P. 1
Actiunea in Revendicare Imobiliara

Actiunea in Revendicare Imobiliara

|Views: 80|Likes:
Published by alexa2687

More info:

Published by: alexa2687 on Feb 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2012

pdf

text

original

Actiunea in revendicare imobiliara

Actiunea in revendicare este o actiune reala, petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea de la posesorul neproprietar. aceasta tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului. Prin aceiasi actiune se pot solicita si despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Temeiul juridic al revendicarii il constituie dreptul de proprietate asupra lucrului, si anume dispozitiile art. 480 din Codul Civil. Pentru a putea exercita actiunea in revendicare se cere conditia ca reclamantul sa fie proprietar exclusiv al bunului imobil revendicat. In cazul in care exista mai multi proprietari in indiviziune asupra imobilului revendicat, conditia de adminisibilitate a actiunii in revendicare o reprezinta respectarea principiului unanimitatii. Aceasta trebuie sa fie introdusa de toti coproprietarii , in caz contrar actiunea urmand a fi respinsa pentru motivul ca aceasta are ca scop recunoasterea dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului in litigiu si readucerea lui in patrimoniul acestuia. Altfel s-ar ajunge la prejudicierea celorlalti coproprietari, care s-ar alfa in situatia de a pierde respectivul bun, asupra caruia cel care a introdus actiunea si-a preconstituit deja un titlu de proprietate. Conditia esentiala a actiunii in revendicare, este ca proprietarul sa fi pierdut posesia asupra bunului respectiv, in caz contrar lipsind unul din elementele esentiale ale unei cereri de chemare in judecata, si anume interesul. Reclamantul trebuie sa-si dovedeasca dreptul de proprietate si o poate face apeland la toate mijloacele de proba. Se poate face dovada proprietatii cu un titlu de proprietate: acte translative de proprietate sau prin acte declarative de proprietate. Aceasta sunt prezumtii de proprietate care fac dovada pana la proba contrarie. Atunci cand cele doua parti au cate un titlu de la acelasi autor va avea preferinta cel care a inscris primul titlu in cartea funciara. Cand titlurile vin de la autori diferiti, alaturi de data inscrierii in cartea funciara se va avea in vedere autorul care are un drept preferential , deci cel care a fost adevaratul proprietar al imobilului. Paratul are un statut privilegiat ± pana la dovada contrara, el este considerat pasiv obligatiei de a dovedi dreptul sau. El se bucura de o prezumtie dedusa din simplul fapt al posesiei. Daca reclamantul nu a reusit sa faca aceasta proba, actiunea va fi respinsa, fara ca paratul sa mai fie tinut a-si proba dreptul sau de proprietate asupra imobilului. Actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila, sub aspect extinctiv. Acest lucru inseamna ca dreptul de proprietate are un caracter perpetuu, care nu se stinge prin neuz, indiferent de timpul cat titularul sau nu l-a exercitat. Competenta materiala poate apartine judecatoriei sau tribunalului in functie de criteriul valorii imobilului revendicat. Astfel, pentru imobilele a caror valoare este pana la 500.000 lei, competenta apartine judecatoriei, iar peste aceasta valoare, tribunalului. Competenta teritoriala este absoluta si apartine instantei in circumscriptia careia se afla imobilul.

Actiunile posesorii

Actiunile posesorii sunt reglementate de dispozitiile art. 674-676 Cod Civil si reprezinta mijloace procesuale care apara posesia impotriva oricaror tulburari sau pentru redobandirea posesiei in cazul in care aceasta a fost pierduta. Efectele posesiei sunt: - crearea unei prezumtii de proprietate, - posesorul poate dobandi proprietatea prin uzucapiune, - are loc o prescriptie instantanee in cazul bunurilor mobile, - obtinerea fructelor lucrului posedat de posesorul de buna-credinta,

una generala. si implica dreptul de folosinta asupra terenului pe care se afla acestea. numita si actiune in complangere si una speciala.dupa cum sunt exercitate in mod continuu sau nu. negative. Servitutile se sting prin imposibilitatea materiala de a mai exercita servitutea. prin renuntarea la ea de catre proprietarul fondului dominant sau prin revocarea. precum si dupa cum sunt vizibile prin semne exterioare sau nu. prin pieirea fondului aservit. . care nu se stinge prin neintrebuintare. sunt de competenta judecatoriei in a carei raza se afla situate imobilele. si anume actiunea confesorie de servitute. servitutile se mai clasifica in: servituti continue. fiind deci un drept imobiliar si un accesoriu al fondului. fiind perpetuu. nepetitorii si imobiliare. putand fi exercitate timp de un an de la tulburarea sau atingerea adusa posesiei. prin neuz timp de 30 de ani. si poate fi introdusa in termen de un an de la tulburare sau deposedare. Actiunea posesorie in complangere se foloseste pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei care provine de la un tert. denumita superficiar asupra constructiilor. numita actiune in reintegrare. neputand exista identitate de cauza intre o actiune posesorie si una petitorie. teren asupra caruia superficiarul capata un drept de folosinta. Instanta competenta este judecatoria de la locul situarii imobilului. legale si stabilite prin fapta omului.dupa modul constituirii lor ele se impart in: naturale. aparente. Dreptul civil roman recunoaste doua actiuni posesorii. si cea posesorie in complangere.apararea posesiei prin actiunile posesorii. . daca aceasta a fost stabilita prin fapta omului.dupa obiectul lor: pozitive. avand totodata un caracter perpetuu si indivizibil. desi strans legate. Actiunea posesorie in reintegrare se foloseste pentru apararea posesiei cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta si se poate exercita numai daca nu a trecut mai mult de un an de la deposedarea sau tulburarea prin violenta a posesiei. Actiunea in servitute Servitutea este un drept real asupra lucrului altuia si reprezinta un dezmembramant al dreptului de proprietate . Proprietarul fondului aservit isi poate exercita dreptul sau de proprietate cu exceptia restrictiilor impuse prin servitute si nu ii este permis sa faca ceva care sa micsoreze fondul servitutii. respectiv actiunea negatorie prin care contesta existenta servitutii si o actiune posesorie pentru incetarea tulburarii care I se aduce. Actiunile ce au ca obiect servituti. plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe un teren proprietatea unei alte persoane.. Actiunea in superficie Dreptul de superficie este un drept real care consta in dreptul de proprietate ce-l are o persoana. Hotararea judecatoreasca data in cazul actiunilor posesorii nu are putere de lucru judecat fata de cele pronuntate in cazul actiunilor petitorii. Aceasta actiune poate fi introdusa si de detentorul precar. datorita faptului ca cele doua actiuni au o natura diferita si un temei juridic diferit. iar posesorul trebuie sa fi stapanit cel putin un an inainte de actul deposedarii sau tulburarii si posesia sa fie utila si neviciata. nu constituie caz de indiviziune. Actiunile posesorii sunt reale. Dreptul de superficie este un drept real imobiliar ce are ca obiect numai constructii sau plantatii. rurale. lucrari atasate de sol. Tot acesta are si el la indemana doua actiuni. Servitutea presupune doua bunuri imobile care apartin la doi proprietari diferiti. prin confuziune. Servitutile se clasifica din mai multe puncte de vedere: .dupa cum sunt stabilite in folosul unei cladiri ori al unui teren se mai impart in: urbane. . prin expirarea termenului pentru care servitutea a fost stabilita. intrucat dreptul proprietarului terenului si dreptul superficiarului. Proprietarul fondului dominant are la indemana doua actiuni. rezolvirea sau anularea dreptului celui care a constituit servitutea. Superficia nu poate inceta prin indiviziune. Dreptul de superficie poate lua nastere prin conventia incheiata intre proprietarul terenului si cel care .

. Actiunea se promoveaza impotriva celui care este inscris in cartea funciara si in legatura cu care inscrierea din cartea funciara este susceptibila de a fi rectificata sau impotriva succesorilor acestuia. Actiunea in rectificare a cartii funciare este cea prin care se poate cere instantei de judecata sa dispuna fie inscrierea. 7/1996. precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte. legea instituie o serie de operatiuni de lucru in materie de carte funciara reprezentate de inscrieri. radieri. drepturile personale sau alte raporturi juridice. orice modificari.taxa de timbru. locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de trei ani. uz. faptele juridice. Conform acestora avem actiune in prestatie tabulare obisnuita si speciala. notari. Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia se afla imobilul . suprafata. folosinta. Actiunile in materie de carte funciara Pentru realizarea evidentei tehnico-juridice a proprietatii. Uneori este posibil sa exista o neconcordanta intre cuprinsul cartii funciare si situatia juridica reala. precum si actiunile privitoare la proprietate. Cerintele procedurale pentru inscrierea provizorie sunt aceleasi ca si pentru intabulare. In general. Competenta pentru solutionarea cererilor in rectificare apartine judecatoriei in raza careia se afla imobilul inscris in cartea funciara a carei rectificare se cere. Inscrierea provizorie este operatiunea prin care se transmite. . publicitatea reala. Actiunea in prestatie tabulara este reglementata de doua articole diferite din Legea nr. servitutile constituite in folosul proprietatii. insa trebuie avut in vedere ca.in partea a doua ± date referitoare la numele proprietarului. pozitionare. de la data inregistrarii cererii de intabulare. un raport juridic susceptibil de a fi inscris in cartea funciara este evidentiat prin inscrierea: . abitatie.cerere de intabulare. modifica sau stinge un drept real imobiliar cu caracter definitiv. caracteristicile acestuia date de nr. Actiunea in rectificare este imprescriptibila. fie radierea unor inscrieri necesare pentru a restabili concordanta dintre inscrierile din cartea funciara si situatia juridica reale. stramutarea proprietatii. sechestrul. indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu in partea intai sau a doua a cartii funciare cu privire la inscrierile facute. instituita prin evidenta de carte funciara.acte in original sau copii legalizate ( prinvind transmiterea. precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept. Intabularea reprezinta inscrierea prin care se transmite.timbru judiciar de 0. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate. pentru promovarea acesteia. categorie de folosinta.3 lei. ipoteca si privilegiile imobiliare. servitutile in sarcina fondului aservit.in partea intai ± a imobilului. . constituirea. constituie. constituie. indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. modificarea sau stingerea dreptului real imobiliar) . Titularul actiunii in rectificare poate fi orice persoana interesata. . aducand la cunostinta o serie de acte sau de fapte in legatura cu imobilul sau cu situatia juridica personala a titularului dreptului inscris.in partea a treia ± inscrierile referitoare la dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini. modifica sau stinge un drept real imobiliar sub conditia si in masura justificarii ei. Cerintele procedurale pentru intabulare sunt: . faptele juridice. trebuie sa reflecte situatia reala a unui imobil cu privire la atributele date de inscrierile facute in cartea funciara. Cadastral. drepturile personale sau alte raporturi juridice. Instanta competenta este judecatoria de la locul situarii imobilului. respectiv dreptul de superficie. urmarirea imobilului sau a veniturilor sale. . orice modificari. a titularilor dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acesteia. uzufruct. trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila cu privire la dreptul in fond al reclamantului.construieste pe acest teren sau in temeiul legii. Ca regula. Notarea este operatiunea efectuata in scop de opozabilitate.

în sensul c el dureaz atâta vreme cât exist i bunul care face obiectul dreptului. În cazul în care îns statul de ine bunuri cu titluri de proprietate privat . În acest sens este un element de drept.No iune Dreptul de proprietate privat este definit ca dreptul real principal care confer titularului s u atributele de posesie. folosin i dispozi ie (jus possidendi. În fine. de pild . Limitele juridice se stabilesc fie prin lege. În cazul terenurilor. i în subsol. dreptul de proprietate este perpetuu. Exemple de astfel de limit ri juridice (care sunt de regul prezentate sub forma dreptului de servitute sunt: obliga ia de îngr dire a caselor. exclusiv i perpetuu. în cazul bunurilor corporale. [modificare] Limitele exercit rii dreptului de proprietate privat Limitele exercit rii dreptului de proprietate pot fi materiale sau juridice. fie de c tre proprietar. în plus. care este obiect al dreptului de proprietate public ). jus abutendi) asupra bunului apropriat în form privat . Posesia (jus possidendi) este dreptul de a st pâni bunul. Limitele materiale. atribute care pot fi exercitate în mod absolut. Caracterul exclusiv cuprinde dou idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului s u i excluderea ter ilor. Dispozi ia (jus abutendi). printr-un act juridic încheiat de acesta. inclusiv deasupra acestuia (pân la limita inferioar a spa iului aerian. a transforma. de la exercitarea prerogativelor propriet ii. dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz i nu poate fi pierdut prin interven ia prescrip iei extinctive. potrivit Constitu iei. jus fruendi. bog iile subsolului fac obiectul exclusiv al propriet ii publice i c subsolul poate fi utilizat pentru efectuarea de lucr ri de interes general. inclusiv statul. cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [1]. inclusiv a autorit ilor publice. cur ilor i gr dinilor. cât i o persoan juridic . iar nu unul de fapt (care rezult din st pânirea concret a bunului). are dou elemente: dispozi ia material asupra bunului (în cazul bunurilor corporale (care exprim posibilitatea de a modifica forma lucrului. Folosin a (jus utendi i jus fruendi) cuprinde atât utilizarea bunului. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru c titularul s u are libertatea oric rei ac iuni sau inac iuni în leg tur cu bunul s u. constau în limitele fizice ale bunului. [modificare] Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat Dreptul de proprietate privat este un drept absolut. jus utendi. fie de c tre o instan judec toreasc . distruge sau consuma substan a acestuia) i dispozi ia juridic (ce exprim posibilitatea înstr in rii în tot sau în parte a dreptului de proprietate). acestea sunt supuse aceluia i regim juridic ca bunurile aflate în proprietatea oric rei alte persoane. Poate fi titular al dreptului de proprietate privat atât o persoan fizic . cu men iunile c . cât i culegerea fructelor acestuia. proprietarul î i poate exercita atributele dreptului s u pe toat suprafa a terenului. sub condi ia îns a desp gubirii proprietarului. Ele sunt o modalitate de limitare a exerci iului absolut al dreptului de proprietate într-un mod care s concilieze interesul particular al proprietarului cu cel general sau cu interesele altor particulari. obliga ia de a respecta o . exclusiv i perpetuu.

posibilitatea aplic rii. . Exemple de astfel de bunuri sunt: drumurile na ionale sau locale (în cadrul unor suprafe e mai mari de teren care sunt obiect al propriet ii private pot exista îns i drumuri private). bibliotecile publice na ionale sau locale etc. echipamente i instala ii destinate ap r rii na ionale etc. Ele confer titularului lor numai o parte din atributele dreptului de proprietate. exclusiv i perpetuu.) sau sunt destinate s realizeze în mod direct un interes na ional sau local (bog iile subsolului. Bunurile de interes public sunt bunurile care. cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [2]. în anumite condi ii a unor m suri de rechizi ie. expropriere sau confiscare a bunurilor etc. opere de art etc. dreptul de uz. imprescriptibil. Alte limit ri juridice aduse exerci iului dreptului de proprietate sunt reglement rile care in de disciplina în construc ii. Titularul dreptului de proprietatea public poate fi statul sau o unitate administrativ-teritorial . prin natura sa sau prin declara ie a legii. dreptul de abita ie. regimul terenurilor forestiere i agricole. [modificare] Dezmembr mintele dreptului de proprietate privat Dezmembr mintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale de inute asupra unui bun al altei persoane. inalienabil. dreptul de servitute i dreptul de superficie. sunt afectate func ion rii serviciilor publice (cl diri ale ministerelor i altor institu ii publice. este de uz sau de utilitate public . Acestea sunt dreptul de uzufruct. Bunurile care fac parte din domeniul public pot fie exploatate în urm toarele modalit y y y i: drept de administrare. de i nu sunt accesibile uzului public. [modificare] Caracterele juridice ale dreptului de proprietate public Dreptul de proprietate public are urm toarele caractere: y este un drept inalienabil. care confer atributele de posesie. dreptul de trecere pe proprietate vecin în cazul lipsei unui drum de acces la drumul public etc. insesizabil. indiferent de momentul sau durata acestei utiliz ri. Bunurile de uz public sunt bunurile la a c ror utilizare au acces to i membrii comunit ii.distan minim fa de proprietatea vecin în cazul realiz rii de planta ii sau construc ii.). [modificare] Dreptul de proprietate public [modificare] No iune Dreptul de proprietate public este dreptul real principal. de regul cel al folosin ei bunului. în sensul c nu poate fi înstr inat. drept de concesiune. folosin i dispozi ie asupra unui bun. drept de folosin gratuit asupra bunurilor proprietate public . care. atribute care pot fi exercitate în mod absolut.

y y este un drept insesizabil. apartinand aceluiasi proprietar.(3) Daca ar fi sa transpunem afirmatia (1) îân planul stiintei dreptului ar rezulta ca "proprietatea". este un drept imprescriptibil. în functie de perspectiva .Definitia doctrinara.Scurte precizari teoretice 1. Definitia legala.Reglementarea dreptului de proprietate.din punct de vedere tehnico-juridic desemneaza obiectul dreptului subiectiv real de proprietate. în cadrul si cu respectarea legislatiei existente. ." Principiile constitutionale în aceasta materie sunt urmatoarele: -proprietatea este publica si privata (art. în putere proprie si in interes propriu. respectiv un raport juridic.1. intitulat"Dreptul de proprietate privata .economica sau juridica din care este abordata : -"proprietatea". daca nu sinonime. 3. 3.Între termenii de "proprietate" si "drept de proprietate" nu exista întotdeauna o sinonimie perfecta. deoarece notiunea de proprietate este susceptibila de mai multe întelesuri.135 intitulat"Proprietatea "din titlul "Economia si finantele publice " -si un sediu special pentru dreptul de proprietate privata.capitolul "Drepturile si libertatile fundamentale :.(1) -"proprietatea". cât si obiectul acestui drept.44. în limbajul obisnuit . Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. însa în limitele determinate de lege.Constitutia Romaniei consacra dreptului de proprietate un sediu general -art. drept care permite titularului sa posede. situate pe teritoriul unei unit?ti administrativ-teritoriale.art. prin interventia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socio-economica(a proprietatii) încadrata de norma juridica devine realitatea juridica(a proprietatii).Notiune. din perspectiva socio-economica este o relatie economica de însusire a unor bunuri. corespondente: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut.135 alin.480 prin raportare la dreptul subiectiv . identificat printr-un numar cadastral unic.Codul civil defineste însa proprietatea în art. indiferent de categoria de folosinta.(2) -"proprietatea" intereseaza dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridica. adica dreptul de proprietate. DREPTUL DE PROPRIETATE I. în sensul c bunurile care fac obiect al propriet ii publice nu pot fi dobândite de ter e p r i prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ). neputând fi obiect al procedurilor de executare silit . Definitia Imobilului Una sau mai multe parcele alaturate. cu sau fara constructii. de unde rezulta ca cele doua notiuni sunt ." 2. sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru. adica o realitate socio-economica.desemneaza atât dreptul de proprietate .1). care da expresia aproprierii unui bun.

1998).03. continut.4 .21.4. Legea nr.Of. . în M.254.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.1996.Of. Legea nr.17 prevede ca "orice persoana .09. Legea nr. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si în conditiile prevîzute de lege si de principiile generale de drept international.indiferent de titular (art.Of. nr.Of.1998).544/1. conform legii organice .373. -dreptul de proprietate privata asupra terenurilor poate fi dobândit de cetatenii straini si apatrizi numai în urmatoarele conditii : aderarea la Uniunea Europeana.G. un izvor de drept de sine statator.2 si alin.5 si art.Of.1.nr.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica(M.3 si alin. nr.18/1991( M. nr.Legea nr. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internationale la care Romania a aderat : "Declaratia universala a drepturilor omului" în art.44 alin.Structura dreptului de proprietate. nr. Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ( intrata în vigoare în 1953 în Comunitatea europeana si în tara noastra în 1994).nr ). .135).03. Legea nr. art.1/ 05. Legea nr.Of. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art. nr. art.75/14. Declaratia universala a drepturilor omului este o rezolutie adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite .7). 3.10.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa".1 ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale. garantata si ocrotita în mod egal de lege . Spre deosebire de Conventia europeana a drepturilor omului care este o conventie între statele semnatare si are forta juridica obligatorie pentru acestea.3.60/26. art.Of). tratatele internationale la care Romania este parte.proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege iar bunurile proprietate publica sunt inalienabile ( alin. -exproprierea pentru o cauza de utilitate publica este conditionata de o dreapta si prealabila despagubire iar nationalizarile sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publica a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin.2) .135 alin.85/2001privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.Suceava)" Se constata însa tendinta de evolutie în sensul recunoasterii valorii juridice a Declaratiei.44 alin.nr.1996).Legea nr.nr.112/1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului( M.o1.114/1996 a locuintei(M.a. 3.1998).2. prevede în Protocolul aditional nr.448/24.2001 s.8/1996 privind drepturile de autor ( M.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia ( M.44 alin.1 alin. 4. mostenirea legala (art.I.Of. are dreptul la proprietate.Of.-proprietatea privata este inviolabila în conditiile legii organice. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M. 2 teza a II-a).11.Of.în structura dreptului de proprietate vom retine urmatoarele elemente: subiecte. nefiind deci. privita ca subiect unic sau asociat în colectivitati.(I. reciprocitatea. obiect.61/26.01.Ca orice raport juridic civil.44).2001).Closca.modificata si completata prin O. Declaratia este considerata "modelul si sursa da inspiratie pentru sutele de instrumente ce alcatuiesc în prezent edificiul juridic al protectiei fiintei umane.nr.

codul civil proclama ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util .conform ideologiei liberale individualiste .Continutul. despartit de domeniul eminent.presupune savârsirea de acte materiale asupra bunului si --dispozitia juridica.istoric : Revolutia franceza a abolit regimul feudal al proprietatii. 5.4. a consacrat principiul potrivit caruia proprietarul nu poate fi restrictionat în ceea ce priveste exercitiul dreptului sau. întrucât confera titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau.3.Fructele sunt derivatele bunului care se obtin în mod periodic.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptatit sa exercite singur.presupune încheierea de acte juridice de dispozitie cu privire la bun.3.1.jus utendi-. fara interventia altei persoane.care exercita prerogativele asupra bunului fara a avea nevoie de concursul altei persoane.împartit în domenium eminens si domenium utile.Presupune un contact direct cu bunul. de drept public sau privat. distingem între : -dispozitia materiala. . .. depinzând de existenta materiala a bunului care formeaza obiectul sau.subiectului activ-urmatoarele atribute : .483 între fructele naturale(ex.2. fiind format din totalitatea persoanelor carora le revine obligaaia generala negativa de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului. fara consumarea sau alterarea substantei lui.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt urmatoarele : 5.-dreptul de proprietate este un drept absolut.c)de a dispune de bun.Derivatele bunului sunt fructele si productele. prerogativele dreptului sau .ca în cazul oricarui drept real.-Subiectul activ este titularul dreptului. 4. 5. prescriptibil achizitiv.dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. caracteristica dreptului de a fi "absolut" este interpretata dintr-un întreit punct de vedere : . 4. 5.Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale. .politic : Codul civil . . însa nu absolut în sine.: pasunile.este însa. Subiectul pasiv nedeterminat are obligatia negativa generala de a nu face.:recoltele ).b) de a culege derivatele bunului -jus fruendi.tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale..-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durata limitata în timp.este imprescriptibil extinctiv.a ) de a folosi bunul . actiunea in revendicare poate fi introdusa oricând. .persoana fizica sau juridica. care implica si posesia.Codul civil distinge în art. .Dreptul de proprietate confera titularului .2. civile( veniturile bunului: chiriile) si industriale( ex. -Subiectul pasiv este nederminat . prasila animalelor).1. cu urmatoarele consecinte : . uzucaparea dreptului de catre o terta persoana paralizând actiunea în revendicare .

extindere. conservare.6. 11 din Legea nr. precum i anexele gospod re ti ale exploata iilor agricole situate în extravilan. amenaj rile de alibii. precum i orice alte lucr ri. firme i reclame. amenaj ri i construc ii cu caracter provizoriu. cabine. lucr rile de art .din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. reabilitare. a sondelor de gaze i petrol. lucr rile de instala ii de infrastructur . e) lucr ri de foraje i excav ri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice i a prospec iunilor geologice. corpuri i panouri de afi aj. i) cimitire ± noi i extinderi. Capitolul 1 ± Tipuri de lucr ri În conformitate cu prevederile art. reconstruire. drumurile forestiere. c su e sau rulote. modificare. restaurare. consolidare. indiferent de valoarea lor. lucr rile pentru noi capacit i de producere. distribu ie a energiei electrice i/sau termice. re elele i dot rile tehnico ± edilitare. reconstruire. 50/1991. . parcuri. schimbare de destina ie sau de reparare a construc iilor de orice fel. lucr rile de imbun t iri funciare. amenaj ri de spa ii verzi. c) lucr ri de construire. lucr rile hidrotehnice. 50/1991 1 a) lucr ri de construire. reparare. transport.Clasificari ale dreptului de proprietate. b) lucr ri de construire. precum i a instala iilor aferente acestora. cu excep ia celor prev zute la art. d) împrejmuiri i mobilier urban. (1 ) din Legea nr. proiectarea i deschiderea exploat rilor de cariere i balastiere. spa ii de expunere situate pe c ile i spa iile publice.3 din Legea nr. 7 alin. necesare în vederea organiz rii execut rii lucr rilor. protejare.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. g) organizarea de tabere de corturi. în condi iile prev zute la art. pie e i alte lucr ri de amenajare a spa iilor publice. j) lucr ri de desfiin are a construc iilor de la lit. reconstruire. modificare. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept. stabilite potrivit legii. a 1 . reparare. extindere. chio curi. . tonete. 50/1991. extindere. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. precum i de reabilitare i retehnologizare a celor existente. precum i a altor exploat ri de suprafa sau subterane. modernizare i reabilitare privind c ile de comunica ie de orice fel. care urmeaz s fie efectuate la construc ii reprezentând monumente istorice. f) lucr ri.Exista mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1[1] . consolidare. h) lucr ri de construc ii cu caracter provizoriu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->