Sunteți pe pagina 1din 41

PROPRIET iILE CORDULUI Contractilitate (funcie inotrop ) i Relaxarea (funcie lusiotrop )

Sasu Andreea Daniela Seria IV grupa 35

Contractilitatea i relaxarea

Organizarea aparatului contractil

 La nivelul cordului aparatul contractil are o


organizare structural complexa descris la diferite niveluri: niveluri:
Tisular iesutul miocardic are o structur particular asem n toare att cu esutul muscular striat, prin alternana miofibrilelor, ct i neted alternan prin prezenta nucleilorcentral. nucleilor central. Celular microscopic - fibra miocardica substratul contractilit ii la nivelul esutului miocardic Molecular ultrastructur - sarcomerul unitate fundamental de organizare a aparatului contractil al fibrei miocardice cuprinde agregate proteice supramoleculare

Organizarea aparatului contractil

Structura microscopica a fibrei miocardice


reprezint substratul contractilit iila nivelul esutuluimiocardic.  Discurile intercalare sunt structuri situate la
limitele acestor celule, asigurnd att leg tura electric ntre acestea prin intermediul jonc iunilor strnse (zonula ocludens), de tip gap junctions, ct i solidarizarea lor mecanic prin intermediul desmozomilor (zonula adherens) i a jonc iunilor intermediare. celulele contractile miocardice, de form alungit (80-120 m lungime i 10-15 m diametru) reprezint cea mai mare parte din masa miocardului, la om num rul lor fiind n jur de 1011. Snt nconjurate de membran , numit sarcolem , care delimiteaz citoplasma (sarcoplasma) con innd nucleu i numeroase organitecelulare

 Fibra miocardic

 Miocitele -

Structura microscopica a fibrei miocardice

 Miofibrilele reprezinta aparatul contractil al fibrelor

miocardice. Ele reprezinta aprox. 50% din masa miocardica. In proximitatea lor se gasesc mitocondriile, care reprezinta aprox.30% din masa celulelor si care furnizeaza prin glicoliza aeroba energia necesara contractiei. Examinate microscopic, miofibrilele prezinta, ca si in cazul muschiului scheletic, un aspect striat, care se datoreaza alternantei unor benzi cu aspect caracteristic: Banda A (intunecata), anizotropa in lumina polarizata, care se coloreaza intens cu eozina; este bisectatade o bandamai clara, Banda H (Hensen), care este bisectata la rndul ei de o bandantunecata, bandaM (Mittelinien). Banda I (clara), izotropa in lumina polarizata, se coloreaza slab cu eozina si este bisectata de o linie mai intunecata, bandaZ (Zwischen).

Structura microscopica a fibrei miocardice Striarea materialului contractil se datoreaza interdigitarii a 2 tipuri de filamente, groase (10 -12 m) si subtiri (5-6 m). La nivelul benzii I se gasesc exclusiv filamente subtiri. La nivelul benzii A se g sesc numai filamente groase, dar aici ele sunt ntrep trunse printre filamentele subtiri. In sectiune transversala se observa ca la nivelul benzii A, dispozitia tridimensionala a miofilamentelor are un nalt grad de ordonare: fiecare filament gros este nconjurat de 6 filamente subtiri, in timp ce fiecare filament subtire are in jurul sau 3 filamente groase.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice

ORGANIZAREA ULTRASTRUCTURALA
Sarcomerul este unitatea fundamentala de organizare ultrastrucuturala a aparatului contractilin fibra miocardica. reprezinta portiunea delimitata intre 2 benzi Z succesive. Un sarcomer este alcatuit din 2 jumatati de banda I la extremitatisi o banda A in centru. Lungimea sarcomeruluieste de 1,8-2,2 m. Sarcomerul conine agregate proteice macromoleculare. Funcional, acestea se pot clasifica in: proteine contractile, miozina , actina proteine reglatoare, tropomiozina, troponina proteine structurale. titina , nebulina, tropomodulina

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice

Proteinele contractile
Miozina - L=1700, GM = 480 000 - este principalulelement al filamentelorgroase. prezint variabilitateaformelor(izoforme): - - ATP-azic - rapid - - - ~~ -lent - ~~ - intermd are 2 componente, denumite Meromiozine: Meromiozina uoara Meromiozina grea. Meromiozina uoara (light meromyosine LMM) este situata in poriunea centrala a miofilamentului. Ea se agrega cu celelalte lanuri de meromiozina, pentru a forma filamentul gros. Meromiozina grea (heavy meromyosine HMM) formeaza capatul moleculei de miozina, care se detaeaz de filamentul gros, formnd puni transversale cu actina.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice Meromiozina grea este formata din 2 subfragmente: -subfragmentul 1 (S1) formeaza capul moleculei de miozina, cu forma globulara; la acest nivel sunt localizate propriet ile fundamentale ale acesteia: activitatea ATPazica si capacitatea de a interaciona cu actina. -subfragmentul 2 (S2) formeaz braul moleculei de miozina; structura sa este asem n toare meromiozinei uoare. Ca structura polipeptidica, molecula de miozina contine 2 lanturi grele (GM 200000D) si 4 lanuri uoare (GM 20000D). Cea mai mare parte a moleculei de miozina este formata din cele 2 lanturi grele, spiralate in alfa-helix.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice Dupa tipul de combinare a celor doua tipuri de lanturi, exista 3 izoenzime miozinice, diferite ca viteza a activit iiATP-azice:-izoenzima V1, formata din 2 lanturi alfa; -izoenzimaV2, ce contine un lant alfa si unul beta; -izoenzima V3, ce contine 2 lanturi beta. La om exista un amestec aproximativ egal intre cele 3 izoenzime. In cazuri patologice, este sintetizata preferenial una sau alta dintre izoenzime. In hipertrofia ventriculara, se sintetizeaz preferenial izoenzima V3, ceea ce permite o contracie mai economica. Acesta este un adevaratmecanism de adaptare moleculara la anumite situatii patologice.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice Cele 2 regiuni de flexibilitate ale lanului polipeptidic din structura miozinei se g sesc la zona de separare dintre MM grea si usoara. Ele sunt esentiale pentru modificarea unghiului dintre componentele miozinei, fapt ce detine rol major in scurtarea fibrei miocardice.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice Actina - Gm. 42 000; -structura: - G - monomer cu dou leg turi variabile:-pt. ATP i Ca 2+ sau Mg 2+ - F - polimer 7G 385 forme - cardiac Cr. 1; - scheletic Cr. 15 Este principalul component al filamentelor subiri. Ea are un cap t fixat la nivelul membranei Z, in timp ce celalalt aluneca printre filamentele de miozina. Actina exista in 2 forme; Actina (G) globulara, monomer stabil, si actina F (fibrilara), forma polimeric , caracteristica in vivo. Actina fibrilara este formata din 2 lanuri de monomeri care se r sucesc in helix. Punctele de inflexiune sunt plasate pe distanta a 7 monomeri de actina, la intervale de 35-40 nm. Rol: - activitatea ATP-azic a miozinei - se afl n toate celulele eucariote - interac ioneaz cu: - miozina - troponin-tropomiozin - proteinele miofibrilare

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice

Proteinele reglatoare
Tropomiozina - Gm. 68 000; Lehrer-1948 forme: , -molecul n form de bastona avnd o grosime de 2-3 nm. Rol - confer rigiditate filamentelor de actin . - regleaz interac iunea A-M Structur dublu helicoidal , - dou lan uri polipeptidice situate n ''jgheabul'' filamentului de F-actin , lungimea bastonasului de tropomiozina corespunznd unei bucle a helixuluide F-actin . Troponina - Complexul troponinic - Ebashi -1965 - asociat i ea filamentelor sub iri de actin , localizat la nivelul punctelorde inflexiune ale acestora. Din punct de vedere structuraleste o protein complex , cu 3 componente: - troponina C - Gm. 18 000 - leag cu mare afinitate Ca+2 imediat ce concentra ia sa citoplasmatic cre te peste 10-7 mol/l. - troponinaT -Gm. 38 000; care are rol structural, legnd troponina de tropomiozin ; - troponina I - Gm. 23 000 - coopereaz cu celelalte troponine n inhibarea interac iuniidintre actin i miozin . Rolul complexului troponin -tropomiozin - realizeaz controlul interac iunii dintre actin i miozin i deci al contrac iei miocardice

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice In starea de relaxare, la o concentratie scazuta a Ca intracelular, troponina C nu fixeaza Ca. Ca urmare, tropomiozina ocupa intre filamentele de actina o poziie de blocare, ce mpiedica steric interactiunea actina-miozina. In timpul contraciei, declanata prin creterea Ca intracelular, prin legarea acestuia de troponina C se produce o schimbare a conformaiei moleculare. Astfel, se deplaseaz tropomiozina din poziia iniiala, noua poziie f cnd posibila interactiunea actinamiozina, datorita expunerii locului de fixare a miozinei de pe suprafata G-actinei. Se poate spune ca in mecanismul contractiei Ca intervine prin impiedicarea mecanismelor ce nu permit interactiunea actina-miozina: Ca are funcie depresoare pentru contractilitate.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice Proteinele structurale Proteine miofibrilare accesorii: Titina; Nebulina; Tropomodulina Sunt proteine localizate mai ales la nivelul benzilor Z si M, cu rol mecanic in pozitionarea si fixarea elementelor contractile. Conectina este proteina prin intermediul c reia filamentele de miozina se fixeaz la nivelulliniei M. Este o proteina fibrilara, alc tuita din 2 segmente distincte, unul inextensibil, de ancorare si celalalt extensibil, elastic.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice

Pentru intinderi moderate ale sarcomerului (sub 2 m), segmentul elastic se intinde; dar la intinderi mari, acesta se pune in tensiune; acest comportament este responsabil de relatia lungime-tensiune pasiva in fibra miocardica.

Organizarea ultrastructural a fibrei miocardice

Mecanismul contractiei miocardice

Mecanismul contraciei miocardice


Troponina si tropomiozina sunt responsabile de reglarea contractiei miocardice, in functie de disponibilul de Ca intracelular. Pentru mecanismul propriu-zis al scurtarii fibrelor miocardice, este acceptata in continuare teoria puntilor transversale, propusa de Huxley in 1957, care sustine formarea si desfacerea repetitivciclica a unor punti transversale intre filamentele subtiri de actina si cele groase de miozina, realizate prin intermediul subfragmentului S1 al MM grele

Mecanismul contraciei miocardice

Secvena de realizare a acestor fenomene este:


capul S1 al MM care contine fixat ADP si fosfat anorganic poate interactiona cu o actina (globulara, monomer) prin legaturi electrostatice; in repaos, situsul de fixare de pe actina este mascat de tropomiozina. Fixarea Ca la nivelul Troponinei C duce la expunerea acestui situs de pe actina globulara, pe care se fixeaz fragmentul S1 al MM, ceea ce duce la schimbarea unghiului dintre capul si gatul moleculei de miozina. Ca urmare, actina este trasa spre mijlocul sarcomerului, ceea ce reprezinta mecanismulglisantalcontractiei.

Mecanismul contractiei miocardice formarea leg turii actina-miozina este urmata de eliberarea ADP si a fosfatului anorganic de pe capul miozinic. Pentru desfacerea legaturii actina-miozina, este necesara prezenta de ATP fixat pe capul S1 al miozinei. Cnd ATP nu este disponibil, (ischemia miocardica), nu se realizeaz desfacerea leg turii si apare contractura ischemica. Cnd ATP este disponibil, el se fixeaza pe subfragmentul S1, care se desprinde de actina. Datorita activitatii ATPazice a subfragmentului S1, ATP este scindatinADPsi fosfat anorganic.

Mecanismul contraciei miocardice fenomenul continua atata timp cat concentratia Ca la nivelul sarcomerului ramne ridicata. Complexul troponinatropomiozina permite realizarea interaciunii actina-miozina. Prin repetarea succesiva a formarii si desfacerii puntilor transversale, filamentele subtiri aluneca in interiorul celor ntunecate, cu scurtarea consecutiva a sarcomerului. Forta de contractie depinde de Ca disponibil, iar viteza de contractie depinde de activitatea ATP-azica a subfragmentului S1 al MM grele. Interrelaia este nsa mult mai complexa, creterea concentraiei Ca crescnd de 5 ori aproximativ activitatea ATP-azica a miozinei.

Cuplul electro - contractil

CUPLUL ELECTRO-CONTRACTIL
Rolul esenial revine Ca, ce mediaz interaciunea actina-miozina prin intermediul sistemului troponina-tropomiozina. Studiul distribuiei Ca se face prin tehnici radioizotopice, de histochimie si de microscopie electronica, care nu pot insa diferenia Ca liber, ionizat, activ biologic, de formele neionizate. Reprezint secvena fenomenelor prin care se realizeaz leg tura dintre activarea electrica a celulelor miocardice si contractia lor.

Cuplul electro - contractil Prin utilizarea unor tehnici speciale, cum este cea a microelectrozilorCa-selectivi, s-a demonstrat ca in miocit, Ca se afla in sarcolema, in RS, mitocondrii, sarcoplasma si sarcomer. Au fost analizate si secventele dinamiciiCa in timpul unui ciclu cardiac. Sarcolema ndeplinete funcii legate de dinamica ionului de Ca: menine diferena de concentraie a acestuia la celula in repaos intre mediul extra (10-3) si intracelular (10-7) de peste 10000 ori; permite schimburile rapide intre cele 2 medii pentru realizarea contractiei si relaxarii; stocheaza cantitati importante de Ca la nivelul glicocalixului si glicoproteinelor din structura sa. Schimburile sarcolemale de Ca se realizeaza prin intermediul canalelor sarcolemale de Ca, al pompei sarcolemale de Ca si al antiportului NaCa.

Cuplul electro - contractil


1. Canalele sarcolemale sint calea majora de patrundere a Ca in miocit. Sarcolema

conine predominant canale de tip L (long lasting), cunoscute ca secvena de AA, canale ce au putut fi clonate. Canalele L conin 5 subunit i proteice. Subunitatea alfa 1 deine rolul funcional major: aici este localizat porul canalului, aici se afla situsul de fosforilare sub aciunea proteinkinazei A, si tot aici se g sesc receptorii pentru blocanii acestor canale de Ca. Ele sunt voltaj dependente, pragul de activare este la aprox.-40mV . Cinetica de activare si recuperare este mai lenta comparativ cu canalul de Na, de aici denumireade curent lent de Ca. Aceste canale pot fi modulate sub aciunea neuromodulatorilor si altor cationi divalenti,ca Mg. Catecolaminele stimuleaz activitatea acestor canale prin fosforilarea AMPc dependenta a subunit iialfa 1 din structura lor. Farmacologic, canalele pot fi modulate prin blocanii canalelor de Ca, care se fixeaz pe un situs receptor situat tot la nivelul subunitarii alfa 1. Exista minimum 3 clase distincte de blocani ai canalelor de Ca (dihidropiridinele-Nifedipina, fenilalkilaminele-Verapamilul, benzotiodiazepinele-Diltiazemul), fiecare avnd receptor specific astfel nct ele nu competiioneaz pentru legarea de canal, ci se poten eaz reciproc. Este cunoscut si un compus cu efect agonist al canalelor de Ca, care creste influxul acestuia prin aciune asupra receptoruluidihidropiridinic (compusulBay K 8644).

Cuplul electro - contractil 2.Antiportul Na-Ca este asigurat de o proteina sarcolemala decelabila pe toata suprafata sarcolemal , dar cu densitate maxima la nivelul tubilor T. Este principalul mecanism de expulzare a Ca din miocit. Pentru 3Na introdusi in celula, in sensul gradientului de concentratie, ea expulzeazaun Ca impotriva acestui gradient. Acest mecanism este indirect controlat de ATP-aza Na-K dependent , care mentine Na intracelular scazut intracelular, necesar pentru intrarea acestuia la schimb cu Ca. Glicozizii digitalici blocheaz ATP-aza Na- K dependent , ceea ce favorizeaza incarcarea cu Ca a miocitului. 3.Pompa sarcolemala de Ca este o proteina integrala membranara cu activitate ATPazica. Ea expulzeaza Ca din miocit, dar ponderea ei in mentinerea concentratiei intracelulare a Ca este redusa comparativ cu antiportul Na-Ca. Activitatea ei este stimulata indirect prin mecanism de fosforilare dependenta de proteinkinaza A si prin mecanismuldirect al calmodulinei. Calmodulina este o proteina cu 4 situsuri de legare a Ca, care se leaga la nivelul unor situsuri speciale la nivelulATP-azei Ca dependenete, careia ii stimuleaza activitatea.

Cuplul electro - contractil

Cuplul electro - contractil

Reticulul sarcoplasmic - Structur intracelulara limitata de membrana proprie,


alcatuita dintr-un sistem de tuburi longitudinale, care au o poriune libera intracitoplasmatica si o poriune jonctionala ce vine in contact cu invaginatiile sarcolemale denumite tubiiT. Detine rol cheie in dinamica 5 Ca in miocit, datorita capacitatii de a stoca mari cantitati de Ca, ce poate fi rapid eliberat la nevoie. Eliberarea Ca din RS se face pasiv, pe baza gradientului de concentraie, prin intermediul unui canal ionic modulat experimental cu alcaloidul ryanodina, si denumitin consecinta canal ryanodino-senzitiv. Aceste canale sint proteine integrale si se gasesc exclusivla nivelul poriuniijonctionale a RS. Deschiderea lor este declanata de uoara cretere a concentraiei Ca intracelular, produsa prin canalele de Ca de tip L. Acest fenomen se numete eliberare de Ca indusa de Ca (Ca cheam Ca).

Cuplul electro - contractil Tot la nivelul membranei RS s-a descris un receptor pentru IP3 (inozitol trifosfat), proteina integrala cu rol de canal, care permite efluxul Ca din RS la fixarea IP3. IP3 rezulta prin aciunea fosfolipazei C care hidrolizeaza un fosfolipid membranar. Fosfolipaza C poate fi activata de o mare varietate de factori (hormoni, neurotransmitatori, medicamente), cu eliberarea consecutiva a Ca din RS. Acest mecanism este mai puin important pentru miocit, probabilintervine ca modulator, fiind important, in schimb, pentru muchiul neted vascular. Captarea Ca in RS se face prin aciunea unei ATP-aze Ca dependente situata in poriunea libera a RS, care transporta activ 2 Ca in RS pentru fiecare mol de ATP degradat. Activitatea ei este reglata de fosfolamban, o proteina cu GM mica ce poate fi fosforilata de proteinkinaza A prin mecanism AMPc dependent. Fosforilarea fosfolambanului este un mecanism major prin care intervin in contractilitate toi factorii care crescAMPc intracelular. Stocarea Ca la nivelul RS se face prin fixarea de o proteina din poriunea jonctional a RS, denumita calsequestrina. Aceasta este principala forma de stocare a Ca in miocit, un mol de calsequestrina legnd aprox. 50 moli de Ca. O proteina asem n toare este calrectulina.

Cuplul electro - contractil

Cuplul electro - contractil Mitocondriile contin cantitati importante de Ca pe care il pot elibera, cu viteza scazuta, ins , fapt ce face ca ele s nu dein rol important in procesul electrocontractil. Totui, ele intervin in captarea Ca, atunci cnd celelalte mecanisme de sc dere a Ca citoplasmatic sunt dep ite, avnd astfel rol de tampon ce previne variaiile mari ale Ca citoplasmatic. Acumularea intramitocondriala de Ca mai intervine si altfel; activeaza enzimele ciclului Krebs, genernd o cantitate sporita de ATP necesara pentru susinerea celorlalte mecanisme de expulzare a Ca.

Cuplul electro - contractil

Sarcoplasma contine concentratii variabile de Ca, in functie de starea de


activitate a celulei. In repaos, Ca liber in conditii fiziologice este de 2-3 x 10-7 mol/L. Pentru celula in activitate, comparativ cu starea de repaos, concentraia Ca creste de 100 de ori aprox., pina la ordinul a 10-5 mol/L Ca tampon. Miocitul mai poseda situsuri de legare a Ca, ce tamponeaza variatiile mari de concentratie ale acestuia. Ca tampon este Ca legat de aceste situsuri 30% din Ca celular este legat de proteine incarcate negativ in imediata vecinatate a membranei celulare. Exista si alte proteine fixatoare intracelulare, care funcional sunt de 2 tipuri: -proteine trigger: fixarea Ca pe ele induce un semnal intracelular, asa cum se intimpla in cazul calmodulinei, responsabila de activarea ATP-azei ca dependente sarcolemale; ele sint importante prin functia lor si nu ca rezervor de Ca; -proteine fixatoare de Ca (calsequestrina, calrectulina, parvalbumina, calbindina).

Cuplul electro - contractil

Secvena fenomenelor din cuplul Electro-contractil


Semnalul declanator al procesului contractil este declanarea potenialului de aciune (PA). Schimbarea brusca a potentialului membranar prin patrunderea Na in celula determina deschiderea canalelor lente de Ca pe parcursul platouluipotenialuluide aciune.

Influxul celular de Ca prin canalele lente nu modifica semnificativ concentratia intracelulara a Ca, ci constituie un semnal (trigger) pentru eliberarea Ca stocat in mari cantitati in RS. Prin tubii T, PA este condus in interiorul miocitului, in vecinatatea portiunii jonctionale a RS.

Cuplul electro - contractil Creterea concentraiei de Ca la acest nivel duce la activarea canalelor de Ca ryanodinosenzitive din membrana RS, ceea ce duce la creterea intracelulara a Ca de la 10-7 mol/L la 10-5 mol/L, datorita fenomenului eliberare de Ca indusa de Ca. La aceste valori ale concentratiei intracelulare, Ca se fixeaz pe troponina C, declannd contracia. Cantitatea de Ca eliberata din RS depinde de cantitatea trigger de Ca ce intra prin canalele lente L sarcolemale. Ca eliberat din RS nu poate activa canalele ryanodino-senzitive adiacente care nu au fost activate de Ca p truns prin canalele L. RS poate elibera spontan mici cantit i de Ca (Ca2+ sparks), care nu declaneaz contracia, pentru ca nici Ca astfel eliberat nu activeaza canalele adiacente ryanodino-senzitive. Atunci cnd RS este supranc rcat cu Ca, eliberarea spontana de Ca poate activa canalele adiacente, producnd o adev rata unda propagata ce creste semnificativ concentratia Ca in citosol, putind induce contractia. Astfel se pot produce aritmii cardiace.

Cuplul electro - contractil

Cuplul electro - contractil

Mecanismul relax rii funcia lusitrop


Pentru relaxare, este necesara sc derea concentraiei Ca in citosol, la valoarea de repaos, 10-7 mol/L, prin expulzarea sa din celula si prin reintroducerea sa in RS. Mecanismele implicate sunt: - activitatea pompei de Ca de la nivelul portiuniilibere a RS; - mecanismul de antiport Na-Ca sarcolemal;  - pompa sarcolemal de Ca. Exista o permanenta competitie intre mecanismele implicate in expulzia Ca din celula si cele ce reintroduc Ca in RS. Exista de asemenea un echilibru intre cele 2 mecanisme: acea cantitate de ca patrunsa prin canalele L sarcolemale este expulzata prin antiportul Na-Ca, in timp ce Ca eliberat din RS este reaptatla acest nivel prin pompa de Ca. O modificarea acestui echilibru in favoarea recapt rii de c tre RS creste disponibilul pentru Ca ce poate fi eliberat la contracia urm toare, crescnd fora contractil .

Cuplul electro - contractil

Cuplul electro - contractil

Modularea cuplului Electro-contractil


Catecolaminele actioneaza prin stimularea receptorilor beta 1-adrenergici. Acioneaz intracelular prin creterea AMPc, datorita stimul rii adenilatciclazei. Ca urmare, are loc activarea proteinkinazeiA, care va fosforila enzime intracelulare implicate in cuplul electrocontractil: -fosforilarea canalelor L sarcolemale va creste influxul Ca; -fosforilarea dependenta de fosfolamban a pompei de Ca din RS favorizeaz captareaCa; -fosforilarea pompei sarcolemale de Ca favorizeaza expulzia Ca din celula; -fosforilarea ATP-azei Na-K dependente favorizeaz expulzia Ca din celula, prin activarea antiportuluiNa-Ca. Stimularea receptorilor alfa 1 adrenergici activeaz fosfolipaza C, cu generarea intracelulara de IP3, ce creste efluxul de Ca din RS prin intermediul receptorului pentru IP3. Mecanismul este important pentru musculatura neteda vasculara, fiind incomplet precizata importanta sa pentru miocit.

Cuplul electro - contractil Ca urmare, catecolaminele favorizeaz contracia (efect inotrop pozitiv) dar si relaxarea (efect lusitrop). Dezavantajul este cresterea consumului de O2. Ali compui acioneaz fie prin stimularea directa a adenilatciclazei, fie prin inhibarea fosfodiesterazei, enzima implicata in degradareaAMPc.Toti determina, insa,cresterea consumului miocardic de O2.

Glicozizii digitalici (Ouabaina, Digitala) blocheaz ATP-aza Na-K dependenta, fixndu-se pe un receptor specific situat pe subunitatea alfa a acesteia. Se acumuleaz Na intracelular, ceea ce reduce activitatea antiportului Na-Ca. Se modific echilibrul dintre expulzia Ca din celula si recaptarea sa in RS in favoarea recaptarii, ceea ce creste disponibilitatea Ca si deci forta de contracie.

Agenii sensibilizani sunt compui ce cresc afinitatea pentru Ca a proteinelor contractile, un astfel de compus fiind Levosimendanul.

Cuplul electro - contractil

Cuplul electro - contractil