P. 1
Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista

Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista

|Views: 53|Likes:
Published by Francesca Tudor

More info:

Published by: Francesca Tudor on Feb 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2012

pdf

text

original

Departamentul Securit ii Statului a fost denumirea oficial a serviciului de informa ii din România din perioada comunist , desemnat colocvial

cu denumirea de Securitatea.

Istoric
Securitatea a fost, oficial, înfiin at prin Decretul nr. 221 din 30 august 1948 al Prezidiului Marii Adun ri Na ionale a RPR. Ini ial, a purtat numele de Direc ia General a Securit ii Poporului (DGSP). În realitate, Securitatea a început s ac ioneze dup 23 august 1944, când Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltrat masiv de comuni ti. Securitatea a fost creat de SMERc, o divizie a NKVD, având ca misiune înlocuirea serviciilor secrete din rile ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic. Unitatea SMERc din România, numit Brigada Mobil , a fost condus , pân în 1948, de colonelul NKVD Boris Grünberg, care folosea, în România, numele Alexandru Nicolski. Primul director al Securit ii a fost gen-lt. Gheorghe Pintilie, poreclit Pantiu a (nume real: Panteleimon Bodnarenko). ceful Securit ii avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Mini tri, fiind secondat de 2 directori adjunc i cu rangul de secretari de stat, gen-mr. Alexandru Nicolski i gen-mr. Vladimir Mazuru (nume real: Wladimir Mazurow). To i cei 3 erau ofi eri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD. DGSP a înlocuit Direc ia General a Poli iei de Siguran . Conform Decretului 221, Securitatea avea rolul de "a ap ra cuceririle democratice i de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotriva uneltirilor du manilor interni i externi". De asemenea, organele de securitate erau "singurele abilitate a instrumenta infrac iunile ce primejduiesc regimul democratic i securitatea poporului". Prin Decretul nr. 50 din 30 martie 1951, DGSP i-a schimbat numele în Direc ia General a Securit ii Statului, iar prin Decretul 264 din aprilie 1951, SSI (Serviciul Special de Informa ii) a intrat în compunerea DGSS. Dup moartea lui Stalin, în martie 1953, a urmat o perioad de relativ liberalizare în interiorul lag rului comunist. Totu i Gheorghe Gheorghiu-Dej, un stalinist convins, a ini iat o campanie de epur ri dup model stalinist, în urma c reia i-a eliminat poten ialii du mani din interiorul partidului. Securitatea, sub comanda lui Alexandru Dr ghici, a avut un rol important de jucat în aceast campanie. În anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofi eri, 4.108 sergen i reangaja i, 1.416 angaja i civil i 46.028 militari în termen, adic 57.185 persoane. Nici Securitatea nu a sc pat de epur ri, în perioada 1960-1965, fiind înl tura i mul i ofi eri impu i de la Moscova, care ar fi putut s amenin e autoritatea lui Dej. Securitatea a f cut parte din Garda pre edintelui Ceau escu pân în 1989 când acesta a fost împu cat. Dup aceea Securitatea a mai func ionat pentru aproximativ 2 ani dup care i-a schimbat denumirea în SRI. Dup moartea lui Dej, venirea lui Nicolae Ceau escu în fruntea PCR a marcat o nou reorganizare a Securit ii. Astfel, din 22 iulie 1967, în urma Decretului nr. 710, a fost înfiin at Departamentul Securit ii Statului (DSS), condus de Consiliul Securit ii Statului (CSS), având în frunte un pre edinte cu rang de ministru. La 4 aprilie 1968, Consiliul Securit ii Statului devine organ independent de Ministerul de Interne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, s reintre în cadrul Ministerului de Interne. Departamentul Securit ii Statului a fost reorganizat având ase direc ii principale (informa ii interne, contrainforma ii economice, contraspionaj, contrainforma ii militare, securitate i gard i cercet ri penale). Aceasta a fost forma sub care a func ionat Securitatea pân la c derea regimului comunist, în decembrie 1989. Ultimul ef al Securit ii a fost Iulian Vlad. În 30 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salv rii Na ionale a hot rât desfiin area Departamentului Securit ii Statului.

Organizare
Direc ia de Investiga ii avea agen i i informatori la fiecare nivel al structurilor de partid si guvern, precum i în societate pentru a raporta orice activit i sau opinii împotriva regimului. Realiza perchezi ii ilegale în institu ii i locuin e, arestând oponen ii regimului lui Ceau escu. Agen ii foloseau frecvent for a pentru a obliga diziden ii s - i denun e compatrio ii i activit ile lor. Potrivit unor importan i diziden i, datorit influen ei Securit ii asupra unor judec tori sau procurori, nici un oponent nu a fost achitat vreodat de vreun tribunal. Direc ia de Investiga ii lucra în colaborare cu Direc ia de Supraveghere i Direc ia pentru Cenzura Coresponden ei. Ultima s-a ocupat, printre altele, cu supravegherea coresponden ei diziden ilor i etnicilor unguri din Transilvania. Pentru aceasta, agen ii au adunat mostre de scris de la popula ie i a monitorizat înregistrarea oficial a tuturor ma inilor de scris i copiatoarelor de c tre mili ie. Direc ia General de Tehnic Operativ (DGTO) era un serviciu important pentru activit ile Securit ii. A fost constituit, cu sprijinul KGB, la mijlocul anilor '50 i avea rolul de a monitoriza toate mijloacele de comunicare electronice i telecomunica iile din ar . DGTO intercepta toate telefoanele, telegramele sau faxurile venind din sau spre str in tate. Agen ii DGTO puneau microfoane în cl diri publice i locuin e private pentru a supraveghea discu iile dintre cet eni. Direc ia de Contraspionaj se ocupa cu supravegherea str inilor (în special împotriva cet enilor sovietici) pentru a monitoriza sau împiedica contactele lor cu români. Impunea o serie de restric ii pentru a opri întâlnirile dintre str ini i oamenii de rând, pentru a-i împiedica pe ace tia din urm s ajung în ambasade str ine i pentru a nu cere azil politic. Oamenii trebuiau s anun e orice contact cu vreun str in la Securitate în termen de 24 de ore. Direc ia a IV-a avea atribu ii similare cu cele ale Direc iei de Contraspionaj, numai c avea atribu ii la nivelul for elor armate. Principala sa misiune era aceea de a identifica i neutraliza spionajul sovietic. Direc ia a V-a asigura protec ia demnitarilor. Direc ia de Securitate Intern , având peste 1000 de agen i, se ocupa cu eliminarea oponen ilor din interiorul PCR, din Consiliul de Mini tri i din Securitate. Aceast direc ie reprezenta o Securitate în interiorul Securit ii, având propriile structuri de supraveghere, cenzur a coresponden ei i monitorizare a telecomunica iilor. La nivelul anului 1989, Departamentul Securit ii Statului din cadrul Ministerului de Interne, avea urm toarea organizare: Direc ia I - Informa ii Interne Direc ia a-II-a - Contraspionaj Economic Direc ia a-III-a - Contrainforma ii Direc ia a-IV-a - Contraspionaj militar Direc ia a-V-a - Securitate i Gard Direc ia a-VI-a - Anchete Penale Opt unit i speciale: Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U.S.L.A.) Unitatea Special F - Filaj Serviciul de Protejare a Secretelor de Stat Serviciul Independent pentru Comer Exterior Centrul de Informatic i Documentare Serviciul D - Dezinformare Serviciul Independent Secretariat-Juridic Serviciul Independent Înv mânt-Mobilizare. Fost sediu al securit ii, o
cl dire nou a ren scut din ruinele revolu iei

DOCUMENTELE SECURIT II I CERCETAREA ISTORIC Sorin D. Iv nescu
Regimul comunist a însemnat, dincolo de lupta de clas , controlul tuturor domeniilor de activitate, crearea unor mecanisme destinate s produc atitudini docile i s garanteze c nemul umirea cet enilor nu se va putea transforma într-o opozi ie organizat . La data de 30 august 1948 s-a publicat în "Monitorul Oficial" textul Decretului nr. 221, privind înfiin area i organizarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a Direc iunii Generale a Securit ii Poporului (DGSP). Ini ial, s-a pornit de la personalul i structura Direc iei Generale a Siguran ei Statului, pentru ca, în scurt timp, conducerea impus de NKVD. (Alexandru Nicolschi, Gheorghe Pintilie i Vladimir Mazuru) s treac la reorganizarea i extinderea noii institu ii. O jum tate de an mai târziu, prin Decretul nr. 25, din 23 ianuarie 1949, este înfiin at Direc ia General a Mili iei, iar la 7 februarie 1949 a fost desfiin at Jandarmeria, fiind înlocuit cu trupele de securitate. De i Securitatea a suferit numeroase modific ri de structur din 1948 pân în 1989 (reorganizat în 1951, 1952, 1953, 1956, 1963, 1967, 1971, 1972, 1973, 1978), toate reorganiz rile efectuate au avut în comun urm torul model func ional

Direc iile (ca o component a institu iei centrale) reprezentau liniile muncii de securitate, fiecare având o structur unic la nivel na ional (ex. Direc ia I - informa ii interne, Direc ia a III-a - contrainforma ii). Fiecare dintre acestea executa i coordona la nivel na ional munca de securitate pe profil, având în coordonare i control serviciile omoloage din toate unit ile teritoriale. Unit ile centrale erau structurate în Servicii, în acord cu diversele aspecte particulare ale profilului general de munc al unit ii (probleme, obiective).

Dosarul personal
Securitatea a întocmit dosare atât pentru persoanele care au format agentura secret (re eaua informativ ) i anume Dosare personale, cât i pentru cele urm rite (Dosare de verificare, Supraveghere Informativ General , Dosar de urm rire informativ , Dosare de problem , mediu sau obiectiv). Având drept model sistemul de eviden sovietic, pentru toate categoriile de persoane din re eaua informativ , ofi erii de securitate întocmeau dosare personale i fi e de eviden . Dosarul personal cuprindea, în capitole distincte, totalitatea materialelor care au stat la baza recrut rii unui informator, precum i cele ob inute despre el pe timpul activit ii desf urate în aceast calitate. El se forma treptat, începând cu punctarea candidatului, ad ugându-se mereu noi piese care trebuiau s sus in utilitatea i calit ile sale, inclusiv rezultatul verific rilor f cute asupra sa. Un astfel de dosar con inea: y Materiale de cunoa tere (biografia candidatului la recrutare, a rudelor apropiate, prietenilor i rela iilor); y Materialele de verificare (notele informative referitoare la candidat, rezultatul verific rilor în eviden ele centrale, al investiga iilor la domiciliu i la locul de munc , interceptarea coresponden ei, ascultarea convorbirilor telefonice); y Raportul de cunoa tere personal , care putea fi realizat de ofi erul de Securitate fie direct sau sub acoperire (în general acesta se prezenta ca lucr tor în cadrul Mili iei sau a Serviciului Pa apoarte) i din care trebuia s rezulte calit ile candidatului propus; y Raportul cu propunerea de recrutare, aprobat de eful ierarhic al celui ce realiza documentul, în care trebuiau f cute men iuni cu privire la datele de identificare ale persoanei ce urma a fi recrutat y Raportul asupra modului cum a decurs recrutarea, în care se f ceau men iuni cu privire la desf urarea acestui eveniment, despre sistemul de leg tur stabilit, modul i locul de întâlnire cu ofi erul ce-l are în re eaua sa informativ ; y Angajamentul (una din piesele de baz ale dosarului personal). În anii '50 con inea men iunea c în cazul tr d rii persoana urma s suporte consecin ele legilor scrise i nescrise ale RPR; iar în anii '80 formula mai neutr c "va p stra cu stricte e conspirativitatea rela iilor stabilite cu organele de stat y Copii ale notelor informative (documentele informative originale, adic notele cu scriere olograf , erau organizate, în cele mai multe cazuri, într-o map anex care avea un regim special. Copii ale notelor informative furnizate de informator apar i în dosarul de urm rire al celui care f cea obiectul acestora); etc.

Recrutarea si recompensarea agentilor
Recrutarea agen ilor (informatori, colaboratori, gazde) e un proces considerat ca foarte important pentru un serviciu secret, ei neputând fi înlocui i de celelalte mijloace de culegere a informa iilor, respectiv cele tehnice. Securitatea a încercat s creeze o agentur de mas , având în vedere rolul s u de poli ie politic . În func ie de scop, recrutarea începea cu punctarea (alegerea) i studierea mai multor candida i, se trecea apoi la analiza materialelor de arhiv i se continua cu interceptarea coresponden ei i a telefonului, filaj i investiga ii. Edificatoare este cunoa terea personal , realizat de ofi erul recrutor, astfel completându-se datele rezultate din studiul întreprins, precum i aflarea calit ilor i defectelor candidatului, concluziile permi ând trecerea la faza de atragere treptat la colaborare (în acest moment primea unele sarcini u oare). În caz c recrutarea se solda cu un e ec, ofi erul trebuia s aib preg tit varianta de retragere, ce trebuia s lase candidatului impresia c motivele discu iilor nu aveau ca obiect recrutarea sa ca agent. Dac recrutarea avea succes, dup luarea angajamentului începea activitatea de instruire. Verificarea sa continua pe tot parcursul colabor rii. Recompensarea agen ilor era folosit în vederea stimul rii informatorilor i se realiza în mod diferen iat, în func ie de personalitate, motiva ie i riscul la care era supus. Ea putea fi f cut în bani, cadouri sau sprijin în rezolvarea unor probleme personale. Banii se d deau cu chitan , semnat de agent cu numele conspirativ pentru a putea fi deconta i de ofi er 2. Dosare de problem (mediu) i obiectiv Se deschideau numai cu aprobarea efului suprem al Securit ii i erau organizate dup anumite criterii, pentru a cuprinde cât mai multe persoane, care prin activitatea desf urat puteau prejudicia interesele regimului comunist. În acest mod s-a ajuns la urm rirea specializat , în dosare de problem a fo tilor membri ai mi c rii legionare, ai partidelor istorice (PNL, PN ), ofi erilor debloca i din Poli ie i Siguran , a fo tilor condamna i pentru "activit i contrarevolu ionare". Dosare de problem au existat i în domenii precum înv mânt-tineret, culte, studen i str ini, pres etc. În anii '80 a ap rut a a-numitul dosar de mediu, ce cuprindea supravegherea general a grupurilor de persoane cu preg tire asem n toare, indiferent dac aveau sau nu antecedente politice. Persoanelor urm rite în aceast form de lucru li se întocmeau mape de verificare informativ , care erau clasate în arhiv în momentul în care se aprecia c activitatea desf urat nu punea în pericol regimul. Informa iile ce se g sesc în mapa persoanei respective erau furnizate din dosarul de problem . Dac se constata c persoana avusese "manifest ri du m noase", era trecut într-o form mai complex de lucru, adic de urm rire informativ , situa ie ce presupunea luarea unor m suri de supraveghere calificat (dirijare de informatori, recrutarea unora noi din anturaj, filaj, interceptare). Mape de supraveghere reformativ în probleme se întocmeau i fo tilor de inu i politici dup eliberare, pentru a li se afla comportamentul. Dosarele de obiectiv cuprindeau supravegherea general a tuturor persoanelor din cadrul unei întreprinderi sau institu ii. Ele erau grupate pe colective de ofi eri, în func ie de profil (ex. Industrie chimic , comer exterior, combinat de utilaj greu etc.). În func ie de situa ie, o persoan putea s devin obiectul urm ririi într-un astfel de dosar, dac stârnea interesul Securit ii. Dosarele de problem i cele de obiectiv cuprindeau câteva capitole distincte: y Hot rârea de deschidere a dosarului; y Opisul informatorilor existen i; y Lista cu persoanele ce au avut antecedente politice (înainte i dup 23 august 1944) sau penale; y Lista cu persoanele ce trebuiau protejate din diferite motive;

y y y y y y y

Punctele vulnerabile ale obiectivului; Lista persoanelor ce de in rela ii cu cet eni str ini sau au rude stabilite în afara grani elor rii; Persoanele oficiale la care se poate apela (conducerea institu iei, organe ale PCR); Adresa sediului central, a sec iilor i sucursalelor; Note-sintez de analiz periodic asupra evolu iei situa iei informativ-operative din problem sau obiectiv; Planuri de m suri pentru îmbun t irea cunoa terii; Planuri de c utare a informa iilor.

Supraveghere informativ general (S.I.G.)
Form de lucru inferioar a Securit ii, în ea fiind cuprinse acele persoane din ansamblul bazei de lucru, care au avut func ii importante în cadrul partidelor istorice, sau suferiser condamn ri mari pentru "activit i contrarevolu ionare", precum i cei care adoptau pozi ii critice la adresa regimului. Asupra lor era dirijat agentura din mediu sau obiectiv. În func ie de con inutul materialelor ce se acumulau, unele persoane puteau fi trecute într-o form superioar de verificare.

Dosarul de verificare (D.V.)
Form organizat de urm rire a persoanelor care prin preocup ri sau antecedente politice reprezentau un pericol pentru regimul comunist. Aceast form de lucru trebuia s se limiteze la o perioad de ase luni, timp în care, prin m surile întreprinse, trebuiau s se clarifice suspiciunile existente. Erau urm ri i prin dosar de verificare persoane aflate în baza de lucru sau care ini ial au f cut obiectul unei verific ri prin S.I.G. Dosarul de verificare cuprinde planul de m suri preconizate i termenele de executare, numele ofi erilor ce trebuiau s r spund , modul cum era dirijat agentura secret i mijloacele tehnice specifice (interceptare, filaj etc.).

Dosar de urm rire informativ (D.U.I.)
Era forma superioar de lucru instituit de Securitate. Baza începerii urm rii o putea constitui antecedentele politice ale unei persoane, dar mai ales ac iunile întreprinse de aceasta, care ar fi putut pune în pericol siguran a regimului comunist. Important e faptul c pentru întocmirea acestor dosare nu se respecta principiul cronologic, plecându-se de la premisa c ele trebuiau s r spund în principal muncii informativ-operative, ele fiind grupate pe criteriul apartenen ei (note informative, rapoarte de investiga ii, de filaj etc.), încât cercetarea unui astfel de dosar devine foarte greoaie. Un dosar de urm rire informativ cuprindea mai multe piese: Raport cu propunerea ofi erului de caz de deschidere a D.U.I., aprobat de eful ierarhic; Materiale informative care au stat la baza începerii ac iunii (note informative); Biografia urm ritului, rude apropiate, persoanele din anturaj; y Plan de m suri în care erau stabilite mijloacele i metodele ce urmau a fi folosite, termene precise, ofi erii care aveau responsabilit i;

Rapoarte de analiz periodic , efectuate de ofi erii de caz împreun cu efii ierarhici, în care erau trasate m surile ce urmau a fi luate pentru solu ionarea cazului (în cadrul acestor analize se aduceau corec ii planului de m suri ini ial; y Note informative date despre persoana care f cea obiectul urm ririi informative; y Rapoarte de investiga ie; y Rapoarte de filaj (în care se men iona când a început acesta, când a fost ridicat, momentele importante), buletine radio; y Rapoarte rezultate din cercetarea informativ (mijloc prin care diferite persoane erau cercetate, f r angrenarea organelor de justi ie); y Rapoarte privind rezultatul perchezi iilor secrete (pentru ca o astfel de perchezi ie s poat avea loc la domiciliul urm ritului, ofi erul realiza un raport în care prezenta motivul acestei ac iuni, modul în care se va desf ura, planul apartamentului, vecinii i programul acestora, varianta de retragere în caz de e ec i legenda pe care o va folosi). Aprob rile intrau în competen a ofi erilor cu func ii de comand ; y Rapoarte rezultate din folosire tehnicii operative (de aceast problem se ocupa D.G.T.O. Direc ia General de Tehnic Operativ , în componen a ei intrând Serviciul T - responsabil cu introducerea tehnicii de ascultare i de redare a intercept rilor, Serviciu S - interceptarea sau re inerea scrisorilor, ob inerea probelor de scris; Serviciul R - ascultarea i interceptarea transmisiilor radio); y Procese verbale de interogatoriu; y Raport cu propunere de închidere a ac iunii de urm rire informativ (documentul era aprobat de eful ierarhic superior celui ce aprobase deschiderea. 6. Dosarul anchet y Era întocmit pe plan central, ini ial de Direc ia a V-a, iar ulterior, în baza HCM nr. 1361 din 11 iulie 1956, de Direc ia VII anchete, iar în teritoriu de c tre Serviciile corespondente, pentru cazurile în care se s vâr eau infrac iuni la adresa statului, prev zute ca atare de codul penal.

Constituirea arhivei securit ii
Arhiva, eviden ele centrale i locale de securitate s-au constituit la începutul anilor '50, odat cu clasarea primelor dosare (Decretul nr. 50 din 30.03.1951 reorganiza Direc ia General a Securit ii poporului i înfiin a 6 noi servicii, printre care apare i Serviciul eviden ). Arhiva a fost organizat pe sistemul fondurilor, fiec ruia corespunzându-i un anumit tip de dosare. a) Fondul operativ. Aici se clasau dosarele de ac iuni informative (dosarele de obiectiv, problem , dosar de verificare, dosar de urm rire informativ ), materialele care au constituit baza lucr rii în cartoteca eviden ei generale, precum i materialele provenite din prelucrarea arhivelor preluate de la fostele organe de informa ii i siguran (Serviciul de informa ii al armatei, Sec ia a II-a a Marelui Stat Major, Serviciul Special de Informa ii, Jandarmeria, serviciile operative din Direc ia General a Poli iei de Siguran , Consiliului de Mini tri, Serviciul special al C.F.R.). Se mai clasau separat i materialele provenite din T.O. (tehnic operativ ), care aveau acela i num r de înregistrare cu al dosarului de ac iune informativ . b) Fondul re ea cuprinde dosarele personale ale fo tilor agen i (informatori, reziden i, gazdele caselor de întâlniri) i ale celor care au refuzat colaborarea cu Securitatea.

c) Fondul anchet penal era constituit din dosarele de urm rire i cercetare penal finalizate, dosarele de anchet penal privind persoanele demascate public (dosarele tribunalelor militare), mapele de penitenciar, colonii de munc , dislocare i domiciliu obligatoriu, mapele de eviden a bunurilor aresta ilor (aveau acela i num r de înregistrare cu al dosarului de anchet penal ). d) Fondul neoperativ era format din dosarele de cadre ale ofi erilor, subofi erilor care erau trecu i în rezerv , personalului civil, coresponden a între unit ile de Securitate, statele de plat , documentele întocmite de serviciile administrative i secretariat. e) La fondul documentar se clasau materialele ob inute din prelucrarea arhivelor preluate de fostele organe de informa ii, care nu prezentau interes operativ, dar aveau valoare documentar istoric (se organizau în func ie de tipologie, în esen ele cuprind problemele cu care s-au confruntat serviciile de informa ii române ti în perioada interbelic i în timpul celui de al doilea r zboi mondial, mai pu in cele despre mi carea socialist i comunist , care au fost selectate i predate Arhivei Comitetului Central al PCR). Eviden a dosarelor care se p strau în arhiv se inea în registre inventar pentru fiecare fond în parte, controlul efectuându-se cel pu in o dat la 3 ani. Eviden a de securitate cuprindea date despre: "tr d torii de patrie", persoanele condamnate pentru comiterea de infrac iuni contra securit ii statului; membrii organiza iei legionare i ai altor organiza ii cu caracter fascist; membrii fostelor partide "burghezo-mo iere ti" i ai organiza iilor de tineret ale acestora; membrii fostelor organiza ii na ionalist- ovine; demnitarii, parlamentarii, prefec ii i subprefec ii "statului burghezo-mo ieresc"; fo tii industria i, bancheri, mo ieri i mari comercian i; cadrele de conducere i fo tii func ionari operativi ai "aparatului burghez de represiuni", ai serviciului secret de informa ii i ai celui de contrainforma ii militare, ale penitenciarelor i lag relor de de inu i politici, precum i persoanele care au colaborat cu ace tia, ofi erii i subofi erii fostei armate burgheze cunoscu i cu "activitate antidemocratic "; militarii din trupele fasciste germane; persoanele din rândul cultelor i sectelor care au desf urat activit i contra securit ii statului; alte persoane despre care se de in informa ii c au desf urat activitate contra securit ii statului. Sistemul de eviden general era organizat la Serviciul "C", iar la inspectoratele jude ene de securitate se organiza un sistem propriu de eviden pentru persoanele aflate în componen a lor teritorial . Dup anul 1968 în România documentele Securit ii încep a fi microfilmate, procesul fiind continuat i de lucr torii SRI pân în 1997, când a fost declarat încheiat (pe coperta dosarului trebuie s apar num rul Unit ii Militare care a realizat microfilmarea i data). Dup 1990, SRI a predat documente din arhiva Securit ii, în urma unor protocoale, c tre Ministerul Justi iei (HG nr. 1134/1990), circa 400.000 volume fond penal, i 80.000 volume din acela i fond c tre Ministerul Public. În 1992-1993 au fost preda i c tre Ministerul de Interne 2.000 ml arhiv din fondul neoperativ (protocol nr. 167 din 18.06.1992) i 1.500 ml de materiale cu caracter documentar istoric c tre Arhivele Na ionale. Începând cu anul 2001, SRI a început s predea dosare c tre Consiliul Na ional de Studiere a Arhivelor Securit ii). Preluarea arhivei Securit ii, în totalitate, de c tre institu iile specializate ale statului (CNSAS), ar oferi istoricilor, i nu numai lor, un bogat material documentar despre societatea comunist în România.

Soarta arhivelor Securit ii
Un grup de ofi eri ai SRI a încercat s distrug documente ale fostei Securit i. În prima faz , s-a încercat distrugerea dosarelor la fabricile de tocat hârtie de la Gr di tea i Sc ieni, dar muncitorii de acolo nu au colaborat. Atunci, colonelul Nicolae Bordeianu a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rud care avea un cuptor de pâine la Berevoie ti. S-au ivit probleme tehnice, i sacii a fost du i pe malul pârâului Râu or, situat la câ iva kilometri de comuna arge ean . Au desc rcat camionul, au f cut o groap i au dat foc hârtiilor, apoi au acoperit groapa cu p mânt. Hârtiile îns nu au ars în totalitate. Locul a fost descoperit din întâmplare de v carul satului, i multe documente au ajuns în posesia diferi ilor oameni inclusiv a ziari tilor. Marea parte au fost apoi recuperate rapid de SRI. Ulterior, o mare parte a arhivelor Securit ii - cu descrierea opera iunilor i listele angaja ilor i informatorilor - au fost predate CNSAS.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->