Sunteți pe pagina 1din 3

24.

Influiente ale mobilierului antic grec si respectiv roman prin: ornamentica, materiale si tehnici, forma pieselor de mobilier, materiale, in alte epoci, respectiv stiluri (exemplificari pe epoca, stil, piesa) -Roma antica- tipuri de constr insule, vila rustica, casa atrium - prezenta teracotei dezv si in timpul Renasterii -motive prezente in roma si grecia antica- palmetto, maslini, vita de vie in asociere cu rozeta, margarita - ornamentica geometrica- Art Deco(?) - ornam de factura arhitecturala- ordinul compozit inventat de romani - ordinul ionic,corintic, doric - ornamentica zoomorfa (leul, acvila, grifonul, himera, sfinxul) - putti atlanti, cariatide, masti desc in Renastere-reluarea motiv mastii - in classicism- reluarea ornam - mozaicul Roma antica + Grecia - piesele de mobiler sedere : stela(pliant sau fix), bancheta, scaunul cu picioare(si in evul mediu, catedra (din mob grecesc), soln, tabelum(scaunel pt acces paturi inalte, tronuri), mob din nuilele impletite ..decorate cu incrustatii din alte materiale Scaunul foarfeca (Bizant, Renastere, romanic,) - mese : din elem pliante metalice, cu blatul din lemn scump(citrus),in Renastere mobiler modern, pozitionat in mijlocul incaperii - patul : pt dormit, pt oaspeti, pt mancare , din lemn, metal marmura completat cu mat textile, la fel cu picioarele strunjite, exista rama - depozitare lazi , dulapuri (dep sul papirus) Esentele lemnoase folosite : locale- stejar, brad, cires, frasin, ulm, abanos, cedru(Liban), citrus(N Africii) Unelte burghiu, rindea, fierastrau, strung, dalti, , pietre abrasive Influenta Empire, Renastere : ghirlande, frunza de aur, pomul vietii Clasicism : preluarea formelor (englez) Sec XIX : motivul volutei, palmetei 25. Mobilier in antichitatea greaca Prezentare generala, context, periodizare, locuinta, mobilierul, tehnici si materiale, influiente, exemplificari Radacinile civilizatiei grecesti se afla in Creta. Iedera ornament specifie cretan. Insa un rol decisiv in arta Greaca il are religia, fara a o devia dandu-i sensuri mistice. ,,Omul este masura tuturor lucrurilor Protagoras. De mentionat extrema austeritate a traiului in cetatea epocii clasice, sobrietatea extrema a caselor si a vestimentatiei elene. Orice tentativa spre o viata fastuoasa era privita cu dispret, mai tarziu fiind inlocuita cu grandoarea elenistica de tip oriental. Mobilierul: jiltul, taburete fixe si pliante, scunul, mese, patul, lezile caracterizate de ergonomie si ralizari in domeniul formei. Jiltul inalt si reprezentativ; nu este prezent in toate interioarele, din pitra obisnuita sau marmura, cu picioare in forma de labe de leu, ornamentat cu palmete, volute si acanturi. Taburetul fix- din lemn sau metal, picioare in X terminate in laba de leu sau copita. Taburet pliant- sezut impletitdin panza sau piele, cadru impodobit cu meandere sau valuri, stil de pliere in X(de inspiratie egipteana). Scaun pt doamneklismos- forma si proportile sunt absolut actuale, elegant, proportional, gratios, zvelt, ergonomic, sezut impletit find reprodus de stilul Empire, moda neogreaca de la sf sc.XIX. Patul-multiple intrebuintari: la servit masa, scris, citit, odihna, primire, mai inalte sau mai scunde. Cele scunde, dupa desene, par a fi din lemn cu sipci transversale la cadru pt sprijinirea saltelei, cu

capat inaltat pt sprijinirea cotului sau capului. Paturi inalte din lemmn sau piatra, o pereche de picioare se inalta formand capatul de sprijin. Masele-din locuntele grcesti sunt mici, simple, usor de transportat , cu placa rotunda, patrata, dreptunghiulara, cu picior central sau 4 picioare, sculptate sau nu. Lazile-sunt mari , colorate pe fond albastru cu meandre, din piatra , lemn, cu acoperis drept sau in 2 ape model egiptean. OR Geometrice:meandrele, denticilii, antrlacurile, volute, avluri, ovale, varfuri de lance, rozete. Vegetale:acantul, frunze simple sub diferite forme de ove, frunze si ramuri de laur si masline. Regnul animal: simplu si antropomorf, leul, calul,himere, sfinxul(feminin si inaripat). Figura si actiuvile omului:frontoane cu scene mitologice, lupte. Ahitectura: frontonul, cu diferite utilizari(dulapuri, bufeturi, scaune),ordinele clasice, coloane dorice, angajate sau degajate(ca elem de sustinere, ca lezena sau de simplu decor). Unelte tehnici Fara materiale scumpe si ornamente spectaculoase. Uneltele: burghiul, rindeaua, ferstraul si strungul. Tehnici: curbarea lemnului prin tratament hidrotermic, imbinarea cu cep drept si cilindric, incleierea se face cu clei de peste. Mobila de marmura sau piatra se sculpteza si se picteza in culori vii.

26. Mobilierul bizantin Prezentare generala, context, periodizare, locuinta (organizare, materiale folosite, mobilarea, covoarele), mobilierul, tehnici si materiale Imperiul bizantin a pastrat bazele traditiilor antice greco-romane, carora le-a adaptat elemente orientale. Casele au elemente ale caselor romane si orienatle. Deci aveau 1-2 etaje, fatade cu portice, din rinduri alternante de piatra alba si carimida rosie, acoperis in 2 ape( tigla). In general, la mobilierul bizantin se observa o vizibila decadere si neglijare a formelor si a ergonomiei, cat si a sist.constructive. Mobila din locuinte si palate era de obicei luxoasa, incarcata cu podoabe, materialele folosite erau pietra, marmura, metalul, lemnul, fildesul. Suprafetele: se picteaza policrom, se plcheaza cu aur, se emaileaza in culori vii, se acopera cu pietre pretioase. Mese cu plac rotunda, dreptunghiulara, patrata, somptuos decorate, din lemn uneori incrustate, cu ornament din bronz, fildes, argint. Scaune cu spatar inalt si cuverturi de lana sau blana, cu perne colorate, banchete sprijinite de multe ori pe picioare strunjite, taburete fixe, taburete foarfeca pliante. In general scaunul si jiltul sunt impunatoare, rigide, incomode, cu spatar inalt si drept, iar sezut de asemenea inalt existand o bancheta pt rezemarea picioarelor. Dulapuri menite doar pt depzitarea cartilor, pt vesminte si obiecte mari de pret se tineau in lazi si cufere cu incuietori de metal si capac in 2 ape sau semicirculara, ornamentate cu motive religioase sau laice, cu arcaturi si coloane, sculptate si uneori pictate in culori vii. Paturi cu picioare strunjite in forme specifice imitand cele romane. Jiltul lui Dagobert acest tip de scaun era folosit doar de presonalitati avea picioarele din fata si spate identice, sub forma de leu monopod, spatarul cu motive geometrice, triunghiul si de tip vegetal, e un jilt pliant dupa axul sezutului si portabil.

26. Mobilierul islamic Prezentare generala, context, periodizare, locuinta (organizare, materiale folosite, mobilarea, covoarele), mobilierul, tehnici si materiale In sec. VII se unifica triburile arabe cu rapidiate datorita religiei musulmane. Dispunand de calitati politice, administrative, culturale au jucat un rol imp in educarea Occidentului. Locuinat difera in functie de clima, materiale, starea economica si traditiile fiecarei zone. Dar presinta trasaturi comune: curte interioara in jurul carea se desfasoara casa, cu acoperis plat si terasa. Incapera peincipala sau saloanele de primire erau racorite cu sisteme speciale. Pisele de mobila cuprind:mese mici si joase, cu plca patrata, hexagonala sau ortogonala, incrustata in sidef sau fildes, de multe ori policromata; pt depozitare sunt nusele in perete, cu usi cu zabrele strunjite sau panouri traforate minutios, precum si dulapurile mai putine pt ca au aparut tarziu. Lazile servesc la depozitarea hainelor, sunt fie complet incrustate, fie imbracate in piele. Taburete cu picioare strunjite, scaunele sunt mai rare, asmanatoare cu structura taburetelor. La taburete si masute apar des ornamentele specifice arhitecturii, arce de triumf, coloane cu capitel. Paturile sunt simple acoperite cu covoare bogate, covertiri si perne. Tehnici de ornamentare: incrustare cu sidef si fildes, bucati de arama si traforarea cu motive geometrice sau arabescuri. Elemenete strunjite la scaune, dulapuri, etajere si la capete de pat. Din punct al ornamentelor arabescul este elementul definitoriu al artei musulmane, de mare finete, austera si abstracta.