Sunteți pe pagina 1din 4

1

Mihail Sadoveanu: Lumea Baltagului

Criticii literari au considerat acest roman o parafraz modern a baladei populare Mioria. ntr-adevr romancierul a pornit de la cunoscuta balad popular romneasc, pe care l-a apreciat ca cea mai nobil manifestare spiritual a neamului nostru. Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte dou balade populare romneti Dolca i Salga. Dup propria mrturisire a autorului, la baza romanului st i un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban i despre posibilii fptai. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente i a elaborat o construcie epic, riguroas, plasnd n centru o psihologie feminin complex. Din balad a reinut ideea conflictual: doi ciobani se neleg s-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile. Distana de la balada popular la roman este mare, trecnd prin talentul, imaginaia, ptrunztoarea observaie sicual i psihologic a romancierului. Mihail Sadoveanu nltur descrierea i pune accentul pe aciune i pe psihologie. Fa de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creeaz o psihologie feminin, ieit din comun, prin setea sa de dreptate i de adevr. n fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Prin umanismul su profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodoper a creaiei sadoveniene, dar i o remarcabil creaie a literaturii romne moderne. Firul epic central l reprezint ncercarea Vitoriei Lipan de a descoperi i de a pedepsi pe ucigaii soului su. Drumul ei este urmrit pe fundalul unei comuniti specifice, aceea a oamenilor de la munte cu legile, datinile, obiceiurile lor specifice. Astfel alturi de psihologia complex i compicat a Vitoriei Lipan, romanul se constituie ntr-o monografie a satului moldovean. Existena Vitoriei Lipan se desfoar pe fundalul unei existene pastorale de specific naional, cu aezri sociale, economice i cu deprinderi specifice oierilor. Spaiul romanului este mioritic, cuprinznd aezrile oierilor din partea dinspre munte a Moldovei. Existena pstoreasc este urmrit mai ales prin familia Vitoriei Lipan. Monografia satului: descrierea satului, a caselor, a ocupaiilor, conservatorismul, psihologia oamenilor de la munte, credine, superstiii, calendar, obiceiuri (botez, nunt, nmormntare) Rnduielile gospodreti sunt dup datin: brbatul cu oile, femeia cu problemele casei. Casa are ograd cu adpost pentru vite fiind construit cu toate cele de trebuin: iei de miel n pod, fin de porumb i lemne adus de la cmp n desagi. Satul are ulicioare lungi i cotite cu crri printre grdini, are crm i biseric. n sat viaa se desfoar calendaristic ntre plecarea turmelor la punta i ntoarcerea lor la iernatic. Vremea este neleas dup semne. n viaa oierilor nimic nu iese din tradiie. Obinuina, datina sunt singura lege. Oamenii nu tiu carte, ei se adreseaz preotului pentru citirea i scrierea scrisorilor i a actelor. Satul este izolat astfel nct oamenii abia au auzit de pot i de tren.

Mihail Sadoveanu evoc o lume arhaic, departe de binefacerile civilizaiei. Izolate de lumea din vi, rnduri dup rnduri de generaii, n sute dup sute de ani, se veseliser de creterea zilei i nceputul anilor; toate urmai ca pe vremea lui Boerebista, craiul nostru cel demult; stpnii se schimbaser, limbile se prefcuser, dar rnduielile omului i ale stihiilor struiser; aa nct se cuvenea ca i copii s-i aib partea lor. Oamenii sunt conservatori; cred n superstiii: vise semne. Astfel cnd Vitoria Lipan i-a visat soul, tecnd clare peste o ap neagr cu spatele ntors spre ea, i-a dat seama c soul ei a murit. Dei s-a schimbat calendarul, oamenii l urmeaz tot pe cel vechi. Vitoria Lipan ine post negru dousprezece vineri la rnd i i cere preotului s fac slujb pentru soul ei. Vitoria o ceart pe Minodora pentru c vrea s-i schimbe portul i pentru c-i place dansul. Dup rnduial ea ar trebui s poart cma alb, catrin neagr i prul mpletit cunun. Dei este convins, c soul ei a murit, Vitoria se duce la baba Maranda ca s-i ghiceasc. Cere sfatul preotului i se adreseaz stpnii pmnteti, dei nu crede in eficiena acestora; Atunci de ce s mai scriu jalba? Aa, ca s fie. n roman Mihail Sadoveanu insist mult asupra tradiiilor i obiceiurilor legate de momentele importante ale vieii: botezul, nunta, srbtori religioase, normntarea. La Borca, Vitoria Lipan asist la un botez: Vitoria a trebuit s supuie, s descalece, s intre la lehuz i s-i puie rodin sub pern un cotei cu bucele de zahr i pe fruntea cretinului celui nou o hrtie de douzeci de lei. S-a nchinat cu paharul de butur ctr nnai, a srutat mna preotului... Obiceiul locului era ca toat lumea s participe la bucuria familiei. Vitoria pune rodin (dar) sub capul copilului (o pung cu bucele de zahr) iar pe frunte o hrtie de 20 de lei, apoi nchin paharul ctre nnai i srut mna preotului. Un alt eveniment surprins este nunta de la Cruci: La Cruci a dat de nunt. Fugeau sniile cu nuntaii pe gheaa Bistriei. Mireasa i drutele cu capetele nflorite; nevestele numai n catrini i bondii. Brbaii mpucau cu pistoalele asupra brazilor, ca s sperie i s-alunge mai degrab iarna. Cum au vzut oamenii strini pe drumul de sus, vorniceii au pus pinteni i le-au ieit nainte cu nfrmile de la urechile cailor flfind. Au ntins plosca -au ridicat pistoalele. Ori beau n cinstea feciorului de mprat i a slvitei doamne mirese, ori i omoar acolo pe loc. Nunta s-a abtut ctr drum. Vitoria a primit plosca i a fcut frumoas urare miresei. Mireasa i drutele aveau capetele nflorite, nevestele earu mbrcate n catrin i bondii, brbaii mpucau deasupra brazilor iar vorniceii ieeau naintea srinilor cu plosca plin. Nuntaii coboar cu sniile pe gheaa Bistriei. Vitoria oprimete plosca i face o urare frumoas mirilor. nmormntarea lui Nechifor Lipan este un bun prilej pentru a prezenta obiceiurile de la nmormntare specifice zonei: Mortul este pus ntr-un car cu cetin, tras cu doi boi; carul este nsoit de trei preoi, de trei brbai cu buciume i patru bocitoare. O btrn are sinuri de pnz pentru datina podurilor. Rmiele mortului sunt stropii cu vin, iar peste groap se arunc o gin neagr. Dup nmormntare se face praznic i apoi parastas la trei, nou i patruzeci de zile. Mihail Sadoveanu este foarte atent i la psihologia i comportamentul moldovenilor: Locuitorii acetia de sub brad sunt nite fpturi de mirare. Iui i nestatornici ca apele, ca vremea; rbdtori n suferini, ca i-n ierni cumplite, fr griji n bucurii, ca i-n ariile lor de cuptor, plcndu-le dragostea, i beia, i

datinile lor de la nceputul lumii, ferindu-se de alte neamuri i de oameni de la cmpie i venind la brlogul lor ca fiara de codru mai cu sam stau ei n faa soarelui c-o inim ca din el rupt: cel mai adesea se desmiard i lucete de cntec, de prietenie. Completare
PLAN LUCRU

by DitZi@bigfoot.com

Trasaturi generale care individualizeaza romanul sadovenian Prin Baltagul intram in acea 'gura de rai' a scrisului sadovenian Continuand proza rurala reprezentata pana la el de I.Slavici,B.Delavrancea si D.Zamfirescu , Sadoveanu este alaturi de Rebreanu , ctitor al romanului romanesc modern .Deosebita de proza rurala rebreriana,opera sadoveniana propune imaginea uni sat retras din fata civilizatiei banului , intr-o izolare naturala . Eroii sai sunt mai rar plugari ; sunt ciobani, pastori , padurari care pretuiesc mai intai barbatia , iscusinta si taria de caracter . Baltagul este 'ilustrarea magnifica a fortei normelor etice in aceasta societate traditionala , iar reprezentarea mitica a intamplarii o da corespondenta cu Miorita' Culme a creatiei sadoveniene , romanul Baltagul este epopee a vietzii pastoresti , un adevarat epos al miscarii poporului roman prin timp , cu obiceiuri , institutii si credinte . Roman cu structura baladeasca , opera realizeaza o tulburatoare osmoza intre cotidian si mitic , intre datele concret-istorice ale situatiilor si proiectia lor legendara Opera este un roman polimorf , realist si simbolic in acelasi timp , monograf si social , cu intriga de roman politist Aparitia si izvoarele romanului Scris in numai 17 zile , romanul apare in 1930 Surse : trei balade populare Salga (preia setea de dreptate a eroinei) Dolca (prietenia om-animalul credincios) Miorita (simbolul , structura epica , conflictul) Baltagul o Miorita in dimensiuni mari G Calinescu Constructzie epica 3 momente principale ; trei nuclee epice asteptarea lui Nichifor Lipan Cautarea lui Nichifor Pedepsirea ucigasilor Discursul epic este linear , in trepte , intr-o structura labirintica . Labirintul , cu drumurile sale serpuite reprezinta curgerea continua a vietzii spre Regatul Mortzii In tesatura romanului sunt doua structuri:una epica si realista , alta simbolica si mitica Caracterul monografic Roman al lumii arhaice a pastorilor , care lupta pentru a-si pastra normele etice , opera incepe cu legenda populara care relateaza despre faptul ca "Dumnezeu , dupa ce a alcatuit lumea a pus randuiala si semn fiecarui neam " Legi nescrise guverneaza viatza acestor oameni , iar traditia nu admite nerespectarea lor . Prin disparitia lui Nichifor Lipan randuiala si legile nescrise au fost incalcate . De aceea vinovatii trebuie pedepsitizi . In eposul sadoveniana natura se reflecta in om , semnele naturii sunt cunoscute si urmate(visul Vitoriei in care Nichifor apare calare cu spatele intors la ea , mergand spre asfintit ; cocosul da semn de plecare , etc)

4
Prezentarea unor obiceiuri,traditii si superstitii (Borca nunta , Cruci nunta ) In finalul operei se prezinta obiceiuri de la inmormantare , scena parastasului fiind punctul culminant al actiunii . Atitudinea Vitoriei fata de fiica sa Minodora , care a a incercat sa se abata de la normele arhaice . "Interesul operei sta in studiul civilizatiei pastorale" G Calinescu Chipul Vitoriei Lipan Tip reprezentativ pentru aceasta lume in care traditia si legile nescrise sunt respectate cu sfintenie . Mentalitatea sa este arhaica Energia sa sufleteasca este mobilizata in numele dreptatii; legile nescrise ale demnitatii umane au fost incalcate . Spirit justitiar , munteanca "un Hamlet feminin"(G.Calinescu) , a organizat minutios calatoria pentru refacerea itinerariului lui Nichifor , pentru gasirea si pedepsirea ucigasilor . Cautarea sotului incepe din interior spre exterior . Statornicia morala , luciditatea , stapanirea de sine si devotamentul ce o caracterizeaza au facut pe exegeti sa o asemene cu Antigona . Celelalte personaje Nichifor Lipan personaj absent in opera . El devine o prezenta printr-un act de sinteza , infaptuit de cei care l-au cunoscut . E un personaj redat da viata prin restituire . Este o emblema a lumii oierilor . Gheorghita va strabate un drum initiatic , de cunoastere si de formare . Maturizarea lui se implineste in momentul cand manuieste baltagul impotriva asasinului tatalui sau . El trece de la starea de inocenta la experienta . Elemente de arta literara Opera este un epos , iar Sadoveanu un rapsod . Asemenea lui Ion Creanga , Sadoveanu creeaza impresia ca nu scrie , ci povesteste . Relateaza in stil solemn si festiv ; oralitatea si conciziunea stilului isi au izvorul in cantecul popular .