Tema3: Notiuni de politica si legislatie in domeniul energetic 3.1 cadrul legislative, normativ afferent sectorului energetic 3.1.

1 formele legislatie comunitare si mecanismele de promovare a actelor legislative ale UE Legislatia UE (acquis-ul unitar) prinde 4 componente: Legislatia primara: a) tratatul de constituire a comunitatii europene a Carbonului si Otelului el a fost semnat la Paris in 1951 si a expirat in 2002 Tratatul de constituire a comunnitatii europene a energiei atomice denumit EUROATOM (a fost semnat la Roma in 1957) Tratatul de infiintare a unui consiliu unic si a unei comisii unice (a fost seman in 1965) Actul Unic European (1986) Tratatul cu Privire la Uniunea Europeana (1992) Tratatul de la Amsterdam (1997) Tratate de aderare a noilor membri la UE Legislatia secundara: a) directive b) decizii c) regulamente 3. Conventii multilaterale care sunt semnate (incheiate) in retelele memebre ale UE 4. Jurispudenta curtii de justitii ale UE Mecanismul de promovare a actelor legislative in UE Initial parlamentul European avea doar rol consultativ, lasind ca comisia europeana sa propuna proect de lege iar consililul sa le adopte. Tratatele de mai apoi au extins rolul Parlamentului European de luarea deciziilor. Astfel Parlamentului European si Consililul European adopta diferite proecte de legein mai multe domenii. Comisia Europeana adopta proecte de acte care mai apoi sunt transmise pentru examinare si adoptare Consiliului si Parlamentului European. 3.1.2 Principalele tratate energetice 1. Tratatul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului Tratatul a fost semnat pentru o perioada de 50 ani si a expirat in 2002. Parti contractante ale tratatului au fost: Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda. Prevederile cheie ale tratatului sunt: Libera circulatie a marfurilor si acesul liber la sursele de productie Respectarea regulilor de concurenta si a transparentei pretului Sprijinirea modernizarii si convesiei carbunelui Tratatul Comunitatii Economice Europene A fost semnat pe o perioada nelimitata la Roma in 1957. Obiectivele Comunitatii Economice Europene sunt: Libera circulatie a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si serviciilor Convergeta treptata a politicilor statelor memebre Prevederile tratatului : Excluderea taxelor vamale intre statele membre Stabilirea unui tarif vamal comun Introducerea unei politici comune in agricultura, transport si comert Constituirea bancii europene de investitii Dezvoltarea unor relatii mai strinse intre statele membre Tratatul Euroatom

A fost semnat la Roma in 57 pentru o perioada nelimitata. Scopul acestui tratat este de a coordona cu programele stiintifice de cercetare ale statelor memebre privind utilizarea pasnica a energiei atomice. Cartea Europeana a Energiei si Tratatul cartii energiei Carte a fost semnata la Haga in 1991 iar tratatul la Lisabona in 1994. Tratatul a fost semnat si ratificat de 50 de tari, inclusiv si RM. Tratatul a intrat in vigoare in 1998 si presupune faptul ca agentii economici din tarile semnatare sa poata investi, activa si face comert in domeniul energiei in oricare din aceste 50 state semnatare. Acquis-ul Comunitar si aderarea la UE Acquis-ul Comunitar reprezinta intreg corpul de drepturi si obligatii comune care trebuie respectate de toate tarile membre ale UE. El contine 31 de capitole dintre care al 14-lea se refera la energie. Tarile doritoare de a se integra in marea familie europeana trebuie sa acepte Acquis-ul Pentru RM, tara ce vrea sa adere la UE, pregatirea pentru a deveni memebru presupune: a elabora o politica generala de restructurare si insusire a Acquis-ul , a elabora si a implementa programe de actiune pentru armonizarea legislatiei nationale cu cea Europeana in urmatoarele domenii: Mentinerea unor capacitati de producere a energiei care ar asigura cererea locala de energie Pregatirea pentru cazuri de urgenta si constituirea de stocuri obligatorii de petrol pentru 90 zile Imbunatatirea eficientei energetice Promovarea surselor regenerabile de energie Implimentarea cogenerarii Lichidarea uleiurilor dielectrice bazate pe bifeni ... folosite in instalatii energetice cele mai importante acte de politica energetica a UE com(94)659 reprezinta Cartea Verde a Comisiei Europene o politica energetica pentru UE com(94)682 Cartea Alba a Comisiei Europene o politica energetica pentru UE com(2000)769 Cartea Verde spre o strategie Europeana pentru securitatea energetica Directica 2003/54/EC cu privire la regulile comune pentru peata interna a electricitatii Directia 2003/55/EC cu privire la regulile comune pentru peata interna a gazelor naturale Regulamentul 1228/2003 cu privire la conditiile de acces la retea pentru schimburile transfrontaliere de energie. Directiva 2001/77/EC cu privire la promovarea electricitatii produse din surse regenerabile de energie pe peata interna a electricitatii. COM(98)246 eficienta energetica in Comunitatea Europeana spre o strategie de utilizare rationala a energiei. COM(97)599 Cartea Alba: pentru o strategie comunitara si planul de actiuni in domeniul surselor regenerabile de energie COM(97)514 strategia comunitara privind promovarea producerii combinate a energiei electrice si termice COM(97)196 dimensiunea energetica a schimbarii climei COM(97)167 o privire generala asupra Politicii Energetice a UE si a masurilor de implementare a ei. COM(97)125 dimensiunea externa a retelelor transeuropene Directiva 2002/91/EC a parlamentului European si Consililui UE cu privire la performanta energetica a cladirilor Directiva 2003/30/EC cu privire la promovarea utilizarii biocombustibililor pentru transport Cartea Alba: Politica Europeana in Domeniul Transpotului catre anului 2010

Decizia 1230/2003/EC cu privire la adoptarea Programului Multinational de Actiuni in Domeniul Energiei Directiva 96/61/EC cu privire la prevenirea si controlul integrat al poluarii Cartea Verde reprezinta un act al Comisiei UE care are drept scop stimularea dezbaterii si lansarea unui proces de consulatari la nivel European pe anumite probleme care tin de sectorul energetic. Acest proces se finalizeaza cu adoptarea Cartii Albe, in care sunt transpuse concluziile dezbaterilor in propuneri practice de actiune la nivel European. Cartea Alba este un act al Comisiei UE care contine propuneri pentru actiunea comunitara in domenii specifice. O Carte Alba primita favorabil de catre Consililul UE devine un program de actiune al UE in domeniul respectiv. Tema 4: Securitatea Energetica Europeana 4.1 Cresterea consumului importurilor si a dependentei externe a UE 4.1.1 Imponsibilitatea coperirii consumului de resurse interne UE se confrunta cu problema cresterii continue a consumului total de energie, in conditiile micsorarii producerii interne de resurse energetice. In ansamblu consumul energetic in urmatoarele 2-3 decenii va creste usor la o rata medie anuala de sub 1% pe an. Conform prognozelor carbunele isi perde gradual din peata lui de desfacere, pe cind consumul de gaze naturale se extinde substantial mai ales in domeniu producerii energiei electrice. Consumul de petrol va creste si el din cauza cresterii consumului de carburanti in transport. In schimb resursele primare de energie ale UE vor scadea. Extinderea tarilor membre ale UE nu va salva situatia, ci doar va accentu dependenta de import. Astfel ca rezultat al cresterii consumului intern si a diminuarii productiei locale in termen lung in UE va continua sa creasca import de resurse energetice si va mari gradul de dependenta a Uniunii Europene. Astfel ca rezultat al cresterii consumului intern si a diminuarii productiei locale in termen lung in UE va continua sa creasca import de resurse energetice si va mari gradul de dependenta a Uniunii Europene. 4.1.2 Dependenta energetica a UE. UE consuma circa 17% din totalul resurselor energeticeconsumat la nivel mondial. UE este unul dintre cei mai mari consumatori din lume (fiind intrecut de SUA) si este cel mai mare importator de produse energetice din lume. Dependenta UE de import si anume de importul petrolului in mod sigur va creste. Daca in anul 2000 gradul de dependenta de import era de 75%, atunci catre 2020 se prognozeaza un grad de dependenta de 85 %. In prezent se dovedeste ca UE este inapta sa exercite o influenta mai mult sau mai putin importanta pe peata energetica mondiala. Lipsa unei politici energetice active reduce puterea de influenta a UE pe peata. Se mizeaza pe faptul ca formarea si consolidarea pietii europene comune vor contribui la intarirea influenetei importatoare, cel putin in domeniul gazelor naturale. Libertatea UE de diversificare geopolitica a importului de resurse energetice este limitata. UE ramine foarte depenedenta de importul de petrol din orientul mijlociu si de importul de gaze naturale Rusia (40%). In viitor dependenta importului de titei poate creste pina la 90% iar la gaze 70%. 4.2 necesitatea eleborarii unei strategii energetice eficiente In ultimul deceniu al sec XX, in Europa de vest sau produs schimbari radicale, indereptate spre liberalizarea pietii nationale ale EE si ale gazelor combustibele si integrarea acestora care au format 2 piete comune. XEROX CAP. 5 Liberalizarea pietii energetice a UE

5.1 Formarea Pietii Energetice Comunitare. Printre obiectivele prioritare si fundamentale a Comunitatii Europene este sigurarea unei dezvoltari durabile a societatii, bazate pe concurenta si eficienta. Acum mai bine de 10 ani sectoarele energetice a le tarile memebre a UE reprezentau un domeniu de monopol national, in care guvernele in majoritatea tarilor dictau ce trebuie de facut. Comertul transfrontalier cu resurse energetice primare si cu diferite tipuri de energie continua sa ramina la cheremul statului. Pe masura liberalizarii pietii energetice si integrarii intr-o pieata comuna va creste concurenta, ceea ce va face posibila miscorarea pretului la resurse energetice si energie. Consolidarea pietii energetice sa inceput mai intii in SUA si mai apoi sa raspindit in UE. In aceasta perioada UE a inceput sa promoveze o noua politica energetica, orientata spre liberalizare si concurenta. In 1995 a fost adoptata Cartea Alba O politica Energetica pentru UE care determina prioritatile energetice ale UE. Una din prioritati tine de: liberalizarea pietii de energie in statele comunitare si integrarea acestora intr-o pieata comuna. 5.2 Evolutia Cadrului Legislativ Necesar Stabilirii Pietii Energetice Comunitare Cu scopul promovarii in viata a noii politici energetice Parlamentul si Consililul European adopta o serie de documente, printre care doua directive cu privire la liberalizarea pietii energiei electrice si a gazului natural. In Statele membre si integrarea ulterioara a lor in 2 piete comune cea a enerngiei electrice si cea a gazelor Aceste directive sunt: directiva 96/92/EC privind regulile comune pentru pieata comuna a EE directiva 98/30/EC privind regulile comune pentru pieata interna a gazelor Aceste 2 directive au declansat in statele membre un proces profund de schimbari structurale in domeniul producerii, transportului, distributiei, furnizarii si consumului de EE si a gazului. Formarea Pietii Comune reprezinta un obiectiv strategic al politicii energetice a UE. Scopul final este de a forma in baza Pietelor Energetice Nationale o adevarata pieata comuna a energiei, cu libera circulatie a energiei in interiorul UE, fara bariere de frontiere, cu un sistem comercial nediscriminatoriu, simplu, obiectiv si transparent, care sa reflecte costurile reale. Astazi milioane de consumatori in UE isi exercita dreptul de asi alege furnizoriul. Companiile energetice la rindul sau au obtinut dreptul de asi comercializa marfa in oricare tara din spatiu UE. Procesul de formare a pietii energetice comune este destul de anevoios si de lunga durata. Marele dificultati sunt legate de faptul ca din start gradul de liberalizare a fiecarei tari memebre era diferit , deci si viteza de implimentare a liberalizarii, de aceea organele de virf ale UE tin sub control acest proces de liberalizare. In fiecare an se analizeaza gradul de liberalizare a fiecarei tari membre prezinta un raport cu privire la progresele obtinute si dupa caz inainteaza propunere de amendare. La 26 iunie 2003 Parlamentul si Consililul European au decis suspendarea primelor 2 directive si adopta un pachet important de acte care vin sa contribuie la finalizarea Pietii Energetice Comunitare si impun: directiva 2003/54/EC cu privire la regulile comune pentru pieata interna a electricitatii directiva 2003/55/EC privind regulile comune pentru pieata interna a gazului natural regulamentul 1228/2003 cu privire la conditiile de aces la reteaua pentru schimburile transfrontaliere cu energie Cele 2 directive aduc fata de directivele anulate unele completari. Tot in 2003 Comisia Europeana lanseaza un nou proiect al unui document strategic cu denumirea O viziune pe termen mediu pentru pieata interna a electricitatii, in care sunt formulate problemele majore care urmeaza sa fie solutionate in procesul de monitorizare si formare a pietii electricitatii si a gazelor:

stabilirea regulilor pentru dezvoltarea comertul transfrontalier cu energie structura pietii si interconexiunile pietii energetice europene promovarea activa a dreptului consumatorului de asi alege furnizorul a asigura mecanismul de sprijin a surselor regenerabile de energie, a masurilor de combatere a CO2 inlaturarea oricarei bariere in comertul cu electricitate de tipul celora care tine de politica fiscala Pieata comuna spatiu fara frontiere interne, in care libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata in conformitate cu prevederile Tratatului Comunitatilor Europene. procesele de la Florenta si Madrid Procesul de la Florenta a fost constituit de catre Comisia Europeana in 1928 si se convoaca de 2 ori pe an la institutul universitar european in apropiere de Florenta pentru a rezolva cele mai stringente probleme legate de consolidare si formare pietii unice a energiei electrice. Forumul are principalul scop facilitarea problemelor legate de formarea pietii comune a EE care nu si-au gasit reflectarea in actele legisislatice ce privesc problematica pietii comunitare. Printre aspectele ce propulseaza dezvoltarea pietii europene a energiei si care urmeaza a fi solutionate vom meniona: a) elaborarea i implimentarea unui mecanizm nediscriminatoriu, de formare a preurilor la transport i comer internaional de energie. b) elaborarea i implimentarea unui sistem eficient al managementului cererei. Forumul de la Madrid, a fost format n 2000, pentru a contribui la souionarea formrii pieii interne a gazelor naturale. n noiembrie 2003, comisia european, a format un nou gru consultatov numit grupul european al reglementatorilor, din domeniul electricitii i a gazelor naturale, n tot spaiul UE n mod potrivit. Grupul include efii autoritilor naionale de reglementare; grupul va coplementa activitaile realizate n cadrul forumurilor de la Florena i Madrid. Tema 6. Piaa comun a electricitii i a gazelor. 6.1 Principiile de baza, din domeniul pieii comune a energiei electrice. Elementele definitorii, ale pieii moderne aenergiei electrice sunr urmtoarele: 1) Participani la Pia sunt: productorii i furnizorii energia electric, furnizorii de servicii de sistem, operatorul comercial, operatorul de sistem, operatorul de transport, operatorul de distribuie. 2) Generarea i furnizarea energiei electrice sunt activiti cu caracter concurenial i urmeaz a fi liberalizate. 3) Transportul i distribuia energiei electrice este un monopol natural la nivel naional sau regional, aceste activiti trebuie s rmn reglementate de stat. 4) Acces nediscriminatoriu al noilor productori i furnizori de energie electric pe pia. 5) Acces liber la reelele de transport i distribuie pentru toi agenii acreditai n domeniu. 6) Procurarea de energie de la productori n ordine de merit. 7) Tarife de reglementare pentru activitile de transport i distribuie. 8) Consumatorilor li se va acorda dreptul de ai alege furnizorii. Misiunea ageniei naionale de reglementare n energetic este de a crea i a aplica un sistem de reglementri, necesar dezboltrii si funcionrii sectorului energetic, precum i a pieii concureniale a energiei n condiiile de eficien, transparen i echitate. 6.2Organizarea pieii concureniale, piaa energiei electrice se compune din 2 seciuni.

1) piaa angro energia este cumprat pentru a fi vndut din nou, iar tranzacia dat este desfurat ntre 2) piaa cu amnuntul. Energia este procurat.... iar tranzacia se desfoar ntre furnizori i consumatori. Majoritatea rilor europene n prezent sunt n trecere de la piaa de energie reglementat la cea concurenial. Piaa reglementat este destinat tranzacionrii energiei electrice i a serviciilor de sistem n baza contracatelor reglementate, iar piaa concurenialprin contracte bilaterale i licitaii. Piaa angro de energie electric este gestionat de operatorul comercial, care are ca principalele activiti: 1) coordonarea activitii de prognoz a consumului de energie electric pentru programare operativ. 2) Realizarea programului pentru participani la pia n conformitate cu aranjamentele comerciale. 3) colectarea i publicarea informaiilor privind funcionarea pieii energetice. 4) supravegherea pieii. Bursa energiei electrice asigur funcionarea zilnic a pieii concureniale, prin care se realizeaz ecilibrul dintre ofert i cerere, n baza unui mecanizm de licitaii. Bursa se organizeaz zilnic pentru livrri pe 24 ore, ncepnd cu miezul nopii. Toi participanii la pia productori, distribuitori, furnizori i consumatori, i trimit prin reea ofertele lor de furnizare i consum pe urmtoarele 24 de ore. Preul se stabilete n baza cererii i ofertei. Avantajele bursei: 1) asigurarea unei piee transparente pe termen scrt. 2) Preurile stabilite la burs, constituie semnale importante pentru stabilirea preurilor, din contractele bilaterale. 6.3. Starea actual a liberalizrii pieii n UE. .... n urma compromisurilor negociate cu comisia UE, drepturile consumatorilor au fost ntrite. n urma compromisului, statele membre vor putea alege una din 3 modaliti n ceea ce privete separarea produciei de distribuie, energiei electrice i a gazelor: 1) Separarea proprietii ntre companiile de producere i cele de transmisie separarea total ntre companiile de producie a energiei electrice i cele de distribuie. 2) Operatorul independent de sistem aceast opiune permite ntreprinderilor integrate pe vertical, s-i pestreze proprietatea asupra activelor reelelor, dar prevede c reeaua de transport n sines fie administrat de un operator de sistem independent, adic o ntreprindere complet separat de ntreprinderea integrat pe vertical, care ndeplinete funciile unui operator de reea. 3) Operatori indepentent de transport aceast opiune permite societilor s rmn n proprietatea sistemelor de transport, cu condiia c acestea s fie gestionate sau administrate de un operator independent de transport. Un aspect important n ceea ce privete asigurarea consumatorilor cu energei, l reprezint accesul la date obiective i transparente, privind consumul, preul i costul serviciului, astfel nct s invite concurenii pentru a le prezenta o ofert n baza acestor date. 6.4 Principiile de baz ale directivei gazelor. Directiva gazului a fost adoptat la 22 iunie 1988. Obiectivul principal al pieii comune a gazelor, este de a crea o pia unic n UE, integrnd pieele naionale, astfel va fi posibil o concuren bun la scar larg. Elementul chee n conceptul de liberalizare a pieii gazelor naturale este dreptul consumatorului de ai alege el singur furnizorul pe tot teritoriul UE. Se presupune c promovarea consumatorilor elegibili va duce la: a) nbuntirea calitii energiei, b) micorarea preurilor la gaze naturale, c) reducerea costurilor.

23.09.09 7 Impactul dezvoltrii sectorului energetic asupra mediului ambiant. 7.1 Schimbrile climatiice i schimbarea climei. Astzi toat lumea este de acord cu faptul c schimbrile climatice sunt o realitate care ne afecteaz din ce n ce mai mult. Pe parcursul ultimullui secol, temperatura suprafeei pmntului s-a mrit cu 0,6 gr. C. n ultimii ani, n europa, ca i n ntreaga lume, s-au nregistrat multe evenimente meteorologige cu caracter extremal: uragane, clduri excesive, inundaii, lipsa zpezii n rile nordice. Toate aceste schimbri sunt rezultatul activitii umane, legat n primul rnd de arderea combustibililor fosili, prelucrarea nejudicioas a solului n domeniul agriculturii, precum i despduriri masive. ncepnd cu a 2-a jumtate a sec. 20 a crescut substanial cantitatea de gaze antropogene emise, ceea ce duce la creterea efectului de ser i duce la un dezechilibru n componena atosferica pmntului. Cercetrile au demonstrat c creterea nivelului de gaze cu efect de serpoate declana un proces accelerat i ireversibil de nclzire continu a planetei cu consecine dramatice pentru omenire. Pentru a asigura o concentraie durabil agazelor cu efect de ser care ar depi pericolul dezechilibrului climatic fr a prejudicia dezvoltarea economic, se cere reducerea cantitii de gaz cu efect de ser, cu 50-70 %. 7.2 Protocolul de la Kioto i angajamentele lui la chioto, la conferina rilor semnatare a conveniei cadru a naiunilor unite asura schimbrilor climatice ce au avut loc n decembrie 1997, 161 de ri au finalizat acordul protocolul de la Kioto, care stabilete modalitate de punere sub control a emisiilor de gaze cu efect de ser. Astfel rile industrializate vor trebui s reduc nivelul emisiilor GES( gaze cu efect de ser), n perioada 2008-2012 cu 5,2 % fa de nivelul emisiilor GES din 1990. UE i-a asumat responsabilitatea s reduc nivelul emisiilor GES n perioada 2008-2012 cu 8,1% fa de nivelul anului 1990. Portocolul de la Kioto se refer doar la urmtoarele 6 gaze cu efect de ser: a) biozid de carbon CO2, b)Metanul (CH4), c) dioxidul de azot (N2O) d) perflourcarburile e) hidroflourcarburile f) hexaflorura de sulf (SF6). Protocolul de la Kioto va intra n vigoare atunci cnd va fi ratificat de cel puin 55 din rile care au finalizat acordul numit protocolul de la Kioto, cu condiia c totalul emisiilor poluante a acestor ri au o pondere total de 55% din poluarea generat de toate cele 161 de ri. UE a semnat protocolul de la Kioto la 28 aprilie 1998 i la ratificat oficial n anul 2002. Republica Moldova a intrat i ea n rndul rilor care au aderat la protocolu de Kioto la 22 aprilie 2003. De meniunat c SUA care anterior a semnat protocolul, sa retras din el n 2001, astfel c Rusia, a rmas pilonul principal pentru a se obine cele 55%. Astfel n noiembrie 2004, federaia Rus, a ratificat protocolul de la Kioto, n aa fel la 16 februarie 2005 protocolul de la Kioto a intrat n vigoare. UE i-a declarat devotamentul n a cuta i a aplica msuri eficiente n combaterea emisiilor de GES. Printre principalele msuri de reducere a GES, promovate activ n UE, se pot considera : 1) comercializarea emisiilor de CO2; 2) Impozitarea produselor energetice i ale electricitilor; 3) producerea electricitii din surse regenerabile de energie; 4) cogenerarea; 5) utilizarea aparatelor casnice care au un grad de eficien energetic nalt; 6) nbuntirea eficienei energetice n cldiri. 7.3 Msuri principale de combatere a schimbrilor climatice. Protocolul de la Kioto stabilete 3 mecanizme de reducere a emisiilor GES: 1) mecanismul implimentrii n comun. 2) mecanismul de dezvoltare nepoluant. 3) mecanismul comercializrii emisiilor. Mecanismul JIM, urmeaz a fi implimentat de rile care i-au asumat angajamente de reducere a emisiilor GES conform protocolului de la Kioto.

Mecanismul CDN sunt gndite pentru a fi imlimentate n rile n curs de dezvoltare i care n-au angajamente de reducere a emisiilor de GES. CDN ncurajeaz guvernele i companiile din rile dezvoltate s investeasc n proecte desfurate n rile n curs de dezvoltare, cu scopul reducerii sau evitrii emisiilor GES. n schimbul ajutorului financiar, rile dezvoltate primesc credite de emisii n urma reducerii poluarii. Al 3-lea mecanism este cel al comercializrii a cotelor de emisii ntre ri. Acest mecanism le permite rilor dezvoltate s transfere uniti de emisii una la alta. n 2002 comisia european lanseaz un program de aciune pentru mediu care identific combaterea schimbrilor climatice ca una din prioritile uniunii europene, stabilind concomitent i stabilirea unei scheme de comercializare a emisiilor de GES ctre anul 2005. n 2003 este adoptat directiva 2003/87/EC, care stabilete mecanismul de comercializare a emisiilor de GES. Sistmeulu de comercializare se bazeaz pe faptul c pentru o zon dat, se permite generarea uneio cantiti anumite de GES. Dac ara nu emite aceast cantitate permis de GES, ea o poate vinde unei ri care emite o cantitate mai mare dect cea permis de GES. Rezultatul obinut este obinerea aceluiai nivel de poulare, dar la un cost total mai mic. 7.4 Principii de mediu. Conform articolului 164 al tratatului comisie europene, politica de mediu a comunitii se bazeaz pe cteva principii: 1) principiul Poluatorul pltete adic cel ce provoac daune mediului urmeaz s plteasc pentru aceasta 2) principiul aciunii preventive e mai uor s previi ceva, dect s combai, 3) principiul precauiei prevede luarea msurilor de precauie atunci cnd o aciune poate s provoace daune asupra mediului sau asupra sntii omului; 4) principiul integrrii prevede ca cerinele de protecie a mediului s fie integrate n celelalte politici comunitare, n special n politica energetic; 5) principiul proxivitii presupune asumarea de ctre autoritile locale a responsabilitii pentru deeurile i poluarea produse n localitatea dat; 6) principiul preul reflect cheltuielile preurile bunurilor i ale serviciilor trebuie s includ toate cheltuielele, inclusiv i cele legate de protecia mediului. Tema 8: Dezvoltarea durabil n sectorul energetic. 8.1 Principiile dezvoltrii durabile. Conceptul dezvoltrii durabile a fost legat iniial de problemele de mediu i de criza resurselor energetice. Termenul ns, este unul forte tnri sa impus n vara anului 1992 dup conferina privind mediul i dezvoltarea, organizat de naiunile unite la Rio de Janeiro. Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de comisia mondial pentru dezvoltare i mediu cunoscut i sub numele de Raportul Bruntlant: 1) dezvoltarea durabil este dezvoltarea care urmrete satisfacerea nevoilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de ai satisface propriile nevoi. n anul 2002, n oraul Johanesburg, comunitatea european a ridicat din nou problema dezvoltrii durabile, la nivel planetar. Problemele social-economice, cele de mediu, dreptul naiunilor la un nivel de trai decent sau aflat n ccentrul ateniei la dezbaterile care au avut loc. Specialitii consider c politica energetic trebuie s se conduc de cteva principii importante: 1) economisirea energiei este cea mai reuit cale de utilizare raional a energiei. 2) utilizarea surselor regenerabile de energie. 3) producerea energiei prin utilizarea optimala combustibilului energetic. 4) dotarea tuturor instalaiilor de producere a energiei cu captatoare ale emisiilor de gaze cu efect de ser, pulberi, .a. Sisitemul energetic european actual, nu poate servi ca exemplu n ceea ce privete dezvoltarea duabil, deoarece crete dependena de importul de resurse energetice, emisiile de CO2 sunt n cretere i cererea de energie la fel crete. Resursele energetice de obicei sunt foarte

condaminate. La arderea combustibililor fosili, se dega cantiti considerabile de SO2, bioxid i monoxid de carbon (CO2-, CO), anhidrida sulfuric, metale grele i radio-active, care se pot dispersa la distan mare de la surs. Multe dintre ele contribuie la dezvoltarea fenomenului de nclzire a planetei, cu consecine negative asupra omenirii. Un sistem energetic durabil, trebuie s contribuie la un nivel mai nalt de via a cetenilor, asigurnd pe termen lung un echilibru dinamic ntre asigurarea cu resurse energetice necesare, satisfacerea nevoilor sociale, protecia mediului i competivitatea serviciului energetic. n acest sens se cere un efort mare nu numai tehnologic, dar i socio-tehnologic, care ne-ar permite apropierea de sistemele energetice durabile, ce presupun surse de energie curate, cu purttori de energie, i tehnologii atractive din punct de vedere economic. 8.2 Eficiena energiei. A nbunti eficiena energetic, nseamn a economisi energia pe ntregul an producere utilizare, pe toate cile posibile, aplicnd msuri eficiente, fr a afecta calitatea mediului, bunurilor sau serviilor produse sau consumate. n anul 1998, comisia european adreseaz consiliului i parlamentului european un comunicat ntitulat: Eficiena energetic n comunitatea european o strategie pentru consumul raional de energie, care ine de promovarea eficienei energetice, la stare comunitar i reflect angajamentele politice ale UE n acest domeniu. Obiectivele comisiei au fost: 1) De a stabili potenialul economic de efecientiare energetic. 2) a prezenta politici de succes ct i cele de eecn domeniul i a trage concluziile respective. 3) a reatrage atenia asupra promovrii aficienei energetice, precum i a stimula discuii pentru un plan de aciuni mai concret. 4) a stabili baza egal n acest domeniu pentru politici i aciuni comune, ce urmeaz a fi asumate reeind din protocolul de la Kioto. Conform estimrilor, potenialul economic de mbuntire a eficienei energetice n perioada 1998-2010, constituie 18% din volumul total de consum din anul 1995. Comisia a elaborat i o strategie pentru utilizarea raional a energiei. Prioritare pe termen scurt i mediu, sunt considerate urmtoarele domenii de activiti: 1) Cldiri energetic-eficiente, 2) actualizarea direcetivei 93/76/ privind limitarea emisiilor GES. 3) aparate casnice cu grad nalt de eficien energetic. 4) extinderea gradului de informare n domeniu 8.3 Planul de aciuni pentru mbuntirea eficienei energetice. n anul 2000, comisia a lansat planul de aciuni pentru mbuntirea aficienei energetice n UE, care reprezint o dezvoltare a comunicatului din 1998. Obiectivele planulu de aciuni au fost: 1) a concentra efortul asupra prommovrii eficienei energetice.2) a lansa politici i aciuni comunitare orientate spre respectarea angajamentelor fa de protocolul de la Kyoto. 3) a evalua potenialul economic pentru mbuntirea eficienei energetice, innd cont de angajamentul asumar, de a reduce intensitatea energetic, din rile UE cu 1% pe an. 4) atingerea gradului de utilizare a cogenerrii de la 9% la 18% ctre anul 2010. Toi trebuie s neleag c atingerea obiectivului de micorare intensitii energetice este un proiect foarte ambiios, care necesit un aport financiar destul de considerabil.