ANUL XVI NR.

746 Joi, 22 septembrie 2011 6 pagini 0,50 lei

ESTE BINE S TII !

ESEU DESPRE TREZIRE
Vei vedea c n via primii exact ceea ce oferii. Viaa voastr este oglinda a ceea ce suntei. Este dupa chipul i imaginea voastr. Suntei pasivi, orbi, plini de pretenii. Luai totul de-a gata, acceptai totul, fr s simii c avei o obligaie. Atitudinea voastr referitor la lume i despre via este atitudinea unora care au dreptul s exprime cereri i s ia, a unora care nu trebuie s plteasc sau s ctige cu sudoarea frunii. Credei c totul vi se cuvine, pentru simplul fapt c este vorba de voi! n asta const toat orbirea voastr! Nimic din acestea nu v sar n ochi. i totui, asta este ceea ce pstreaz o lume separat de cealalt. Nu avei nici o unitate de masur cu care s v masurai pe voi niv. Trii n mod exclusiv la cheremul lui mi place sau Nu-mi place i nu avei nici un fel de apreciere, pentru altceva n afara voastr. Nu recunoatei nimic mai presus de voi - poate n mod teoretic, logic, ns n mod concret, nu. De aceea emitei mereu pretenii i continuai s credei c orice este ieftin i c avei destul n buzunare ca s putei cumpra orice v place. Nu recunoatei nimic mai presus de voi, e n afara voastra e n interiorul vostru. De aceea, repet, nu avei nici un fel de msura i trii n mod pasiv n conformitate cu gusturile i dezgusturile voastre. Da, stima pentru voi niv v orbete. Este cel mai mare obstacol n calea unei noi viei. Trebuie s i capabil s trecei de acest obstacol, acest prag, nainte de a merge mai departe. Acest test i mparte pe oameni n dou categorii: cei care sunt gru i cei ce sunt neghin. Indiferent ct de inteligent, ct de druit, ct de strlucitor poate un om, dac acesta nu i schimb modul n care se apreciaz pe sine, nu exist nici o speran pentru o dezvoltare interioar, pentru o munc n sensul autocunoaterii, pentru o adevarat devenire. Acesta va rmne la fel cum se aa pe tot timpul vietii sale. Aceast prim cerin, prima condiie, primul test pentru cineva care vrea s lucreze asupra lui nsui, este s i schimbe modul n care se apreciaz pe sine. Acesta nu trebuie s-i nchipuie, nu numai s cread sau s i se par, ci trebuie s vad n el nsui lucruri pe care nu le-a vzut pn atunci, s le vad literalmente. Aprecierea sa nu se va putea schimba niciodat att timp ct el nu vede nimic n sine nsui. Iar pentru a vedea, el trebuie s nvee s vad; aceasta este prima iniiere a omului n ceea ce privete auto-cunoaterea. n primul rnd trebuie s tie ce anume trebuie s priveasc. Cnd tie, trebuie s fac eforturi, s-i pstreze atenia, s priveasc n mod constant, cu perseveren. Numai prin meninerea ateniei i neuitnd s priveasc, ntr-o zi, poate, va capabil s vad. Dac vede o dat, atunci va putea vedea i a doua oar, iar dac va continua aa, atunci nu va mai putea s nu vad. Aceasta e starea pe care trebuie s o cutm, elul observaiilor noastre; de aici se va nate adevrata dorin, o dorin irezistibil de a deveni: din reci vom deveni calzi, plini de vibraie; vom atini de propria noastr realitate. Astzi nu avem altceva n afara iluziei despre ceea ce suntem. Gndim n termeni prea buni despre noi nine. Nu ne respectm. Pentru a m respecta, trebuie s recunosc n mine o parte care este deasupra altor pri i atunci atitudinea mea despre aceast parte va purta mrturia respectului pe care eu o am pentru ea. n acest fel trebuie s ma respect pe mine nsumi. Iar relaiile mele cu ceilali trebuie s e guvernate de acelai respect. Trebuie s nelegei c toate celelalte uniti de msur - talent, educaie, cultur, geniu - sunt schimbatoare, i se refer la detalii. Singura msur exact, singura imuabil, obiectiv i real este msura dat de vederea interioar. Eu vad - Eu m vd pe mine nsumi - prin aceasta ai msurat. Cu o parte adevarat, mai nalt, ai msurat o alta parte mai joas, la fel de reala i ea. Iar aceast msuratoare, denind prin ea nsi rolul ecrei pri, v va duce ctre respectul pentru voi niv. ns vei vedea c asta nu e uor. i nu este ieftin. Trebuie s pltii din plin. Pentru ru platnici, oameni lenei, parazii, nu este nicio speran. Trebuie s pltii, s pltii mult i imediat, s pltii n avans. S pltii cu voi niv. Prin eforturi sincere, contiicioase, dezinteresate. Cu ct suntei mai pregtii s pltii fr s precupeii, fr s triai, fr nicio falsicare, cu att mai mult vei primi. Iar din acel moment ncolo, v vei familiariza cu natura voastr. i vei vedea toate trucurile, nesinceritile la care recurge natura voastr pentru a nu plti cu bani pein. Pentru c trebuie s pltii cu teoriile voastre luate de-a gata, cu convingerile voastre adnc nrdcinate, cu prejudecile voastre, cu conveniile, cu mi place i Nu-mi place. Fr trguial, n mod cinstit, fr s emitei pretenii. ncercnd n mod sincer s vedei pe msur ce oferii banii vostri fali. ncercai pentru o clip s acceptai idea c nu suntei ceea ce credei c suntei, c v supraestimai, c de fapt, v minii pe voi niv. C ntotdeauna v minii pe voi niv, n ecare moment, toat ziua, n ntreaga voastr via. Continuare n pag. a III-a

colile din Vulcan i-au primit elevii n cas nou

Vrei s fi corect i la timp informat?

ACCESEAZ

www. timnews.ro.
Ca n ecare an, toate unitile de nvmnt de pe raza municipiului Vulcan au avut parte de lucrri de reparaii i igienizare necesare, n vederea nceperii n bune condiii a noului an colar. La un numr de 5 coli generale, investiiile au fost, capitale. Edilii Vulcanului au reuit s atrag n acest scop, resurse nanciare nerambursabile n sum total de 12,1 milioane de lei, accesnd un program de nanare al Uniunii Europene. Astfel, colile generale nr. 1, 3, 4, 5 i 6 din Vulcan au cunoscut, pe perioada vacanei de var, transformri spectaculoase. Pentru c, n ciuda rapiditii cu care s-a lucrat, pentru a nu se face niciun rabat la calitate, lucrrile au fost un pic ntrziate, primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a vizitat, toate antierele de la cele 5 coli, pentru a se asigura c noul an colar se va derula fr probleme. n anumite locuri s-a lucrat mai intens, n altele locuri a fost ceva mai mult de lucru. Cert este c n toate colile din Vulcan anul colar 2011-2012 a nceput luni, 12 septembrie. Excepie face coala general nr. 1 Teodora Lucaciu, acolo unde nu am reuit s ne ncadrm n grac, astfel nct s putem primi copiii n slile de clas. Am gsit ns o soluie i, pentru cteva luni, copiii de la coala 1 vor nva la coala nr. 5 din Vulcan. n ceea ce privete elevii de la colile nr. 4 i nr. 6 pot s v spun c acetia au nceput noul an colar n cas nou, pentru c aici lucrrile la interioare au fost nalizate, iar cele la exterior sunt ntr-un stadiu extrem de avansat, practic mai necesitnd doar cteva retuuri. i la coala 5 suntem n grac, mai avem practic de nalizat doar cteva lucrri de exterior, este concluzia la care a ajuns primarul Gheorghe Ile dup inspecia fcut.

Vei gsi tiri , imagini i nregistrri care te intereseaz din sfera economicului, politicului, vieii culturale i sportive

Pedofilii, pedepsii cu cel puin 10 ani de nchisoare

Constrangerea unui copil la activitati sexuale va pedepsita cu cel putin zece ani de inchisoare, potrivit unui proiect de directiva al Consiliului UE. De sanctiuni dure ar putea avea parte si cei care promoveaza pornograa pe internet si turismul sexual in toata Uniunea Europeana. Consiliul UE si Parlamentul European au convenit asupra acestui proiect in luna iunie, iar acesta ar trebui sa devina act cu putere de lege pana la sfarsitul anului 2011, dupa adoptarea formala de catre cele doua institutii. Statele membre vor avea la dispozitie doi ani pentru a transpune directiva in legislatia nationala. PEDEPSE CU INCHISOAREA PENTRU ABUZUL SI EXPLOATAREA COPIILOR. Potrivit proiectului de directiva, obligarea unui copil sa asiste la activitati sexuale (abuz) este un fapt pasibil de aplicarea unei pedepse cu inchisoarea de cel putin un an, in timp ce pentru constrangerea unui copil la activitati sexuale se prevede o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin zece ani. Proiectul mai stabileste ca pedepsele minime pentru abuzul asupra copiilor si exploatarea sexula a acestora vor putea ajunge si pana la 10 ani de inchisoare, in functie de natura infractiunii. Totodata, vizionarea de acte pornograce la care participa copii (exploatare) se va pedepsi cu inchisoarea de doi ani, iar pentru constrangerea unui copil sa practice prostitutia se va aplica o pedeapsa cu inchisoarea de minim 10 ani. Poiectul de directiva prevede si o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin un an pentru detinerea de pornograe infantila (cu unica exceptie a situatiilor in care materialul pornograc este detinut in scopuri de ancheta) si privarea de libertate timp de cel putin trei ani pentru producerea de material pornograc infantil. In plus, proiectul de act legislativ adauga la lista infractiunilor ademenirea pe internet, care se refera la abordarea copiilor in camere de chat sau pe forumuri cu intentia de a abuza sexual de acestia. COMBATEREA PORNOGRAFIEI INFANTILE PE INTERNET SI A TURISMULUI SEXUAL. Conform prevederilor din proiectul de directiva, statele membre vor avea obligatia de a asigura eliminarea imediata a site-urilor care contin pornograe infantila gazduite pe teritoriul lor, precum si de a urmari eliminarea site-urilor de aceeasi natura gazduite in alte state. Statele membre vor putea sa blocheze accesul la astfel de site-uri. Pentru ademenirea pe internet care are drept rezultat productia de pornograe infantila sau abuzul asupra copiilor se va adauga cel putin un an la pedeapsa maxima aplicabila. Continuare n pag. a III-a

Continuare n pag. a III-a

DESPRE GRATUITILE PENTRU MINERII PENSIONARI

Directorul general al CNH, Constantin Jujan a declarat cu puin timp n urm n cadrul unei ntlniri cu reprezentanii pensionarilor din Valea Jiului, care a avut loc la Petroani n prezena prefectului judeului Hunedoara, Attila Dezsi c, n cel mai scurt timp, gratuitile acordate pensionarilor din minerit probabil s fie reluate. Jujan a precizat c acordarea acestor gratuiti la plata energiei electrice, prevzute n Contractul Colectiv de Munc al salariailor CNH, depind de aprobarea i ncasarea subveniei pentru minerit acordate Companiei n baza Directivei Europene 787. Dei Primul Ministru Emil Boc a anunat c a dispus deblocarea subveniei pentru minele neviabile din cadrul CNH n baza Directivei Europene 787, circuitul banilor spre bugetul CNH nu pare a fi unul att de simplu. Cu toate acestea, directorul general al CNH crede c termenul de 1 octombrie pentru reluarea plii gratuitilor ctre pensionari ar putea fi unul realist. Suntem ntr-o faz final pentru a obine aprobarea Bruxelles-ului privind acordarea subveniei de stat, iar n momentul cnd o vom primi atunci va intra n procedur la Ministerul Finanelor i vom primi banii. n momentul n care vom primi subvenia, i pensionarii vor beneficia din nou de faciliti. Eu cred c acest lucru se va realiza din luna octombrie, pentru c tot n luna octombrie vor trebui pltii i disponibilizaii, iar fr aceast subvenie nu se poate a de, clarat Constantin Jujan, directorul general al CNH. Plata gratuitilor ctre pensionarii din minerit a fost suspendat la finele anului trecut, dup ce Compania Naional a Huilei a rmas fr subvenia de stat, fiind nevoit s funcioneze de la nceputul anului doar din propria activitate economic. Plata gratuitilor pentru pensionari nsumeaz un efort anual de 10.000.000 de lei pentru bugetul CNH. (Sergiu VINAN)

Invitatii emisiunii:

TOMA COCONEA SI OVIDIU PIRTEA

Un ziar al Vii Jiului cu difuzare judeean

Citii varianta electronic a ziarului i facei comentarii la adresa www. cvj.ro

Nr. 746

Pag. 2

MULTE EVENIMENTE NEDORITE

SANCIUNI PENTRU ACTIVITI COMERCIALE ILICITE. Jandarmii hunedoreni care asigurau ordinea public cu ocazia Festivalului Berii din municipiul Hunedoara, organizat la sfritul sptmnii trecute, au depistat trei persoane care desfurau activiti comerciale ilicite. Jandarmii i-au depistat pe Vasile C. n vrst de 19 ani, domiciliat n municipiul Bucureti i pe Vasile C. n vrst de 29 ani, domiciliat n localitatea Tecuci, care ofereau spre vnzare aparate electronice (aparate de masaj, igri electronice) a cror provenien nu a putut dovedit. De asemenea, jandarmii l-au depistat pe Marius R. n vrst de 19 ani, domiciliat n municipiul Bucureti, care oferea spre vnzare produse cosmetice n alte locuri dect cele autorizate de administraia public local. Jandarmii au sancionat contravenional cele trei persoane cu amend n valoare de 1.000 lei ecare, n conformitate cu Legea 12/1990 i au ridicat n vederea conscrii bunurile care fceau obiectul activitii comerciale ilicite. DOSAR DE CERCETARE PENAL FINALIZAT DE OFIERII SERVICIULUI DE INVESTIGARE A FRAUDELOR CU PROPUNERE DE TRIMITERE N JUDECAT. Oerii Serviciului de Investigare a Fraudelor au nalizat cercetrile n dosarul penal privind pe nvinuiii B. F., de 39 de ani i D. C., de 36 de ani, administratori ai unor societi comerciale din Petroani, cercetai pentru svrirea infraciunilor de evaziune scal, bancrut frauduloas i transmitere ctiv a prilor sociale. n urma cercetrilor, poliitii au stabilit faptul c nvinuitul B. F., n cursul anului 2006, a declarat ctiv sediul social al societii n vederea sustragerii de la efectuarea vericrilor nanciar-scale i a cesionat ctiv prile sociale deinute la rma pe care o administra. De asemenea, cei doi suspeci, n perioada 2006 2007, au nregistrat n evidenele contabile ale societilor pe care le administrau cheltuieli care au la baz operaiuni comerciale ctive, crend un prejudiciu bugetului de stat n valoare de 1.819.778 lei, prin neplata T.V.A. i a impozitului pe prot. Dosarul penal a fost naintat Parchetului de pe lng Judectoria Petroani cu propunere de trimitere n judecat. LUCIAN D., DE 45 ANI, DIN MUNICIPIUL VULCAN, n timp ce conducea un moped pe bulevardul Mihai Viteazu din municipiul Vulcan, nu a pstrat o distan sucient fa de autoturismul condus de ctre numitul Ioan ., de 42 de ani, din Vulcan, care inteniona s vireze stnga pe str. Mohora, intrnd n coliziune lateral cu acesta. n urma coliziunii au rezultat doar pagube materiale. Cei doi conductori au fost testai cu aparatul etilotest, stabilindu-se faptul c mopedistul avea o concentraie de 1,09 mg/l, alcool pur n aerul expirat, n timp ce conductorul auto nu se aa sub inuena buturilor alcoolice. N DATA DE 19.09.2011, n jurul orei 16.00, Alexandru P., de 19 ani, din Petroani, n timp ce conducea un autoturism pe B-dul 1 Decembrie 1918 din Petroani, din direcia Piaa Victoriei spre Livezeni, a surprins i accidentat uor pe Elena B., de 68 de ani din Petroani, care se angajase n traversarea arterei rutiere prin loc special amenajat i semnalizat cu indicatoare i marcaje rutiere. Victima a fost internat la Spitalul de Urgen Petroani pentru acordarea de ngrijiri medicale. Conductorul auto nu se aa sub inuena buturilor alcoolice, ns poliiii au recoltat probe de snge n vederea stabilirii alcoolemiei, att lui ct i victimei. n cauz s-a ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunii de vtmare corporal din culp. N DATA DE 18.09.2011, n jurul orei 00:30, a fost depistat n trac CLAUDIU N., de 28 ani, din Petrila, n timp ce conducea un autoturism pe str. Republicii, din Petrila, iar n urma testrii cu aparatul alcoolscop s-a constatat c avea o concentraie alcoolic de 0,40 mg/l alcool pur n aerul expirat. n urma vericrilor efectuate n bazele de date ale poliiei s-a constatat c brbatul nu posed permis de conducere. n cauz s-a ntocmit dosar de cercetare penal. N DATA DE 18.09.2011, n jurul orei 12.05, PETRONELA B., de 33 ani, din Deva, n timp ce manevra un autoturism ncercnd s parcheze ntr-o parcare amenajat de pe str. Mihai Eminescu din Deva, din cauza experienei reduse n conducere i a neateniei, a pierdut controlul volanului i accidentat o minor n vrst de 6 ani, din Deva, care se aa pe trotuar, dup care s-a oprit cu autoturismul pe zona verde din faa blocului. n urma evenimentului rutier a rezultat rnirea uoar a minorei, care a rmas sub supraveghere la Spitalul Judeean Deva. IERI, N JURUL OREI 18:45, conductoarea unui autoturism, RAMONA O., de 43 ani, din Ortie, n timp ce circula pe D.J.705 A, pe raza n satului Bucium, din direcia Ortioara de Sus - Ortie, l-a surprins i a accidentat pe DACIAN C., de 18 ani, domiciliat n comuna Ortioara de Sus, care a ptruns cu bicicleta, de pe o strad lateral, n D.J. 705 A, fr s se asigure corespunztor. n urma accidentului, a rezultat rnirea grav a biciclistului, care a fost transportat cu ambulana la Spitalul Municipal din Petroani. CISTERN NCRCAT CU BUTAN GAZ LICHEFIAT RSTURNAT PE DN 68A N JUDEUL HUNEDOARA. Pe fondul neadaptrii vitezei ntr-o curb deosebit de periculoas, pe raza localitii Ohaba, comuna Dobra din judeul Hunedoara, o cistern ncrcat cu 19 tone de butan gaz licheat (GPL) s-a rsturnat pe partea carosabil blocnd un sens de mers i, n cdere, a acroat un autoturism. Autocisterna se deplasa pe DN 68 A dinspre Deva spre Timioara. Evenimentul rutier s-a soldat cu rnirea uoar a oferului autoturismului acesta ind transportat la Spitalul judeean de Urgen din Deva pentru a primi ngrijiri medicale. La faa locului s-au deplasat, de urgen, echipe complexe de intervenie ale Ministerului Administraiei i Internelor (Inspectoratul Judeean pentru Situaii de Urgen, Inspectoratul judeean de Poliie i Inspectoratul de Jandarmi judeean) mpreun cu reprezentani ai Grzii de Mediu Hunedoara i ai Autoritii Rutiere Romne Hunedoara care au izolat zona pe o poriune de cteva sute de metri din motive de securitate. Nu exist scurgeri de substan din vehicul. Tracul rutier a fost blocat n totalitate. S-a acionat preventiv de ctre echipele de intervenie, iar forele de ordine aate la locul incidentului au asigurat perimetrul pn la reluarea tracului i eliminarea oricror pericole.

MEREU PREZENI UNDE ESTE NEVOIE

Interviu cu ing. ec. CRISTIAN FLORIN MOLDOVAN prim-comisar COMISARIATUL JUDEEAN HUNEDOARA AL GRZII NAIONALE DE MEDIU impact asupra mediului. - Suntem mereu prezeni unde este nevoie de activitatea noastr. Chiar astzi (ziua dialogului nostru ) am fost informai telefonic c pe Canalul Batiz n urma polurii apei s-a constatat mortalitate piscicol. Am alertat echipa noastr de poluare i S.G.A. i ne-am deplasat imediat la faa locului. Am depistat fenomenul i identicat cu operativitate locul de unde s-au evacuat substanele care au condus la mortalitatea petelui. S-au preluat probe, determinndu-se faptul c, au fost eliminai n ap detergeni i carburani, fptuitorul rmnnd s plteasc o amend ntre 30.000 60.000 RON. - Monitorizai productorii, importatorii i distribuitorii de substane i preparate periculoase ? - Da. Urmrim cu atenie pe toi agenii economici care dein substane periculoase ntr-o form sau alta, unii care lucreaz cu ele i alii care au lucrat i le mai dein n stoc, n magazii. i vericm i-i obligm pe acetia din urm s le elimine prin metode specice i rme specializate. Interesant e faptul c, avem deja 4 sesizri penale, procurorii stabilind n poda legii neurmrire penal. - Pe linia ariilor protejate ce ne putei puncta ? - Un interes deosebit acordm i n acest sens. Nu de alta, dar Jud. Hunedoara beneciaz de 1 parc natural i 2 naionale i 42 arii protejate, acestea ocupnd 25% din suprafaa Judeului. Pe acest fond, rspundem solicitrilor unor O.N.G.uri, custozilor de arii protejate i reprezentanilor societii civile, privind respectarea regulilor de protecie a mediului. i n acest caz, am deschis dosare penale pentru tieri de arbori i desfurare de activiti comerciale n interiorul unor arii protejate i nu n ultimul rnd pentru deviere a unor cursuri de ap sau degradare de tufuri calcaroase n aria protejat Boblna. De adugat aici, c, pe agenda noastr de lucru se a i urmrirea respectrii msurilor de prevenire i combatere a unor aciuni de distrugere a habitatelor naturale, ca de altfel a acelora ce au efect negativ asupra conservrii orei i faunei slbatice.

-Care sunt atribuiile Grzii Naionale de Mediu? - Mai inti, atribuiunile sunt sunt n domeniul controlului polurii, a substanelor i preparatelor periculoase, ca de altfel a biodiversitii i ariilor naturale protejate. - S vorbim despre activitile cu

Ferii-v de escroci !
A.N.P.C.P.P.S. Romnia i prezint mai jos, cele mai ntlnite cazuri de escrocherie si ce trebuie s faci dac eti chiar tu victima! n cazul n care ai fost pclit s achiziionezi un produs sau un serviciu Contacteaz asociaiile de protecie a consumatorului locale i raporteaz nelciunea. Ai n vedere dou opiuni: posibilitatea existenei unei perioade de ateptare (pentru returnarea produselor) sau negocierea unei rambursri (mai ales n cazul n care comerciantul este din ar). n cazul n care cineva a accesat contul tu online, contul bancar sau a obinut date despre cardul de credit Sun de ndat instituia nanciar astfel nct contul s e nchis ct mai curnd posibil, n acest fel limitndu-se suma de bani pe care o pierzi. Instituiile bancare pot, de asemenea, efectua o operaie de refuz de plat (inversare tranzacie) dac se consider c s-a efectuat o tranzacie frauduloas prin cardul tu de credit. Nu folosi datele de contact ce sunt menionate n e-mailuri sau website-uri ce par suspecte - probabil c acestea sunt false i te conduc ctre un escroc. Vei putea gsi date de contact legitime n cartea de telefon, n extrasul de cont bancar sau pe versoul cardului bancar. n cazul n care escrocheriile privesc tratamente medicale Nu mai consuma pastile sau substane ce nu sunt sigure! Consult un medic sau un alt specialist n medicin i informeaz-l cu privire la tratamentul medical, pe care l-ai cumprat luai (ia cu tine, cu scopul de a arta medicului, orice tip de substan, inclusiv ambalajul). De asemenea, informeaz medicul dac ai sistat orice tip de tratament pe care l urmai nainte de neltorie. n cazul n care ai trimis bani cuiva pe care l bnuieti a escroc. Dac ai trimis bani prin transfer electronic de fonduri (online) contacteaz de ndat instituia nanciar. Dac acetia nu au procesat nc transferul, acesta poate anulat. Dac ai trimis un cec contacteaz de ndat instituia nanciar. Dac escrocul nu a ncasat nc cecul, aceast poate anulat. Dac ai trimis bani printr-un serviciu de telegraf (de ex. Western Union), contacteaz, de ndat, compania care i-a oferit serviciul. Dac eti foarte rapid, transferul se poate opri. Dac ai fost pclit de ctre un comerciant sau vnztor din u n u Poi protejat de legi care i asigur o perioad de ateptare, n timpul creia ai dreptul s anulezi un acord sau contract pe care l-ai semnat. Dac foloseai calculatorul n timp ce ai fost nelat, este posibil ca un virus sau un alt software duntor s e nc n calculatorul tu. Efectueaz o vericare complet a sistemului folosind un software de securitate sigur. Dac nu ai instalat n calculator un software de securitate (de ex. programe de scanare virui su rewall) un specialist n calculatoare te poate ajuta s alegi unul. n cazul n care escrocheria implic telefonul mobil Sun compania de telefonie i informeaz-i cu privire la cele ntmplate.

A consemnat, Ioan Vlad DATORIA EXTERN A LIBIEI FA DE ROMNIA, N ATENIA PARLAMENTULUI EUROPEAN

Parlamentul European a decis trimiterea unei delegaii n Libia, n perioada 2 - 4 noiembrie. Printre alte teme de securitate internaional, delegaia Parlamentului European dorete, cu ocazia vizitei la Tripoli, i discutarea datoriei externe a Libiei. Sperm ca noul Guvern al Libiei s aib o poziie concret i pozitiv fa de datoriile sale externe, astfel nct Romnia s i recupereze creanele n ct mai scurt timp. innd cont de situaia actual din aceast ar, ar indicat s se ia n calcul, de ctre creditori, o ealonare a plilor, a declarat europarlamentarul Petru Luhan, vice-coordonator al Sub-Comisiei pentru Securitate i Aprare din cadrul Parlamentului European. Statul romn are de recuperat o datorie de peste 60 de milioane de dolari de la Libia, sum ce provine din exporturi de arme i din lucrri de construcii realizate n Libia de ctre rme din Romnia, n baza Acordurilor de colaborare semnate n anii 1974, 1979, 1981 i 1984. Datoria extern a Libiei este de 3,3 miliarde dolari.

PRIMARIA MUNICIPIULUI VULCAN

ROMNIA, jud. HUNEDOARA, Loc. VULCAN 336200, str. B-dul M. Viteazu nr.31, tel.0254/570340; 570011, mobil: 0723191333 fax.0254/571910 web: www.e-vulcan.ro; e mail: primvulcan@yahoo.com; cod fiscal 4375267

ANUN
Primaria municipiului Vulcan i mai multe institu ii s-au al turat deja echipei Let`s Do It, Romnia! pentru a participa la campania de cur enie, care se va desf ura pe 24 septembrie. Vulc nenii care doresc s se al ture echipei Let`s Do It, Romania! pot s se nscrie pe site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro., la sec iunea Vreau s m nscriu!, sau pot veni direct la sediul Prim riei municipiului Vulcan, unde vor primi mai multe informa ii. (cam. 36, Inspector Protec ia Mediului ing. Daniela T n sescu.) PRIMAR, Ing. GHEORGHE ILE

AGEN IA JUDE EAN

AGEN IA NA IONAL

PENTRU OCUPAREA FOR EI DE MUNC

PENTRU OCUPAREA FOR EI DE MUNC

ROMNIA

HUNEDOARA

nregistrat ca operator de date cu caracter personal sub num rul 495

COMUNICAT DE PRES
Agen ia Jude ean pentru Ocuparea For ei de Munc Hunedoara organizeaz vineri, 23 septembrie 2011

BURSA LOCURILOR DE MUNC

PENTRU ABSOLVEN I

Ac iunea se va desf ura in re eaua teritorial a agen iei, respectiv n DEVA, SIMERIA, HUNEDOARA, OR TIE, C LAN, HA EG, PETRO ANI, LUPENI, VULCAN, BRAD, ntre orele 900 1300. Obiectivul principal al acestui eveniment l constituie cre terea gradului de ocupare pentru absolven i, nefiind excluse alte categorii de persoane aflate n c utarea unui loc de munc , prin ntlnirea direct a cererii cu oferta de locuri de munc , n condi iile unei concuren e loiale i transparente, care s permit realizarea unui echilibru ntre acestea, n timpul cel mai scurt. Angajatorilor care particip la burs li se va asigura posibilitatea de a beneficia de subven ii acordate pentru angajarea absolven ilor, conform Legii nr. 76/2002. Participan ilor la BURS le va fi distribuit num rul 45 al publica iei lunare a AJOFM Hunedoara, PIA A MUNCII de Hunedoara. Acesta cuprinde o serie de informa ii de interes public, precum i lista locurilor de munc existente n jude . De asemenea, exist o sec iune dedicat ofertelor de munc provenite din spa iul comunitar. Agen ii economici din jude pot depune oferte de locuri de munc vacante pn n data de 23 septembrie 2011 la A.J.O.F.M. Hunedoara, Deva, Pia a Unirii, nr. 2, tel. 0254.216.151 sau la cea mai apropiat agen ie local pentru ocuparea for ei de munc . DIRECTOR EXECUTIV, Vasile C. IORGOVAN VELICHI

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Pag. 3

Nr. 746

COMUNICAT DE PRES

Prevenirea infraciunilor contra patrimoniului - n special a furturilor din locuine reprezint o prioritate pentru poliitii I.P.J. Hunedoara. n actualul context economic, tot mai muli rufctori prot de buna credin i onestitatea oamenilor simpli. S-a observat faptul c n tot mai multe cazuri, locuinele sunt sparte din cauza naivitii i a bunvoinei proprietarilor. Muli dintre ceteni deschid cu uurin ua scrii oricui sun la interfon, iar la apartamente procedeaz la fel, fr a se uita pe vizor, chiar dac nu ateapt pe nimeni n vizit. Poliitii din cadrul I.P.J. Hunedoara, structurile de prevenire, judiciar i proximitate, au realizat un mic experiment n municipiul Deva pentru a testa vigilena proprietarilor de locuine. Astfel, poliitii au sunat la 9 apartamente din blocuri prevzute cu interfon, din cartiere diferite din Deva, folosind caliti false precum: reprezentani de la cablu, de la gaz i distribuitori de pliante promoionale iar n toate cazurile, proprietarii au deschis fr reinere ua scrii. Cu aceeai naivitate, au deschis larg i ua aparta-

mentelor fr a se uita pe vizor sau a pune ntrebri, nainte de a deschide. Tot aa procedeaz i infractorii care, opereaz sub fals calitate i reuesc s pcleasc proprietarii, intrnd n apartamente i furnd bunuri de valoare (bani i bijuterii din aur). Astfel, poliitii hunedoreni au realizat o aciune de informare a publicului larg. Poliitii au distribuit pliante informative i au postat la intrarea n scara blocurilor ae preventive destinate temei abordate. Pentru a nu deveni victime ale hoilor din locuine, poliitii le recomand tuturor cetenilor s e mult mai vigileni i s nu deschid ua scrii persoanelor necunoscute ce sun la interfon, iar dac acestea sun la u, s se uite ntotdeauna pe vizor nainte de a deschide. Dac nu ateapt pe nimeni n vizit i nu cunosc persoanele, este recomandabil s nu se deschid ua.

Expoziia - Prelucrarea artistic a lemnului

Muzeul de Etnograe i Art Popular Ortie n colaborare cu Consiliul Judeean Hunedoara, Muzeul Civilizaiei Dacice i Romane Deva, colecionari i meteri populari din judeul Hunedoara, au vernisat, la sediul muzeului din Ortie, expoziia temporar Prelucrarea artistic a lemnului. Expoziia a fost organizat cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, iniiate de ctre Consiliul Europei i Uniunea European. Evenimentele organizate cu aceast ocazie au avut ca scop contientizarea comunitilor locale de existena i valoarea patrimoniului naional, de faptul c acesta trebuie pus n valoare, protejat i conservat deoarece este parte a zestrei naionale pe care avem datoria civic i moral de a o transmite generaiilor viitoare. De asemenea, publicul, prin obiectele expuse, trebuie educat n privina respectrii i promovrii meseriilor tradiionale care ne denesc prolul etnic i care au contribuit n decursul timpului la dezvoltarea economic a comunitilor locale i naionale. Expoziia a cuprins bunuri aate n patrimoniului muzeului dar i n coleciile unor persoane particulare, unii dintre acetia ind i meteri i creatori populari (Simu Grec din Haeg i Pera Constantin din HomorodVleni). Unele piese au fost inedite, altele doar reprezentative pentru creaia popular romneasc, ns toate acestea constituind materializri ale creativitii poporului romn. Publicul poate vizita aceast expoziie n perioada 17 septembrie 30 octombrie 2011, zilnic, cu excepia zilei de luni, ntre orele 10-18.

SESIZRI LA 112
PETROANI. Un brbat care a murdrit cu vopsea ecranul unui ATM a fost identicat de poliiti la scurt timp de la comiterea faptei. Poliia Municipiului Petroani a fost sesizat telefonic cu privire la faptul c ATM-ul unei bnci comerciale din localitate a fost murdrit prin vopsirea ecranului exterior cu vopsea ce culoare albastr. Poliitii care s-au deplasat la faa locului au vizionat imaginile surprinse de camerele de supraveghere i au reuit la scurt timp identicarea persoanei suspecte de comiterea faptei. Acesta se numete P. ., de 40 de ani, din Petroani i se externase n cursul acestei diminei din secia de psihiatrie a Spitalului de Urgen Petroani. Brbatul a fost condus la Sediul Poliiei Municipiului Petroani pentru luarea msurilor legale, n cauz ind ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunii de distrugere. Dac se va dovedi c a avut discernmnt n momentul comiterii faptei i va gsit vinovat de instana de judecat, brbatul risc pedeapsa cu nchisoarea de la o lun la trei ani sau amend. POLIIA ORAULUI PETRILA a fost sesizat de ctre un brbat din Petrila cu privire la faptul c un copil a czut de la etajul 4 al unui bloc de locuine de pe str. Muncii. n urma vericrilor efectuate s-a stabilit faptul c biatul, de 1 an i 2 luni, se aa n locuin mpreun cu nc patru copii minori, ind lsai nesupravegheai de mama lor. La plecarea mamei din locuin B.F. dormea , dar la scurt timp s-a trezit , s-a urcat pe marginea patului situat lng fereastr , apoi pe pervazul geamului lsat deschis, de unde a czut pe o copertin de la etajul 2 al imobilului, apoi pe sol. Minorul a fost transportat la spital cu multiple leziuni i fracturi, unde a rmas internat, starea sa ind stabil. n cauz a fost ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunii de rele tratamente aplicate minorului, totodat, ind anunat i Direcia General de Asisten Social i Protecia Copilului. PRINS N FLAGRANT, IMEDIAT DUP CE A SECIONAT PESTE 70 DE METRI DE CABLU TELEFONIC. n data de 15 09 2011, la ora 02:05, o patrul de siguran public din cadrul Poliiei Municipiului Hunedoara a observat, pe bulevardul Libertii din Hunedoara patru persoane care la apariia patrulei de poliie au fugit, abandonnd la faa locului doi colaci de cablu telefonic. n urma urmririi acestor persoane a fost prins, n incinta stadionului din localitate unul dintre suspeci, ALEXANDRU B., de 18 ani, din Hunedoara. Echipa operativ care s-a deplasat la faa locului mpreun cu reprezentantul societii pgubite, n urma vericrilor efectuate a stabilit c suspecii au secionat 76 de metri de cablu de telefonie din canalizaia reelei de telecomunicaii situat pe strada Gheorghe Bariiu, cu intenia de a-l valorica la un centru de colectare a erului vechi. n cauz, cercetrile vor continuate de ctre lucrtorii Biroului Investigaii Criminale n vederea depistrii celorlalte persoane participante la furt i pentru stabilirea ntregii activiti infracionale a acestora. SUSPECI DE FURT CALIFICAT, REINUI DE POLIITI DUP CE AU SUSTRAS BUNURI N VALOARE DE PESTE 5.200 LEI DINTRO SOCIETATE COMERCIAL. n data de 16.09.2011, n jurul orei 21:45, poliiti din cadrul Biroului de Investigaii Criminale Deva au luat msura preventiv a reinerii pentru 24 de ore a lui NICOLAE L., de 33 ani, din municipiul Deva, pentru svrirea infraciunii de furt calicat. n urma cercetrilor efectuate, poliitii au stabilit c, n cursul nopii de 15/16.09.2011, brbatul mpreun cu ali doi suspeci au ptruns prin efracie ntr-un magazin din Deva, de unde au sustras produse n valoare total de 5.251 lei. NICOLAE L. a fost depus n Centrul de Reinere i Arestare Preventiv al IPJ HUNEDOARA, urmnd s e prezentat Parchetului de pe lng Judectoria Deva, cu propunere de arestare preventiv. La data de 17.09.2011, poliitii Biroului de Investigaii Criminale Deva au luat msura preventiv a reinerii pentru 24 de ore a nvinuitului IOAN M., de 19 ani, din municipiul Deva, despre care au stabilit c a luat parte la furtul din noaptea de 15/16.09.2011. n data de 17.09.2011, cei doi suspeci au fost prezentai magistrailor cu propunere de arestare preventiv, n cazul IOAN M., Judectoria Deva lund msura preventiv a interdiciei de a prsi localitatea pe o perioad de 29 zile. Referitor la cellalt suspect, s-a dispus aceeai msur de ctre Parchetul de pe lng Judectoria Deva. Poliitii continu cercetrile n acest caz, n vederea documentrii ntregii activiti infracionale a suspecilor. CERCETAT DE POLIITI PENTRU FURT DINTR-UN GARAJ DIN PETROANI, DUP CE A FOST REINUT DE NSUI PROPRIETARUL GARAJULUI. n ziua de 18.09.2011, la ora 17:28, oerul de serviciu din cadrul Poliiei Municipiului Petroani a fost sesizat un brbat n vrst de 70 de ani, din Petroani, despre faptul c a observat o persoan de sex masculin care a ptruns ntr-un garaj situat pe str. Saturn. Brbatul s-a decis s l nchid pe suspect n interiorul garajului cu ajutorul unui lact, anunnd ulterior poliia. Poliitii care s-au deplasat la faa l-au identicat n interiorul garajului pe SORIN A., de 22 de ani, din Petroani, care a fost condus la sediul poliiei n vederea continurii cercetrilor. Poliitii au stabilit c suspectul a ncercat s sustrag din garaj o canistr din plastic de 60 litri, n valoare de 100 lei. n cauz se efectueaz cercetri sub aspectul svririi infraciunii de furt calicat, cu suspectul n stare de libertate. N NOAPTEA DE 17/18.09.2011, andu-se n exercitarea atribuiunilor de serviciu pe strada Independenei din municipiul Petroani, poliitii din cadrul Biroului de Ordine Public au observat trei persoane suspecte avnd asupra lor mai multe componente din metal. n momentul n care au fost somai n vederea legitimrii, suspecii au fugit, abandonnd bunurile pe care le transportau. Poliitii au reuit identicarea unuia dintre suspeci, FLORIN D., de 19 ani, din Petroani, care a fost condus la sediul poliiei, unde s-a stabilit c bunurile au fost sustrase din curtea unei locuine situate pe strada Coasta din municipiul Petroani. Prejudiciul a fost recuperat, iar poliitii continu cercetrile n vederea depistrii celorlali doi suspeci i a stabilirii ntregii activiti infracionale a acestora. N DATA DE 16.09.2011, poliitii Poliiei Municipiului Vulcan au reuit depistarea i arestarea lui GIGEL I., pe numele cruia Judectoria Timioara a emis un mandat de executare a pedepsei nchisorii prin care l-a condamnat la o pedeaps de un an i 4 luni de nchisoare, pentru svrirea infraciunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fr a poseda permis de conducere. Brbatul a fost n Penitenciarul Brcea, n vederea executrii pedepsei nchisorii. JANDARMII HUNEDORENI au depistat n data de 16 septembrie a.c., n jurul orei 04.00, n municipiul Deva, dou persoane care transportau cu ajutorul unui crucior cinci panouri de gard, din metal. Cele dou persoane, Mihai N. n vrst de 47 ani i Constantin B. n vrst de 51 ani, ambii domiciliai n municipiul Deva au declarat c au gsit panourile metalice depozitate n apropierea unui gard i intenionau s le comercializeze la un centru de colectare a erului vechi. Jandarmii au ntocmit n cauz acte de constatare cu privire la svrirea faptei de furt calicat, care vor naintate pentru continuarea cercetrilor Parchetului de pe lng Judectoria Deva. Cele cinci panouri metalice au fost restituite proprietarului care le folosea ca materiale de contrucie.

Biroul de Relaii cu Publicul

Pedofilii, pedepsii cu cel puin 10 ani de nchisoare

Urmare din pag I
In ceea ce priveste turismul sexual, directiva va face posibila urmarirea penala a resortisantilor UE pentru infractiuni asociate abuzului asupra copiilor comise in afara teritoriului UE, masura care ar trebui sa contribuie la scaderea cererii de servicii sexuale. In plus, statele membre vor avea obligatia de a asigura pedepsirea organizarii de circuite turistice in astfel de scopuri. PROTEJAREA SECTORULUI INGRIJIRII COPIILOR SI A VICTIMELOR ABUZURILOR SAU EXPLOATARII. Pedolii nu vor putea obtine locuri de munca in sectorul ingrijirii copiilor in nicio zona a Uniunii Europene, potrivit proiectului, care prevede posibilitatea ca viitorii angajatori din acest sector sa solicite si sa primeasca informatii despre condamnarile anterioare ale candidatilor, inclusiv in cazul in care candidatii sunt resortisanti ai altor state membre ale UE. In ceea ce priveste protejarea victimelor abuzurilor sau exploatarilor, acestea se vor bucura de o atentie speciala in timpul cercetarilor si a procedurilor judiciare. De exemplu, copiii nu vor obligati sa participe la audieri cu autoritatile de aplicare a legii sau cu autoritatile judiciare si nici nu vor obligati sa apara in instanta in public. APROXIMATIV 20% DIN COPIII EUROPENI, VICTIME ALE ABUZULUI SEXUAL. Potrivit sondajelor, intre 10% si 20% dintre copiii din Europa sunt victime ale unei forme de abuz sexual in copilarie. Numarul site-urilor care contin pornograe infantila este in crestere, iar imaginile devin din ce in ce mai explicite si mai violente. Aproximativ 20% dintre autorii de infractiuni sexuale recidiveaza dupa condamnare.( Raluca Popescu)

De asemenea, dac observai persoane necunoscute sau suspecte n bloc anunai imediat poliia apelnd numrul unic 112, pentru a crete ansele de prindere n agrant.

Urmare din pag I

colile din Vulcan i-au primit elevii n cas nou

s benecieze de energie verde, produs fr poluare, spune Gheorghe Ile. Tot n cadrul proiectului de modernizare a unitilor colare de pe raza municipiului Vulcan, acestea vor benecia i de mobilier nou, dar i de materiale didactice moderne. n acest sens, au fost achiziionate echipamente IT (calculatoare, monitoare, imprimante, laptopuri cu sisteme de videoproiecie, softuri liceniate etc.), Internet de mare vitez pentru utilizarea sistemelor moderne de educaie, 2755 de obiecte didactice pentru dotarea laboratoarelor de specialitate i a cabinetelor de zic, chimie, biologie, matematic, istorie, geograe i sport. n ceea ce privete infrastructura pentru orele de sport i educaie zic, n cadrul aceluiai proiect sunt modernizate 5 sli de sport i o suprafa total de 4.793,56 metri ptrai de terenuri de sport din spaiul exterior al colilor generale. Sperm ca, prin toate aceste investiii pe care administraia local le face pentru creterea confortului i a calitii actului educaional din coli, s reuim nu doar s le oferim copiilor din Vulcan dreptul la o educaie de calitate ci i posibilitatea de a obine rezultate maxime n timpul colii, este de prere primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. n acest sens, administraia local de la Vulcan va continua seria investiiilor n infrastructura de nvmnt. Sunt vizate, n acest sens, construcia unor noi grdinie, modernizarea i echiparea la cele mai nalte cote de exigen n domeniul educaieia Colegiului Tehnic Mihai Viteazu precum i continuarea demersurilor pentru nalizarea obiectivului de investiii coala general nr. 7 din municipiul Vulcan. (Sergiu Vinan)

Odat cu investiiile fcute la coli, locaiile i-au schimbat nfiarea exterioar, dar i confortul din slile de clas i de pe holuri, ind totodat renovate grupurile sanitare i anexele ecrei instituii colare. i la coli vom pune n funciune, ncepnd cu acest an, un sistem modern de nclzire i iluminat, bazat pe utilizarea panourilor solare. Am montat pe acoperiurile colilor panouri solare care vor produce energie verde, astfel nct colile noastre s aib independen energetic i costuri mai mici la factura de curent,

Urmare din pag I

ESEU DESPRE TREZIRE

MARC NREGISTRAT Ziar editat de S.C. Realitatea Romneasc S.R.L. nregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/1991; CUI2153167 Cont: RO 46 RNCB0168017798560001 deschis la BCR Vulcan REDACIA I ADMINISTRAIA: Vulcan, str.Romanilor nr.6, cod: 336200 Telefoane: 0723 321466; 0723 390272. Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.com http: www.cvj.ro Redactor ef: Anca Maria MARINESCU REDACIA: Ariana tefania MARGINE, Florica LUNGULESEI, tefan NEMECSEK - director editor TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT: Mariana JDEIC Tehnoredactat i tiprit la TIPOGRAFIA Prod Com Tg. Jiu, Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343 E-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com

C acest mod de a mini v conduce ntr-o asemenea msur nct nu l mai putei controla. Suntei prad acestui minit. Minii, n orice mprejurare. Relaiile voastre cu ceilali - minciuni. Educaia pe care o dai, conveniile - minciuni. nvturile voastre - minciuni. Teoriile, arta voastr - minciuni. Viaa voastr social, viaa voastr de familie - minciuni. i ceea ce credei despre voi niv - minciuni, de asemenea. ns nu v oprii niciodat din ceea ce facei sau spunei, pentru c voi credei n voi niv. Trebuie s v oprii n interior i s observai. S observai fr idei preconcepute, acceptnd pentru un timp aceast idee a minitului. i dac observai n acest fel, pltind cu voi niv, fr auto-comptimire, renunnd la toate presupusele bogii n schimbul unui moment de realitate, poate c vei vedea dintr-o dat ceva pe care nu l-ai mai vazut niciodat n voi niv pn n acea zi. Vei vedea c suntei diferii de ceea ce gndii c suntei. Vei vedea c suntei doi. Unul care nu este, ns ia locul i joac rolul celuilalt. i unul care este, att de slab totui, att de lipsit de substan, ncat ndat ce apare, dispare aproape imediat. Acesta nu poate ndura minciunile. Cea mai mic minciun l face s leine. Acesta nu se sfdete, acesta nu rezist, acesta este dinainte nvins. nvai s privii pn atunci cnd vei simi diferena ntre cele dou naturi ale voastre, pn cnd ai vzut minciunile, amgirea din voi niv. Atunci cnd ai vzut cele dou naturi, n acea zi, n voi niva, se va nate adevrul. * Jeanne de Salzmann este una dintre apropiatele lui Gurdjie. Unul dintre discipolii cei mai bine pregatiti. Eseul de mai sus ii apartine... insa pentru c stilul este atat de asemanator cu al lui Gurjie, multi i-au atribuit acestuia scrierea acestui text. Publicat pentru prima oar n Georges Ivanovitch Gurdjie - Dossier H, 1992, LAge dHomme, editat de Bruno de Panaeu, apoi n ediia englezeasc a acestei cri, sub titlul de Prima Iniiere Alte versiuni ale acestui eseu, uneori purtnd . titlul Singura Msur Exact au fost atribuite n mod incorrect lui G. I. Gurdjie. ,

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Nr. 746
Gheorghe D NCIL

Pag. 4

ntre eros thanatos, o cale...

DRUMUL SPRE DAMASC

Doamne, mertamorfoz-n gndu-mi pune/ s pot nvinge-a crnii slbiciune. Raportarea la eros i sacriciul dorit al reprimrii lui, nu este doar o respingere banal a hedonismului, ci chinul exprimat patetic, al sentinei doctrinare via ortodoxist. Meta- morsmul este ns referenial la forme, ci nu la esen, la coninut. Schimbarea la fa este radiant, vernind din interior, este nnoirea de tip hristic i oricum nemai discriminatoriu masculin- feminin. inta este soanic i paraclectic, a epifaniei n sus. Gheorghe Dncil menine volumul pe constanta teoretizant a amvonului propriu, etalnd nelegerea euristic i comentnd muzical, cantabil, semnicaiile : prigonirea, schimbarea, sensul smerenei i iertrii deviaionismele ce se precipit n prezentul ciborgizant, riscul mortal al pierderii suetului care tie taina... Toate sonetele conin i nuanri mitologice, unele sincretic resorbite de morala cretin, n toate se zbate ancestralitatea i algoritmurile divergente, eseniualitatea i deriziunea n confruntare a id-ului cu Sinele. ntru totul, volumul conine ntrebri care ( i) rspund, comunicabile, despre singurtatea adamic a retragerii i a ngenunchierii boltite a frunii, consolatoare, ascetice... ns persist explicit n multe poeme crizele de luciditate fa de la condition hummaine sartriene. Poetul- psalmist- sonetist nu este desigur un fariseu, fervoarea sa mistic sun autentic. Scnteile lui Iov ( Iov, pag. 58), par a de fapt arta poetic a lui Gheorghe Dncil; poate o cale spre aristotelica enteleheia: Sunt i eu, Doamne, tot un fel de Iov/ i-mi jeluiesc dezastrul crnii mele/ Reginele cu prul n inele/ ce-mi ofereau i dansuri i liubov/ nu m mai caut. ... Personal, m stingheresc slavonismele acestor frumoase poezii- lecii nu doar pentru micuele din monastire, ci pentru enoriaii sau rebelii sexualismului de azi, asaltai de exacerbarea pan- erotismului i virtualizrii acestuia cu efecte patologice; ns neleg c erau inerente, din incinta psaltiric a opiunii sale confensionale. nc struiva ispita, ca zvcnet nu doar al trupului, ci i al suetului, care tie ntr-adevr ceva: M strig-n nopi ispite necurate/ duhnind a fauni i carnalitate/ a saturnalic dans de pofte grele/ din cltinarea bahic de stele/ a-mbriri toride i nebune/ Cnd gestul cald neruinri propune/ a fete mirosind a fructe coapte , etc. Amor Fati, amor Dei ? ...Pe marginea drumul...Damascului, nc, pomii dejghinai de roade, se culeg de singuri, dac nu i prduie vntul sau graurii...

Andrea BACIU
Membr a cenaclului PAS CU PAS

Prin Drumul spre Damasc, albaiuleanul reuete un volum al artei sonetului, extrapolnd euristic unul dintre cele mai semnicative motive biblice, al cii iniiatice neo- testamentare, cel al lui Saul. Dncil este un poet erotic, aadar versic n canunul artei czute sonetistului, pentru moderni una desuet. E sigur c rostirea acestei specii pstreaz o vraj catarsic, orict tematica dragostei, considerat de Ghe. Jurca, valpurgic ( recurs la gnosticism, n) ns scrierea aceasta va rmne prin auzirea plcut, recitabilitatea i oarecum psalmismul davidian. Poetul ritualizeaz, pe linia conceptualizrii, iar forma x i este prob a propensi-

unii armonice. Orict ar pleda cteva pagini n prefa Jurca, orict pare s e convins nsui poetul, cartea nu este de rostit n mnstire, ci mai degrab n boema vreunui vernisaj de iconerie. Romanticii orci- dionisiaci din poezia de ieri a Albei Iulii i Devei, Nicolae Drgan i Ion Sngereanu i i-au imprimat timbrul pe arta poetic a lui Gheroghe Dncil, fr a le epigon. Fervoarea religiosus este paradoxal pragmatic, discursul ind eseistic i atoreferenial intimist. Voalat, reproul asupra carnalului i senzualitii inerente colaterale ale perechii ( Dncil nu e unul nepereche) face discursul alegoric al convertirii i al neizgonirii Dncil revendicndu-se de la un neo- misionarism evanghelic, atitudinal, reinnd prin stil doar ...senzualismul spunerii evlavioase, dincoace de elizeele tinereii, din patos. Rzbate ndoiala fertil ( distilant), ntru schimbare, pe calea damaschin: Ce le dai, Doamne, i ce le promii/ nchintori-i de-unde-i iau tria/ C-i vd decapitai i rtignii/ i-n opiuni viaa nu-i ntia./ N-au fric nci de gropile cu lei/ nici suferine nu i nspimnt/ ce tain tie suetul din ei/ c-n ceasul ultim laud i cnt? ( Saul, pag. 39) . Gravitatea unei atari retorici relev un duh teologic autentic provine din nelegerea limpede a alegoriei apostolice. Ghe. Dncil i rspunde singur:

LUNA
Felinar ndeprtt, Pustiu, dar i luminat, Pur, neagitat, Singur, ndurerat Misterios i fermecat, De mine adorat, Felinar ndeprtat.

LUMEA MEA
Ne-afundm n art, Trim n alt lume, Visnd, s ne hrnim, Mncnd, s nu murim. Frumoas via, Lung, chiar de-i scurt, O lungim prin art, Trind n alt lume.

CUGETARE
Omule, nu aduna C nimic nu poi lua, Cnd, din lume, vei pleca nspre cer ca pasrea. Omule, nu aduna Numai pentru casa ta. Sufletul, nu-l neglija Ca amar vei regret. Bucuria s-o trieti Cndvtu poi s-o druieti. Bucurie ca s faci La cei ca tine, mai sraci. Fapta ta, dac-i cinstit De Domnul, cu bucurie e privit Pentru fericirea ta Semenii nu ii uita. ntinde-le mna ta n necaz, ai ajuta Suferina alina n cer, e rsplata ta. Cnd din lume, voi pleca, Cei ce or fii n preajma mea Unii poate or lcrima C aa este datina. Nu plngei, fii fericii, C i voi o s venii. Cnd ceasul v va suna Nu va scpa nimenea. Destinul din viaa ta Nimeni nu-l poate schimba. Dect Marele mprat Care Lumina a dat i pe om l-a luminat, cu pmntul nzestrat. (Mineva Ps-09.12.2010)

Vernisaj Minerva Ps
IMAGINAIA
n apa tulbure, ce unde deine, Se oglindete-o fat, deosebit de mine, Cu pielea aurit i ochii de rubine, M-nor o data, i ea la mine vine. Dintr-o micare fulgerat, M-am speriat ndat, Nu era o fat, Ci pdurea toat.

Premii internaionale n Italia

Noi premii academice internaionale de prestigiu n Italia : Premio alla Cariera, pentru Eugen Evu, cel recent pentru volumul liric Beia de timp, secia scriitori stranieri, editat de Realitatea Romneasc, i pentru Elena Daniela Sgondea, care i ea i adaug unui impresionant corolar de trofee italiene i germane, sub aeeeai egid Poesia, Prosa ed Arti gurative Angelo Musco- Il Convivio, Premio speciale poesia romena, pentru volumul Nevis, aprut la aceeai editur Realitatea Rom\neasc. Coperile sunt opera grac a Gabrielei Locsei, din Deva. ( Dir. Acad. Angelo Manitta, presidente della Giuria Adriana De Vincolis.)

La sfritul sptmnii trecute, Galeria de Art,, IOSIF TELLMANN din Lupeni, a gzduit o nou expoziie personal, MinervaPs .Publicul numerous, prezent la vernisaj,format din membrii Asociaiei Culturale ,,IOSIF TELLMANN, consilierii locali, Maria Pestea i Rodica Cmpeanu, membrii Cenaclului literar-artistic ,,Pas cu pas Lupeni, prieteni, rude i iubitori de art, a putut admira lucrrile artistei, recunoscut i pe plan internaional(Germania, Italia, Frana). ,,Am depit vrsta de 86 de ani, ajutat de pasiunea mea pentru frumos. Nimic nu te poate relaxa mai mult, dect ceea ce faci cu drag.Florile sunt o ncntare petru oriicine, e de tiut, dar cnd le poi face nemuritoare, e o satisfacie enorm. n plus, nu cost muli bani.Ar i de dorit ca tinerii s mbrieze aceast pasiune, care aduce satisfacii.ne-a declarat, eleva, timp de 12 ani , a d-lui Iosif Tellmann, artista Minerva Ps. ,,D-na Ps ne-a ncntat privirile i de aceast data, cu o expoziie de nalt inut.Pe simezele Galeriei, au fost expuse lucrri de grac i de grac de evalet, executate cu ori presate dar i schie din anii 60-70, ce ne descoper o artist care a tiut de la nceput s mnuiasclinia, construcia, compoziia.Lucrrile cu elemente orale nu sunt nici etno, nici botanice, chiar dac unele au n construcia lor i cnep.Compoziiile orale sunt executate dup toate rigorile compoziiei grace.Toate aceste compoziii, pline de culoare natural i pigmeni articiali, ne transmit un mesaj plin de via din partea artistei:,, Apreciai frumuseile care ne nconjoar. De fapt, toate subiectele prezentate i n desenele, cu tematici diverse:maternitate, republic, smbra oilor, portrete de copii, ne invitla reexie, s apreciem tot ceea ce este viu i ne nconjoar.D-na Ps ne druiete, nc o data, o expoziie de valoare i ne ndeamn s ne uitm i la tinereeainterioar i nu la cea pe care ne-o dezvluie actul de identitate.i mulumim, pe aceast cale, c ne-a bucurat ochii i inima i i dorim mult sntate i putere de munc a menionat artistul plastic, Petru Zmed, n cronica plastic a expoziiei. Momentul emoionat al serii, a fost depnarea amintirilor, de ctre artist, cu vechii membrii ai Cercului PALETA,care , din pcate sunt tot mai puini printer noi, Magdalena Simborean, Toader Galu, Rudolf Ianovetz, Valeria Toma.

Florentin SMARANDACHE

Cartea polemicii constructive.

Text ANTONETA DUBAN, Foto IOAN ARDELEAN

MAGIA CULORILOR (37) EFECTELE CULORILOR INTR-O LOCUINTA. TAVANUL

Asa cum aratam in articolele anterioare, culorile inuenteaza starea de spirit si pun in evidenta caracterul ecaruia dintre noi; culorile au o rezonanta in subconstient si ele corespund unui anume sentiment. Conform traditiei, intr-o locuinta tavanele se zugravesc intr-un alb cat mai curat, dar din cercetarile efectuate in ultimii ani s-a constatat ca aceasta culoare oboseste ochii si inuenteaza negativ suetul omului. Mai nou, tavanele au inceput sa se coloreze cu un alb colorat cu putin albastru, dar si cu mai mult curaj, in vernil, gri-vernil, albastrui, albastru deschis, crem, mov !!! Functie de culoarea aleasa, se pot obtine unele efecte optice, incaperile putand inaltate sau coborate. In incaperile joase, tavanul este bine sa e zugravit in culori reci gen vernil, albastru sau mov, ajutand astfel la formarea unei impresii de departare. In incaperile inalte tavanul este bine sa e zugravit in culori calde gen rosu, galben sau portocaliu, care dau impresia de apropriere. Efecte interesante se obtin si prin prelungirea culorii peretului pe tavan cu aproximativ 25-30 cm sau prin prelungirea culorii tavanului pe perete. In ambele situatii, culorile pot pastelate sau intense, functie de personalitatea celor care locuiesc in acea locuinta. Persoanl recomand ca indeferent de culoarea folosita la zugravirea plafoanelor, acesta sa e luminoasa si curata, evitandu-se nuantele in tonuri inchise. In numarul viitor al ziarului veti putea citi despre efectele culorilor la peretii incaperilor de locuit

arh. Ion Constantinescu

De la nceputul lui 1988 am purtat o coresponden nverunat a ndrzni s arm, experimental, avangardist cu prof. univ.dr. Ion Rotaru, eful catedrei de Limb i Literatur Romn de la Facultatea de Litere, Univ. Bucureti. Ne scriamantiscrisori.., n rspr, n contrasens, jucndu-ne uneiri n epistole, cu critici i autocritici, exagerri i ameninri de form, cu aluzii, ironii, chiar i cu absurditiexperimente lingvistice anagramri, deturnri de sensuri (Florentin Smarandache)

Pag. 5

Nr. 746

* ESTE BINE CA S TII ! * ESTE BINE CA S TII !

AUSTERITATE PENTRU BUGETARI PN N 2014. DUP STIMULENTE, I PIERD I TICHETELE CADOU

Carmen Josan
DISPARITII
golul pe care tu il visezi noapte de noapte, haul ce se casca in dreapta mea, ziua, asteptand sa ma inghita. prabusirea mea din ecare noapte, absenta ta zilnica. ne evitam reciproc. haul meu si golul tau, aceeasi gaura neagra ce ne-a inghitit pe amandoi.

TO LIVE OR NOT
zilnic faci playback. zilnic pui o banda iar buzele tale mimeaza cuvintele. am si uitat cum iti suna glasul adevarat. inregistrarea e veche de peste un an. in incaperea scaldata in semiintuneric astept sa aud muzica live. inca astept.

VIATA LIMITATA
picioarele arcuite in aramiul lor. talpile goale in asteptare. afara soarele apune dupa frunza de nuc. privirea mangaie bucata de cer din coltul drept. talpile goale pasesc erbinti pe dusumeaua goala. izbucnesc in dans. cu disperare, cu obida. mangaie podeaua, o izbesc, o framanta. danseaza. in incaperea tot mai intunecata de noaptea coborata din coltul stang.

Cheltuielile de personal cu bugetarii vor plafonate pana la nalul anului 2013, potrivit unui proiect de act normativ inregistrat la Senat. In acelasi timp, si in anii urmatori, posturile vacante din sistemul bugetar vor blocate, iar bugetarii nu vor mai primi tichete cadou sau tichete de vacanta. Proiectul de lege pentru plafonarea unor indicatori specicati in cadrul scal-bugetar si a unor masuri nanciarbugetare aplicabile pana la 1 ianuarie 2014 prevede mentinerea unor masuri de austeritate deja implementate in perioada 2009-2011. Astfel, plafonul cheltuielilor de personal vor limitate la 7,2% din PIB in anul 2012, respectiv 7,1% din PIB in 2013. In acelasi timp, potrivit proiectului de act normativ, personalul bugetar, cu exceptia celor din institutiile nantate din fonduri proprii, nu va mai benecia de tichete cadou si de tichete de vacanta. Conform Executivului, impactul nanciar asupra cheltuielilor bugetare in cazul acordarii acestor drepturi in urmatorii doi ani ar de peste 18,5 miliarde de lei. De asemenea, posturile din sistemul bugetar vor blocate pana la data de 1 ianuarie 2014. In expunerea de motive a proiectului se precizeaza ca aceasta masura coroborata cu cea a plafonarii cheltuielilor ar duce la economii de peste 3,6 miliarde de lei in ce priveste costurile de personal. Conform sefului Executivului, numarul angajatilor din institutii publice s-a diminuat in ultimii doi ani de la 1,4 milioane, cati erau in decembrie 2008, la 1,25 milioane. Si in strategia scal-bugetar pentru perioada 2011-2014 se arata ca Executivul va promova o politica salariala in concordanta cu ultimele evolutii ale mediului intern si international, cadrul legislativ in vigoare, precum si masurile scale si bugetare ce se vor implementa pe orizontul de referinta. Astfel, se va continua aplicarea etapizata a Legii-cadru nr. 284/2010, astfel incat prin majorari succesive ale salariilor de baza, soldelor/ salariilor de functie si indemnizatiilor lunare de incadrare in plata, sa se ajunga la nivelul de salarizare stabilit. conform anexelor la lege. Documentul prevede ca, in anul 2012, valoarea de referinta corespunzatoare coecientului de ierarhizare 1,00 se mentine la nivelul de 600 lei. Bugetarii au ramas si fara stimulente. In acelasi timp, personalul bugetar nu va mai benecia de stimulente incepand cu 1 ianuarie 2012. Prin OUG nr. 71/2011, publicata in Monitorul Ocial al Romaniei, Partea I, Nr. 637, din 6 septembrie 2011, sunt abrogate prevederi din aproximativ 20 de acte normative prin care se stabilea constituirea unui fond destinat stimularii personalului bugetar. Prin Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, salariile bugetarilor au fost diminuate, incepand cu 1 iulie 2010, cu 25%. Ulterior, Guvernul a aprobat majorarea veniturilor salariale ale acestora, incepand cu ianuarie 2011, dar numai cu 15% fata de octombrie 2010. Premierul Emil Boc a precizat, in urma cu o luna, ca obiectivul Guvernului este ca, de la 1 ianuarie 2012, sa inceapa recuperarea diminuarii salariale in cazul bugetarilor. O alta masura care vizeaza drepturile salariale ale personalului bugetar se refera la plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii dupa data de 20 mai 2010. Astfel, bugetarii vor primi banii esalonat: 34% din suma in 2012, respectiv cate 33% in 2013 si 2014. (Ioana Vlad AvocatNet)

COPIII-VEDETA, SUB LUPA MINISTERULUI MUNCII. REGULI MAI STRICE PENTRU ORGANIZAREA ACTIVITATILOR ARTISTICE CU MINORI
Copiii care presteaza activitati remunerate vor benecia de o protectie sporita din partea statului, conform unui proiect de HG supus dezbaterii publice de Ministerul Muncii. In acest sens, va necesara o autorizatie emisa de Protectia copiilor pentru ca minorii sa participe la activitati remunerate, parintii vor raspunde pentru banii primiti de copiii, iar organizatorii acestor tipuri de activitati vor sanctionati pentru nerespectarea unui program de lucru specic varstei. Proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Muncii asigura transpunerea in legislatia nationala a prevederilor art. 5 al Directivei 94/33/CE privind protectia tinerilor incadrati in munca. Conform notei de fundamentare, copiii implicati in derularea activitatilor remunerate trebuie sa benecieze de protectia necesara impotriva unor forme de munca care ar putea sa le afecteze educatia, sanatatea, bunastarea, sanatatea zica sau psihica, ori dezvoltarea spirituala, morala sau sociala. Actul normativ propus de Ministerul Muncii se refera la posibilitatea copiilor de a presta activitati remunerate in calitate de: actor, gurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat la manifestari cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar : teatru, opera, balet, circ, concursuri de dans, de muzica sau interpretare, precum si orice alt concurs sau activitate de scena; actor, gurant, cantaret, muzician, dansator, acrobat sau model la lmari pentru lme artistice, lmari, inregistrari sau emisiuni in direct pentru radio si televiziune, cu sau fara scopuri publicitare; gurant sau model la sedinte foto, cu sau fara scopuri publicitare; gurant sau model la prezentari de moda; sportiv profesionist in sportul de performanta. In acelasi timp, insa, sunt exceptate de la aplicarea acestor prevederi activitatile cuprinse in programa scolara sau extrascolara. ACTIVITATEA PRESTATA DE COPIL, AUTORIZATA DE PROTECTIA COPILULUI. Copiii vor putea presta activitati remunerate doar dupa obtinerea unei autorizatii prealabile din partea Comisiei pentru Protectia Copilului, pentru ecare activitate in parte, respectiv pe durata de desfasurare a acesteia. Autorizatia se elibereaza in termen de maxim 30 zile lucratoare de la data depunerii cererii de catre parinti ori reprezentantul legal al copilului, la secretariatul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului de la domiciliul copilului. Cererea parintelui ori a reprezentantului legal trebuie sa e insotita de urmatoarele documente: copia certicatului de nastere al copilului; trei fotograi recente ale copilului (neretusate); copii ale actelor de identitate ale parintilor sau reprezentantului legal; copia actului de identitate a insotitorului, dupa caz; certicat medical eliberat de ambulatoriile de specialitate cu prol pediatrie din unitatea administrativ teritoriala din care provine copilul, care sa ateste daca copilul este apt sau nu pentru a desfasura activitatea pentru care se solicita autorizatia; aviz psihologic, din care sa reiasa ca minorul este apt sa presteze activitatea pentru care se solicita autorizatia; avizul medicului de specialitate medicina sportiva pentru copiii care participa la activitati sportive de performanta; adeverinta din partea unitatii de invatamant la care este inscris copilul, pentru copiii care frecventeaza o forma de invatamant, conform formularului prevazut in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezenta hotarare; proiectul conventiei ce urmeaza a semnata cu organizatorul; un document bancar din care sa reiasa ca pe numele copilului s-a deschis un cont. Noile prevederi dau posibilitatea Comisiei de a solicita un punct de vedere din partea unui specialist, dar si din partea oricarui serviciu public deconcentrat care are competente in domeniul in care copilul va presta activitatea. In urma analizei si vericarii documentelor, Compartimentul de interventie in situatii de abuz, neglijare, trac, migratie si repatrieri din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului redacteaza un raport cu privire la propunerea de acordare sau neacordare a autorizatiei pe care il va supune aprobarii comisiei. Acest raport va cuprinde in mod obligatoriu si opinia copilului. Totodata, compartimentul va monitoriza activitatea copilului pe intreg parcursul desfasurarii acesteia si va prezenta Comisiei, in termen de 30 de zile de la sfarsitul perioadei pentru care a fost eliberata autorizatia, sau dupa caz, ori de cate ori este nevoie, rapoarte. Organizatorii care desfasoara activitati cu copii fara autorizatie vor sanctionati cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. In acelasi timp, pentru lipsa autorizatiei vor raspunde si parintii, ind sanctionati cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei. Totodata, este introdusa si obligativitatea eliberarii de catre institutia scolara unde este inscris copilul a unei adeverinte care va mentiona modul concret in care acestuia ii va asigurat dreptul la educatie in situatiile in care activitatea prestata depaseste o durata mai mare de 30 de zile, sau urmeaza a se desfasura in alta localitate decat cea de domiciliu. COPIII PRESTEAZA ACESTE ACTIVITATI DOAR INSOTITI DE UN ADULT. Ministerul Muncii propune si insotirea copilului de catre un adult pe perioada desfasurarii activitatii, care trebuie sa aiba minim 12 clase si o stare de sanatate buna. De asemenea, acesta trebuie sa prezinte garantii cu privire la supravegherea si ingrijirea copiilor evidentiate prin evaluare sociala si psihologica si documente care sa faca dovada situatiilor specicate. Se prevede expres ca nu poate insotitor o persoana care a suferit o condamnare prin hotarare judecatoreasca ramasa denitive, care sufera de boli cronice transmisibile sau psihice, sau care are istoric de abuz asupra copilului sau orice alta forma de violenta exercitata asupra copilului. ATRIBUTIILE INSOTITORULUI se includ in conventia cu organizatorul si sunt urmatoarele: insoteste copilul pe toata durata prestarii activitatii, inclusiv pe parcursul deplasarii acestuia; insoteste copilul la unitatea de invatamant la care i se asigura educatia, precum si in alte locuri pe care le frecventeaza copilul, in situatia in care activitatea are loc in alta localitate decat cea de domiciliu supravegheaza copilul pe tot parcursul prestarii activitatii; se asigura de satisfacerea nevoilor speciale ale copilului (dieta, medicatie etc.); in situatia in care, pe parcursul desfasurarii activitatii, sesizeaza ca sanatatea copilului este afectata, are obligatia de a anunta imediat parintii sau reprezentantul legal al copilului si organizatorul. Reluarea activitatii se face numai in baza unui certicat medical care sa ateste ca starea de sanatate a copilului permite acest fapt. in situatia in care, pe parcursul desfasurarii activitatii, sesizeaza existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil, sau ca acesta este supus unei forme de violenta, are obligatia de a anunta imediat parintii sau reprezentantul legal al copilului, organizatorul si directia generala de asistenta sociala si protectia copilului din judetul/ sectorul in care se aa copilul. Continuare in pag 6

CONCEDIUL DE ODIHN: DREPT SAU OBLIGAIE?

Pentru ca problema concediilor este n atenia ecrui angajat, dorim sa atragem atentia asupra unui aspect delicat privind modalitatea de efectuare a acestora si, totodata, sa oferim cateva sugestii angajatorilor pentru a elimina orice fel de intepretari ale drepturilor salariatilor cu privire la efectuarea concediului de odihna. Potrivit dispozitiilor Art. 146 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicata (Codul Muncii), angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor lor posibilitatea efectuarii in natura a concediului de odihna pentru anul in curs pana la nalul anului calendaristic, scopul esential al efectuarii in natura a concediului ind recuperarea zica si intelectuala a salariatului. Corelativ acestei obligatii a angajatorului exista, potrivit Art. 149 din Codul Muncii, dreptul, dar si obligatia salariatului, de a solicita si a efectua in natura concediul de odihna la care este indreptatit, in perioada pentru care s-au realizat, la nivelul angajatorului, programarile de concediu. Altfel spus, concediul de odihna aferent unui an trebuie efectuat in integralitate in acel an, nu numai prin grija angajatorului dar si prin grija salariatului. Posibilitatea efectuarii concediului de odihna aferent anului in curs, in anul urmator, este o exceptie si este permisa, in temeiul Art. 146 alin. 3 si Art. 149 din Legea nr. 53/2003 republicata, numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Cum in practica astfel de situatii de exceptie nu sunt de regula stabilite prin contractele colective de munca, neefectuarea in integralitate, de catre un salariat, a concediului de odihna aferent anului in curs pana la nalul anului calendaristic a fost prezumata in majoritatea situatiilor ca ind rezultatul unei solicitari din partea anagajatorului, adresate salariatului, de a prezent la locul de munca, pentru nevoile rmei, in perioada in care ar trebuit sa isi efectueze concediul de odihna. Consecinta unei astfel de situatii o reprezinta obligatia angajatorului de a acorda salariatului posibilitatea de a efectua, in anul urmator, concediul de odihna neefectuat pentru anul in curs sau de a compensa in bani, potrivit Art. 146 alin. 3 din Legea nr. 53/2003 republicata concediul de odihna neefectuat in situatia incetarii contractului individual de munca al salariatului. Cum, de cele mai multe ori, angajatorii doresc evitarea, pe cat posibil, a efectuarii de catre salariati a concediului de odihna pe anul in curs, in anul urmator, iata cateva recomandari: Efectuarea, la nivelul angajatorului, a programarilor de concediu, pana la nalul anului pentru anul viitor; Stabilirea in contractul colectiv de munca a obligatiei salariatilor de a efectua in natura concediul de odihna pana la nalului anului calendaristic; Stabilirea in concret a situatiilor in care concediul de odihna poate efectuat in afara perioadei programate sau chiar in anul urmator, de exemplu: la solicitarea angajatorului, pentru motive ce impun prezenta salariatului la locul de munca, rezultata din refuzul angajatorului exprimat pe cererea de concediu; la solicitarea salariatului, pentru motive obiective, insotita de documente justicative, situatie in care este bine a se consemna, pe cererea salariatului, perioada convenita pentru efectuarea concediului; situatii rezultate direct sau indirect din dispozitiile legale (ex: concediul medical, concediul pentru crestere copil care, dat ind faptul ca sunt cauze de suspendare a contractului individual de munca, suspenda dreptul si obligatia de efectuare a concediului de odihna, situatie in care acesta va putea efectuat, e in afara perioadei programate, dar in acelasi an calendaristic, daca este posibil, e in anul urmator). Ca atare, daca la nivelul angajatorului s-au stabilit perioadele de efectuare a concediului de odihna si nici una dintre aceste situatii de exceptii nu a intervenit, ori de cate ori salariatul, fara un motiv justicat, nu isi efectueaza concediul de odihna aferent anului in curs pana la nalul anului calendaristic, va considerat culpabil si va pierde posibilitatea de efectuare a concediului restant in anul urmator cat si dreptul de a solicita compensarea in bani a acestuia in cazul incetarii contractului sau individual de munca. Fara o reglementare clara a modalitatii de efectuare a concediului de odihna, angajatorii vor obligati sa acorde salariatilor lor posibilitatea de efectuare a concediului de odihna pentru anul in curs, in anul urmator. (Pachiu & Associates)

POVESTEA ANULUI CE STA SA TREACA

faptele se succed, unele dupa altele. scenele se suprapun, lunile, la fel. luna februarie peste luna februarie. de 2 ori februarie. martie mai poate astepta. apoi iunie cu raceala sa. pauza. povestea continua, se reia. in ordine nereasca. calma, lineara, incolora. apoi in august sfarsit. septembrie se zbate sa coloreze ultimele 3 luni.

MADEIRA
stau intinsa pe spate, pe canapea, privesc tavanul, il privesc pana cand cei cativa metri patrati devin un punct alb, care punct explodeaza sub privirea mea, in mii de particule, si nu mai ramane decat cerul albastru de deasupra. in momentul urmator ma trezesc pe tarm abrupt de Madeira mana in mane cu tine... intinsi pe spate, cu vantul in par, cu marea spargandu-se la picioarele noastre... doar respirand... noi doi. se aude vuietul EI si tanguiala gandurilor noastre. incapabili sa rostim un cuvant, incapabili sa ne dam drumul de pe tarmul abrupt, in neant. iti simt degetele in palma mea, o bucla a parului imi atinge fata... as vrea sa plang, dar as irosi momente pretioase. e destul plansul marii. inteleg ca nu e nevoie sa te inventez. esti aici. mana in mana mea. ochi verzi langa privirea-mi intunecata ca haul ce se casca la 2 pasi de noi.

Nr. 746

Pag. 6

Debut optimist n noul an colar

* ESTE BINE S TII ! * ESTE BINE S TII ! *

Urmare din pag 5
In actul normative elaborate de Ministerul Muncii se prevede ca toate cheltuielile insotitorului sa e suportate de organizator. Insotitorul poate supraveghea, potrivit proiectului, cel mult 12 copii. CASTIGURILE COPIILOR, MONITORIZATE. Proiectul de HG prevede ca sumele obtinute de copil in aceste situatii sa e utilizate de catre parinti sau reprezentantul legal pana la majoratul copilului numai in interesul superior al acestuia. Insa, acestia trebuie sa prezinte anual un raport cu privire la modul in care au administrat veniturile copilului obtinute din activitatile prestate, care va cuprinde cel putin urmatoarele informatii: conventiile incheiate in perioada raportata, activitatile pentru care au fost incheiate, sumele totale obtinute si scopurile in care au fost folosite cu mentionarea tipurilor de cheltuieli. AMENDA DE PANA LA 8.000 DE LEI PENTRU DEPASIREA PROGRAMULUI DE LUCRU AL COPIILOR. Conform proiectului de lege, activitatile prestate de copil in domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling trebuie sa respecte anumite conditii si sa nu puna copiii in pericol. Astfel, activitatea copiilor nu trebuie sa depaseasca 2 ore pe saptamana, repartizate in zile diferite, in cazul copiilor cu varsta sub un an, 2 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani, 4 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani si 6 ore pe zi in cazul copiilor cu varsta peste 12 ani, fara a se lua in calcul pauzele scurte dupa ecare activitate continua in parte, dar nu mai mult de 12 ore pe saptamana pentru muncile efectuate pe durata perioadei scolare, in afara orelor de scoala. De asemenea, activitatea continua sa e prestata maxim 15 minute de catre copiii cu varsta sub 1 an, maxim 30 minute de catre copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani si maxim 45 minute de catre copiii cu varsta peste 5 ani. Copiilor trebuie sa li se acorde pauze scurte cu durata intre 10 si 15 minute dupa ecare activitate continua, precum si o pauza mare cu o durata de minim o jumatate de ora, care se acorda dupa ecare ora de activitate pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 5 ani, la ecare 2 ore pentru copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 12 ani si la ecare 3 ore pentru copiii cu varsta peste 12 ani. Nerespectarea acestor prevederi atrage o amenda cuprinsa intre 5000 lei la 8000 lei. ( Ioana Vlad AvocatNet ) cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu. ( Ioana Vlad AvocatNet )

Taxa auto, redus cu pn la 25%. i mainile nmatriculate nainte de 2007 o pltesc

Guvernul a aprobat, proiectul de Lege privind taxa auto, care prevede o reducere a taxei de poluare cu pana la 25%, informeaza un comunicat de presa publicat de Ministerului Mediului si Padurilor (MMP), initiatorului proiectului. Potrivit Ministerului Mediului, proiectul aprobat de Executiv da posibilitatea ca, in cazul in care taxa de poluare platita de la 1 iulie 2008 este mai mare decat cea rezultata din aplicarea acestei legi, contribuabilii sa poata solicita restituirea sumelor reprezentand diferenta de taxa platita. Ministerul de resort mai arata in comunicat ca taxa de poluare va platita, o singura data, atat pentru autovehiculele noi sau second-hand care sunt inmatriculate pentru prima data in Romania, indiferent daca autovehiculul este produs in tara sau strainatate, cat si pentru autovehiculele inmatriculate inainte de anul 2007 pentru care nu a fost platita o astfel de taxa. Pentru autovehiculele inmatriculate inainte de anul 2007, taxa de poluare va achitata la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, in cazul instrainarii acestora, dupa ce intra in vigoare aceasta lege. Modalitatea de calcul a taxei este unitara pentru toate situatiile in care aceasta se achita. Aceasta se calculeaza pe baza unor criterii obiective (tipul motorizarii, capacitatea cilindrica, emisia de CO2 si norma de poluare), luand in considerare si deprecierea autoturismului. Acest proiect de lege solutioneaza si discriminarea indirecta mentionata in hotararile Curtii Europene de Justitie, in cele doua cauze care au avut ca obiect interpretarea Art. 110 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene. In aceste hotarari, este precizat ca regimul de impozitare prevazut prin OUG nr. 50/2008 nu instituie o discriminare directa, dar poate genera o discriminare indirecta din cauza efectelor sale, descurajand importurile de autovehicule, se mai precizeaza in documentul de presa al Ministerului Mediului. Taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu din care sunt nantate mai multe programe de mediu, printre care se numara Rabla si Casa Verde. (Roxana Neagu AvocatNet)

Odat cu ncheierea vacanei mari peste 70.000 de elevi hunedoreni, au rspuns prezent la chemarea clopoelului, debutnd n noul an colar 2011 2012, cu optimism desigur sub semnul noilor modicri din sistemul de nvmnt. Au nceput grdinia peste 12.000 de precolari i sunt nscrii n clasele I IV mai mult de 15.000 elevi. n slile de clas au intrat peste 17.000 elevi de gimnaziu i aproape 23.000 de liceeni. Poposind n mijlocul elevilor din clasa a II - a A din cadrul Liceului Pedagogic Deva (a se vedea foto) nvtoarea BERECSZAZI Daniela ne-a declarat n exclusivitate: Avem toate condiiile adecvate unui proces educaional ecient i modern. Pe agenda de lucru a activitilor noastre extracolare st n scris participarea la concursul de creaie plastica si de recitare n cadrul micro-festivalului Pace i linite n suet desfurat sub egida Episcopiei Ortodoxe a Devei i Hunedoarei etc Nu va lipsi ns implicarea n implementarea unor proiecte educaionale n organizarea Centrului educativ Copii tineri pentru comunitatea european cu sprijinul Inspectoratului colar Judeean. Text i foto:Ioan Vlad

Urbariu literar hunedorean : interferene ...

Valentina DIMA, n. La 28 august 1932, n Geoagiul de Jos, Hunedoara, membru a USR Filiala Timioara. A scris i editat reportaje i proz scurt de bun calitate. Soia publicistului, editorului, romancierului Simion Dima , o vreme director la editura Facla( v. Mielul negru)- i mam a poetei Simona Grazia Dima. Aadar o familie cultural venerabil. Iosif LUPULESCU, n. 24 april 1937, la Bichigi- Timi. A fost ani muli membru al cenaclului Flacra din Hunedoara. S-a stabilit la Bucureti, ca director de producie la Studiourile cinematograce Buftea. Prozator cu nerv satiric, n maniera lui Nicu Tnase, care a avut un sejur documentarist n Hunedoara, Iosif Lupulescu ( Joji), a debutat prin concurs la Eminescu( 1971), cu romanul A vrut s e mari. Alte cri: Pariu pe alb ( Albatros, 1973) i ansa( Facla, 1974). Teme exotice, inspirate din cetatea muncitoreasc, dar i spirit cultural aventuros, cu nuanate resentimente fa de realismul socialist en vogue atunci, a fcut succes de librrie. Pe contrasens cu celebrii pe-atunci Vasile Nicorovici, C. Chiri, ( Oelul), Iv Martinovici, Otto tark, (emigrat SUA), Mircea Tu, Mircea Neagu, Alkis Sevastianos Vlahos .a. ...

Impozitarea suplimentar pentru mai multe case, meninut i n 2012

Persoanele zice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri vor plati un impozit pe cladiri majorat si dupa data de 1 ianuarie 2012, potrivit modicarilor aduse de Executiv Codului scal. OG nr. 30/2011 pentru modicarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul scal, precum si pentru reglementarea unor masuri nanciar-scale abroga art II din Legea nr. 88/2011, act normativ potrivit caruia impozitarea suplimentara a cladirilor era limitata pana la data de 31 decembrie 2011. Deputatii au decis, in luna iunie, ca impozitarea suplimentara a cladirilor sa se aplice doar pana la nalul anului, motivand ca actul normativ si-a produs deja efectele si ca Ministerul Finantelor Publice urmeaza sa elaboreze o noua metodologie de impozitare care sa se aplice incepand cu anul urmator. Insa, imediat dupa momentul adoptarii Legii nr. 88/2011, primul-ministru Emil Boc anuntase ca Executivul va cauta o alta metoda pentru a mentine impozitarea suplimentara a cladirilor si dupa sfarsitul anului 2011. Am o nemultumire personala, deoarece Parlamentul, printr-un amendament, a decis ca aceste impozite sa e aplicate doar pana la nele anului 2011, ori Guvernul nu a decis asa ceva. Sunt intr-un profund dezacord cu aceasta decizie. Am cerut in Guvern sa e pregatit un act normativ ca si in 2012, dar si in anii urmatori sa e platite impozite suplimentare pentru mai multe proprietati. Cred ca aceia care au mai multe case pot sa plateasca mai mult fara niciun fel de probleme, declarase premierul la acea data. Legea nr. 88/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 prevede expres ca OUG nr. 59/2010 sa se aplice pana la data de 31 decembrie 2011. Acest articol a fost, insa, abrogat prin noua OG de modicare a Codului scal, publicata saptamana trecuta in Monitorul Ocial. Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2012, persoanele zice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri majorat, dupa cum urmeaza: cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

Nu doar poliitii rutieri dirijeaz tracul. Cine mai are acest drept?
Conducatorii auto au obligatia sa opreasca la semnalele politistilor rutieri si a altor persoane care dirijeaza circulatia. Ne-am propus sa va reamintim care este semnicatia acestor semnale, dar si cine mai are dreptul sa dirijeze tracul, n afar de agentii de circulatie. Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Rutier, exista mai multe semnale ale politistului, care ne obliga la comenzi diferite. Astfel, bratul ridicat vertical inseamna atentie, oprire pentru toti participantii la trac care se apropie. Totusi, nu sunt obligati sa opreasca la acest semnal conducatorii de vehicule care nu ar mai putea opri in conditii de siguran. n plus, Regulamentul precizeaza ca, daca semnalul este dat intr-o intersectie, aceasta nu impune oprirea conducatorilor de vehicule care se aa deja angajati in traversare. Un alt semnal pe care il mai pot da agentii de circulatie este reprezentat de bratul sau bratele intinse orizontal, care semnica oprire pentru toti participantii la trac care, indiferent de sensul lor de mers, circula din directia sau directiile intersectate de bratul sau bratele intinse. Dupa ce a dat acest semnal, politistul poate cobori bratul sau bratele, pozitia sa insemnand, de asemenea, <<oprire>> pentru participantii la trac care vin din fata ori din spate, mai explica Regulamentul de aplicare a Codului Rutier. Pe timp de noapte, agentii de circulatie pot balansa, in plan vertical, un dispozitiv cu lumina rosie ori un baston uorescent-reectorizant, gest care semnica oprire pentru participantii la trac spre care este indreptat. Totodata, printre semnalele date de politisti se numara si balansarea pe verticala a bratului, avand palma orientata catre sol, care inseamna reducerea vitezei. In plus, rotirea vioaie a bratului semnica marirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grabirea traversarii drumului de catre pietoni. De asemenea, politistul care dirijeaza circulatia poate efectua semnal cu bratul ca: vehiculul sa avanseze, sa depaseasca, sa treaca prin fata ori prin spatele sau; vehiculul sa il ocoleasca prin partea sa stanga sau dreapta; pietonii sa traverseze drumul ori sa se opreasca. Oricare dintre semnalele prezentante pana acum pot insotite si de uierul politistului. Trebuie sa stiti ca oprirea participantilor la trac este obligatorie si la semnalele date de politistii de frontiera, indrumatorii de circulatie ai Ministerului Apararii sau agentii de cale ferata, la trecerile la nivel. De asemenea, trebuie sa mai opriti si la semnalele date de personalul autorizat din zona lucrarilor pe drumurile publice, de membrii patrulelor scolare de circulatie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unitatilor de invatamant, dar si la ridicarea bastonului alb de catre nevazatori, atunci cand acestia traverseaza strada. Aceste categorii de persoane, cu exceptia nevazatorilor si a patrulelor speciale de circulatie, au si dreptul de a efectua semnalele de reducere sau de reducere a vitezei de deplasare, descrise anterior (balansarea verticala a bratului cu palma orientata catre sol si, respectiv, rotirea vioaie a bratului). Atat politistii, cat si celelalte persoane care pot dirija circulatia au obligatia de a echipate si plasate astfel incat sa poata observate si recunoscute cu usurinta de catre participantii la trac. De asemenea, potrivit Legii Politiei locale, Legea nr. 155/2010, si politistii locali au dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducatorilor de autovehicule pentru a asigura uenta circulatiei pe drumurile publice din raza teritoriala de competenta. Totusi, actul normativ precizeaza ca politistii locali pot efectua semnale de oprire exclusiv pentru indeplinirea atributiilor de circulatie conferite de Legea Politiei locale. (Roxana Neagu AvocatNet)

SENATORII NU VOR UNIFORME N COLI

Senatorii au respins propunerea legislativa privind introducerea uniformelor in invatamantul primar si gimnazial. Proiectul de lege va merge, insa, la Camera Deputatilor, care este forul decizional. Propunerea a fost initiata de deputatul PDL, Cezar Preda, si prevedea obligativitatea purtarii uniformei scolare pentru toti elevii din clasele I VIII. Propunerea a fost respinsa, senatorii adoptand raportul de respingere intocmit de Comisia pentru invatamant din Senat, cu 91 de voturi pentru, sase voturi impotriva si patru abtineri. Propunerea lui Cezar Preda a primit aviz negativ atat de la Guvern, cat si de la comisia sesizata in fond, Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport. Totusi, Senatul este prima camera sesizata, proiectul de lege ind trimis la Camera Deputatilor, camera decizionala, pentru dezbatere. Uniforme pentru toti elevii, dupa un tipar unic. Potrivit proiectului de lege, uniforma scolara se compune din sacou/vesta, camasa cu maneca lunga/camasa cu maneca scurta, pantalon/fusta, cravata/esarfa, ecuson cu numele si sigla unitatii de invatamant. Insa, scolile vor putea decide in privinta modelului pentru ca proiectul de lege prevede ca, la nivelul ecarei unitati de invatamant, consiliul de administratie si consiile consultative ale parintilor si elevilor vor stabili modelul tinutei vestimentare unice specice. Uniformele ar trebui achizitionate de conducerea unitatilor scolare, cu respectarea legislatiei privind achizitiile publice. In cazul elevilor care beneciaza de burse de ajutor social, contravaloarea uniformei va suportata din bugetul administratiei publice locale la inceputul ecarui an scolar. ARGUMENTE PRO UNIFORMA 1. Confera prestigiu unitatii de invatamant. O unitate scolara care isi desfasoara activitatea dupa un sistem de valori propriu va dori sa se diferentieze de celelalte scoli si printr-o anumita tinuta vestimentara adecvata si specica. 2. Mareste sentimentul elevilor de apartenenta la un grup. 3. Imbunatateste disciplina. Elevii invata, prin purtarea uniformei, ca trebuie sa se supuna unor reguli si ca trebuie sa se imbrace adecvat mediului in care se aa. 4. Consolideaza mediul de invatare. Imbracati in uniforma, elevii nu vor confunda sala de clasa cu locul de joaca si isi vor aminti in ecare moment pentru ce sunt asezati in banci. 5. Reduce discriminarea. Din punct de vedere al vestimentatiei, toti elevii vor deveni egali, ceea ce ar putea duce la mai putina marginalizare pentru copii care, fara uniforma, nu si-ar permite haine la moda. 6. Este rentabila. Pe termen lung, uniformele sunt mai ieftine decat hainele si mai rezistente la uzura. Achizitionate la inceput de an scolar, ele pot purtate pe parcursul intregului an sau chiar mai mult. 7. Este practica. Elevul (mai ales cel din gimnaziu) va scapa de stresul de a decide zilnic ce va purta a doua zi la scoala. 8. Este ecienta. Elevul este pregatit pentru scoala intr-un timp mai scurt, daca nu trebuie sa se decida in ecare zi cu ce se imbraca. ARGUMENTE CONTRA UNIFORMEI 1. Ingradeste individualitatea si libertate de exprimare, ceea ce poate afecta dezvoltarea emotionala a copilului. 2. Obligativitatea uniformei poate determina aparitia unor alte abateri disciplinare. Elevii ar putea simti nevoia sa se exprime in alte moduri pentru a arata ca sunt diferiti sau pentru a-si impresiona colegii machiaj puternic, bijuterii opulente, revolta impotriva celorlalte reguli ale scolii. 3. Inhiba creativitatea, obligandu-i pe elevi sa se conformeze regulilor. 4. Este prea scumpa in raport cu ceea ce ofera, daca luam in calcul ca uniforma nu poate purtata decat la scoala, deci nu poate utilizata pentru alte ocazii. 5. Lipsa confortului. In cazul anumitor tipare de uniforme, fetele, obligate sa poarte rochie sau fusta, se pot simti incomod. Acelasi lucru poate spune si despre cravatele sau esarfele prinse obligatoriu in jurul gulerului. ( Roxana Neagu-AvocatNet)