Trisomie

Sindromul Klinefelter 47,XXY 48,XXXY

Sindromul Klinefelter este o anomalie cromozomiala care afecteaza doar persoanele de sex masculin. El este cauzat de prezenta in plus a unui cromozom X. Fiecare persoana are 46 de cromozomi ce contin informatia genetica necesara dezvoltarii si functionarii normale a organismului. Doi dintre acesti cromozomi, cromozomii sexuali, determina sexul unei persoane. Ambii cromozomi sexuali ai femeii sunt cromozomi X - XX. Barbatii au un cromozom X si unul Y - XY. Cei 2 cromozomi sexuali determina de asemenea fertilitatea si caracteristicile sexuale specifice sexului. Sindromul Klinefelter se intalneste la 1 dintre 500-1000 de nou-nascuti. Cromozomul X in plus poate proveni atat de la tata cat si de la mama. Daca femeia ramane insarcinata dupa varsta de 35 ani are sanse mai mari sa nasca un copil cu acest sindrom. Afectiunea nu este ereditara..

Semne si simptome
Copiii cu sindrom Klinefelter au aspect normal la nastere. Simptomele incep sa se observe la pubertate, si sunt evidente la adult. Cel mai frecvent simptom este infertilitatea. Alte simptome includ:

testicule mici penis de dimensiuni mici ginecomastie (sani mariti) par rar in zona pubiana, axiala si pe fata probleme sexuale talie inalta anomalii dentare proportii anormale ale corpului dezvoltare intelectuala normala forta scazuta

timiditate

Sindromul Klinefelter nu duce la homosexualitate.

Diagnostic
Diagnosticul de sindrom Klinefelter se pune pe baza determinarii cariotipului. Aceasta presupune examinarea cromozomilor din celulele prelevate de la pacient si confirmarea prezentei cromozomului X in plus. Determinarea cariotipului se poate face si in cursul sarcinii pe baza celulelor fetale prelevate din lichidul amniotic sau din placenta. Dupa nastere determinarea cariotipului se face pe baza unei monstre de sange sau piele.

Tratament
Nu exista tratament pentru vindecarea sindromului Klinefelter. La pubertate se poate recurge la terapie cu testosteron, care:

sporeste dezvoltarea musculara sporeste cresterea parului corporal imbunatateste puterea de concentrare imbunatateste dispozitia si impresia de sine

Insa aceasta terapie nu poate mari dimensiunea testiculelor, nu poate descreste sanii si mai ales, nu poate vindeca infertilitatea. Unii medici recomanda mastectomia pentru tratarea ginecomastiei.

Prognostic
Durata si calitatea vietii barbatilor afectati de sindromul Klinefelter sunt relativ normale. Aproape toti barbatii cu acest sindrom sunt sterili. Ei sunt mai predispusi la: cancer de san, epilepsie, osteoporoza, boli autoimune, diabet, varice, afectiuni pulmonare.

Sindromul Triplo X (47,XXX)

Sindromul triplo X este o anomalie cromozomial de numr determinat de prezena unui cromozom X suplimentar la indivizi de sexul feminin. Incidena acestei anomalii cromozomice este de 1:1.000 - 1:1.200 nou-nscui de sex feminin. Ca i n cazul trizomiei 21, a fost observat o corelaie ntre vrsta matern avansat i incidena sindromului triplo X. Anomalia survine ca urmare a unei erori de distribuie a cromozomilor X n meioz (cariotipul fiind n acest caz 47,XXX, cel mai frecvent omogen, cu o singur linie celular), sau n mitoz (n acest caz observndu-se mozaicuri celulare de tipul 47,XXX/46,XX sau 47,XXX/46,XX/45,X). Fenotipul este caracterizat prin:

dezvoltare fizic normal, adesea putndu-se observa o talie mai mare dect media populaiei; dezvoltare sexual normal la pubertate ; n unele cazuri menopauz precoce; tulburri psiho-motorii pot fi evideniate (dificulti de achiziie a limbajului, dificulti colare) ns coeficientul de inteligen este apropiat de limita normal i nu exist ntrziere mintal; femeile triplo X pot fi fertile i pot avea copii normali. Diagnosticul prenatal cromozomic este indicat la aceste femei.

Sindromul 47,XYY
Sindromul 47,XYY este determinat de prezena unui cromozom Y suplimentar. Prezena acestui cromozom suplimentar este detectat prin analiza cromozomic (cariotip) realizat fie naintea naterii, prin diagnosticul prenatal cromozomic, fie dup natere. Prezena unui cromozom Y suplimentar determin probleme minore, fr ca un fenotip particular, ce ar putea fi identificat clinic, s poat fi descris. n anii '60-'70 se considera c brbaii purttori ai unui cromozom Y suplimentar erau predispui la apariia unui comportament antisocial, criminal. Dei studiile realizate ulterior au infirmat aceast ipotez, ea continu s figureze n unele manualele de biologie actuale.

Cariograma n sindromul 47,XYY: se observ prezena a 47 de cromozomi din care un cromozom X i doi Y - 47,XYY (tehnica de marcare n benzi G).

Trisomie 21
Aberatie cromozomica ce se traduce printr-un handicap mintal si un aspect fizic caracteristic.

Frecventa - Frecventa trisomiei 21, care afecteaza 1 copil din 650 copii, creste
considerabil cu varsta mamei, mai ales dupa 35 ani.

Cauze - Aceasta boala congenitala este cauzata de cele mai multe ori de existenta unui cromozom supranumerar care se adauga la cea a 21-a pereche de cromozomi, subiectul atins posedand deci 47 cromozomi in loc de 46. Mai rar, unul dintre cromozomii 21 ai tatalui sau ai mamei este transferat pc un alt cromozom: subiectul nu are atunci decat 45 cromozomi; ci insusi nu este afectat, dar risca sa aiba un copil care va fi afectat. Evolutia paralela a varstei mamei si a frecventei trisomiei 21 sugereaza faptul ca ovulul este mai mult implicat decat spermatozoidul in constituirea acestei anomalii. Aceasta se produce in cursul primelor diviziuni celulare care urmeaza fecundatiei ovulului de catre spermatozoid. Semne - La nastere, majoritatea copiilor
atinsi de trisomie 21 au ochii exagerat de departati, cu fantele palpebrale oblice. Mai sunt evocatoare si alte anomalii morfologice: partea posterioara a capului este lata si plata, fata rotunda, nasul mic si ridicat; limba, voluminoasa, iese adesea din gura intredeschisa. Acesti copii sunt de inaltime mica Acestor caracteristici morfologice le sunt asociatealte semne - mai putin cunoscute - ca hipotonia musculara, tulburarile de sensibilitate (subiectii sunt mai putin vulnerabili la durere) sau tulburarile metabolice (carente vitaminice, scadere a glicemiei, de exemplu). Deficite imunitare explica marca fragilitate la infectii a copiilor trisomici. Acestia mai pot fi atinsi de malformatii viscerale grave (cardiopatie congenitala). Handicapul mintal este prezent in toate cazurile. Dar multi dintre trisomicii 21 sunt capabili de a fi instruiti, unii putand ajunge sa fie initiati in citit, chiar si in deprinderea scrisului. Cresterea subiectilor atinsi de trisomie 21 este lenta, iar pubertatea lor este tardiva. Fetele sunt fecunde, iar baietii, sterili. Copiii nascuti din mame trisomice risca in proportie de 50% sa prezinte ei insisi aberatii cromozomice.

Diagnostic - Chiar si numai examenul fizic al copilului permite sa se puna

diagnosticul, care va fi apoi confirmat de studiul cariotipului. Analiza precisa a cariotipului va permite. In plus, sa orienteze parintii catre un sfat genetic ulterior. Diagnosticul prenatal consta in analiza celulelor lichidului amniotic prelevat prin amniocenteza in jurul celei de a 17-a saptamani de amenoree (absenta fluxului menstrual). Aceasta analiza este recomandata femeilor de varste mai mari de 35 ani. Dozarea hormonului corionic gonadotropic (h.C.G.), secretat de ovare, apoi de placenta, in timpul sarcinii, poate fi practicata in jurul celei de a 16-a saptamani de amenoree la femeile mai in varsta de 30 ani; o crestere anormala a acestui nivel permite suspectarea unei anomalii cromozomice.

Tratament si prognostic - Nu exista un tratament specific, dar un mare numar

de masuri sunt susceptibile sa amelioreze calitatea vietii copiilor trisomici, cu ajutoare specializate, primite din prima copilarie, este posibil sa se elaboreze un proiect educativ adaptat fiecarui copil.

Trisomia 18 (Sindrom Edwards)

Sindromul Edward este cauzat de prezenta unei copii in plus a cromozomului 18, din acest motiv se mai numeste trisomia 18. Cromozmul in plus este fatal copiilor care se nasc cu aceasta afectiune. Cauzeaza malformatii fizice si psihice foarte grave si foarte putini copii nascuti cu aceasta afectiune supravietuiesc peste varsta de un an. Copiii cu sindromul Edward mostenesc 3 copii, in loc de 2, ale cromozomului 18. Trisomia 18 apare la unul din 5000 de nou-nascuti si afecteaza mai frecvent fetele decat baietii. Femeile care raman insarcinate peste varsta de 30 de ani prezinta un risc crescut sa nasca un copil cu trisomie 18, insa aceasta afectiune poate aparea si la femeile mai tinere.

Cauze si simptome
A treia copie a cromozomului 18 determina numeroase malformatii. Majoritatea copiilor nascuti cu sindrom Edward au aspect fragil si sunt adesea subponderali.

Simptomele sunt:

cap neobisnuit de mic ceafa proeminenta urechi malformate si jos inserate gura si mandibula de dimensiuni mici gura si palat despicate maini inclestate (stranse in pumni) police suprapus peste celelalte degete dezvoltarea exagerata a calcaiului degete de la picioare fuzionate gat scurt cu piele laxa malformatii scheletice ochi departati (hipertelorism)

Numeroase probleme ale organelor interne sunt prezente. Malformatiile apar frecvent in zona plamanilor si a muschiului diafragm. De asemenea se intalnesc malformatii cardiovasculare, malformatii ale rinichilor si tractului urogenital.

Diagnostic
Desi aceste malformatii indica prezenta sindromului Edward, un diagnostic sigur se poate pune prin determinarea cariotipului. Determinarea cariotipului implica prelevarea unor monstre de sange sau din maduva spinarii pentru o examinare microscopica a cromozomilor. Se determina numarul cromozomilor si prezenta copiei in plus a cromozomului 18.

Trisomia 18 poate fi detectata inainte de nastere prin ecografie, amniocenteza si prin prelevarea de montre din vilozitaile corionice.

Tratament
Nu exista tratament pentru sindromul Edward. Malformatiile pot fi corectate pana la un anumit punct prin chirurgie. Interventiile chirurgicale invazive nu sunt recomandate. Tratamentul vizeaza mai mult alinarea suferintei copiilor decat prelungirea vietii.

Prognostic
Majoritatea copiilor cu trisomie 18 mor in primul an de viata. Durata de viata medie este mai scurta de 2 luni pentru 50% dintre copii. 5-10% supravietuiesc primului an de nastere, dar prezinta retard mental sever. Sindromul Edward nu poate fi prevenit.

Trisomia 13 (Sindrom Patau)

Sindromul Patau, numit si trisomia 13, este o afectiune congenitala caracterizata de prezenta in plus a unui cromozom 13. Cromozomul in plus determina numeroase malformatii fizice si mentale, in special afectiuni cardiace. Sindromul Patau a fost denumit dupa doctorul Klaus Patau, care a descoperit in 1960 acest sindrom si asociatia sa cu trisomia. Copiii mostenesc in mod normal 23 de cromozomi de la fiecare parinte, avand in total 46. Un om sanatos are 46 de cromozomi: 22 de perechi de cromozomi prezenti la ambele sexe, fiind formate din cromozomi autozomi sau somatici, si o pereche de cromozomi prezenta in combinatie diferita la barbati si femei, formata din cromozomi gonozomi sau cromozomii sexului. Unii copii se pot nasc cu mai mult de 46 de cromozomi din cauza unor probleme ale spermatozoizilor sau ovulului; sau din cauza mutatiilor care apar dupa ce spermatozoidul se uneste (fuzioneaza) cu ovulul pentru a forma embrionul. In mod normal exista cate 2 copii ale fiecaruia dintre cei 23 de cromozomi, cate o copie de la fiecare parinte. Afectiunea, numita trisomie, apare atunci cand 3 in loc de 2 copii ale unui cromozom sunt prezente la un embrion uman in dezvoltare. Cromozomul 13 in plus nu este singura cauza a sindromului Patau. Alte modificari ale cromozomului 13 ca translocatia, pot duce de asemenea la acest sindrom. In aceste cazuri apare o eroare care determina ca o portiune din cromozomul 13 sa fie schimbata cu o portiune a altui cromozom. Aceasta nu reprezinta o productie in plus de cromozomi (material genetic), ci o schimbare de material genetic intre cei 2 cromozomi afectati. Trisomia 13 apare la unul din 10.000 de copii nou-nascuti. In majoritatea cazurilor aceasta afectiune nu se mosteneste, ci este rezultatul unei malformatii a diviziunii celulare care apare dupa fecundare.

Cauze si simptome
Severitatea simptomelor sindromului Patau variaza in functie de malformatia cromozomiala, de la foarte grave la aspect aproape normal al copilului.

Trisomia 13 completa, care este prezenta in majoritatea cazurilor, duce la cele mai grave si numeroase malformatii interne si externe. Frecvent creierul nu se divide in emisfere, iar capul capata un aspect neobisnuit de mic (microcefalie). Maduva spinarii se poate exterioriza din cauza unei malformari a coloanei vertebrale. Copiii care supravietuiesc copilariei prezinta un retard mental accentuat si atacuri de cord. In cazuri foarte rare sindromul Patau poate exista impreuna cu sindromul Klinefelter sau alte anomalii cromozomiale. Dezvoltarea incompleta a nevrului optic si nervului olfactiv apare adesea impreuna cu afectarea cerebrala descrisa mai sus. Ochii pot fi neobisnuit de mici (microftalmie), si un ochi poate fi absent (anoftalmie). Uneori ochii sunt foarte apropiati (hipotelorism) sau chiar fuzionati intr-o singura structura. Dezvoltarea incompleta a oricaror structuri din interiorul ochilor (coloboma) si incapacitatea retinei de a se dezvolta normal vor produce de asemenea probleme vizuale. Nou-nascuti afectati de sindromul Patau pot fi de asemenea surzi (partial sau total) si predispusi la infectii otice. Trasaturile faciale ale persoanelor afectate par aplatizate. Urechile sunt de obicei malformate si jos inserate. Frecvent un copil cu trisomie 13 prezinta o despicatura labiala sau palatina, si limba despicata. Alte trasaturi fizice caracteristice afectiunii pot include gat scurt si gros, cu hemangioame pe ceafa, degete in plus, degete flectate in palma, calcaie proieminente, coaste lipsa, amprente modificate, malformatii genitale (testicule necoborate, un scrot anormal dezvoltat, forma anormala a uterului). In majoritatea cazurilor copiii afectati de acest sindrom prezinta insuficienta respiratorie si defecte cardiace ce includ: defecte de sept atrial si ventricular (gauri intre camerele inimii), vase de sange malformate care cauzeaza o directie anormala a curgerii sangelui, plasarea inimii in partea dreapta a toracelui. Rinichii si tractul gastro-intestinal sunt de asemenea afectate cu chisturi. Aceste defecte sunt frecvent severe si pun in pericol viata. Trisomia partiala a segmentului distal al cromozomului 13 este de obicei mai putin grava decat cea totala. Dar cauzeaza de asemenea simptome destul de grave si un aspect facial specific cu nas scurt si lat, o distanta mare intre nas si buza superioara, spancene paroase, hemangioame pe frunte. Trisomia partiala a segmentului proximal al cromozomului 13 este mai putin fatala. Este asociata cu o varietate de trasaturi faciale ca: nas lat, buza superioara scurta. Ambele forme de trisomie partiala duc la retard mental sever. Dupa varsta de o luna, alte simptome care apar la acesti copii sunt: constipatie si dificultati in hranire, reflux gastro-esofagian, rata scazuta de crestere, curbarea coloanei spinarii, hipertensiune arteriala, infectii ale sinusurilor, infectii ale tractului urinar, infectii ale ochilor si urechilor.

Diagnostic
Sindromul Patau este detectabil in cursul sarcinii prin ecografie, amniocenteza si prelevarea de monstre din vilozitatile corionice. La nastere numeroasele malformatii ale nou-nascutului indica posibilitatea unei anomalii cromozomiale. Trisomia 13 este diagnosticata prin determinarea cariotipului sau alta procedura de examinare a tiparului genetic. Determinarea cariotipului implica separarea si izolarea cromozomilor prezenti in celulele prelevate de la pacient. Cei 22 de cromozomi autozomi se identifica dupa marime, de la cel mai mare la cel mai mic. Cromozomii sexuali de asemenea se identifica. Diagnosticul de sindrom Patau este confirmat de prezenta a 3, in loc de 2, copii ale cromozomului 13.

Tratament
Pentru copii nascuti cu malformatii severe si ireversibile nu exista tratament. Insa, copiii cu prognostic mai bun necesita tratament medical pentru a corecta malformatiile structurale si complicatiile asociate acestor malformatii. Pentru problemele nutritionale (de hranire) se pot folosi diferite pozitii, tehnici speciale si formule alimentare. Se poate efectua alimentatia prin sonda, ceea ce reprezinta introducerea unei sonde in stomac. Malformatiile structurale cum ar fi buza si palatul despicat pot fi corectate prin interventii chirurgicale. Diete speciale, aparate pentru auz si vedere pot fi folosite pentru a atenua simptomele sindromului Patau. De asemenea se poate recurge la diferite terapii.

Prognostic
Supravietuirea pana la varsta adulta este foarte rara. Majoritatea supravietuitorilor prezinta grave dizabilitati psihice si fizice. Insa, capacitatea de invatare a copiilor cu trisomie 13 difera de la caz la caz. Copiii mai mari pot fi capabili sa mearga cu sau fara cadru. Este posibil totodata sa inteleaga cuvinte si fraze, sa execute comenzi simple, sa foloseasca putine cuvinte si semne si sa recunoasca persoanele din jur.