P. 1
caz

caz

|Views: 227|Likes:
Published by minea ioana

More info:

Published by: minea ioana on Feb 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/25/2013

pdf

text

original

FORME CLINICE: 1. Angina pectorala 2. Sindromul intermediar 3.

Infarctul de miocard ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata-de departe- de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza ,fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -CORONARITELE REUMATISMALE(desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare) -ARTERITELE INFLAMATORII(in endocarditele inflamatorii) -CORONARITELE ALERGICE SI CELE RICKETTSIENE(au aceeasi localizare) -LEZIUNILE CORONARIENE in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -CORONARITELE DIN PERIARTERITA NODOASA TIP KUSMAUL-MAIER, exceptionale ca frecventa. -EMBOLIILE CORONARIENE de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta. Cauze rare de cardiopatii ischemice sunt si unele anomalii congenitale sau dobandite ale arterelor coronare: anevrismul sau fistula arteriovenoasa coronariana,aplazia unei artere, originea unei artere coronariene din artera pulmonara,traumatismul cardiac. In sfarsit ,fie scaderea fluxului coronarian, fie cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardic(ca in cazul de sindrom hiperkinetic-hipertiroidism,boala Paget,sarcina,febra,fistula arteriovenoasa sistemica),asociata cu ateroscleroza nemanifestata clinic,sunt tot atatea cauze care pot duce la aparitia fenomenelor de cardiopatie ischemica. Daca acestia ar fi factorii determinanti ai cardiopatiei ischemice ,o importanta egala, daca nu chiar mai mare pentru profilaxia si tratamentul acestei afectiuni o au factorii de risc,acestia din urma reprezentand sansa aparitiei unor consecinte negative pentru sanatate,sub influenta unor conditii nocive: · Factorul familial (incarcarea ereditara,bagajul genetic).S-au descrid familii care sufereau de diverse forme ale cardiopatiei ischemice,mentionidu-se ca la descendenta accidentele majore apar la varste din ce in ce mai scazute. · Virsta.Angina de piept este rara sub 40 de ani,desi s-au descris forme ,chiar si infarcte miocardice mult inainte de aceasta limita. · Sexul. Sindroamele coronariene sunt mult mai frecvente la barbati decat la femei. · Hipertensiunea arteriala este unul din factorii principali care favorizeaza sindroamele coronariene,probabil prin cresterea presiunii la nivelul peretelui vascular cu microtraumatisme locale.Riscul aterosclerozei este si mai mare daca hipertensiunea se asociaza si cu hipercolesterolemia.."Ateroscleroza urmeaza hipertensiunii dupa cum umbra urmeaza corpul." (Vasquez) Obezitatea si supraponderea favorizeaza producerea cardiopatiei ischemice,poate si prin hipercolesterolemia si hiperlipemia asociate. · Tulburarea metabolismului glucidic (diabetul zaharat) favorizeaza aparitia anginei de piept si infarctului miocardic. · Mixedemul ,xantomatoza familiala ,guta,factori endocrini, hipercolesterolemiile,dislipidemiile,regimul alimentar nerational sunt tot atatia factori favorizanti ai cardiopatiei ischemice.(se adauga aici litiaza biliara ,afectiunile gastrice,bolile pancreasului etc). · Stresul emotional,supraincordarile pshice,surmenajul ,tracasarile,griile,emotiile puternice pozitive sau negative pot duce la producerea anginei de piept sau a infarctului de miocard. · Tutunul,datorita probabil actiunii tahicardizante si de crestere a presiunii arteriale proprie nicotinei. · Cafeaua a fost si ea incriminata ca un factor favorizant al cardiopatiei ischemice . 1.ANGINA PECTORALA este una dintre urgentele frecvent intalnite in practica medicala ,de diagnosticul si tratamentul ei corect depinzand de multe ori viitorul bolnavului. Se stie ca durerile precordiale apar atunci cand o parte a muschiului cardiac

nu primeste o cantitate suficienta de sange sau cu alte cuvinte ,atunci cand intre posibilitatile circulatiei coronariene si necesitatile miocardului apare o discrepanta. Daca in conditii de repaus sau la efort fizic mic sau chiar moderat, cantitatea de oxigen adusa de coronarele aterosclerotice este satisfacatoare, la un efort mai mare , la o emotie, la un stres ,necesitatea de oxigen a miocardului creste,apare tahicardia, iar aportul de oxigen ramane nemodificat sau creste nesemnificativ,deoarece debitul coronarian nu poate atinge valori corespunzatoare paralele cu necesitatea (la un om normal ,debitul coronarian poate creste de 6-10 ori ). CLASIFICAREA: Exista o multitudine de "forme clinice" dintre care cele mai importante sunt: · Angina pectorala de efort ,forma clasica descrisa, cea mai frecvent intalnita in practica medicala. · Starea de rau anginoasa · Angina pectorala nocturna,legata probabil de vise,cosmaruri,digestie grea,tulburari

de ritm care apar in cursul somnului,toate cu actiune tahicardizanta. De multe ori aceasta forma se asociaza cu o insuficienta cardiaca stanga. · Angina pectorala de decubit este o forma care apare in repaus,cauza fiind tot discrepanta dintre munca inimii care creste si posibilitatea inadecvata a circulatiei coronariene pe vase aterosclerotice.Cresterea debitului cardiac in decubit dorsal, intrun asternut neincalzit si aparitia unor aritmii, provoaca criza de angor pectoris. · Alte forme de angor: functional ,asociat cu insuficienta cardiaca, asociat leziunilor valvulelor aortice sau mitrale, cu diverse tulburari de ritm etc. · Falsa angina pectorala este destul de frecventa .Teama unui diagnostic de angina

de piept (sinonim pentru unii cu moartea subita) este atat de mare incat la orice "intepatura in regiunea inimii" se prezinta la medic. ASPECTE CLINICE. Angina pectorala apare ca un sindrom dureros ,in accese paroxistice, cu localizare retrosternala, de durata scurta in anumite conditii declansante,disparand la repaus si la nitrocompusi si este insotita de neliniste si anxietate caracteristica.Daca omul este trecut de o anumita varsta si daca are si un teren coronaropat,atunci diagnosticul este mai usor de banuit.Diagnosticul anginei pectorale este eminamente clinic ,de un real ajutor fiind o seama de date caracteristice: v Locul durerii,obisnuit, este in regiunea retrosternala mediotoracica, mai rar parasternal stang sau drept subclavicular,maxilar inferior sau difuz. v Iradierea se face in umarul stang si pe marginea cubitala, cuprinzand ultimele degete ale mainii stangi, desi uneori durerile ajung la baza gatului, maxilar, mandibula,ceafa,regiunea interscapulovertebrala.La unii bolnavi, durerile merg in ambele brate concomitent, in timp ce la altii nu exista iradiere sau durerile sunt localizate numai in regiunile mentionate(localizate) excluzand sediul precordial. diferit ca o gheara, apasare, strivire menghina cleste.Rareori durerea este mai violenta ,bolnavul oprindu-si respiratia,ducind mana la piept, avind un facies ingrozit.In alte cazuri ,durerile sunt mult mai usoare, doar ca o apasare neluata in seama,sacaitoare,exprimata totdeauna in acelasi loc, cam in aceleasi conditii. v Caracterul durerii este de cele mai multe ori de stransura, bolnavul descriindu-l v Intensitatea imbraca o gama intreaga, de la o simpla jena sau disconfort pana la un caracter viu, insuportabil.Este importanta asocierea "senzatiei de moarte iminenta " ,deosebit de caracteristica pentru angor pectoris ,dar care ,din pacate ,nu se intalneste des ,asa cum se credea in anii trecuti. v Durata durerii anginoase este scurta ,dar la citeva secunde pana la maximum 10 minute ,ea disparand

spontan sau la oprirea cauzei declansante. v Frecventa crizelor este foarte variabila :o data pe luna ,pe saptamana, pe zi sau pe ora,putand exista si bolnavi cu crize foarte frecvente. Simpla spalare cu apa rece ,simpla miscare a briciului sau a lamei de ras poate provoca aparitia unei crize dureroase,transformand bolnavul intr-un infirm fizic,dar si psihic. Pot exista o serie de fenomene asociate ,ca :paloare,congestie a fetei ,transpiratii reci ,abundente foarte rar,dificultate respiratorie ,cresterea pulsului,a presiunii arteriale.La fel de rar apar palpitatii si acestea sunt legate de unele aritmii (extrasistola atriala ,diverse tahicardii paroxistice ,fibrilatia atriala). Durerea precordiala apare in anumite conditii bine stabilite ,cel mai adesea fiind vorba de eforturi fizice si in special de mers mai repede ,sau de drum mai lung ,in panta ,sau la urcatul scarilor ,efortul actului sexual, de defecare ,ridicare de greutati, imbracat,dezbracat etc.Nu trebuie uitate frigul,apa rece ,dusul,efortul in perioadele postprandiale,emotiile ,tracasarile,contrarietatile ,surescitarea etc. Disparitia durerii se face odata cu disparitia cauzelor declansatoare sau cu folosirea nitroglicerinei sublingual,care este de ajutor si ca un test diagnostic, deoarece nici o durere cu sediu precordial si retrosternal ,exceptand durerea anginoasa ,nu dispare promt (in cateva minute sau secunde ) la nitroglicerina. Acesta este un caracter foarte important ,deoarece o prelungire a durerii peste 2-3 minute ,cu toata suprimarea efortului ,si dupa folosirea nitrocompusilor, aduce indoiala asupra diagnosticului de angina de piept. Contextul clinic de aparitie a crizei dureroase poate fi de un real folos. Un bolnav trecut de 40 de ani ,hipertensiv,diabetic,cu arteriopatii periferice sau cerebrale,poate atrage atentia asupra unei arteroscleroze coronariene. Antecedentele heredocolaterale,parinti,frati,surori,rude decedate prin infarct miocardic sau antecedente personale (marii fumatori) sunt de asemenea factori orientativi spre un diagnostic exact. Tratamentul anginei pectorale consta in : v Tratamentul etiologic. Se trateaza deci :arteroscleroza,leziunile valvulei aortice ,stenoza sau insuficienta aortica,necesitand de obicei o terapie chirurgicala ; stenoza ostiumului coronarian (de natura luetica);stenoza mitrala,cordul pulmonar cronic,hipertensiunea cardiaca,tireotoxicoza. v Tratamentul cauzelor declansatoare :mesele copioase,eforturile fizice,emotiile puternice ,bai prea reci sau prea fierbinti etc. v Combaterea accesului anginos.Ca regula generala ,la aparitia accesului anginos,bolnavul trebuie sa inceteze orice activitate fizica.O a doua masura terapeutica -universal valabila-consta in folosirea de trinitrina. v Tratamentul medicamentos in afara crizei consta in administrarea de nitrocompusi cu actiune prelungita ;medicatie xantica (aminofilina,eufilina,miopfilina) papaverina provocand o relaxare a musculaturii netede. v Substante blocante ale receptorilor B -adrenergici. v Medicatia sedativa si tranchilizanta:ciclobarbital,amital sodic,meprobramat,diazepam. v Tratamentul antitiroidian,ce ar avea ca prima indicatie bolnavii cu hipertiroidie,dar fiind sustinut si la cei eutiroidieni. v Tratamentul chirurgical.Se executa endarterectomia sau grefe ale segmentelor ocluzionate cu rezultate anatomice si functionale incurajatoare. 2. Sindromul intermediar,in practica medicala a primit anterior o serie de denumiri:insuficienta coronariana acuta,iminenta de infarct,stare de preinfarct,infarct minor sau infarct rudimentar,angina preinfarctica,perioada premonitorie,ocluzie coronariana iminenta ,denumiri care au cautat sa exprime mai pregnant simptomul dominant al bolii,starea clinica sau evolutivitatea procesului. C.C.iliescu propune urmatoarea definitie:"Episodul evolutiv al bolii coronariene,caracterizat prin durere retrosternale paroxiste puternice si prelungite,care nu cedeaza deloc sau partial la trinitrina si care se datoreste unei anoxii miocardice intense,aparute pe fondul ateroslerozei coronariene fie in mod spontan,fie declansata de anumiti factori care duc la scaderea brusca a debitului coronarian sau a oxigenarii sangelui;insa anoxia miocardica desi accentuata ,nu este atat de intensa incat sa duca la formarea unei zone de necroza miocardica. Tabloul clinic. In cadrul sindromului intermediar ,durerea precordiala ocupa locul central ,de intersectie si este cea care orienteaza de la inceputul diagnosticului intr-un sens sau altul (angina pectorala sau infarct de miocard). Fata de angor ,durerea are cateva caracteristici comune:localizarea retrosternala,iradiere caracteristica,caracter constrictiv apasator,difuz,fenomene de insotire asemanatoare (transpiratii,senzatie de frica,varsaturi,greturi). Ceea ce o deosebeste de durerea din angina de piept sunt :intensitatea (mult mai mare in sindromul intermediar)care creste progresiv, atingind un paroxism greu suportabil si durata mult mai mare ca in angor. Daca in angina de piept dureaza de obicei cateva minute (pina la 10-15 minute),crizele dureroase din sindromul intermediar depasesc aceasta limita ,ajungand la 20-30 de minute; frecventa mare a crizelor si anume,daca un anumit timp ,frecventa crizelor nu depasea anumite limite ,sa spunem 1-2 pe zi ,5-6 pe saptamana ,ele acum pot sa dureze mai mult sau in orice caz devin mult mai dese; conditiile de aparitie se

modifica.Inainte ,senzatia dureroasa era legata de cele mai multe ori de un efort fizic ,intelectual ,de frig,de alte circumstante declansatoare;acum durerea apare chiar stand in pat,in cursul noptii fara nici o legatura directa cu cauzele mai sus mentionate.Acest fapt este foarte important pentru diagnostic,deoarece angorul pectoris are intotdeauna legatura cu un factor precipitant.Conditiile de disparitie a crizei sunt si ele diferite: daca in caz de angina pectorala,crizele apareau la efort si dispareau la repaus si nitroglicerina ,in cazul fenomenelor intermediare ,aceste postulate nu se mai respecta. Durerea poate aparea in plin repaus si bolnavul ,in loc sa stea linistit ,ca in angor ,pentru a trece criza ,observa ca repausul nu are nici o influenta asupra durerii, devenind nelinistit,agitat ,se misca ,umbla, nu are astimpar,asemanindu-se cu ceea ce se intampla la bolnavii cu infarct miocardic. Nitroglicerina ,care are actiune rapida si prompta in durerile anginoase,devine ineficienta sau actiunea sa este neansemnata,chiar daca bolnavul foloseste mai multe tablete in scurt timp. La aceste caractere ale durerii se pot adauga cateva semne obiective orientative: · Aparitia tahicardiei sinusale,a extrasistolelor (care trebuie supravegheate prin "caracterul lor de periculozitate"), mai rar alte tulburari de ritm sau de conducere. · Scaderea usoara a tensiunii arteriale in timpul sau dupa criza,dar in orice caz scaderea cu 10-20 de mm Hg si nu mai mult ,asa cum se intampla la infarctul miocardic(de la 140-150 tensiune maxima ,cu 70-80 tensiune minima, la 130-140 cu 65-75 mm Hg) Lipsa febrei este un factor care trebuie luat in consideratie in sprijinul diagnosticului de sindrom intermediar la un bolnav cu durere precordiala,avand caracterele descrise anterior. Fondul patologic aterosclerotic ,cu artere sinuoase,serpuinde,cu fenomene localizate in alte teritorii (membre inferioare,rinichi,ateroscleroza cerebrala),sexul bolnavului(de obicei la barbati ),varsta sa (peste40 de ani) sunt tot atatea fapte ajutatoare in sustinerea unui diagnostic corect. 1.Infarctul miocardic este un sindrom clinic complex,datorat obstruarii acute si brutale a unei artere cporonare ,cu producerea unei necroze miocardice determinata de o suspendare sau o diminuare importanta a circulatiei in teritoriul subiacent.El reprezinta modalitatea evolutiva necrozanta a aterosclerozei coronariene cu aspecte clinice dureroase,mai mult sau mai putin bogate si foarte variate ,mergand de la dramatic -forme cu colaps si aritmii-pana la episoade efemere ,minore,cu dureri abia perceptibile. Simptomatologie . Se discuta astazi si nu fara temei despre existenta unei faze premonitorii anginoase ,evolutive,inainte de aparitia semnelor de infarct miocardic acut,ceea ce ascund de fapt : · Vechi anginosi,la care durerile isi schimba particularitatile (devin mai frecvente,mai intense,de durata mai lunga ,apar la eforturi mult mai mici si chiar in repaus,nu mai cedeaza la nitrocompusi si sedative si apar crize in conditii in care anterior erau absente ). · Bolnavii care au un sindrom intermediar ,cu evolutie rapida spre obstructie ischemica coronariana. · Oameni care nu au prezentat niciodata crize dureroase precordiale si la care apar de la inceput fenomene de angor tipic la efort,progresive cedand greu la medicatia uzuala. · Oameni sanatosi ,pana atunci,care acuza o senzatie neobisnuita de discomfort,de astenie fizica si intelectuala ,de lipsa poftei de mancare,de viata ,de munca. La aceste simptome se adauga o stare de ameteala,irascibilitate ,"nimeni nu-i intra in voie",anxietate,palpitatii si senzatii de lipsa de aer.Mai rar bolnavii prezinta dispnee la efort ,apasari precordiale difuze,nesistematizate,necaracteristice ,de mica intensitate,balonari,jena epigastrica,constipatie.Daca in primele trei cazuri suntem obligati sa ne gandim la posibilitatea evolutiei spre infarct miocardic,in ultimul caz este destul de dificil sa identificam simptomatologia aceasta proteiforma,necaracteristica,neconvingatoare,aparuta la un om sanatos pana atunci ,ca facand parte din tabloul prodromal al unui infarct miocardic. Criza dureroasa majora,ca un semnal al ischemiei necrozante,este semnul cel mai constant si caracteristic ,prezent in peste 90% dintre cazuri. · Sediul durerii este precordial sau retrosternal pe o zona intinsa,mare,greu delimitabila.Mai rar ,durerea are o localizare in coloana vertebrala,regiunea toracica dreapta,lateral de mandibula,in umar sau regiunea epigastrica. · Iradierea durerii este centrifuga,de la regiunea precordiala si retrosternala spre zonele periferice mentionate sau centripeta de la aceste ultime localizari spre stern si precordial. · Intensitatea sa este deosebita,greu suportabila ,una dintre cele mai mari dureri intalnite in patologia umana,asemanatoare cu durerile dentare severe si durerile nasterii.Vechii anginosi ,la care aparitia crizei majore se face de obicei cu aceeasi localizare "pe drumul stiut",remarca imediat intensitatea cu totul neobisnuita a crizei actuale pentru care nu gaseste nici un termen de comparatie.

· Caracterul durerii este de apasare marcata,sfasiere,pumnal sau gheara infipta in inima (un mare scriitor a descris-o "ca gheara diavolului" ).Mai rar ,durerea are caracter de arsura ,greutate ,jena si este ceva mai moderata. · Durata crizei dureroase retrosternale poate fi de cateva minute (de foarte mare intensitate ),urmata de o jena permanenta care dureaza mai multe ore sau poate fi deosebit de puternica,durand mai multe ore sau chiar zile. · Reactiile bolnavului la aceasta suferinta teribila sunt de mai multe ori sugestive:neliniste, anxietate marcata, senzatie de moarte iminenta, de "totul s-a sfarsit",facies tradind o suferinta majora, framantare, strigate, ameteli,senzatii de slabiciune,transpiratii reci abundente,pozitii anormale (cu pieptul lipit de un obiect),ingrozit. Conditii de aparitie. Nu se poate face o legatura directa a durerii precordiale cu un factor precipitant,aproape sigur ca in cazul anginei de piept,pentru ca durerea in caz de infarct miocardic poate aparea in repaus,in somnn,pe strada,dupa un efort fizic sau dupa o trauma psihica,adica in oricare din conditiile in care se poate gasi un individ zis sanatos. Conditii de disparitie. Durerea precordiala din infarctul de miocard nu cedeaza la repaus ,la vasodilatatoare(raspunsul la nitriti este negativ) si nici la sedative sau alte medicatii. Durerea se poate diminua uneori putin fie datorita medicatiei,fie spontan,dar in scurt timp revine cu o intensitate si mai mare.Ea cedeaza numai dupa ce s-au administrat opiacee,in unele cazuri (rare) si acestea ramanand ineficiente,fiind necesara folosirea narcozei. Sunt si cazuri -putin frecvente-in care durerea precordiala lipseste sau bolnavul nu o percepe fie datorita scaderii sale senzoriale ,fie predominantei unui tablou clinic care domina scena dramatica a luptei cu moartea: existenta edemului pulmonar acut concomitent sau a socului profund grav. De asemenea ,la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata,cu stari confuzionale,psihoza,tulburari dementiale,cu bloc atrioventricular complet si crize Adams-Stokes,durerea precordiala poate fi absenta sau de scurta durata. Uneori ,durerea lipseste din motivele aratate mai sus,alteori ea trece neobservata, este diagnosticata ca o "gripa","junghi intercostal" sau alt diagnostic si la o electrocardiograma intamplatoare,mai devreme sau mai tarziu,apar semne de necroza coronariana. Exista si cazuri in care recunoasterea unui infarct miocardic apare ca o surpriza la examenul anatomopatologic,la persoane decedate din alte motive,nerecunoasterea in timpul vietii a infarctului de miocard neansemnand totdeauna ca acesta a fost simptomatic. Debutul infarctului de miocard poate fi atipic ,in majoritatea cazurilor,putand fi si diferentieri,modalitati ,simptome si semne imprumutate de la alte organe si sisteme. Cazurilor dominante de dureri li se adauga: · Bolnavi la care complicatiile domina tabloul clinic · Bolnavi la care tabloul clinic este dominat de socul cardiogen. · Cazuri la care insuficienta cardiaca (de obicei stanga) este de prim plan. Socul cardiogen apare rapid si brutal in primele ore de debut ale necrozei coronariene sau ,dimpotriva,se instaleaza incet,lent,in cateva ore dupa inceputul durerii precordiale. El este un factor deosebit de grav in aprecierea prognosticului bolnavului deoarece procentul cel mai mare de decese il au bolnavii la care socul cardiogen este asociat (sau ca o manifestare majora) infarctului de miocard.Cand coexista si fenomene de insuficienta cardiaca stanga sau globala,viitorul bolnavului este si mai intunecat. Scaderea tensiunii arteriale moderat este un semn constant in evolutia unui infarct de miocard.Se apreciaza ca in jur de 80-85 mm Hg presiune sistolica apar semnele unui soc cardiogen, aprecierea acestuia facandu-se in cadrul contextului clinic (transpiratii,paloare,scaderea temperaturii corpului,puls filiform etc ). De o importanta deosebita este urmarirea diurezei,stiut fiind ca ea scade sau inceteaza sub 80mm Hg, oligoanuria fiind unul din semnele cele mai pretioase in urmarirea evolutiei bolnavului,incat cercetarea sa trebuie sa se faca cu toata atentia. Insuficienta cardiaca ,in special edemul pulmonar acut ,poate fi semnul de debut al unui infarct miocardic,fapt pentru care aparitia sa la un bolnav care anterior nu prezentase nici un semn de insuficienta cardiaca,devine suspect de a fi un coronarian mai ales din cauza sufocarilor, dispneei si ortopneei bolnavul nu simte momentan durerea precordiala,care apare mult mai tarziu-dupa rezolvarea insuficientei ventriculare stangi. Mai ales insa fenomenele de insuficienta ventriculara stanga (astm cardiac sau edem pulmonar acut -cu ortopnee si valuri subcrepitante la baze ,cu tuse insotita sau nu de spute hemoptoice) apar in urmatoarele ore /zile de la debutul infarctului miocardic. Respiratia Cheyne Stokes se intalneste destul de des la bolnavii cu infarct miocardic, mai ales la cei in varsta si la care fenomenelor de ateroscleroza coronariana li se adauga si ateroscleroza cerebrala sau generalizata. Insuficienta cardiaca dreapta izolata este foarte rara, deoarece infarctele ventriculului drept sunt foarte rare. Asocierea sa cu insuficienta ventriculara stanga este intalnita mai ales in clinica. Aparitia insuficientei cardiace globale (cu dispnee-toate formele- cu staza venoasa,hepatomegalie,edeme) se poate gasi la inceputul unui infarct miocardic ,dar atunci este vorba de o necroza masiva sau de un miocard afectat anterior prin vechi procese de ateroscleroza. Insuficienta cardiaca globala apare de obicei mai tarziu ,dupa luni sau ani de la aparitia primului infarct de miocard sau mai des la bolnavii care au prezentat infarcte repetate multiple.Debutul infarctului de miocard poate fi dominat de

Linistea psihica este foarte importanta trebuind a fi evitate starile de emotivitate.boala fiind considerata ca generala si numai manifestarea coronariana ca o localizare selectiva.fibrinogen)vor arata ca nu este vorba de un infarct.cu reducerea lui si/sau a efectelor sale nefavorabile.in vederea reluarii activitatii profesionale si sociale anterioare.contrarietatile si nemultumirile vietii zilnice nu trebuie "puse la inima".spaima . Anticoagulantele ar evita asemenea fenomene sau daca ele s-ar produce.prevenind coplicatiile tromboembolice. · Tratament trombolitic. Terapia anticoagulanta este puternic controversata si in cazul sindroamelor intermediare.complicatii.constipatia.colecistita sau gastrita.dozele.dar care isi au si ele importanta lor.ruptura inimii si ruptura septului interventricular etc.cu eventuala crestere a fluxului coronarian si a oxigenului necesar miocardului suferind.tranchilizantele se folosesc de cate ori este nevoie. Tulburarile cerebrale:astenia. Simptomele urinare. In ceea ce priveste tratamentul sindroamelor intermediare .insuficienta cardiaca acuta sau cronica etc. Tratamentul medicamentos imprumuta produse si de la bolnavi cu angina de piept (vasodilatatoare de tip nitriti) si cele de la bolnavii cu infarct miocardic (in caz de nevoie.considerate minore.solide si stabile.constipatia.reducerea muncii inimii prin imobilizarea absoluta a bolnavului la pat.lipotimiile .necazurilor.dar oricum 2-3 zile sunt necesare pana ce electrocardiogramele repetate si probele de laborator (transaminaze . · Bolnavul sa se interneze in spital sa se precizeze diagnosticul de sindrom intermediar si sa se aplice terapia anticoagulanta sau toate masurile mentionate la infarctul miocardic. · Alte masuri (fumatul.o medicatie de tipul heparinei sau a dicumarinei lear limita.fenomenele neurologice si psihice sunt si ele prezente si se datoresc atat tulburarilor circulatorii aparute in cadrul infarctului de miocard . Prin repaus intelegem reducerea atat a activitatilor fizice cat mai ales a celei intelectuale .starile sincopale.a stresurilor.Ratiunea folosirii anticoagulantelor ar fi legata de faptul ca o crestere a coagulabilitatii sangelui.VSH . · Asigurarea unei irigatii coronariene cat mai bune.cat mai complete posibil.cum sunt emboliile cerebrale sau in alte teritorii.icterul sunt mai rare si apar atunci cand organele respective au fost afectate anterior. Tulburarile gastrointestinale si durerile abdominale .) · Tratamentul complicatiilor.sunt considerate si diagnosticate de multe ori ca o indicatie de indigestie . durata tratamentului nu difera de cele din cadrul terapiei anticoagulante. TRATAMENTUL INFARCTULUI MIOCARDIC consta in : · Tratamentuldurerii care contribuie.in special epigastrice.dar totusi un regim hipocaloric (pana la 2000 calorii pe zi ) este indicat. supararilor.cum ar fi diverse aritmii.vizand calmarea durerilor pericordale.chiar morfina ).dar sa pastreze un repaus relativ la pat de 1-3 saptamani (la domiciliu).din punct de vedere calitativ.cat si fenomenelor de ateroscleroza cerebrala preexistenta.Cantitativ insa.imediata sau tardive. Sedativele .in cazul infarctului de miocard.atunci cand este severa.cu favorizarea circulatiei colaterale.avand in vedere importanta factorului psihic in asemenea conditii. · Incercarea opririi extinderii trombusului coronarian intravascular .neexistand o stricta delimitare a lor.ca si cei cu angor pectoris sau cei cu infarct miocardic acut. · Sedarea bolnavului.varsaturile. · Prevenirea aparitiei unui nou infarct miocardic. Durata repausului la pat este diferita de la bolnav la bolnav.Greturile. · Favorizarea producerii unei cicatrice miocardice ferme.masurile sunt deosebite.asigurarea unei circulatii coronariene adecvate cu eventuala crestere a fluxului coronarian etc.chiar un scop profilactic in sensul de a preveni aparitia unui infarct miocardic.sedarea bolnavului(psihoterapie). Alte simptome :Tabloul clinic al infarctului de miocard este destul de complex si pe langa simptomele majore mentionate anterior apar si altele.etc. .pleuropulmonare. Regimul alimentar nu este atat de sever ca in infarctul de miocard. Metoda . · Prevenirea complicatiilor.bolnavii beneficiaza cam de aceleasi masuri medicamentoase sau de alta natura.existand doua alternative: · Bolnavii sa faca acelasi tratament ca un anginos.favorizeaza aparitia fenomenelor de tromboza coronariana.aritmiile diverse. · Reducerea muncii inimii se face concomitent cu prima masura.meteorismul sughitul persistent si suparator pot fi prezentate ca simptome asociate unui infarct miocardic.Repausul are si in acest caz un rol central .socul cardiogen.substantial la producerea unei complicatii deosebit de grave socul cardiogen-.

epigastru .sedative.sedentarismul.eventual intravenos diluata in ser fiziologic.hipertensiunea arteriala.mandibula.fortral intravenos sau intramuscular) .hemisuccinat de hidrocortizon.etc Cel mai important semn clinic este durerea care poate fi localizata retrosternal sau precordial care poate iradia in diverse locuri(brat.iar factorii declansatori sunt si ei multipli :efortul.factorii meteorologici. Nu trebuie sa uitam psihoterapia care poate fi de folos atat pentru bolnav cat si pentru urmatoarele faze ale interventiei medicale. Pentru preintampinarea altor complicatii.Factorii care favorizeaza aparitia infarctului sunt varsta.eventual intravenos diluata in ser fiziologic. Pentru prevenirea mortii subite bolnavul se aseaza dorsal si se interzice efectuarea oricarei miscari. .CAPITOLUL III PLANUL DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU CORD ISCHEMIC DUREROS Deoarece cea mai importanta si complexa manifestare de cord ischemic dureros o intalnim in infarctul miocardic acut.infectiile acute ale tractului respirator.Aceasta medicatie poate provoca unele mici complicatii de aceea se urmaresc eventualele modificari respiratorii sau ale tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala).am ales sa prezint rolul asistentei in ingrijirea pacientilor cu aceasta boala.asistenta medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de rezolvat in aceasta perioada.mesele copioase.intramuscular.stresul. Ingrijirile in unitatile spitalicesti.mialginsubcutanat.etc) Deoarece mortalitatea cea mai mare (2/3 din cazuri) are loc in faza de prespitalizare.xilina.obezitatea.sexul.anticoagulante.intramuscular.coronarodilatatoare. .regiunea cervicala.etc.diabetul zaharat.se administreaza o medicatie specifica scaderii senzatiei de durere (morfina-subcutanat.unde se intervine de urgenta.le revin medicilor de urgenta dar si asistentelor care trebuie sa aibe pregatite truse de prim ajutor care sa cuprinda: -medicatie pentru calmarea durerii.fumatul. la indicatia medicului .

deoarece intarzierile pot provoca bolnavului emotii inutile.bine aerisit.asistenta medicala poate interveni cu unele medicamente (nitroglicerina) si oxigen.Mutarea bolnavului in pat se face fara miscari bruste.in pozitie orizontala. Asistenta medicala va avea pregatite medicamentele pentru eventualele complicatii. 2.Tratamentul medicamentos se face la pat .intr-un timp cat mai scurt.Alimentatia bolnavului.compoturi.aciduluiuric.Recoltarea probelor de laborator Asistenta medicala va recolta sange pentru probele de laborator indicate de medic(pentru dozarile enzimatice.Supravegherea functiilor vitale Urmarirea ideala a unui infarct este monitorizarea cu supravegherea permanenta in primele zile a EKG si tensiunii arteriale precum si a ritmului cardiac.) 5.in primele zile in decubit dorsal.oxigenoterapie.combaterea anxietatii prin sedative care nu se administreaza concomitent cu derivatii de opiacee. Se administreaza xilina 200 mg intramuscular (20 ml 1%) sau intravenos ori perfuzie.La indicatia medicului se face EKG-ul si temperatura .S.colesterolului .Treptat se va trece la alimentatie activa la pat (numai la recomandarea medicului in pozitie sezanda).in lipsa aparaturii de monitorizare.aparat de respiratie artificiala de tip Ruben.pulsului si la fiecare ora si la nevoie mai des in functie de starea bolnavului. Asistenta medicala va avea grija sa ii fie asigurat un climat de liniste.cu targa .salon bine incalzit .Prevenirea hiperexcitabilitatii miocardului.fibrinogenului. Ingrijirea in unitatile spitalicesti 1. Instalarea bolnavului in pat. 8.aparatura pentru monitorizare si defibrilare. Se va face cu mare punctualitatea.determinarea leucocitozei. . Transportul bolnavului de la "salvare" se face direct in sectiile de cardiologie.supe iar mai tarziu se va evita alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal.ceaiuri.terapie intensiva sau interne. Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric iar in primele zile va fi alcatuit din lichide si pireuri date lent.H.supravegherea consta in masurarea tensiunii arteriale.deschizator de gura. Se administreaza anticoagulante si trombostop. 9.fara sa fie ridicat in pozitie sezanda. 4.aspirator de secretii.Se va face o alimentatie pasiva la pat.-seringi sterile.Pozitia in pat trebuie sa fie cat mai comoda.Urmarirea evacuarilor de urina si fecale Se va servi bolnavul cu urinar si bazinet .Administrarea medicatiei.In sectiile obisnuite de interne .Desi medicamentele se dau strict la indicatia medicului.in unele cazuri de urgenta . Mesele vor fi fractionate pentru a se evita consumul de cantitati mari la o masa. 3.aparat de perfuzie.glicemiei.Constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau laxative usoare.Prevenirea complicatiilor tromboembolice.Aplicarea in continuare a masurilor de prim ajutor La indicatia medicului se face sedarea durerii.solutii de perfuzat.pipe Guedel. 7.Diureza si scaunul se noteaza pe foaia de observatie. 6.a V.

E. Se recomanda repaus absolut la pat in prima saptamana.Educatia sanitara.sub controlul pulsului si al tensiunii arteriale.Igiena bolnavului.se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii. sederea in fotoliu.incepand chiar din primele zile. 12. -INGRIJIREA BOLNAVULUI M.febra sau alte complicatii.10.initial in prezenta medicului.Se va facilita contactul cu bolnavii restabiliti sau cu efect psihic bun.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor si de prezenta complicatiilor.Nu se comunica vestile neplacute. Baia generala sau partiala se face la pat fara sa oboseasca bolnavul (in primele zile fara sa fie ridicat) 11.ridicarea din pat).Mobilizarea bolnavului.Crearea mediului psihologic favorabil. Se vor evita discutiile cu voce tare.chemarile la telefon.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat . INGRIJIREA BOLNAVILOR CU CORD ISCHEMIC DUREROS -INGRIJIREA BOLNAVEI M. Daca bolnavul nu are dureri . 13.Mobilizarea se face progresiv (sederea pe marginea patului. Prin aceasta urmarim instruirea bolnavului asupra modului de viata dupa externare: -modul cum trebuie luate medicamentele.I.nepermiterea vizitelor in grup sau lungi.E.regimul alimentar .nocivitatea fumatului -semnele supradozarii digitalice -prezentarea la control periodic O buna educatie a bolnavului reduce sansele unei decompensari sau agravari astfel . -INGRIJIREA BOLNAVULUI S.se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare. .miscari active ale membrelor.

1 Surse de culegere a datelor-pacient 1.Locuieste cu sotul intr-un apartament cu 2 camere.Alimentatia pacientei este obisnuita fara sa tina un regim anume.nu bea cafea.- CAPITOLUL IV INGRIJIREA PACIENTEI M.3.nu consuma alcool. Pacienta este casatorita. E.3.ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: -mama:decedata la 47 de ani-colaps periferic -tata:decedat la 57 de ani -AVC -un frate-decedat la 48 de ani-HTA ` -alt frate cu HTA 1. 1.b. VARSTA: 60 ANI STARE CIVILA:CASATORITA SEX: FEMININ NATIONALITATE: ROMANA OCUPATIE:CASNICA RELIGIE: ORTODOXA Date variabile: DOMICILIUL-MUNICIPIUL PLOIESTI.2 Date privind identitatea pacientului Date fixe NUME SI PRENUME :M.Culegerea datelor 1.Pacienta nu fumeaza .nu are copii.JUDETUL PRAHOVA. 1.E.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: -reumatism articular acut in adolescenta -amigdalite repetate -colecistopatie cronica -hernie ombilicala .a.

splina in limite normale. -aparat cardio-vascular: se constata zgomote cardiace mai asurzite.pentru dureri precordiale cu caracter anginos.asociindu-se cu ameteala.2007 ORA 11. 1.Urmeaza un tratament ambulator cu Hoemitn si Furantril. -sistemul muscular: normal reprezentat. -ciclu regulat .dureri precordiale cu caracter de stransura.EXAMEN CLINIC PE APARATE: -tegumente si mucoase:normal colorate. -3 avorturi spontane.5.T. palpitatii.astenie. 1.sufocari.sufocari.a.3.30 1.cefalee frontala.b ISTORICUL BOLII: Pacienta in varsta de 60 de ani se interneaza in sectia cardiologie pentru aparitia unui grad marit al dispneei.ameteli. 1.Pacienta te cunoscuta cu HTA esentiala cu valori ridicate pana la 250/120 mm Hg si cardiopatie ischemica. -menopauza instalata la 51 de ani.astenie.puls rapid 72 batai/minut.fara adenopatie.motive care au dus pacienta la spital de urgenta.4. -aparat respirator: torace normal conformat .A.atat mama cat si fratii sai prezentand aceasta boala. -menarha la 12 ani. -tesut adipos: pacienta prezinta obezitate gradul I -aparat osteo-articular: pacienta prezinta poliartroze. -aparat digestiv: dentitie cu lipsuri .4.dureri precordiale.dispnee. 210/110 mm Hg. palpitatii.7.c.prezentand o hernie ombilicala nereductibila avand un diametru de circa 10 cm.6.ANTECEDENTE PERSONALE -FIZIOLOGICE.A suferit doua accidente vasculare cerebrale in 1997 si 1998.abdomen mobil.sonoritate si murmur pulmonar normal.senzatie de caldura.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: -cord ischemic dureros -HTA stadiul II (210/110 mmHg) 1. ficat la rebord.are un caracter ereditar.A prezentat si obezitate gradul II.HTA . 1. iar dispneea a devenit aproape permanenta in ultimele 2 saptamini.De circa 2 luni afirma ca oboseala s-a accentuat la eforturi minime. -nici o nastere. .02.in cantitati moderate cu durata de 4-5 zile insotit de dismenoree. MOTIVELE INTERNARII: Valorile crescute ale HTA.cefalee.DATA INTERNARII 20.

-aparat uro-genital: loje renale vag dureroase. -T=36.prezinta anxietate si raspunde greu la intrebari. -coloratie normala a tegumentelor . NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE -mucoasa respiratorie umeda.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE 1.secretii reduse. -Acuitatea vizuala si auditiva sunt bune.4 -Respiratia are un caracter aritmic . -Pacienta este orientata temporo-spatial.prezente bilateral. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 2.deoarece pacienta se sufoca. -SNC: ROT normale.mictiuni spontane.este simetrica si are un ritm de 16 respiratii pe minut.1.

-gingii roz.aderente dintilor.-senzatie de sufocare. -digestie lenta -pacienta prezinta pofta de mancare si senzatie de satietate dupa cele trei mese pe care le serveste pe zi. pe minut -amplitudine modificata a respiratiei -puls amplu=72puls /min -tahicardie -TA=210/110mmHg -hipertensiune arteriala -palpitatii durere precordiala -anxietate -alterarea muschiului cardiac -cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibratacefalee frontala.NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA -mucoasa bucala roz si umeda.limba roz. -16 resp. 2. .

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA -TA si pulsul se modifica in functie de efortul depus -imobilizare -facies ce exprima frica . 5NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -somn perturbat .teama justificata .NEVOIA DE A ELIMINA -urina=1250ml/24 ore -6 mictiuni/zi:5 ziua si una noaptea -urina are culoare galben deschis .-absenta unor dinti. -durere precordiala -anxietate.pozitie specifica din cauza dispneei.stres -dispnee -lezari ale articulatiilor oaselor membrelor superioare si inferioare.cu aspect clar. -sete intensa -scaun la 2 zile (constipatie) in cantitate redusa -pacientul prezinta crampe abdominale -dioforeza in cantitate 700 ml -diminuarea peristaltismului intestinal cu aparitia constipatiei 4.teama. -pacientul prezinta insomnie terminala -neliniste.agitat. -greseli in alegerea si prepararea alimentelor -durere precordiala -anxietate -stres 3. -poliartroza -dificultatea in deplasare -pacientul sta in semisezand .

microbiana. -lipsa cunostintelor 6. .iar fosele nazale libere.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE -urechile au o configuratie normala si sunt curate. -absenta unor dinti -lipsa de elasticitate a pielii -pielea este necatifelata.-pacienta se simte obosita . 7.fara poluare fonica. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -mediu sanatos.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -pacienta se poate imbraca si dezbraca singura -pacienta prezinta vestimentatie comoda .NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE -T=36. surmenaj care influenteaza organismul -afectare fizica.adecvata spitalizarii. -mucoasa nazala este umeda. -durere -orice piedica a miscarii -anxietete -stres 9.4-37 -piele de culoare roz avand o temperatura calduta 8. -pacienta are deprinderi igienice normale. -mucoasa bucala este umeda si roz -gingiile sunt aderente dintilor si sunt roz -unghiile sunt taiate scurt sunt curate si au o culoare normala.are facies sumbru si ochi incercanati -durere -surmenaj -anxietate.chimica.colorata normal -circulatie inadecvata.

framintari -sentiment de tensiune pe care pacienta il resimte in fata vietii. -debit verbal cu ritm moderat -gesturi expresive.surmenaj.sensibilitate tactila. durere -frica.NEVOIA DE A SE REALIZA -activitate pozitiva(entuziasm.stres -spitalizare 12. -accepta tratamentul prescris de medic -pacienta vrea sa stie eventualele complicatii ale bolii sale -manifestari de anxietate (tahicardie)si de depresie(insomnie) -grija fata de sensul mortii si al vietii.durere precordiala -anxietate. -finete gustativa si a mirosului.-dezechilibru.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI -pacienta prezinta controlul emotiilor. -pacienta delibereaza in situatii urgente si ia hotarari pozitive 13.multumire)creaza o atmosfera de destindere. 1O.NEVOIA DE A COMUNICA -acuitate vizuala si gustativa buna. durere.anxietate.stres -frica.stare de criza 11.NEVOIA DE RECREERE .agitatie. -privire semnificativa -perceptie obiectiva -atitudine receptiva -relatii armonioase in familie -neliniste .

POTENTIALE -aparitia unei noi crize -aparitia unui infarct miocardic -aparitia edemelor -aparitia unui AVC 2.DIAGNOSTIC DE NURSING a) alterarea circulatiei si respiratiei din cauza durerii precordiale manifestata prin palpitatii.PROBLEMELE PACIENTEI. -dorinta de acumulare de cunostinte -pacienta nu are cunostinte privind importanta respectarii tratamentului si prevenirea complicatiilor.de TA si neliniste. -durerea care determina modificari ale ritmului respirator cardiac.agitatie.teama de moarte iminenta.stres -spitalizare 14. 2.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA -pacienta este constienta de necesitatea formarii de atitudini si deprinderi corecte pentru a obtine o stare de bine.-somn intrerupt -anxietate -senzatie de sufocare -dispnee -cefalee frontala dezechilibru(durere) -anxietate.3.deplasare -dificultate in recreere B.2. A.HTA .ACTUALE -alterarea circulatiei si a respiratiei -durere precordiala cu caracter de stransura -anxietate -usoara dificultate in alimentatie si hidratare -dificultate in a se odihni -dificultate in mobilizare.dispnee.

frica.c. 1. OBIECTIVE 1.a.INTERVENTII 2.AVC.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE.b.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 1.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta nu-si poate satisface singura nevoile fundamentale si de aceea are nevoie de ajutorul asistentei medicale Grad de dependenta:III 3. f) intoleranta la activitate din cauza dispneei. OBIECTIVE SPECIFICE IMEDIATE.nelinistii.ochi incercanati.b) durere precordiala din cauza cardiopatiei ischemice manifestata prin senzatie de stransura a cordului c) anxietate din cauza durerii si a eventualelor aparitii a complicatiilor manifestata prin agitatie.neliniste d) usoara dificultate in alimentare si hidratare din cauza absentei unor dinti e) dificultate in a se odihni din cauza durerii. -combaterea durerii si dispneei -administrarea de coronarodilatatoare -prevenirea unui infarct miocardic -reducerea nevoilor energetice ale organismului -reechilibrarea valorilor tensionale -asigurarea unei ventilatii bune -asigurarea conditiilor de microclimat -reducerea starii de anxietate a pacientei -sustinerea functiilor vitale 1.a. g) dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei manifestata prin somn intrerupt 2.discomfort. -sustinerea functiilor vitale -prevenirea complicatiilor (edeme. -instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac.4.senzatiei de sufocare manifestata prin facies sumbru.durerii si lezarii unor articulatii manifestat prin pozitie specifica(semisezand) si facies ce exprima teama. INTERVENTII DELEGATE: -am recoltat produse biologice .OBIECTIVUL GLOBAL -ca pacienta sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale.infarct miocardic) 2.

PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 1. 1. g)dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei manifestata prin somn intrerupt.INTERVENTII 2.palpitatii 2.OBICTIVE 1. Grad de dependenta :III 3.a.OBIECTIVE SPECIFICE IMEDIATE: -instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac -combaterea durerii si dispneei -administrarea de coronarodilatatoare -prevenirea unui infarct miocardic -reducerea nevoilor energetice ale organismului -reechilibrarea valorilor tensionale -asigurarea unei ventilatii bune -asigurarea conditiilor de microclimat -reducerea starii de anxietate a pacientei -sustinerea functiilor vitale 1. h)HTA din cauza circulatiei inadecvate manifestata prin cefalee frontala.infarct miocardic) 2.AVC. OBIECTIVUL GLOBAL: -ca pacienta sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale.-am administrat medicatia prescrisa de medic -am pregatit pacienta pentru efectuarea unor tehnici si explorari.INTERVENTII DELEGATE : -am recoltat produse biologice .STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacienta nu-si poate satisface singura nevoile fundamentale si de aceea are nevoie de ajutorul asistentei medicale.4.c.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE -sustinerea functiilor vitale -prevenirea complicatiilor(edeme.a.4.

-asigurarea conditiilor de microclimat -pacienta sa fie echilibrata fizic si psihic pe toata perioada spitalizarii -pacienta sa fie investigata si tratata conform diagnosticului -pacienta sa fie supravegheata atent -pacienta sa aiba toate nevoile fundamentale satisfacute pe toata perioada spitalizarii -la internare am incercat sa-i diminuez stresul suferit la internare si sa-i usurez adaptarea la mediul spitalicesc .INTERVENTII AUTONOME: -am masurat si am montat zilnic in FO functiile vitale ale pacientei -am asigurat pacientei conditiile optime de microclimat -am incercat sa reduc starea de neliniste.asupra necesitatilor respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic.pretinzand cat mai putine eforturi din partea ei.tratamentul si regimul alimentar.incurajand pacienta -am pregatit salonul si documentele pacientei pentru examenul clinic efectuat de medic -am alimentat activ la pat pacienta -am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei .imbunatatind tonusul muscular si circulatia locala periferica -am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria -am anuntat pacienta privind ziuz si ora externarii -am instruit pacienta la externare .-am administrat medicatia prescrisa de medic -am pregatit pacienta pentru efectuarea unor tehnici si explorari.b. -dupa toaleta am frictionat cu alcool toate regiunile corpului. 2.de anxietate a pacientei.APLICAREA INGRIJIRILOR PROBLEMA PACIENTEI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 20.02 Internarea pacientei in spital -pacienta sa aiba conditii de mediu securizant. 4.

-am aerisit salonul si am asigurat temperatura de 18-20 C si umiditatea aerului 55-60% -am asigurat lenjerie de pat si corp curata si uscata -am protejat patul cu musama.AV=72 bat/min.grupul sanitar.glicemie.-am asezat-o in pat si i-am aranjat obiectele personale in noptiera.T=36. -am adus la cunostinta pacientei unde se afla cabinetul asistentelor. -pacienta are conditii de mediu securizant si microclimat corespunzator -pacienta s-a familiarizat cu mediul spitalicesc si este echilibrata fizic si psihic -pacienta a fost investigata si i s-a administrat tratamentul conform diagnosticului.de incredere si empatie.scaun=0) -am suplinit pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale. 21.sala de mese.02. -am raspuns promt si solicitudine la intrebarile pacientei -am incurajat pacienta sa-si exprime nemultumirile. -am aplicat masuri de prevenire a complicatiilor septice.HLG.sentimentele in legatura cu problemele sale -i-am explicat scopul interventiilor.4 C.diureza=1250ml/24 h.explorarilor si al tratamentului si necesitatea acestuia -am pregatit materiale si instrumente pentru recoltarea probelor de laborator -am pregatit fizic si psihic pacienta -am respectat regulile de asepsie si antisepsie -am masurat functiile vitale si vegetative (TA=210/110mmHg.colesterolemie. -am recoltat urina pentru examenul de urina -am administrat medicamentele pe cale orala si parenterala. -am recoltat sange pentru probe de laborator:VSH.R=16/min. -am asigurat atmosfera calda .lipemie. -am insotit pacienta pentru a efectua toate explorarile functionale.sufocari -pacienta sa nu mai acuze dureri precordiale -pacienta sa respire normal si sa nu mai prezinte senzatia de sufocare -am asigurat igiena pacientei -i-am efectuat toaleta pe regiuni . -pacienta a fost supravegheata -pacienta a fost ajutata sa-si satisfaca nevoile fundamentale de pe toata perioada spitalizarii. Pacienta inca prezinta dureri precordiale .

am efectuat oxigenoterapie prin sonda nazala.5UI.scaun=0 -am administrat pacientei medicatia din ziua precedenta -pentru a combate sufocarile .scaun=1 -am administrat medicatia prescrisa -am efectuat pacientei la indicatia medicului.Hb=13.VSH=5mm/h si10mm/2h.diureza=1250 ml. 22.lipemie=810mg% 23.sonda a fost mentinuta timp de 2 h.T=36.R=18 resp/min.tymol=6u.diureza=1400ml/24h.colesterol=2.leucocite=6800/mm3. pacienta continua sa prezinte sufocari si acuza precordialii.ML.-toaleta a fost urmata de frictionare cu alcool usor diluat.4C.imbunatatind tonusul muscular si circulatia locala periferica.glicemie=1g%.65%.o2 Dispnee si dureri precordiale -pacienta sa prezinte o respiratie normala -pacienta sa nu mai acuze dureri precordiale am solicitat pacientei sa execute miscari pasive -am efectuat masaj la nivelul membrelor inferioare pentru prevenirea edemelor si a trombozelor -am efectuat toaleta pacientei dupa care am facut frictiuni cu alcool si pudrari cu talc -am masurat functiile vitale si vegetative:TA=190/100.R=18 r/min.T=36.AV=70 bat/min.am masurat distanta de la fosa nazala pana la tragus.52g%o. -pacienta a avut un somn agitat cu treziri repetate -nu au aparut edeme si nu s-a modificat coloratia tegumentelor si mucoaselor. -am masurat functiile vitale si vegetative:TA=210/100mmHg.oclisma evacuatoare pentru constipatie -durerile precordiale si dispneea sunt usor ameliorate -rezultatele de laborator arata:HLG.8 C.amintrodus sonda pina in nazofaringe.mmHg.transaminaze:TGP=7.fixand debitul la 4 l/min pentru aceasta tehnica am facut urmatoarele:am dezobstruat caile respiratorii.AV=68bat/min.dupa care am supravegheat pacienta.02 -pacienta sa prezinte o stare de bine -am solicitat pacientei sa execute miscari de flexie si extensie usoara a membrelor -am schimbat lenjeria de pat .

AV=72 bat/min.T=36.diureza=1300ml/24h.scaun=1 -am administrat medicatia -la indicatia medicului se poate incepe mobilizarea activa a pacientei -starea pacientei se mentine in aceleasi limite -am constatat o usora crestere a temperaturii =37.diureza=1200ml.R=16 resp/min.AV=68 bat/min.2C.02 -pacienta sa aibe temperatura corpului in limite normale -am insistat cu igiena in regiunea occipitala.pH acid.4 C.-am pregatit pacienta pentru efectuarea EKG asigurandu-i cu 10 15 minute inainte repausul fizic si psihic absolut -functiile vitale:TA=190/80 mmHg.examenul sedimentului:hematii=1014.T=37.R=18 resp/min.albumina=normal.scaun=0 -am administrat medicatia -stare generala ameliorata -cefaleea a disparut -sufocarile si dispneea s-au redus in intensitate -examen sumar de urina:culoare=galbena.fesiera.la pat -functiile vitalesi vegetative:TA=180/95 mmHg.R=20 resp/min.regiunea trohanteriana interna si externa a genunchilor si maleolara (regiuni expuse aparitiei escarelor) -am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria de pat -am alimentat activ pacienta.scaun=0 -am administrat medicatia -starea generala imbunatatita -pacienta este mai comunicativa -starea de anxietate s-a redus relativ 24.02 pacienta sa se mobilizeze activ .a coatelor si calcaielor.glucoza =absent.02 pacienta sa prezinte o stare generala buna -am continuat miscarile pasive la pat cu pacienta -am masat membrele inferioare pentru a preveni edemele -am efectuat toaleta de regim dupa care am frictionat cu alcool diluat -functiile vitale si vegetative:TA=185/90 mmHg.a omoplatilor.2 C 26.T=36 C.leucocite=20-25 25.sacrala.diureza=1200ml.AV=70bat/min.

scaun=1.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa -starea generala a pacientei nu inregistreaza modificari esentiale 29.AV=70 bat/min.supraveghind-o indeaproape -functii vitale si vegetative:TA=180/95mmHg.03 -am supravegheat modul in care pacienta respecta indicatiile medicului -am pregatit-o pentru vizita in urma careia s-a stabilit externarea ei -functii vitale si vegetative:TA=180/92mmHg.diureza=1250ml/24h.02 -am supravegheat primii pasi pe care i-a facut pacienta dupa imobilizarea la pat -am ajutat pacienta sa se deplaseze pentru a-si efectua toaleta fetei.T=37C.R=16 resp/min.AV=70/min.R=16resp/min.diureza=1350 ml/24 h.R=18 resp/min.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa -starea pacientei se prezinta la fel -s-a inceput mobilizarea activa 27.scaun=1 -am administrat medicatia prescrisa.T=36.T=37 C.T=36.diureza=1400 ml/24h.02 -am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei si i-am spalat parul -dupa toaleta am reorganizat locul de munca -functiile vitale si vegetative:TA=185/93 mm Hg.AV=70 bat/min.R=16 resp/min.2C.R=16 resp/min.diureza=1300ml.02 am ajutat pacienta sa-si schimbe lenjeria de corp si sa-si efectueze toaleta -functii vitale si vegetative: TA=185/90mmHg.am pregatit pacienta pentru o noua EKG -pacienta nu prezinta edeme -coloratia tegumentelor si mucoaselor este normala 28.scaun=0 -am administrat medicatia starea generala se prezinta la fel 1.8C.diureza=14oo ml/24 h .AV=72bat/min.AV=68 bat/min.-am efectuat toaleta pe regiuni a pacientei -am continuat mobilizarea ajutand-o sa stea in pozitie sezand la marginea patului si chiar sa se ridice in ortostatism -functiile vitale si vegetative:TA=185/90mmHg. .

diureza=1300ml.am condus-o la garderoba spitalului -am instruit-o asupra necesitatii respectarii indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic.EXTERNAREA Data externarii:2.R=18 resp/min.regimul alimentar -m-am asigurat ca pacienta are asupra ei biletul de iesire si reteta prescrisa -am trecut datele pacientei intr-un registru alfabetic si am completat o serie de documente medicale -starea pacientei la externare e ameliorata -pacienta nu prezinta edeme.03 pacienta sa urmeze tratamentul prescris de medic in ambulator -am anuntat familia pacientei asupra orei de externare -am ajutat pacienta sa-si stranga lucrurile.T=36. 5.tratamentul medicamentos.AV=70 bat/min. 2.8C.03.-am administrat medicatia prescrisa -la indicatia medicului am stabilit ca pacienta sa cunoasca momentul externarii -starea generala a pacientei se pastreaza intre aceeasi parametrii.2007 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: -Cord ischemic dureros -HTA STAREA LA EXTERNARE:ameliorat COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE: -Foaia de observatie-data externarii -numarul de zile de spitalizare -starea la externare -Buletin de externare-data intocmirii -datele de identitate ale pacientului -perioada spitalizarii PLANUL DE RECUPERARE: -sa duca o viata ordonata .iar cefaleea a disparut la fel si durerile precordiale -functii vitale si vegetative:TA=185/95mmHg.scaun=0.cianoza.sufocari.

nou nascuti.E.nu se asociaza cu ototoxice si nefrotoxice.insuficienta cardiaca la copii.tahicardie supraventriculara.-sa evite efortul fizic si stresul -sa respecte regimul alimentar hipocaloric.In cazuri extreme apare fibrilatia ventriculara.defecte de conducere.ginecomastie.in insuficienta renala severa. Anurie. Bradicardie marcata. .tulburari de vedere .cefalee.la batrani.prudenta in leziuni miocardice si bloc partial.trombocitopenie.stari de rau.dureri abdominale. Edeme cardiace.extrasistole polimorfe ventriculare. -control periodic -tratament conform prescriptiei medicului.rareori apare urticarie.edeme periferice prin insuficienta venoasa.doze mici daca pacientul a primit inainte tratament cu alt digitalic.deficite electrolitice.tahicardie ventriculara.in infarctul miocardic recent. de la administrarea orala si dureaza 4-6 h .voma.la hepatici. apoi ½ fiola la6h Glicozida tonicardiaca cu actiune intensiva relativ rapida si de durata relativ scurta.la hipotiroidieni. Greata.Se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.in hipokaliemie si hipercalcemie.reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia antihipertensiva.somnolenta.v.cirotice.diaree.anorexie.HTA.renale. FURANTHRIL 1/2comprimat zilnic Diuretic foarte activ.in guta.este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse.in sarcina si alaptare.stare precomatoasa la cirotici. MEDICAMENT DOZAJ ACTIUNE INDICATII CONTRAINDICATII EFECTE ADVERSE DIGOXIN 2 fiole i.fibrilatie atriala. Insuficienta cardiaca acuta si congestiva.eozinofilie.tahicardie supraventriculara.prudenta sau evitare la diabetici.salivatie.adenom de prostata.efectul incepe dupa 20-60 min.cord pulmonar cronic. MEDICATIA PACIENTEI M. creste mult eliminarea renala de sare.hiposodat.

HTA esentiala.insomnie.are actiune chinidinica slaba.profilaxia trombozelor venoase profunde Stari de precolaps si colaps.ameteli.are actiune intensa.diaree. .ameteli.protejeaza fata de aritmii.rareori pancreatita.trombocitopenie.bradicardie marcata.tremor esential.v.nefrita.anorexie.colaps.m.profilaxia trombozelor pe valvule .cardiomiopatie obstructiva.vasodilatator.epilepsie. LANATOZID 1 comprimat /zi Tonicardiac cu proprietati asemanatoare digoxinei.cefalee.v. este dureroasa.eruptii cutanate.soc cardiogen. Neliniste.Solutia nu trebuie amestecata cu alte solutii injectabile.inlatura influentele cardiostimulatoare simpatice diminueaza raspunsul inimii la efort .somnolenta.rapida si de durata relativ scurta Insuficienta cardiaca mai ales la bolnavii cu tendinta de acumulare a digitalicelor.greata.aritmii cardiace supraventriculare.cafeaua. lent Bronhodilatator slab. Angina de piept.aminofilina.palpitatii.cefalee.Antianginos si antiaritmic.nefrita interstitiala.cacaua. PROPRANOLOL 1 comprimat (20 mg)de 3 ori /zi Blocant betaadrenergic. Insuficienta cardiaca necontrolata.micsoreaza consumul de oxigen al miocardului.hiperglicemie si agravarea diabetului.bufeuri de caldura.intarzie conducerea atrioventriculara.Se evita cofeina.leucopenie.Antihipertensiv prin inhibarea secretiei de renina si prin actiune centrala.acidoza metabolica.edeme cardiace sau nefrotice discrete Prudenta in caz de iritatie sau hemoragii ale mucoasei gastrointestinale.stari anxioase.diuretic.hipoglicemie.prudenta sau evitare in sarcina si alaptare.hiperuricemie. Uneori poate agrava angina pectorala(se intrerupe medicatia)rareori greata.ceaiul.convulsii.deprima forta de contractie a inimii si scade debitul cardiac.greata.eruptii cutanate.hiperazotemie.bronsita spastica.Dozele mari si tratamentul prelungit pot duce la deficit de sodiu.bloc atrioventricular.v. rapida poate cauza congestia pielii. poate provoca congestia fetei si hipotensiune chiar lipotimie.hipotensiune arteriala.cefalee. PERSANTIN 1 comprimat de 75 mg de 3 ori/zi.aritmii severe.Injectarea i.astm bronsic.hipomagneziemie.deshidratare. La fel ca in cazul digoxinului La fel ca in cazul digoxinului MIOFILIN 1 fiola (10 ml)la 8 h i.palpitatii.astm cardiac.Poate creste periculos efectul deprimant circulator al anestezicelor generale.iritatie gastrica.fibrilatia atriala si flutter atrial cu ritm rapid.inhiba plachetele(antiagregant plachetar) Cardiopatii ischemice(adjuvant).profilaxia migrenei.antispastic.ischemia miocardica si infarct.profilaxia hemoragiilor digestive la cirotici.insuficienta cardiaca cu bradicardie.prudenta la hipotensivi. Antianginos prin vasodilatatie coronariana.Injectarea i.stimulant psihomotor Astm bronsic.hemoragie cerebrala.stimulant miocardic.Injectia i.prudenta sau evitare la copiii mici.

Pacientul nu fumeaza.sudoratie.Sotia sa a decedat in urma cu 1o ani in urma unui accident rutier.1.Intreruperea brusca a tratamentului prelungit poate provoca mai ales la bolnavii cu angina pectorala severa agravarea anginei.infarct de miocard.I.CULEGEREA DATELOR 1.senzatie de rece in extremitati.halucinatii vizuale.ciroza hepatica compensata.rareori purpura.dispnee.MUNICIPIUL PLOIESTI.poate provoca bronhospasm.Greata.Are o alimentatie obisnuita .stare depresiva.Surse de culegere a datelor:-pacient -echipa medicala DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI: a)DATE FIXE: NUME SI PRENUME:M.diaree.insomnie.Agraveaza insuficienta cardiaca. .a)ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE -tatal: decedat de cancer prostatic -mama: hipertensiva. 1.cefalee. VARSTA:52 ANI STARE CIVILA:VADUV SEX:MASCULIN NATIONALITATE:ROMANA OCUPATIE:STRUNGAR RELIGIE:ORTODOX b)DATE VARIABILE: DOMICILIUL: JUDETUL PRAHOVA.In caz de hemoragie digestiva riscul prabusirii circulatorii poate fii crescuta.cosmaruri.fara un regim special. INGRIJIREA PACIENTULUI M.2. Pacientul locuieste cu fiica de 22 ani si fiul de 30 de ani intr-o garsoniera.interferarea functiei sexuale.I.consuma ocazional alcool si cafea. 1.parestezii. voma.fotofobie.aritmii ventriculare.

TA=120/80 mm Hg.2C .00 1.a aparut de aproximativ o luna.b)ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE Pacientul a avut infarct miocardic in iunie 2001 si altul 3 ani mai tarziu in noiembrie 2004.o2.5. in sectia de cardiologie.cu antecedente cardiovasculare.abdomen moderat.AV=80 batai/min.cu durata de peste 30 minute.oboseala la eforturi medii.zgomote cardiace ritmice.care nu cedeaza la administrare de nitroglicerina si pentru oboseala la eforturi medii.DATA INTERNARII 18.sonoritate pulmonara bilateral prezenta.fara adenopatie -Sistem muscular:normal reprezentat -Sistem osteo-articular:aparent integru morfologic -Sistem ganglionar:ganglioni nepalpabili -Aparat respirator: prezinta torace normal conformat.DIAGNOSTICUL LA INTERNARE -cord ischemic dureros -sechele post infarct miocardic -insuficienta mitrala functionala -insuficienta circulatorie cerebrala -poliartroze 1.3.2007 ora 13.se interneaza in sectia cardiologie pentru apasari precordiale cu durata de peste 30 de minute.MOTIVELE INTERNARII Precordialgii cu caracter de apasare.marit in volum prin exces adipos. 1.murmur pulmonar prezent -Aparat cardio-vascular: se constata zgomot apexian spatiul V intercostal stang.precedata de o serie de neintelegeri la locul de munca Toate acestea au condus la internarea pacientului M. anxietate.7.6.mictiuni fiziologice -Sistem nervos central: este orientat temporo spatial.ISTORICUL BOLII Pacientul in varsta de 52 ani .prezente bilateral. -Aparat digestiv: dentitie fara lipsuri. Temperatura=36.4.ROT normale.cefalee.De mentionat ca aceste stari de indispozitie generala la care s-au adaugat sufocari. 1.I.EXAMENUL CLINIC PE APARATE -Tegumente si mucoase:normal colorate..care nu se amelioreaza dupa administrare de nitroglicerina.ficatul si splina in limite normale -Aparat uro-genital:prezinta loje renale nedureroase.infarct de miocard in 2001 si 2004.acuitate vizuala si auditiva bune. 1.

umeda -gingii roz.aderente dintilor -reflex de deglutitie prezent -pacientul are apetit si prezinta senzatie de satietate dupa cele trei mese pe care le serveste pe zi -dispnee de efort. -precordialgii -anxietate -alterarea muschiului cardiac -cunostinte ineficiente despre alimentatia echilibrata .NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE -mucoasa respiratorie umeda.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE 1.NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE 2.secretii reduse -coloratie normala a tegumentelor -mucoasa bucala roz.sufocari -16 resp/min -puls rapid=80 batai/min.TA=102/80 mm Hg.

-urina este de culoare galben deschis cu aspect clar.6 mictiuni pe zi :5 ziua.NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA TA si pulsul se modifica in functie de efortul depus.3.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -pacientul se poate imbraca si dezbraca singur 7.NEVOIA DE A ELIMINA -diureza=1200 ml/24 h. 4.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE -T=36.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE -urechile au o configuratie normala si sunt curate -mucoasa nazala este curata si umeda -unghiile sunt taiate scurt si au culoare normala .NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI -somn neperturbat.linistit -pacientul s-a putut odihni 6.2-36.4 C -piele de culoare roz cu temperatura normala 8. -poliartroza -facies anxios -pacientul adopta pozitia semisezand (specifica) -dificultate usoara in miscare -precordialgii -anxietate -frica -lezari ale articulatiilor si oaselor 5.1 noaptea.

stres -dezechilibru -precordialgii 10.NEVOIA DE A COMUNICA -acuitate vizuala si gustativa-bune -sensibilitate tactila -debit verbal cu ritm moderat -gesturi expresive -perceptie obiectiva a mesajului primit -atitudine receptiva 11.NEVOIA DE A SE REALIZA -pacientul delibereaza in situatii urgente si ia hotariri potrivite 13. -pacientul prezinta dorinta de a acumula cunostinte in legatura cu boala sa.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA -pacientul este constient de necesitatea formarii de atitudini si deprinderi corecte pentru a obtine o ameliorare a bolii si o stare de bine.NEVOIA DE RECREERE -somn neperturbat.-pacientul are deprinderi igienice normale 9.neintrerupt pentru a se recrea pacientul citeste 14.oboseala ce influenteaza starea organismului -anxietate.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -mediu poluant -cefalee. .NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI pacientul prezinta controlul propriilor emotii -accepta tratamentul prescris -pacientul este constient de eventualele complicatii ale bolii sale 12.

Anxietate din cauza durerii si a eventualelor complicatii manifestata prin neliniste Intoleranta la activitate din cauza precordialgiilor manifestata prin oboseala la eforturi medii. v anxietate v oboseala la eforturi medii b)POTENTIALE v aparitia unei noi crize v aparitia unui infarct miocardic v aparitia complicatiilor (edeme. Grad de dependenta II. APLICAREA INGRIJIRILOR PROBLEMA OBIECTIVE .PROBLEMELE PACIENTULUI a)ACTUALE v dureri precordiale intense cu caracter de apasare.de aceea va avea nevoie de ajutorul echipei medicale.de greutate.tromboze. Durere din cauza insuficientei mitrale manifestata prin senzatie de apasare.AVC) DIAGNOSTICE DE NURSING a) b) c) d) Alterarea circulatiei din cauza lezarii muschiului cardiac manifestata prin cresterea usoara a TA. STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacientul nu isi poate satisface pe deplin toate cele 14 nevoi fundamentale . cu durata de peste 30 minute.

-am incurajat si supravegheat permanent pacientul -am masurat functiile vitale si vegetative TA=120/80mm Hg. -la indicatia medicului am administrat medicatia prescrisa.aerisire. -am sfatuit pacientul sa stea cat mai linistit pentru a nu-si agrava situatia.lenjerie de corp si pat) -am ajutat pacientul sa se instaleze comod in pat .efectuind toaleta pe regiuni la pat.2 C.02 INTERNAREA -pacientul sa fie independent in privinta nevoilor fundamentale -pacientul sa aiba conditii optime de microclimat -pacientul sa nu mai acuze dureri -pacientul sa prezinte o stare de bine pe toata perioada spitalizarii -pacientul sa fie tratat si investigat conform diagnosticului.scaun=0.avand grija sa protejez pacientul cat mai mult posibil im sensul cat mai reduse mobilizari -dupa toaleta am frictionat tegumentele pacientului cu alcool usor diluat -am asigurat conditii de perfecta asepsie -am administrat medicatia prescrisa .INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 18.AV=80 bat/min. -am condus pacientul in salon -am asigurat conditiile optime de microclimat(temperatura.T=36.R=16 resp/min. -am pregatit fizic si psihic pacientul pentru recoltarea de sange in scopul efectuarii unor examene de laborator -pacientul este astenic -acuza dureri precordiale -pacientul este un tip de persoana constitutional hipertensiva.IMOBILIZARE -pacientul sa nu mai acuze dureri pacientul sa se poata mobiliza -am asigurat igiena pacientului .diureza=1250ml/24 h.acesta fiind prevazut cu lenjerie curata si bine intinsa pentru a preveni escarele.02 DURERE PRECORDIALA. 19.

R=20 resp/min.Leucocite=5200/mm3 sange 21.02 -am continuat sa mobilizez pacientul .diureza=1400 ml/24 h.95 gr/%o.02 DURERE DISPNEE SOMN AGITAT -pacientul sa nu mai acuze dureri -pacientul sa aiba o respiratie adecvata -pacientul sa aiba un somn odihnitor -am solicitat pacientului sa faca miscari pasive la nivelul degetelor de la picioare -am masurat functiile vitale si vegetative TA=120/85 mm Hg. -am administrat medicatia prescrisa -deoarece pacientul prezinta insomnie la medicatie s-a adaugat diazepam 10 mg(seara) -starea pacientului s-a imbunatatit usor -durerile si dispneea s-au ameliorat -rezultatele examenelor de laborator indica: VSH=23mm/1h.scaun=0.I.8 C.T=36. 20.55 U.acesta stand chiar in ortostatism -am asigurat igiena pacientului -am anuntat familia cu privire la externare -am masurat functiile vitale si vegetative TA=110/80 mm Hg.Hb=13.lipemie=600 mg%.-am pregatit pacientul in vederea recoltarii de urina -pacientul acuza in continuare dureri precordiale intense -nu poate executa numeroase miscari.diureza=1400ml/24 h.AV=70 bat/min.TGO=4.T=36.6 C..scaun =0 -am administrat medicatia prescrisa -datorita starii ameliorate a pacientului medicul a hotarit externarea acestuia -rezultatele examenului de urina indica: -aspect usor opalescent -glucoza si proteine absente .glicemie=0.54 g.AV=74 bat/min.R=16 resp/min.

02 -pacientul sa urmeze tratamentul in ambulatoriu -pacientul sa aiba un regim alimentar hiposodat -am condus pacientul la garderoba -am inmanat pacientului biletul de iesire din spital si l-am sfatuit asupra modului de viata postspitalicesc -am masurat functiile vitale si vegetative TA=110/80 mm Hg AV=68 bat/min R=18 resp/min T=36. EXTERNAREA DATA EXTERNARII :22.02.data externarii -numar de zile de spitalizare .6 C diureza=1400 ml scaun=1 -am administrat medicatia prescrisa -am pregatit documentele necesare externarii -spre deosebire de internare.starea pacientului la externare este ameliorata.-relativ frecvente epitelii si leucocite -numeros oxalat de calciu 22.2007 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:-cord ischemic dureros -angor de efort -poliartroze STAREA DE SANATATE LA EXTERNARE: ameliorat COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE: -FOAIA DE OBSERVATIE.

rareori greata.-starea la externare -BULETIN DE EXTERNARE-data intocmirii -date de identitate ale pacientului -perioada spitalizarii PLANUL DE RECUPERARE: -evitarea efortului fizic. la batrani . Bradicardie marcata.in insuficienta renala severa.bufeuri de caldura.la hepatici.extrasistole polimorfe ventriculare.tahicardie supraventriculara.aminofilina. Uneori poate agrava angina pectorala(se intrerupe medicatia).antiagregant plachetar Cardiopatiile ischemice(adjuvant).ameteli.chiar lipotimie.somnolenta.Se poate asocia cu diuretice si vasodilatatoare.nou nascutii imaturi.ceai.fibrilatie si flutter atrial.insuficienta cardiaca congestiva.cacao.injectarea I.cefalee.cafea.dureaza 4-6 ore.eruptii cutanate. poate provoca congestia fetei si hipotensiune arteriala.Solutia nu trebuie amestecata cu alte solutii injectabile.Se evita consumul de cofeina.tahicardie ventriculara.in infarctul miocardic recent.diaree.prudenta in leziuni miocardice si bloc partial.reduce presiunea arteriala crescuta si potenteaza medicatia antihipertensiva. Insuficienta cardiaca acuta.profilaxia trombozelor venoase profunde Stari de precolaps si colaps. MEDICAMENT ACTIUNE INDICATII CONTRAINDICATII EFECTE ADVERSE PERSANTIN 3 comprimate de 25mg/zi Antianginos prin vasodilatatie coronariana.stresul -control periodic -tratament conform prescriptiilor medicale.la hipotiroidieni.este eficace si in conditiile unei filtrari glomerulare reduse.cord pulmonar cronic.in hipokaliemie si hipercalcemie .creste foarte mult eliminarea renala de sare.efectul incepe dupa 20-60 min de la administrarea orala.I. inhiba functia plachetelor.doze mici daca pacientul a primit inainte tratament cu alt digitalic.125 mg/zi Diuretic foarte activ.prudenta la hipotensivi.V.insuficienta cardiaca la copii. MEDICATIA PACIENTULUI M. DIGOXIN 0.

prudenta in ciroza decompensata.hepatici.care se mentine 8-12 ore.in prezenta hipotermiei .antiinflamatoriile nesteroidiene micsoreaza efectul diuretic.agranulocitoza.profilaxia trombozelor venoase si a accidentelor embolice dupa interventii chirurgicale.transpiratie.tahicardie.aritmii digitalice si alte stari de hiperexcitabilitate miocardica.ulcer gastro duodenal.Atentie cand se asociaza cu antidiabetice deoarece le antagonizeaza actiunea.Tratamentul cu trombostop trebuie evitat atunci cand nu e posibil controlul efectului prin analize de laborator periodice .greata.fotosensibilizare.in boli hepatice si renale grave. Tratament de fond in angina de [piept.hiponatremie marcata.anorexie.insuficienta renala.traumatisme cerebrale.marirea glicemiei si agravarea diabetului.anemie aplastica.in cazuri extreme apare fibrilatia ventriculara.insuficienta renala severa.eozinofilie.hiperuricemie.tahicardie supraventriculara.postinfarct Alergie sau intoleranta.salivatie.icter colestatic.HTA peste 200mm Hg.cefalee.hipertiroidieni.hipercalcemie.cortizonice.parestezii.nu se foloseste in primele trei zile dupa interventii chirurgicale si dupa nastere. Hiponatremie.eruptii cutanate.diabet .diaree.tromboflebite recurente. NEFRIX 1 comprimat de 25 mg/zi Diuretic saluretic din grupa tiazidelor.hipotensiune arteriala marcata si insuficienta circulatorie acuta .cefalee.rareori anorexie.adjuvant in diabetul insipid si in hipercalcemia idiopatica(scade eliminarea de calciu) Anurie.nefrotice.cu actiune de intensitate moderata.Greata .tulburari digestive.este activ pe cale orala si are efect durabil-se instaleaza la cca o ora si dureaza in jur de 5 ore.diateze hemoragice.leucopenie.realizeaza profilaxia crizelor.boala Addison.dureri abdominale.prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiovasculara severa.la denutriti si in boli sistemice grave.defecte de conducere.rareori apare urticarie.infarct acut de miocard.purpura trombocitopenica.cand se asociaza cu antihipertensive potenteaza efectul hipotensiv.carentiale.ameteli.renali. Uneori congestia pielii. NITROPECTOR 3 comprimate de 20 mg /zi Antianginos din grupa nitratilor organici.slabiciune.slabiciune musculara.ameteli. TROMBOSTOP 1 comprimat/zi Anticoagulant Tromboze extensive ale venelor profunde.cefalee.guta.stari de rau.cirotice.hiperlipoproteinemia.sindrom hipokaliemic cu astenie.in stari febrile.colici.tulburari de vedere.tratament de durata.scade presiunea arteriala crescuta si potenteaza efectul medicamentelor antihipertensive Edeme cardiace.precoma sau coma hepatica. in timpul sarcinii si alaptarii.dozele mari pot provoca methemoglobinemie.stari de hipokaliemie .diaree.Nu trebuie folosit de sportivi.paloare.somnolenta.agravarea insuficientei renale.la malnutriti.ginecomastie.impiedicarea extinderii trombozei in infarctul acut de miocard.pancreatita.neliniste.stare confuziva.voma.greata. Alergie la anticoagulante .prudenta la hipotiroidieni.alergie sau intoleranta la tiazide si sulfamide.se evita /prudenta in asociatie cu bauturile alcoolice.cresterea uricemiei.constipatie.diree.anemie severa.voma.voma.hemoragie cerebrala.edeme localizate(posttrombolitice si posttraumatice).trombocitopenie alergica.profilaxia de durata a trombozelor pe valvulele cardiace si pe grefele vasculare.sarcina.rareori hipertensiune arteriala severa.hipertensiune arteriala.sindrom premenstrual.

urticarie. INGRIJIREA PACIENTULUI S.E.1.tulburari digestive. SURSE DE CULEGERE A DATELOR -Pacient 1.febra.E.alopecie. 1.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI a)DATE FIXE NUME SI PRENUME:S. VARSTA:43 ANI STARE CIVILA:CASATORIT SEX:MASCULIN NATIONALIYATE:ROMANA OCUPATIE:MUNCITOR RELIGIE :ORTODOXA b)DATE VARIABILE: domiciliul:Bucuresti.eruptii cutanate necrotice.2.sector 1 .rar stomatita ulceroasa.Sangerari diverse.CULEGEREA DATELOR 1.leucopenie.relativ greu de controlat.

posibil infarct miocardic acut 1. 1. .varsaturi prelungite si dispnee motiv pentru care a chemat ambulanta.3.anxietate .pacientul se sufoca.G=135 kg -Stare de constienta:prezenta -Facies:nespecific -Tegumente:normal colorate -Fanere :trofice -Tesut conjunctiv-adipos:excesiv -Sistem ganglionar:nepalpabil -Sistem muscular:normoton.soc apexian spatial V intercostal stang.este un mare fumator(aproximativ 2 pachete de tigari pe zi) consuma alcool frecvent.=86 batai/minut. 155/110 mm Hg.ora 9. DIAGNOSTIC LA INTERNARE -Sindrom coronarian acut .2007 .a.A.b.5.ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE Neaga MOTIVELE INTERNARII -Dureri precordiale intense cu character constrictive cu iradiere in membrul superior stang.78 cm.mictiuni fiziologice -Sistem nervos:orintat temporo spatial Temperatura=36.6.3.are 2 copii.30 1.Pacientul este casatorit .locuieste intr-un apartament cu 3 camere.normokinetic -Sistem osteo-articular:aparent integru -Aparat respirator:torace normal conformat cu miscari ventilatorii prezente.Ficat.05.ANTECEDENTE HEREDO COLATERALE Neaga 1.DATA INTERNARII 17.splina nepalpabile -Aparat uro-genital:Giordano(-) bilateral.EXAMEN CLINIC PE APARATE -Stare generala alterata -Talie 1.V.mobil cu miscarile respiratorii. Alimentatia este obisnuita fara un regim anume. 1.fara raluri -Aparat cardio-vascular:regiunea precordiala nemodificata.puls prezent la arterele pedioase.5 C -Respiratie aritmica.7.T.dispnee. -Aparat digestiv:abdomen etalat.Zgomote cardiace ritmice A.

AV=86 bat..1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR PERSONALE NEVOI FUNDAMENTALE MANIFESTARI DE INDEPENDENTA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE 1NEVOIA DE A RESPIRA SI DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE -mucoasa respiratorie umeda -coloratie normal a tegumentelor -senzatie de sufocare -19 resp.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR 2./min.TA=155/110 mm Hg -durere precordiala -anxietate-cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata-durere la nivelul membrului superior stang 2./min.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA -mucoasa bucala roz si umeda -gingii normale -pacientul are pofta de mancare -greseli in alimentatie si prepararea alimentelor -durere precordiala -anxietate .

NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA IN LIMITE NORMALE .-stres 3.constipatie . -durere -anxietate -lipsa cunostintelor 6.balonare -diminuarea peristaltismului intestinal si aparitia constipatiei 4. -facies sumbru.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI -somn perturbat .NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA -TA si pulsul se modifica in timpul efortului.NEVOIA DE A ELIMINA -urina=1400 ml/24 h -urina cu aspect normal -sete intense -scaun la 2 zile.ochi incercanati. -durerea precordiala -anxietate -dispnee 5. -imobilizare -facies ce exprima frica -pacientul sta in pozitie semisezand din cauza dispneei.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA -pacientul se poate imbraca si dezbraca singur. -are vestimentatie lejera 7.agitat.

frica. -pacientul are deprinderi igienice -aabsenta unor dinti -circulatie inadecvata -durere -anxietate -stres 9. -mucoasa bucala umeda si roz -unghii curate. -durere precordiala.olfactiva si gustative buna -sensibilitate tactile -debit verbal cu ritm moderat -perceptie obiectiva -neliniste. -durere -stare de criza 11.5 C -piele normala 8.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINTE SI VALORI -pacientul prezinta interes pentru eventualele complicatii ale bolii sale. -agitatie 10. -surmenaj care influenteaza organismul.-T=36.stress -sentiment de tensiune.fose nazale curate. -mucoasa nazala este umeda.NEVOIA DE A-SI MENTINE TEGUMENTELE CURATE -urechile au o conformatie normal si sunt curate.microbiana. .anxietate.fara poluare chimica.NEVOIA DE A COMUNICA -acuitate vizuala.fonica.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE -mediu sanatos.

-accepta tratamentul prescris.durere precordiala 12. Anxietatea Dificultate in alimentative si hidratare. Durerea precordiala. tahicardie.stress -spitalizarea 14.depresie.ACTUALE · · · · Alterarea circulatiei si respiratiei.tahicardia.teama de moarte iminenta. 2.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-SI PASTREZE SANATATEA -pacientul este interes de a-si forma deprinderi sanatoase de viata si alimentatie -pacientul nu are cunostinte despre respectarea tratamentului pentru prevenirea complicatiilor.2.nelinistea. .PROBLEMELE PACIENTULUI A.NEVOIA DE A SE REALIZA -pacientul ia hotarari pozitive 13. durerea.NEVOIA DE RECREERE -somn interrupt -anxietate -dispnee -durere -anxietate.

B.PLANIFICAREA INGRIJIRILOR 1.a OBIECTIVUL GLOBAL -Ca pacientul sa isi satisfaca independent cele 14 nevoi fundamentale. POTENTIALE · · · Aparitia unei noi crize Aparitia edemelor Aparitia unui AVC. Dificultate in recreere. -Anxietate datorata durerii si eventualelor complicatii manifestata prin agitatie si frica.· · · Dificultate in a se odihni. -Reechilibrarea TA si AV. 2. 1.3.OBIECTIVE 1. -Usoara dificultate in alimentare si hidratare datorita absentei unor dinti.Grad de dependenta III. -Dificultate in recreere din cauza durerii precordiale si dispneei.OBIECTIVE SPECIFICE IMMEDIATE -Instituirea repausului fizic absolut cu scopul scaderii efortului cardiac -Combaterea durerii si dispneei -Administrarea de coronarodilatatoare -Prevenirea unei noi crize. -Asigurarea unei ventilatii bune. . -Reducerea nevoilor energetic ale organismului.DIAGNOSTIC DE NURSING -Alterarea circulatiei si respiratiei din cauza durerii precordiale manifestata prin dispnee. -Durere precordiala manifestata prin senzatia de stransura a cordului.deplasare. Dificultate in imobilizare. 2. -Dificultate in a se odihni datorita durerii si nelinistii. 3.4.b.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENTA Pacientul nu-si poate satisface singur nevoile fundamentale si are nevoie de asistenta medicala .

O.) 2. -Am frictionat cu alcool pentru imbunatatirea circulatiei. -Am pregatit salonul si pacientul pentru consultatii. 4. -Am anuntat pacientul cu privire la data si ora externarii. -Sustinerea functiilor vitale.AVC. 1.anxietate incurajind pacientul.APLICAREA INGRIJIRILOR . -Prevenirea complicatiilor(edeme. -Am alimentat activ pacientul.INTERVENTII AUTONOME -Am masurat si am notat zilnic in F. functiile vitale.b.INTERVENTII DELEGATE -Am recoltat produse biologice -Am administrat medicatia prescrisa de medic -Am pregatit pacientul pentru explorari. -Am incercat sa reduc starea de neliniste.OBIECTIVE SPECIFICE INDEPARTATE -Sustinerea functiilor vitale. -Am efectuat toaleta la pat a pacientului.c. 2.IMA. -Am instruit pacientul in vederea respectarii indicatiilor medicului si tratamentul prescris.-Asigurarea conditiilor de microclimate . -Reducerea starii de anxietate. -Am asigurat pacientului conditiile optime de microclimate.INTERVENTII 2.a.

-sa fie supravegheat atent.TGP.TGO.anxietatea. -Am masurat functiile vitale si vegetative:TA=155/110 mm Hg.lipemie.T=36.a fost investigat si tratat conform diagnosticului.05Pacientul nu prezinta dureri -pacientul sa respire normal -Am asigurat igiena pacientului.PROBLEMA PACIENTULUI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE 17.T=36.AV=88 bat/min. -Am administrat medicatia prescrisa si oxigenoterapia. -Am aranjat obiectele personale ale pacientului. -Pacientul are conditii de mediu securizant. -am efectuat toaleta la pat urmata de frictionare cu alcool.R=18 resp/min.diureza=1400 ml/24 h. 18.HLG. -am instalat pacientul in pat dup ace am aerisit salonul am pregatit patul. -Am recoltat sange pentru VSH.5 C.glicemie. -A fost ajutat sa-si satisfaca cele 14 nevoi.2007 Internarea pacientului Pacientul sa aibe conditii de mediu securizant si microclimate adecvat.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa -am efectuat oxigenoterapia(4 l/min) .R=18 resp/min. -sa fie investigat si tratat. -am masurat functiile vitale:TA=120/60.05.urina. -Am instituit repausul total.AV=86 bat/min.colesterolemie.s-a familiarizat cu mediul spitalicesc.diureza 1200 ml/24 h. -Am incercat sa diminuez stresul. -L-am informat despre locul grupului sanitary si cabinetului medical. -sa-si satisfaca cele 14 nevoi.5 C.

Pacientul nu are durere precordiala. 21. am asigurat conditiile de microclimat corespunzatoare.05.diureza=1300ml/24 h.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa si OMEZ seara. -am schimbat lenjeria.7 C. -pacientului sa i se diminueze starea de balonare.pacientul insista sa mearga la toaleta. -am administrat OMEZ seara.7 C. -am masurat functiile vitale:TA=120/65 mmHg . -am masurat functiile vitale:TA=95/65 mm Hg.05.somn agitat. . -pacientul sa respire normal sis a se diminueze starea de balonare.diureza=1300/24 h.-pacientul continua sa prezinte dispnee. -stare de anxietate inca prezenta.T=36. -am masat membrele inferioare. Stare generala ameliorata -pacientului sa I se mentina starea generala buna -am efectuat toaleta.AV=88 bat/min. -am efectuat toaleta pe regiuni.05.prezinta balonare intensa. -stare generala usor ameliorate.T=36.scaun=1 -am administrat medicatia.AV=86 bat/min. -am efectuat toaleta pe regiuni la pat. -persista starea de balonare 20. -am alimentat active pacientul.diureza=1250 ml/24 h.5 C.scaun =0 -am administrat medicatia . -starea pacientului in aceleasi limite. Balonare intense.AV=68 bat/min. -am masurat functiile vitale:TA=120/60 mm Hg. -am frictionat cu alcool. -nu au aparut edeme 19.T=36.

AV=68 bat/min. Stare generala ameliorata -sa i se mentina starea generala ameliorata -s-a insistat cu igiena in regiunea occipitala . Stare generala buna -sa-si mentina starea generala buna -am informat pacientul despre regimul alimentar si stilul de viata sanatos. -am administrat medicatia prescrisa.5 C.T=36.5 C. -am mobilizat pacientul -am pregatit pacientul pentru o noua EKG.AV=72 bat/min.05. -stare generala ameliorate fara precordialgii.a coatelor si calcaielor. .a omoplatilor.fesiera.-stare generala ameliorata 22. -am masurat functiile vitale:TA=90/50 mm Hg. Stare generala buna -mobilizare treptata -am efectuat igiena -am alimentat pacientul -am purtat discutii despre religie si masurile de prevenire a unor noi crize. 24.T=36. 23.05.diureza=1250 ml/24h -scaun=1.maleolara.pentru prevenirea escarelor de decubit . -am informat pacientul despre ziua externarii.fara sufluri sau frecatura.scaun=0 -am administrat medicatia prescrisa. -am alimentat pacientul la pat -am masurat functiile vitale:TA=105/60 mmHg.sacrala. -pacientul are o stare generala buna.diureza=1300ml/24 h.05.

diureza=1250ml/24 h. -am trecut datele pacientului intr-un registru si am completat o serie de documente medicale.R=18 resp/min. Am anuntat familia despre ora externarii.tratamentului medicamentos si regimul alimentar. -am mobilizat pacientul. 25. -am administrat medicatia. -am instruit pacientul in legatura cu respectarea indicatiilor medicului privind repausul fizic si psihic. -m-am asigurat ca pacientul are biletul de externare asupra lui si reteta prescrisa.AV=68 bat/min. -pacientul are o stare generala buna. -am ajutat pacientul sa-si stranga lucrurile.scaun=0.-am masurat functiile vitale:TA=90/60 mm Hg. ameliorate. .05. -pacientul sa-si mentina starea de sanatate sis a urmeze tratamentul prescris. -starea pacientului este buna.

BULETIN DE EXTERNARE -data intocmirii datele de identitate ale pacientului -perioada spitalizarii PLANUL DE RECUPERARE -sa duca o viata ordonata -sa evite efortul fizic si stresul -sa respecte regimul alimentar hipocaloric . MEDICAMENT DOZAJ ACTIUNE INDICATII CONTRAINDICATII EFECTE ADVERSE .05. MEDICATIA PACIENTULUI S.E. -sa evite consumul de bauturi alcoolice si tigari. -sa-si reduca greutatea corporala.EXTERNAREA DATA EXTERNARII: 25.control periodic.tratament.2007 DIAGNOSTIC LA EXTERNARE :cord ischemic dureros STAREA LA EXTERNARE:ameliorat COMPLETAREA UNOR DOCUMENTE MEDICALE 1.FOAIA DE OBSERVATIE -data externarii -numar de zile de spitalizare -starea la externare 2.hiposodat.5.

Rar s-a observat aparitia anticorpilor antinucleari. definita prin accident vascular cerebral ischemic (mai vechi de 7 zile dar mai recent de 6 luni). care dispar la oprirea tratamentului. soc cardiogen. hipotensiune arteriala. angor Prinzmetal (neasociat cu alte afectiuni cardiovasculare si în cazul administrarii metoprololului în monoterapie).PLAVIX 75 mg 1comprimat la pranz Antiagregant plachetar Reducerea evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic. manifestari functionale cardiace: eretism cardiac. Afectare hepatica severa. insomnie. tratament de lunga durata dupa infarct miocardic (scaderea mortalitatii). bradicardie sinusala (frecventa cardiaca sub 45-50 batai/min). S-au observat foarte rare cazuri de bronhospasm. METOPROLOL 100 mg 1 comprimat dimineata 1 comprimat seara antihipertensiv Hipertensiune arteriala. insuficienta cardiaca. moarte de cauza vasculara) la pacientii cu antecedente de boala aterosclerotica simptomatica. ENALAPRIL . Se mai poate folosi în tratamentul unor diferite tulburari de ritm. Hemoragie activa. agravarea sindromului Raynaud. bradicardie. tahicardie ventriculara). Forme severe de astm bronsic si bronhopneumopatie cronica obstructiva. urticarie) si/sau prurit. accident vascular cerebral. antecedente de reactii anafilactice. reactii cutanate (rash maculo-papular sau eritematos. angioedem sau reactii anafilactoide. tulburari digestive (epigastralgii. eruptii psoriaziforme). profilaxia crizelor de angina de efort. bloc sinoatrial. Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre componentele produsului. infarct miocardic acut: tratament de înlocuire a metoprololului introdus intravenos. Alaptare (vezi Sarcina si alaptare). insuficienta cardiaca ce nu raspunde la tratament. bloc atrioventricular de gradul II sau III neinvestigat. foarte rar însotita de manifestari clinice de tip sindrom lupic. forme severe de sindrom Raynaud si afectiuni arteriale periferice. feocromocitom netratat. agravarea bronhospasmului. greata. hipersensibilitate la metoprolol sau la oricare dintre componentii produsului. varsaturi). infarct miocardic (anterior cu câteva zile dar mai recent de 35 de zile) sau arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare dovedita. agravarea unei claudicatii intermitente preexistente. flutter si fibrilatie atriala. Mai rar: încetinirea conducerii atrioventriculare sau marirea gradului unui bloc atrioventricular preexistent. cosmar. boala nodului sinusal. cum sunt: aritmii supraventriculare (tahicardie. senzatia de raceala în extremitati. cum ar fi ulcerul gastroduodenal sau hemoragia intra-craniana. hipoglicemie. tahicardie jonctionala) si aritmii ventriculare (extrasistole ventriculare. reactii cutanate diverse (de ex. Cele mai frecvente: astenie.

sincopa. anorexie. constipatie. palpitatii. Insuficienta cardiaca congestiva simptomatica. Digestive: ileus. OMEZ 1 comprimat seara . infarct miocardic sau accident vascular cerebral secundare hipotensiunii excesive la pacientii cu risc crescut. melena. hipotensiune. Antecedente de angioedem relatate anterior începerii tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie Cardiovasculare: stop cardiac. de obicei în asociatie cu diuretice si digitalice. cu pic plasmatic la aproximativ 3 ore. fibrilatie atriala. o afectare a functiilor hepatice Evenimente adverse.5 mg 1 comprimat dimineata 1 comprimat seara Antihipertensiv din grupa inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei I. clinice si de laborator. insuficienta hepatica. hepatite. nemodificata de alimente Hipertensiune arteriala. Biodisponibilitatea este de 40%. La pacientii hipercolesterolemici fara boala coronariana .cardiaca evidenta Hipersensibilitatea la orice component al acestui medicament. Hipersensibilitate la enalapril sau orice alt inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei I. este indicat pentru reducerea riscului infarctului miocardic recurent. pancreatita. stomatita SORTIS 10 mg 1 comprimat seara determina efectul de scadere a lipidelor in doua moduri. tulburari de ritm cardiac inclusiv tahicardie si bradicardie. Absorbtie rapida dupa administrare orala. necesitatea procedurilor de revascularizare si pentru a reduce riscul atacului si a atacului ischemic tranzitoriu (TIA). singur sau în asociere cu alte antihipertensive. Pe durata studiilor clinice. în special diuretice tiazidice. embolie pulmonara. sunt de obicei usoare si trecatoare. singurul eveniment advers care s-a produs semnificativ la pacientii tratati cu pravastatin fata de placebo a fost urticaria.

I.E.).E. Rolul cadrului mediu medical in tratamentul unor astfel de pacienti este deosebit de important.supraponderea si obezitatea (pacienta M. Hipersensibiltate la Omeprazol. si M.si pacientul S.suparari.).prevenirea complicatiilor. Evolutia pacientilor avuti in ingrijire a fost buna. . fara reactii evidente.fapt ce se manifesta in primul rand prin durere precordiala.extrem de violenta (pacienta M.Durerea poate sa nu iradieze iar durata ei este cuprinsa intre 5-10-15 minute in angina de piept (cazul pacienteiM.Ea poate fi simtita fie ca o senzatie de apasare si de presiune (cazul pacientei M.necazuri (cazul pacientului M.E.principalul indiciu in stabilirea prognosticului fiind evolutia durerii precordiale.varsta (pacienta M.)ajungand pana la 20-30 minute in sindromul intermediar.).asigurarea conditiilor de microclimat.). Ulcer duodenal si gastric. este un medicament antisecretor foarte eficace pentru vindecarea ulcerului gastroduodenal.sustinerea functiilor vitale. Omeprazol-ul este un derivat benzimidazolic substituit care actioneaza in faza finala a producerii de acid. Durerea provocata de ischemia miocardului este de durata si intensitate diferita. indiferent de stimuli. Astfel.E.E. al esofagitei erozive si pentru reducerea secretiei gastrice acide la pacientii cu sindrom Zollinger-Ellison. Inhiba puternic secretia gastrica acida bazala si stimulata. EVALUAREA FINALA Cordul ischemic dureros este o afectiune datorata compromiterii circulatiei coronariene .Aparitia ei este cauzata de o serie de factori ca : stresul. Ca obiective indepartate se urmaresc:combaterea altor complicatii.sustinerea functiilor vitale.E.calmarea durerii.ceea ce are ca efect imposibilitatea asigurarii hranirii cu sange a muschiului cardiac.ereditatea (pacientii M.si cazul pacientului S.E. reflux sau esofagita ulcerata.. sindromul Zollinger-Ellison.E.E.inlesnirea tratamentului stabilit de acesta.I.dar poate sa apara spontan (pacienta M. ). )sau efortul(pacientul M.printre factorii predispozanti ai cardiopatiei ischemice fiind incriminati: HTA (cazul pacientei M.) .linistirea si ingrijirea pacientilor.administrarea de coronarodilatatoare. : Este in general bine tolerat. Efectele sale adverse sunt slabe.observarea tuturor modificarilor aduse ulterior la cunostinta medicului . Ele sunt rare chiar si la persoanele varstnice.I..) Ca obiective imediate urmarite in cadrul tratamentului amintim asigurarea repausului fizic si psihic.fie ca o durere constrictiva.Alimentatia deficitara a miocardului apare ca o consecinta a aterosclerozei coronariene. ulcer indus de antiinflamatoarele nesteroidiene.E.in sarcina sa intrand supravegherea permanenta a pacientilor .reintegrarea sociala si profesionala. si deci controleaza aciditatea intragastrica.).Este un inhibitor al pompei de protoni din gastrocite.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->