala a instrumentelor de plat i decredit utilizate in sistemului bancar al Republicii Moldova s-a ajuns la formularea urmatoarelor concluzie: n p r e z e n t a l u c r a r e a f o s t efectuat o ncercare de a sistematiza cunotinele n materie de instrumente de plat ide credit utilizate n practica bancar pe p l a n i n t e r n a i o n a l i particularitile acestora n Republica Moldova.Bineneles c aceast alegere depinde i de alte elemente cum ar fi : legislaia naional-care trebuie s fie aliniat la cea internaional , de experiena acumulat n timp i tradiia n utilizareaacestor mijloace sau instrumente , poziia firmei pe pieele internaionale , relaia dintre agentul economic i banca sau bncile colaboratoare , puterea economico-financiar a firmei etc . n condiiile n care Republica Moldova i-a exprimat dorina de aderare la Uniunea European iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei Europe unite , cunoaterea i utilizareatehnicilor i instrumentelor de plat , a managementului tranzaciilor internaionale n ansambluls u , t r e b u i e s constituie un obiectiv prezent i viitor pentru toi cei implicai n d o m e n i i l e comercial , financiar , bancar , economic n general . Introducerea i utilizarea instrumentelor electronice de plat asigur o gestionare mai bun a afacerilor i a lichiditilor firmelor ntr-un timp mai scurt i cu costuri mai reduse

BIBLIOGRAFIE
Paul Bran Relatii Financiare si monetare Internationale, Editura Economica Bucuresti 1996,[p.171-177] 2) Moisiuc Constantin Relatii Valutar-Financiare Internationale, Editura Fundatiei Romania demaine, Bucuresti 2002[p.251-295] 3) Voinea Gheorghe Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale,Editura SedcomLibris, Iasi, 2003, [p. 197-235]
1)

Ana Berdil-Crlan Relaii Valutar-Financiare Internaionale n scheme,Editura Evrica2006[p. 39-42


4) 5)

Twells Harry, Exporters checklist, a step-by-step guide to successful exporting, National Westminster

Bank, Lloyds of London Press LTD, 1992, p. 160. 6)


7) 8)

URC No. 522 publicate de Camera Internaional de Comer i Industrie de la Paris.


http://www.ligiagolosoiu.ro/content/MVII/capVIII.pdf(actualizat:15/02/2012) http://www.scribd.com/doc/55355276/10/Avantajele-%C5%9Fi-inconvenientele-modalit

%C4%83%C5%83ilor-de-plat%C4%83-interna%C5%83ionale(actualizat:15/02/2012)

9)

Ion Turcu - "Teoria si practica dreptului comercial romn", vol.II, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998,

10) Mariana Negrus, - "Plati si garantii internationale", Editura All, Bucuresti "Plati si garantii internationale", Editura All, Bucuresti, 1996, 11) Alexandru Puiu - "Management international - tratat", vol.I, Ed. Independenta Economica, Braila, 1999

12) C. Kiritescu "Relatii valutar-financiare internationale", Editura stiintifica si Enciclopedica Bucuresti, 1978, 13) Mihai-Gheorghe A. Imireanu - "Produse si servicii bancare n relatiile de plati interne si internationale" Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002,
14) 15) http://www.scritube.com/economie/INSTRUMENTE-DE-PLAT-UTILIZATE-2424194.php http://www.scribd.com/doc/49044989/referat-rvfi (actualizat:15/02/2012) (actualizat:15/02/2012)