Afectiuni ale aparatului locomotor

Dereglari de tinuta Strimbarea coloanei vertebrale in plan sagital (marirea sau micsorarea curburii fiziologice). Formele de spate patologic: -spate plat- micsorarea curburii fiziologice. -omoplati deplasati in urma-ca aripioare, abdomen balonat, muschii spatelui si abdomenului slab dezvoltati. -spate rotund-in partea torocala coloana vertebrala merge in urma (ca in semn de intrebare).Cutia toracica plata, omoplati adusianterior,abdomen balonat,muschii spatelui si abdomenului slab dezvoltati. -spate concav in partea lombara lordoza e marita,fesele deviaza puternic in urma,abdomen balonat, muschii spatelui si abdomenului slab dezvoltati. -forme combinate; -spate asimetric-muschii dintr-o parte sunt mai proeminenti (la sportivi care practica sport mai mult cu o mina),cei cu hemipareza spastica sau distofie musculara.

Talpa plata
Cauza: -rahitismul; -traumatismul; Se face slabiciuni la nivelul muschilor talpii, muschii gambei,se coboara bolta talpii. Se face masajul membrelor cu accentuare la muschii talpii si muschii mediali ai gambei. Scopul: De a intari muschii talpii si muschii mediali ai gambei. Exercitii speciale: exercitii cu actiune generala pentru toate grupele de muschi

1.din picioare -mers pe degete,calcii,pe partea laterala a talpii. 2.din picioare-balansare calcii-degete; 3.pe sezute-cu ajutorul unor mingi mari se apuca cu picioarele si se leagana inainte si inapoi,si se intaresc muschii gambei. 4.pe sezute-covorasul se stringe cu degetele 5.din picioare-apucare cu degetele obiecte mici. 6.mersul pe birna descult; 7.mersul descult pe trinajor 8.mersul descult pe nisipul fierbinte; 9.mersul pe petricele.

Torticolis
Boala inascuta in muschiul sternocleidomastoidean. La palpare muschiul e dur ,gros, la inspectie e mai scurt, e intins si subtire. Pe burta observam ca ceafa e turtita , exludem luxatia partii cervicale Scopul:de a ibunatati trofica in muschiul afectat, de a preintimpina,cicatrizarea si scurtarea lui de mai departe. Se face masaj la git si guleras cu exercitii speciale Relaxam mu muschii afectati si intarim muschii laterali a partii sanatoase Exercitii speciale: 1.culcat pe spate cu capul in jos,se arata o jucarie in partea sanatoasa si masajul, ii sucesti capulin partea sanatoasa pina la nivelul claviculei. Apucam capul, si-l tragem inainte si inapoi. Se aplica pe muschi parafina si izocherita sau ceara de albine. 20 de sedinte.

Kinetoterapia in afectiunile aparatului locomotor

Etapa I n aceast etap medicul ortoped recomanda inslalarea traciunii n ax i nceperea kinetoterapiei. Kinetoterapia i mijloacele asociate ei fac parte din schema general de tratament. Kinetoterapia se aplic de dou ori pe zi i urmrete ndeplinirea urmtoarelor obiective: 1. Combaterea durerii; 2. Combaterea contracturii adductorilor i psoasului; 3. Dezvoltarea mobilitii; 4. Dezvoltarea tonusului muscular general; 5. Meninerea marilor funcii vitale la valori normale; 1.Combaterea durerii Durerea este un fenomen patologic complet cu multiple implicaii anatomofiziologice i psiho-intelectuale. Durerea este prezent la mers. Principalele mijloace folosite n tratarea durerii: a) Traciunea n ax folosindu-se instalaii speciale. Traciunea n ax scade presiunea intraarticular i o dat cu aceasta scade durerea. b) Vibromasaj la nivelul adductorilor i a marelui fesier. c) Cldura local este cunoscut de mult timp. Chiar din practica medicinii populare. Cldura local prin iritaia pielii declaneaz medular inhibiia presinaptic la fel ca substanele uor iritante din diversele unguente antalgice. Principalele surse de cldur local folosite pot fi: compresa cald, parafina termofosul, radiaia infraroie 3-5'. Parafina local s-a aplicat 15-20' dup care se incep tehnicile kinetoterapeutice. d) Masajul sub form de netezire si frmntat a constituit un mijloc important aplicatla nceputul i sfritul edinei de recuperare. Durat 10-15'. e) Aplicaiile reci (crioterapia) da rezultate deosebite prin efectul antalgic. 2. Combaterea contracturii adductorilor Contractura se datoreaz ischemiei la nivelul capului femural. Pentru favorizarea circulaiei se pot folosi urmtoarele proceduri: * Masajul * Termoterapie local * Electroterapie: o unde scurte

o bi galvanice o lumin polarizant * kinetoterapia activ i activ cu rezisten pe antagonist. 3. Dezvoltarea mobilitii articulaiei oldului Dezvoltarea mobilitii articulaiei oldului n sinovita de sold reprezint obiectivul central ce ncepe a fi ndeplinit nc din perioada instalrii traciunii n ax. n aceast etap se va nltura zilnic de 2 ori traciunea n ax i se vor aplica programe de kinetoterapie pasiv, pasivo activ, activ i activ cu rezisten. Kinetoterapia va fi aplicat la pat fr a se permite ortostatismul. Kinetoterapia pasiv: 1. Posturri - Posturrile pot fi efectuate folosind dispozitive adecvate sau confecionate din perne, pturi, etc. 2. Mobilizri pasive efectuate de ctre kinetoterapeut Kinetoterapia autopasiv Mobilizarea autopasiv este o form de exerciiu pasiv mult utilizat deoarece pacientulare posibilitatea s o execute de mai multe ori pe zi. n efectuarea acestei kinetoterapiicopilul a fost nvat s-i foloseasc membrul inferior sntos. Kinetoterapia activo-pasiv Reprezint combinarea exerciiilor pasive cu cele active. Este o etap de tranziie sprekinetoterapia complex activ. Se mai numete exerciiu activ asistat i se indic atunci cnd: * Pacientul are o for muscular insuficient s mobilizeze segmentul de membruinferior. * Micarea activ liber se face pe direcii deviate datorit insuficienei forei musculare. * Pacientul se teme de a mobiliza singur segmentul din cauza durerii. Kinetoterapia activ Kinetoterapia activ rmne baza recuperrii n sinovita de sold. Exerciiul activ efectuat la pat pe perioada traciunii n ax ferete articulaia de noi dereglri, contribuind la dezvoltarea mobilitii, forei musculare i revascularizrii capului femural. Se efectueaz de dou ori pe zi dup care se aplic traciunea n ax. In timp ce n micarea pasiv se pot depi anumite limite, ducnd la reflexe de ntindere ("Strech reflex") determinnd contractura muscular, micarea activ nu produce acest lucru. Unghiurile fiziologice n articulaia coxofemural au valori mari (flexie 120,

extensie 20, abducie 45, adducie 30, rotaie intern 30, rotaie extern 60). O bun parte din aceste amplitudini nu sunt utilizate n activitatea obinuit. Programul de kinetoterapie activ urmareste: * Flexia * Extensia * Abducia * Adducia * Rotaia intern i extern. Program de kinetoterapie activ la pat: Dezvoltarea extensiei Dup traciune n ax timp de pn la 10 zile aplicnd de 2 ori pe zi kinetoterapie i mijloace asociate, n urma efecturii unei radiografii din fa i profil, ortopedul apreciaz dac se poale relua mersul. In urma deciziei acestuia se ncepe mersul n salon cu cadrul de mers. Etapa a II-a Reprezint etapa cnd bolnavul a reluat mersul cu cadru fr a ncrca oldul cu greutatea corpului n totalitate. Aceast etap se desfoar la sala de kinetoterapie i la bazinul de hidrokinetoterapie. Obiectivele acestei etape sunt reprezentate de continuarea obiectivelor din etapa anterioar la care s-a adugat reeducarea mersului. Recomandri: 1. Scdere n greutate chiar sub greutatea ideal dac este necesar. 2. Evitarea sriturilor, a mersului prelungit, i a terenului accidentat. 3. Controlul mental al mersului fr chioptare. 4. Mers zilnic pe biciclet. 5. Efectuarea zilnic a programului de kinetoterapie nvat n spital. Kinetoterapia - cu mentiuni despre coxartroza si gonartroza Un program kinetoterapeutic trebuie ntotdeauna inclus n orice schem terapeutic a artrozei; orientarea programului se face n funcie de stadiul clinico-anatomo-funcional al bolii. Micarea, dozat i controlat oportun, este indispensabil pentru meninerea lubrefierii articulare, ncetinind limitarea progresiv a amplorii micrilor

articulare i conservarea troficitii musculare. Obiectivele programului de kinetologie recuperatorie: * scderea durerilor; * creterea stabilitii; * creterea mobilitii; * creterea gradului de coordonare i echilibru la mers. Programul de kinetologie recuperatorie cuprinde: Posturrile completeaz programul de lupt mpotriva redorii articulare. Se pornete de la poziia de amplitudine maxim permis de redoare i cu ajutorul unor fore exterioare cu aciune prelungit n timp se ncearc creterea amplitudinii unghiurilor de micare. Se pot utiliza cu folos unele tehnici de facilitare neuro-muscular proprioceptiv, cum ar fi: alternana contracie izometric izotonic, stabilizarea ritmic, tehnica hold - relax. n coxartroz se evit n special flexum-ul i rotaia extern, ca cele mai frecvente devieri, adducia fiind mai rar. n gonartroz evitarea flexum-ului; pentru deviaiile n plan frontal (varus, valgus) posturrile directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers a piciorului prin talonete la pantof are valoare. Mobilizrile articulare pentru a menine sau ameliora amplitudinile de micare. n coxartroz se va pune accentul pe extensie, rotaia intern i abducie iar n gonartroz pe rectigarea extensiei complete i rotaia intern apoi pentru mrirea flexiei. Se pot utiliza toate tehnicile cunoscute: posturri, mobilizri pasive, active, scripetoterapie etc. Traciunile au efect antalgic decontracturant, cresc mobilitatea i refac alinierea, pot fi: - manuale executate n axul membrului inferior la sfritul edinelor de masaj; se execut succesiv traciuni (moderate) i compresiuni corelate cu ritmul respirator (favorizeaz circulaia i troficitatea); i - mecanice - prin traciuni la nivelul gleznei, practicate zilnic, cu greuti de cca. 3 Kg pe membru, perioade lungi de timp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare i decontracturant. Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct i prin exerciii n lan kinetic nchis; Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers (coordonare, echilibru, abilitate) astfel nct s fie evitat mersul chioptat.

Relaxarea decontracturarea muscular. Meninerea unei bune funcionaliti mioartrokinetice la nivelul articulaiilor adiacente, ct i la membrul opus; pentru coxartroza este important i corectarea poziiei bazinului cu meninerea unei funcionaliti ct mai bune a coloanei lombare. Respectarea regulilor de profilaxie i terapia ocupaional. Exerciiile indicate trebuie s in cont de tipul micrii care trebuie conservat sau eventual recuperat, de eventualele limitri ireversibile, de grupele musculare care trebuiesc lucrate preferenial pentru obinerea unui rezultat funcional optim. Tonifierea musculaturii: n coxartroz vizeaz tonifierea muchilor fesier mare i mijlociu, ischiogambieri i cvadriceps; n gonartroz se va urmri tonifierea musculaturii care nzvorte genunchiul n mers cvadricepsul n principal dar i ischiogambierii, se va urmri refacerea forei extensoare pentru ultimele 200. Refacerea stabilitii att prin exerciii analitice de tonifiere muscular ct i prin exerciii n lan kinetic nchis; exerciiile la bicicleta ergonomic se indic cu condiia individualizrii pentru fiecare bolnav a parametrilor de lucru: nlimea eii, ncrcarea adecvat (i progresiv) a solicitrii la efort. Kinetoterapia poate fi pasiv sau activ, ajutat sau ncrcat. Contraciile musculare pot fi izotonice sau izometrice. Ca regul general, sensul micrii va fi n sens opus tendinei naturale a bolii de limitare a micrilor. KINETOTERAPIA PASIV Se recomand ca programul kinetic s debuteze prin mobilizarea pasiv a articulaiei . n acest fel, kinetoterapeutul ia contact direct cu articulaia bolnav, intr n comunicare cu pacientul, ncercnd s-i ctige ncrederea i s-i asigure o bun colaborare pe durata programului complex de recuperare. a. Kinetoterapia pasiv n coxartroz

n coxartroz mobilizarea pasiv va insista pe micrile de extensie, abducie i rotaie intern . Exemplude mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Regula general: n timpul forrii extensiei articulaiei coxofemurale genunchiul rmne extins. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum (genunchiul cu coapsa pe piept); bascularea puternic a bazinului extinde ea nsi articulaia afectat i eventual asistentul accentueaz extensia. n mobilizarea autopasiv, pacientul menine cu minile genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat fiind ntins pe un plan nclinat. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de abducie Pacientul n decubit dorsal: asistentul fixeaz bazinul cu o mn iar cu cealalt execut abducia cu priz la nivelul condilului intern al femurului. n mobilizarea autopasiv, pacientul n decubit lateral pe partea sntoas, cu membrul inferior suspendat printr-un scripete i tracionat n sus prin priz manual. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern Pacientul n decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioar a coapsei, rulnd-o nuntru sau n afar (genunchiul ntins). b. Kinetoterapia pasiv n gonartroz Kinetoterapia pasiv n gonartroz ncepe cu mobilizarea rotulei (n sens longitudinal i transversal), dup care se trece la mobilizarea articulaiei femuro-tibiale, avnd ca obiectiv principal asigurarea libertii de micare n extensie i rotaie, n special rotaia intern care este aproape ntotdeauna limitat. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de rotaie intern Pacientul n decubit dorsal, coapsa n abducie i genunchiul flectat la 900. Kinetoterapeutul fixeaz glezna bolnavului i susine extremitatea superioar a gambei cu ambele mini sub linia articular, imprimnd o micare de translaie orizontal extern a ntregii gambe. Aceast micare se repet, reducnd progresiv unghiul de flexie a gambei pe coaps. Exemplu de mobilizare pasiv pentru micarea de extensie Pacientul n eznd, cu trunchiul aplecat n fa; kinetoterapeutul execut extensia, fcnd dou prize una pe faa anterioar a coapsei, fixnd-o la scaun i cealalt pe gamb, distal.

KINETOTERAPIA ACTIV Refacerea forei musculare i a echilibrului dintre muchii agoniti i antagoniti, n special a muchilor stabilizatori ai ai articulaiei trebuie nceput ct mai precoce i continuat mereu printr-un program de meninere a tonusului i forei musculare. Se realizeaz prin exerciii izometrice i izodinamice contra unor rezistene, fiind recunoscut necesitatea de a se lucra cu rezisten manual dirijat n sectorul de mobilitate indolor . Exerciiile pentru refacerea forei depind de gradul deficitului muscular: pentru forele 0-1-2, tehnicile de facilitare reprezint singurele modaliti logice de lucru (contracii repetate, inversarea lent, inversarea lent cu opunere, relaxarea contracie, izometria alternant); reeducarea forei musculare de la o valoare peste 3 se realizeaz prin tehnicile obinuite de izometrie (exerciiile scurte izometrice zilnice), tehnicile izokinetice, dei de o valoare deosebit, nu sunt uzuale. n coxartroz se insist asupra tonifierii muchilor fesier mare i mijlociu, ischiogambieri i cvadriceps. n gonartroz sunt preferate contraciile musculare izometrice i pedalarea pe bicicleta ergonomic fr rezisten i se insist asupra tonifierii muchilor cvadriceps, ischiogambieri i triceps sural . ntruct musculatura supus tonifierii n coxartroz i gonartroz este solicitat n ortostatism (musculatura antigravitaional) prezentm n continuare cteva exerciii pentru exemplificare. Exemplu de exerciiu global pentru tonifierea musculaturii extensoare a articulaiei coxofemurale (fesierul mare i fibrele posterioare ale fesierului mijlociu, ischiogambierii): Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul extins, piciorul flectat ; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsal a treimii distale a coapsei i pe faa plantar; membrul inferior opus este flectat, cu piciorul pe mas sau gamba atrn la marginea mesei; pacientul execut flexia degetelor, extensia piciorului apoi flexia genunchiului i n sfrit extensia articulaiei coxofemurale n timp ce kinetoterapeutul opune rezisten acestor micri (micarea de extensie contrat se continu sub planul orizontalei). Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mare. Pacientul n decubit dorsal la marginea mesei; membrul inferior opus se sprijin

cu talpa pe mas, membrul afectat are coapsa flectat la 600 (adductorii sunt scoi din activitate), genunchiul este flectat (ischiogambierii sunt scoi din activitate), gamba relaxat; se execut extensia articulaiei coxofemurale, kinetoterapeutul contrnd pe faa posterioar a coapsei . Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor. Pacientul n decubit dorsal, cu articulaia coxofemural flectat, genunchiul aproape extins (poziia genunchiului este important nu trebuie extins complet, ci att ct intr n aciune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul contrnd la nivelul talonului. Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului fesier mijlociu. Pacientul n decubit contralateral, cu membrul inferior opus flectat i membrul afectat cu genunchiul flectat; pacientul execut abducie n timp ce kinetoterapeutul opune rezistan pe faa lateral a genunchiului. Exemplu de exerciiu pentru tonifierea muchiului cvadriceps. Pacientul n decubit dorsal, cu coapsa ntins i gamba n afara mesei; membrul inferior opus, flectat, se sprijin cu piciorul pe mas; kinetoterapeutul face priz pe faa dorsal a piciorului i pe faa anterioar distal pe gamb; pacientul execut extensia gambei fiind contrat de kinetoterapeut . Grupul de exerciii selective pentru antrenarea celor 3 capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca principiu general meninerea articulaiei coxofemurale flectate la 900,din aceast poziie executndu-se extensia genunchiului. Exemplu de exerciiu selectiv pentru tonifierea muchiului triceps sural. Pacientul n decubit dorsal, cu membrul inferior ntins i glezna n flexie dorsal; kinetoterapeutul prinde n mn clciul pe faa lui posterioar i se opune ncercrilor pacientului de a extinde piciorul. Deoarece nu exist rezistena pe degete sau antepicior, nu va intra n activitate dect tricepsul sural . Masajul Masajul are un rol principal chiar de la nceputul programului de recuperare, datorit efectelor favorabile care n funcie de manevrele utilizate pot fi : * efect antalgic i miorelaxant; * stimularea propriocepiei cu meninerea tonusului muscular; * efectul circulator i biotrofic tisular local (tonifiant).

Programul complex de recuperare fizical-kinetic

Termoterapia, hidrotermoterapia, hidrokinetoterapia Cldura are eficacitate n atenuarea durerii i reducerea contracturii musculare care prin ea nsi este cauz a durerii i limitrii funcionale. Formele de cldur utilizabile cu aciune superficial sau mai profund sunt variabile: * aplicaii de parafin, sac cu sare de buctrie nclzit, pern electric; * electroterapie: lmpi cu raze infraroii, ultrasunet, unde scurte, microunde; * hidrotermoterapia: bile calde, mpachetri cu ap cald, baia cu bule, baia cu nmol, duul subacval - asigur n plus descrcarea articulaiei, relaxare muscular i sedare; * o form particular de kinetoterapie este kinetoterapia n ap (hidrokinetoterapia), care are un efect uor sedativ, miorelaxant (temperatura apei 36 36,50 C), facilitnd micrile prin descrcarea de greutate. Aplicaiile locale de cldur pot aduce o uurare notabil n suferinele cronice, torpide cu durere de mai mic intensitate. Crioterapia compresele reci schimbate la 5 6 minute, masajul cu ghea repetat de mai multe ori n cursul zilei este indicat n durerea acut, putnd ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii cu un important sindrom inflamator.

Balneoclimatoterapia Balneoclimatoterapia realizeaz o terapie de reglare nespecific, acionnd prin diferiii factori naturali pe verigile fiziopatologice i simptomatice i determinnd modificri ale reactivitii organismului. Aria de utilizare terapeutic pentru balneoclimatoterapie n coxartroz i gonartroz cuprinde toate sectoarele terapeutice: sfera profilactic, curativ i

de recuperare. Bioclima de litoral maritim a fost utilizat de artrozici din cele mai vechi timpuri, datorit aciunii benefice asupra durerii i contracturii musculare prin terapiile specifice: balneoterapia, peloidoterapia, helioterapia etc. Alte msuri utilizate n tratamentul artrozelor Rontgenterapia - un timp amplu utilizat n tratamentul artrozelor, actual contestat dar utilizabil n cazuri extrem de bine selecionate. Acupunctura - terapie alternativ extins, indicat n tratamentul sindroamelor dureroase de origine artrozic .

Electroterapia
Electroterapia este o form de terapie fizical, de tip conservator care utilizeaz diferite forme de cureni electric (curent galvanic, curent de joas frecven, curent de medie frecven) i diverse forme de energie derivate din curentul de nalt frecven (unde scurte, microunde, ultrasunet, radiaii infraroii, ultraviolete i laser) sau de joas frecven (cmpuri magnetice). Acestea sunt destinate ariei curative i programelor de recuperare funcional n diverse patologii, cu o aplicaie particular pentru patologia locomotorie. Aceast form de terapie utilizat i n tratamentul artrozelor, nu poate corecta verigile etiologice dar poate ameliora i controla : * elementele fiziopatologice (inflamaie, edem, hipotonie, hipotrofie muscular, hipersimpaticotonie, durere); * elementele clinice, simptomatice i funcionale (durere, contractur muscular, redoare articular etc.); * sistemele de retroaciune biologic, utiliznd circuite de tip feed-back. Tipurile de electroterapie frecvent indicate i utilizate n tratamentul coxartrozei i gonartrozei precum i principalele efecte sunt: a . GALVANOTERAPIA - utilizeaz curentul continuu (curent galvanic); Modaliti de aplicare a galvanizrilor :

* galvanizarea simpl - cu ajutorul unor electrozi sub form de plci; * ca baie hidroelectrolitic (galvanic): * baie partial (patru-celular); * baie complet sau general (Stanger); * ionoforeza (ionogalvanizarea) - metod de introducere a unor substane medicamentoase prin tegument, cu ajutorul curentului galvanic (n artroze se utilizeaz fenilbutazona 1 3 % la polul pozitiv). b . CURENII DE JOAS FRECVEN Ca forme de aplicaie pentru curenii de joas frecven (frecvena utilizat terapeutic se nscrie ntre 0,1 i 300 400 Hz) menionm formele utilizate n tratamentul artrozelor: b.1. Curenii diadinamici cureni derivai din curentul de la reea ( curent alternativ sinusoidal cu frecvena de 50 Hz ) care este redresat i modulat , avnd ca principale efecte (dup opinia aproape unanim a autorilor) efecte analgetice , hiperemiante i dinamogene. b.2. Curenii Trabert sunt cureni dreptunghiulari cu un efect pronunat analgetic i hiperemiant; este indicat n formele de artroz dureroase. b.3. Curenii stohastici - sunt cureni aperiodici (neregulai) cu o frecven cuprins ntre 5 30 Hz; b.4. Stimularea nervoas electrc transcutan ( SNET sau TENS ) constituie o metod netraumatizant de combatere a strilor dureroase acute i cronice. c . CURENII DE MEDIE FRECVEN Sunt cureni alternativi sinusoidali cu frecvena cuprins ( n terapia frecvent) ntre 3 10 KHz ( 3000 10000 Hz ) . Curenii interfereniali - obinui prin interferena a doi cureni de medie frecven (cu frecvene diferite). d . TERAPIA CU NALT FRECVEN Principalele tipuri de terapie cu nalt frecven utilizata n tratamentul artrozelor sunt : * undele scurte; * terapia cu nalt frecven pulsatil (Diapulse);

* undele decimetrice; * undele de 69 cm; * undele de 12 cm - microundele. Principalul efect al acestei terapii este cel caloric. e . TERAPIA CU ULTRASUNETE Seciune special din electroterapia de nalt frecven ce utilizeaz n scop terapeutic vibraiile mecanice produse de un cristal piezoelectric sub aciunea unui curent de nalt frecven (efect piezoelectric inversat). f . FOTOTERAPIA - utilizeaz energie radiant de tipul radiaiilor infraroii; sunt radiaii cu frecvena cuprins ntre 50000 si 760 nm care determin un efect termic important; secundar efectului caloric.

Hidrokinetoterapia a prezinta mari avantaje. Cldura apei sedeaza durerea, a relaxeaza musculatura i creste compliana esuturilor moi. Toate acestea cresc mobilitatea articulaiei oldului. Datorit aciunii principiului lui Arhimede s-a obinut descrcarea corpului de greutate. Micrile sunt facilitate n ap dac sunt efectuate de jos n sus. Bazinul de hidrokinetoterapiea permis reluarea mersului fr sprijin nainte ca acesta s fie permis pe uscat. Kinetoterapia n bazin a cuprins: * flexii-extensii * abducii-adducii * rotaii * pedalaj * circumducii * not terapeutic * brass * diferite forme de mers

Terapia ocupationala si ergoterapia

Terapia ocupationala si ergoterapia sunt metode de tratament nemedicamentoase care au rol important in reabilitarea si reinsertia socio-profesionala a bolnavilor cu dizabilitati functionale. Viziunea integratoare asupra omului

privit ca fiinta sociala, ca entitate complexa bio-psiho-sociala a determinat cerinta metodologica pentru cuprinderea unitara a diferitelor forme de terapie in plan biologic, chimioterapic si psihoterapic. Daca avem in vedere faptul ca sensul oricarui demers terapeutic este de restitui omului bolnav pe langa sanatatea fizica si psihica si conditia psihosociala a normalitatii, intelegem de ce metodele terapeutice complexe cum ar fi de neconceput fara terapiile sociale in care se incadreaza ca elemente distincte terapie ocupationala si ergoterapie. Numai prin actiunea lor complexa si complementara se parcurge drumul necesar de la recuperarea fizica, biologica la reintegrarea sociala si profesionala. Terapia ocupationala si ergoterapia sunt metode de tratament nemedicamentoase care au rol important in reabilitarea si reinsertia socio-profesionala a bolnavilor cu dizabilitati functionale. Viziunea integratoare asupra omului privit ca fiinta sociala, ca entitate complexa bio-psiho-sociala a determinat cerinta metodologica pentru cuprinderea unitara a diferitelor forme de terapie in plan biologic, chimioterapic si psihoterapic. Daca avem in vedere faptul ca sensul oricarui demers terapeutic este de restitui omului bolnav pe langa sanatatea fizica si psihica si conditia psihosociala a normalitatii, intelegem de ce metodele terapeutice complexe cum ar fi de neconceput fara terapiile sociale in care se incadreaza ca elemente distincte terapie ocupationala si ergoterapie. Numai prin actiunea lor complexa si complementara se parcurge drumul necesar de la recuperarea fizica, biologica la reintegrarea sociala si profesionala. Intelesul sintagmei de terapie ocupationala deriva din cuvintele care o compun: - ocupatia reprezinta ideea de activitate in care te implici, te angajezi si participi efectiv si motivat; - terapia insemnand tratamentul unei boli, al unei dizabilitati sau unui handicap. Terapia ocupationala este arta si stiinta directionarii individului bolnav spre participarea la anumite activitati pentru a-si reface, intari sau imbunatati performantele, spre a facilita insusirea acelor abilitati si functii care sunt necesare pentru adaptare si

productivitate si diminuarea sau corectarea patologiei, pentru mentinerea starii de sanatate. Problema fundamentala a terapiei ocupationale este de mentinere si dezvoltare a capacitatilor, de a realiza satisfacator pentru sine si pentru altii diverse activitati si de a invata sa se controleze pe sine si mediul inconjurator. Obiectivele terapiei ocupationale constau intr-un program ce vizeaza ca finalitate cresterea increderii in sine, cresterea independentei in activitatea a pacientului, reintegrarea in mediul familial, social si profesional, deci de a oferi clientului conditia psihosociala a normalitatii. In sfera cerintelor de baza a programelor de ocupationala se pot mentiona urmatoarele exigente: terapie

1. necesitatea de a asigura un program activ prin ocuparea integrala a timpului bolnavului; 2. cuprinderea in programul de activitate a unor elemente de socio-terapieintr-un ansamblu armonios de actiuni recuperatorii cu continut similar sarcinilor de munca, cum ar fi ergoterapia, cultterapia, meloterapia, artterapia. Deoarece aceste activitati se desfasoara mai ales in grup- grup care are valente sanogenetice de a induce sanatatea- prin acestea se realizeaza extinderea sferei de relatii interumane si de interactiune in grup, ceea ce constituie un deziderat menit sa confere clientului echilibru, sentiment de independenta si libertate de actiune, capacitate de initiativa. Aceasta presupune drept cerinta diminuarea ponderii terapeut-pacient, a caracterului ei uneori autoritar si amplificarea rolului grupului. Istoria si evolutia terapiei ocupationale si a ergoterapiei isi gaseste radacinile in antichitatea greco-romana prehipocratica cand se considera ca exercitiile fizice, masajul, baile, jocurile, sportul care contin si un aspect social elibereaza spiritul de problemele bolii. Parerea se mentine si se dezvolta in evul mediu, accentuandu-se ca exercitiile moderate ca si munca usoara, lejera sunt arme in arsenalul terapeutic si in regulile generale de igiena.

In medicina moderna se releva pregnant rolul terapiei ocupationale in reabilitarea sociala si restaurarea valorilor morale. Rolul profesiei de practician al terapiei ocupationale este de a dezvolta insusiri, calitati, abilitati, beneficiarii fiind persoane care au intampinat probleme ale capacitatii de functionare in orice perioada a dezvoltarii individuale, fizice sau psihice. Spectrul de actiune al terapiei ocupationale include probleme fizice, deci ale corpului, psihice- la bolnavii psihici, cognitive, psihologice si psihosociale. Practicianul terapiei ocupationale invata principiile generale aplicabile tuturor acestor dizabilitati. Domeniul de aplicare si activitate a practicianului de terapie ocupationala este de la pediatrie pana la sectiile de geriatrie, intr-o paleta larga de metode ce variaza de la o consultatie unica pana la cure de tratament, pe termen scurt pana la reabilitare si ajustare pe termen indelungat.