Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curierul Vaii Jiului-Nr - 754
Curierul Vaii Jiului-Nr - 754
COMUNICAT
de la Parchetul de pe Lng Tribunalul Bucureti i Direcia General Anticoruptie
La data de 06.01.2012, procurori ai Parchetului de pe lng Tribunalul Bucureti au dispus inceperea urmaririi penale fata de 31 de agenti de politie, pentru infractiunile de luare de mita, abuz in serviciu contra intereselor publice, complicitate la proxenetism, complicitate la prostitutie, favorizarea infractorului, lipsire de libertate in mod ilegal sau tortura, dupa caz. Mijloacele de prob administrate n cauz contureaz un mod de operare ale crui elemente eseniale se regsesc n toate faptele comise, n funcie de specicul situaiei. Modul de operare n cazul actelor de luare de mit, abuz n serviciu contra intereselor publice si favorizarea infractorului n raport cu o serie de persoane care comiteau contravenii sau infraciuni privind regimul circulaiei pe drumurile publice: Agentii de politie se aau n exercitarea atribuiilor de serviciu (n tur) pe linie de ordine public, de regul n echipaje de doi sau trei, si aveau ca atribuii depistarea, constatarea i sancionarea unor fapte interzise de lege (contravenii i infraciuni). Foloseau autospeciale din dotarea Ministerului Administraiei i Internelor i purtau uniforma instituiei. Erau selectate n trac anumite autoturisme - din categoria superioar sau de lux (BMW, Mercedes, Porsche, Nissan etc.) -, astfel: e le surprindeau direct n timp ce ncalc o norm legal; e le vericau prin mijloacele din dotare i dac se constatau anumite deciene de ex. ITP expirat le urmareau i le opreau, apoi l vericau i pe conductorul auto; e, sub diferite pretexte/
Biroul Teritorial Alba Iulia al Instituiei Avocatul Poporului va acorda audiene la sediul Instituiei Prefectului judeul Hunedoara
Urmare a demersului Instituiei Prefectului - judeul Hunedoara Attila Dezsi, n vederea apropierii instituiilor statului ctre ceteni, n luna decembrie 2011 reprezentanii Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituiei Avocatul Poporului au acordat asisten juridic unui numr de aproximativ 30 de ceteni ai judeului Hunedoara. Continund aceast aciune, aducem la cunoiina cetenilor judeului Hunedoara care doresc asisten juridic c se pot prezenta la sediul Instituiei Prefectului judeul Hunedoara joi, 19.01.2012 ncepnd cu ora 10.00 pentru a putea discuta cu reprezentanii Biroului Teritorial Alba Iulia a Instituiei Avocatul Poporului. Biroul de pres
ACCESEAZ
www. timnews.ro.
Vei gsi tiri , imagini i nregistrri care te intereseaz din sfera economicului, politicului, vieii culturale i sportive
Nr. 754
Pag. 2
IM N REG DE N URGE
Pentru comenzi ferme primite respectm termenul impus de beneciar pentru nalizarea lucrrii. Se ofer factur i garanie . INFORMAII I COMENZII LA TELEFON 0769037472 I 0769037474
Partenerul tu ideal pentru construcia tmplriei unei case sau modernizarea apartamentului tu!
Calitatea GERMAN a produselor executate din prole PVC ROPLASTO cu 5 camere - glafuri interioare din PVC i exterioare din aluminiu, plaselor de protecie mpotriva insectelor, geam termoizolant de calitate FLOAT +lowe-e sau control solar, etc - sdeaz orice pre practicat n Valea Jiului
Pag. 3
Nr. 754
SESIZRI LA 112
DOI MINORI DIN ORTIE, IDENTIFICAI DE POLIITI CA FIIND PRINCIPALII SUSPECI N CAZUL UNUI FURT DIN LOCUIN. n dimineaa zilei de 03.01.2012, s-a prezentat la sediul Poliiei Municipiului Ortie un brbat n vrst de 56 de ani, care a sesizat faptul c, n noaptea de 31.12.2011/01.01.2012, persoane necunoscute, prin escaladarea porii i forarea uii de acces, au ptruns n locuina sa din satul Rpa i au sustras suma de 2.000 de euro i 4.580 lei. Poliitii Seciei de Poliie Rural Ortie au demarat imediat o serie de activiti investigative n urma crora au fost identicai prezumtivii autori ai furtului. Acetia sunt doi minori, n vrst de 10 i respectiv 11 ani, ambii din comuna Turda, satul Rpa. Poliitii au reuit recuperarea sumei de 6.030 de lei i 100 de euro i continu cercetrile n acest caz, sub aspectul comiterii infraciunii de furt calicat. SANCIONAT CONTRAVENIONAL PENTRU EFECTUAREA DE SERVICII DE TAXIMETRIE FR AUTORIZAIE. n data de 05.01.2012, poliitii din cadrul Formaiunii Rutiere au efectuat o aciune pe linie de taximetrie, n urma creia l-au depistat pe MIHAI B., de 76 de ani, care conducea un autoturism pe D.N.66, pe raza oraului Haeg, efectund transport de persoane n regim de taxi, pe itinerariul Haeg-Hunedoara, fr a transportator autorizat. Brbatul a fost sancionat contravenional cu amend n valoare de 25.000 lei i s-a luat msura reinerii certicatului de nmatriculare, a plcuelor cu numerele de nmatriculare i suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului. MINOR DISPRUT DE LA DOMICILIUL, DEPISTAT DE POLIITII T.F. N GARA DIN SIMERIA. n urma activitilor desfurate, poliitii Postului de Poliie Transporturi Feroviare Simeria l-au identicat n Staia C.F.R. Simeria pe I. V., de 15 ani, din comuna Gurasada. Minorul, care a disprut de la domiciliu n data de 20.12.2011 i era urmrit naional din data de 01.01.2012, a fost rencredinat familiei. SUSPECT DE FURT CALIFICAT, CERCETAT DE POLIITII ORAULUI CLAN. Poliitii din Formaiunilor Investigaii Criminale i Ordine Public din cadrul Poliiei Oraului Clan l-au identicat pe ALEXANDRU C., de 21 de ani, din Clan, ca ind prezumtivul autor al unui furt comis n noaptea de 02/03.01.2012, pe raza localitii. Tnrul a sustras dintr-o anex gospodreasc situat la marginea oraului Clan 14 gini, o butelie de aragaz, un televizor portabil i scule de lcturie. Prejudiciul, n valoare de aproximativ 800 lei, a fost recuperat n totalitate i restituit prii vtmate. N DATA DE 02.01.2012, N JURUL OREI 22:30, poliitii Postului de Poliie T.F. Simeria Triaj au fost sesizai prin Serviciul Unic de Apeluri de Urgen 112 cu privire la faptul c unui brbat care circula cu trenul personal pe relaia Petroani Deva i-a fost sustras un laptop. Partea vtmat, BOGDAN F., a adormit dup Halta Livadia, iar cnd s-a trezit, n staia Subcetate, a constatat lipsa laptop-ului. n urma activitilor desfurate, prezumtivul autor al furtului a fost identicat n persoana unui brbat n vrst de 40 de ani, angajat al C.F.R.. Prejudiciul, n valoare de 900 lei, a fost recuperat n totalitate, iar suspectul este cercetat n stare de libertate sub aspectul svririi infraciunii de furt calicat. JANDARMII MONTANI DIN STAIUNEA STRAJA au fost sesizai n data de 7 ianuarie 2012, n jurul orei 22.00, printr-un apel la numrul de urgen 112, cu privire la faptul c doi tineri coboar cu bobul pe prtia Platoul Soarelui. Jandarmii montani s-au deplasat n zon i i-au sancionat contravenional pe cei doi tineri. Unul dintre acetia, tefan V., n vrst de 25 ani, domiciliat n municipiul Tg. Jiu a fost sancionat cu amend n valoare de 200 de lei pentru faptul c nu a respectat normele de utilizare a prtiilor de schi, iar cellalt, Constantin C., n vrst de 38 ani, domiciliat n aceeai localitatea, a fost sancionat cu amend n valoare de 525 de lei pentru c nu a respectat normele de utilizare a prtiilor de schi, dar i pentru c, pe timpul procedurii de legitimare, a refuzat s dea relaii pentru stabilirea identitii sale. Cei doi tineri fuseser avertizai n prealabil de administratorul prtiei s nu coboare pe prtia de schi cu bobul. n scopul proteciei turitilor i practicrii schiului de agrement n condiii de siguran, jandarmii montani recomand turitilor s nu ptrund pe prtile de schi cu mijloace sau materiale interzise de legislaia n vigoare (snii, boburi, ATV-uri, autovehicule, snowmobile sau alte mijloace improvizate). n conformitate cu H.G. 263/2001, cei ce coboar pe prtiile sau traseele de schi pentru agrement, utiliznd snii, dispozitive improvizate sau alte materiale, precum i cei ce ptrund fr echipament adecvat pentru practicarea schiului i snowboard-ului pot sancionai cu amenzi cuprinse ntre 25 i 200 de lei. De asemenea, persoanele care ptrund fr drept cu ATV-urile sau alte tipuri de vehicule pe prtiile de schi pot sancionai cu amend de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. PERSOANE REINUTE PENTRU COMITEREA MAI MULTOR INFRACIUNI PE RAZA MUNICIPIULUI PETROANI. n data de 09.01.2012, n jurul orei 06:50, Poliia Municipiului Petroani a fost sesizat de ctre o femeie de 72 de ani, din Petroani, cu privire la faptul c un grup de persoane au ptruns n curtea imobilului n care locuiete i au ncercat s foreze ua de acces, ns au fugit fr s sustrag bunuri. La scurt timp de la primirea sesizrii, poliitii au identicat grupul de suspeci, format din CIPRIAN C., de 36 de ani, din Petrila, LUCIAN V., de 27 de ani, SORIN S., de 32 de ani, ALEXANDRU S., de 26 de ani i TEFAN B., de 20 de ani, toi din Petroani. Cei cinci brbai, n perioada februarie 2011-ianuarie 2012, sub diverse participaii au comis nou infraciuni de furt pe raza Municipiului Petroani, att pe timpul nopii ct i pe timpul zilei, cauznd prilor vtmate un prejudiciu total de 13.000 lei. Fa de TEFAN B., CIPRIAN C., , LUCIAN V. i SORIN S.s-a luat msura reinerii pe 24 ore pentru svrirea infraciunilor de tentativ la furt calicat i furt calicat, urmnd s e prezentai Judectoriei Petroani cu propunere de arestare preventiv. Avnd n vedere faptul c ALEXANDRU S. a nlesnit valoricarea unor bunuri provenite din trei furturi, fa de acesta s-a dispus cercetarea n stare de libertate pentru svrirea infraciunii de tinuire. ACTIVITI DESFURATE DE POLIITII POLIIEI TRANSPORTURI. Poliitii Postului de Politie T.F. Brad l-au identicat pe CRISTIAN C., de 30 ani, din Brad, care n cursul anului 2010 a predat unui centru de colectare a erului vechi aproximativ 5.700 kg deeuri de er vechi. Brbatul a declarat n fals c deeurile provin din gospodria proprie, ncasnd suma de 4.500 lei, pentru care nu a depus la Administraia Financiar declaratie pentru a i se reine impozitul pe venit de 16%. Persoana n cauz a creat un prejudiciu de aproximativ 725 lei n dauna bugetului consolidat al statului, ind cercetat n stare de libertate pentru comiterea infraciunilor de fals n declaraii i evaziune scal .
Cu ocazia srbtoririi zilei de natere toate cele bune , sntate, bucurii i un cordial La muli ani! pentru prietenul deosebit ION URD. Colegii din redacia Curierul Vii Jiului i Zona Special Petrecere aleas alturi de cei dragi, mult sntate i mplinirea tuturor gndurilor bune alturi de tradiionalul La muli ani pentru distinsul medic prof. univ. dr. LIVIU VLAD din Cluj-Napoca, la aniversarea zilei de natere din partea prietenilor din Valea Jiului. Pentru directorul ziarului Vocea Vii Jiului, colegul deosebit, Sorin Mihail toate gndurile bune i cordialul La muli ani! cu prilejul srbtoririi zilei de natere. Colectivul ziarelor Curierul Vii Jiului i Zona Special
COMUNICAT
Urmare din pag I
motive, opreau direct astfel de autoturisme i vericau att autoturismele ct i conductorii auto. n urma vericrilor, erau stabilite normele nclcate i sanciunea care n mod normal ar trebui aplicat pentru respectiva fapt (contravenie sau infraciune). Se aduceau la cunotina conductorului auto aceste aspecte (de regul, unul dintre membrii echipajului discuta direct cu oferul vizat, ceilali intervenind n discuie n sprijinul su). Imediat, se pretindeau de la oferul vizat bani sau alte foloase materiale pentru a nu constatata fapta comis, pentru a nu aplicata sanciunea legal sau pentru a nu facute alte demersuri legale. n urma demersurilor de pretindere, primeau de regul sumele de bani/foloasele, nu constatau abaterile i nu sancionau persoanele vizate sau nu sesizau organele competente s aplice sanciuni. Dup primirea sau la sfritul turei, n unele situaii agentii mparteau ntre ei banii astfel obinui (sume cuprinse intre 50 si 600 de lei). Modul de operare n cazul actelor de luare de mit, favorizarea infractorului sau tortur n raport cu persoane care desfurau activiti de prostituie i proxenetism: n exerciiul atribuiilor de serviciu, agentii de politie se deplasau periodic n zonele din raza lor de competen teritorial unde se desfurau activiti de prostituie i proxenetism. Din actele dosarului rezult indubitabil c unii dintre ei le cunosteau pe aceste persoane (n special pe proxenei) i erau n relaii cu ei de mult timp. Unii dintre agenti pretindeau i primeau de la proxenei periodic sume de bani o adevrat tax de protecie pentru a nu constata faptele i a nu aplica sanciuni. De asemenea, unii dintre ei, surprindeau persoane de sex feminin care practicau prostituia i pretindeau i de la acestea sume de bani n acelai scop, iar atunci cnd nu i atingeau acest scop, ind refuzai, foloseau mijloace violente de natur s intimideze persoanele vizate i s le asigure n continuare controlul asupra activitilor de prostituie i proxenetism, precum i veniturile aferente.
MARC NREGISTRAT Ziar editat de S.C. Realitatea Romneasc S.R.L. nregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/1991; CUI2153167 Cont: RO 46 RNCB0168017798560001 deschis la BCR Vulcan REDACIA I ADMINISTRAIA: Vulcan, str.Romanilor nr.6, cod: 336200 Telefoane: 0723 321466; 0723 390272. Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.com http: www.cvj.ro Redactor ef: Anca Maria MARINESCU REDACIA: Ariana tefania MARGINE, Florica LUNGULESEI, tefan NEMECSEK - director editor TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT: Mariana JDEIC Tehnoredactat i tiprit la TIPOGRAFIA Prod Com Tg. Jiu, Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343 E-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com
Nr. 754
Pag. 4
EUGEN EVU
Poeseu de Noul An
Lui Alex Aur amar, de duh strbun, divin Al deveniriilor ce-au fost i vin Tu, suet iubitor de sacru chin Renati ca s revii lumesc virgin Prin noriri i viscoliri, pelin, De sine-al vindecrilor. Amin. Uimirii, al multiplei uniti Trind s mori, murind spre alte viei, Reumpli de misterul din poei Inexprimate de profan pecei? Naos n Chaos, chivot viu purtat Al Verbului de sine revelat La nunile cunoaterii, prin Sfat. El, ntuneric nsctor, Brbat, Ea, Fiica lui, Sophia, timp mucat Spre a rodi, din zeu efeminat? Gnd ce revii ca s m-nali din moarte Etern Fiind de mine m desparte.
n ultima zi de curs nainte de vacana de iarn a elevilor, la Colegiul Tehnic MIHAI VITEAZU din Vulcan, n eleganta sal a Bibliotecii, n prezena a numeroi elevi, cadre didactice, ocialiti locale i reprezentani ai administraiei locate, a avut loc un eveniment considerat i apreciat ca ind DEOSEBIT: lansarea Concursului Literar pentru acordarea Premiului Literar tefan NEMECSEk. DESPRE CE ESTE VORBA? Directorul Colegiului, prof. Malvine Socaci a prezentat numerosului auditoriu
Liceului Teoretic, Industrial i acum mai nou denumitului Colegiu Tehnic MIHAI VITEAZU, ca urmare a muncii responsabile a unui corp profesoral de elit. Pentru c iniiatorul acestei aciuni culturale, tefan NEMECSEK, a urmat i absolvit cursurile liceale la aceast COAL DE ELIT n urm cu mai bine de trei decenii i jumtate n urm. i nu n ultimul rnd pentru c minunaii elevi i deosebiii profesori ai Colegiului vulcnean merit s e cunoscui la reala lor valoare de creaie i competen profesional! Vom reveni sptmnal cu reportaje privind derularea aciunii, precum i cu prezentarea materialelor semnate de concurenii nscrii n concurs.
Ancua SULTANA
CONFIRMARE ARTISTIC LA 13 ANI Nscut la data de 09 mai 1998, n Petroani, jud. Hunedoara. Este elev n clasa a VII-a B, la coala General Nr.7 Petroani, structur a Colegiului Economic Hermes din Petroani. Debutul n pictur a fost n 22 aprilie 2008. Pn n prezent a participat la 80 de manifestri artistice, expoziii de pictur personale, expoziii de pictur naionale i internaionale, concursuri naionale i internaionale de desen. Este fotoreporter i jurnalist junior atestat, obinnd diplome, premii i titluri n oraele Petroani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Ploieti, Bucureti, Petreti, Arad, Cmpulung Moldovenesc, Iai i oraul Dorog din Ungaria. Alexandra, deja cunoscut n Valea Jiului, i chiar mai departe, a beneciat de cnd a nceput s picteze de o bun i constant ncurajare, din partea mamei sale, Claudia Cacovean, precum i a bunicii, dou izvoare de inspiraie i experien n arta muncii de zi cu zi, dar i a plasticianului Adrian Suszer. Mica albinu a pit cu dreptul ntr-un univers, pe ct de fascinant, pe att de dicil, acela al artei la nivel superior. Dnd glas cldurii interioare, care se revars necontenit, i imaginaiei, a reuit s redea prin desene coninutul crii Tolba cu metafore (coperta i 130 de desene grace, simboliznd creaia n forma ei pur) a domnilor Florentin Smarandache i Gheorghe Niculescu, personaliti culturale deosebite, carte lansat naintea Srbtorilor de Iarn. Numai o re att de sensibil putea transcende seriozitatea frazelor cu greutate ale autorilor, care compun volumul mai-sus amintit, dovedind nee i vioiciune, presrate cu seriozitate i nalt sim artistic. Stau mrturie n acest sens rezultatele, numeroasele expoziii, aprecieri, dar mai ales lucrrile pe care le-am putut admira n recenta expoziie personal i lansare de carte Tolba cu metafore deschis la Casa Studenilor din Petroani. Aceast expoziie ne relev un fapt deosebit: n trei ani, artista de 13 ani, Alexandra Cacovean, a reuit, printr-o munc tenace i prin talent, s realizeze peste 135 de lucrri pe sticl, piatr, carton i lemn, dar mai ales a reuit s-i edice i si menin o manier proprie, plin de candoare i lirism, n care acuratea culorilor d impresia unor simfonii transcendentale, de o tainic armonie. Fie c este vorba despre icoane, compoziii gurative sau abstracte, cromatica exult prin puritate i elevare, frumosul din creaia ei ind caracterizat prin viziune artistic i mesaj estetic. Pentru a v convinge despre cele mai sus exprimate, cititorii acestor rnduri sunt rugai s-i ndrepte paii spre Casa Studenilor din Petroani, unde lucrrile Alexandrei Cacovean ateapt a v spune povestea unui suet pur, ce vorbete prin culori i sublim, despre frumuseea vieii ca dar divin. Arta Alexandrei este expresia dorinei de comunicare cu iubitorii de frumos, a dorinei de a mprti cu ei momentele de extaz n faa miracolelor lumii. Totul a nceput cu cteva pete de culoare i linii. i iat unde s-a ajums... ne-a precizat Mihaela Rdoi, profesor de limba i literatura romn.
OLGA TEFAN
Nicolae SZEKELY
Restiruirea unor valori ale patrimoniului pierdute pentru totdeauna, din punct de vedere material, constiruie o aciune ludabil, chiar dac ea se materializeaz doar prin descrieri, desene sau imagini realizate mult mai trziu. Este i cazul acestui demers al colegului Ionu Codrea, care, plecnd de la monograa lui Szots Sandor, aprut n anul 1898, ncearc s ne redea imaginea unui monument pierdut pentru totdeauna. Ionu Codrea a strns cu mult minuiozitate toat documentaia referitoare la biserica construit n secolele XIII- XIV. Descrierea preotului calvin Szots Sandor care administra parohia i biserica reformat a Devei, n momentul demolrii este exact din punct de vedere al formei i dimensiunilor monumentului. Din punct de vedere al datrii ea las loc de discuii privind vechimea de apte secole. Pentru a lmuri, mcar n parte, problemea datrii ct mai exacte, istoricul Ionu Codrea a adunat o vast bibliograe, maghiar i romn, la
Iluminare
Psri mute/ alunec-n ocean suspendat/ ca nite peti ntiprii n memorie/ developnd n priviri/ nevzutul. Post- genez Numai atomii/ au fcut posibil/ metazica/ niruind/ adevruri/ pe scchela dextrogen- / ntr-una din zile/ Dumnezeu ne-a visat/ i asta a fost tot.
Pag. 5
Nr. 754
Ca n ecare an, n miez de ianuarie, Biblioteca Judeean Ovid Densusianu Hunedoara - Deva aduce un omagiu poetului naional, Mihai Eminescu, la aniversarea zilei sale de natere. i de aceast dat, manifestrile pe care le vom organiza sunt menite s aduc ct mai aproape de suetul participanilor opera nepieritoare a marelui nostru poet. Ziua de natere a Poetului va marcat la Deva de o suit de manifestri omagiale desfurate sub genericul Ce e val ca valul trece..., manifestri ce vor angrena elevi din coli, licee i membri ai comunitii, care se vor desfura n ziua de 16 ianuarie 2012, dup urmtorul program: - Ora 12: n Parcul Cetii Deva va avea loc o depunere de ori la statuia Poetului; se vor rosti cuvinte de evocare; se vor prezenta secvene din spectacolele i serbrile colare dedicate Poetului. - Ora 14: n Sala Mare a Casei de Cultur Drgan Muntean din Deva se va prezenta un spectacol de poezie i muzic sub genericul Eminescu versuri sublime. Poeziile vor rostite de artiti deveni, iar cntecele pe versurile lui Eminescu vor rsuna n interpretarea Corului Orfeu al Liceului de Muzic i Arte Plastice Sigismund Todu din Deva. Elevii de la liceele devene vor angrenai ntr-un concurs sub genericul Eminescu viaa i universul operei, dotat cu premii n trofee, diplome i cri oferite de Biblioteca Judeean Ovid Densusianu Hunedoara - Deva. Pe tot parcursul manifestrii, n holul Casei de Cultur va putea vizitat standul de carte cu vnzare care va cuprinde crile premiate ale scriitorilor hunedoreni. La aciune vor antrenai elevi i cadre didactice din principalele instituii colare din Deva: Colegiul Naional Sportiv Cetate - Deva, Colegiul Tehnic Transilvania Deva, Liceul de Muzic i Arte Plastice Sigismund Todu - Deva, Liceul Teoretic Traian Deva i Liceul Pedagogic Sabin Drgoi - Deva; colile Generale Andrei Mureanu i Andrei aguna din Deva, instituii colare cu care Biblioteca Judeean se a n parteneriat.
n Aula Academiei Romne s-a desfurat Adunarea General a academicienilor, n cadrul creia a avut loc ceremonia de decernare a premiilor Academiei Romne pe anul 2009 (premiile se acord cu doi ani n urm!). Printre cei premiai n domeniul tiinelor tehnice se a i savantul de origine vlcean, nscut la 10 decembrie 1954, n Blceti, prof. univ. dr. Florentin Smarandache, de la Facultatea de Matematic i tiine a Universitii New Mexico din oraul Gallup, statul federal New Mexico, SUA, care are cetenie dubl, romn i american. Spre Academie, prin Neutrosoe! Premiul Traian Vuia pentru tiine tehnice i-a fost acordat lui Florentin Smarandache pentru grupul de lucrri Logica neutrosoc i fuziunea informaiilor n tiinele tehnice. Neutrosoa, creat de ctre Florentin Smarandache n anul 1995, este un capitol al lozoei, care studiaz neutraliile. Ea generalizeaz capitolul lozoei numit Dialectica, n care studiaz contrariile: orice entitate A are un contrar al su, Anti-A (de exemplu, plus-minus, bun-ru, dulce-amar etc.). Pornind de la faptul c pentru o entitate A pot exista stri care sunt neutrale, nu sunt nici A, nici opusul su Anti-A, Florentin Smarandache a generalizat Dialectica prin Neutrosoe, introducnd conceptul de neutral. Logica neutrosoc este un subdomeniu al matematicii, care pornind de la existena neutraliilor, crora le corespunde situaia de nedeterminare (incert, I). n logica matematic obinuit exist numai dou valori ale unei propoziii logice: adevrat, A, i fals, F. Logica neutrosoc apare ca o generalizare, adugnd i valoarea incert, I. Aplicaiile acesteia n tehnic sunt n diverse domenii: cibernetic, inginerie, medicin, zic, tiine militare, fuziunea informaiilor. La Conferina Internaional de Calcul Granular din oraul Kaohsiung, Taiwan, din 8-10 noiembrie 2011, a fost prezentat comunicarea tiinic Aplicaii ale logicii neutrosoce n robotic introducere, scris de Florentin Smarandache mpreun cu prof. univ. dr. ing. Luige Vldreanu, cercettor tiinic principal la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romne, din Bucureti. Fuziunea Informaiei este un domeniu al tehnologiei de vrf care folose-
pe care a prezentat-o luna trecut la o conferin tiinic internaional din Taiwan. A doua prelegere prezentat de Florentin Smarandache doctoranzilor a avut titlul Logica neutrosoc i mulimea neutrosoc aplicate nRobotic . Logica neutroc (sau Logica Smarandache, pentru c a fost introdus de acesta) este o generalizare a logicii matematice obinuite, deoarece, alturi de cele dou valori ale unei propoziii logice, Adevrat, A, i Fals, F, introduce a treia valoare, Incert, I. ntlnirea cu acad. Solomon Marcus. Trebuie reinut c, dei matematician, lui Florentin Smarandache i s-a acordat un premiu nu pentru matematic pur, teoretic, ci pentru matematic aplicat n tehnic Premiul Traian Vuia n domeniul tiinelor tehnice pentru grupul de lucrri Logica neutrosoc i fuziunea informaiilor n tiinele tehnice. Nu mai puin emoionant dect primirea acestui premiu a fost ntlnirea cu academicianul (matematician de anvergur mondial) Solomon Marcus (n. 1925, Bacu, membru corespondent al Academiei Romne din 1993, membru titular din 2001), cu care colaborase n domeniul lingvisticii matematice (aceasta, mai demult, nainte ca vlceanul nostru s emigreze). Spectacol rscolitor despre emigrani. Apropo de emigrare, colaboratorii de la Institutul de Mecanica Solidelor, l-au invitat pe Florentin Smarandache la Teatrul Odeon din Bucureti -fostul Teatru Giuleti, la reprezentaia piesei n container, de Constantin Cheianu, care este despre emigrani ilegali n Occident. M-am recunoscut pe mine, m-am gndit cum fugisem i eu n septembrie 1988!, ne-a declarat emoionat Florentin Smarandache (care a emigrat ilegal n Turcia, tot cu vaporul, din portul Varna, Bulgaria, dar nu ascuns ntr-un container, ci strecurat ntr-un grup de turiti francezi care pleca la Istanbul!). ntmplarea i-a adus un supliment de emoie: pe unul dintre actorii din pies l cheam Mihai Smarandache (ca pe ul cel mare al spectatorului Florentin Smarandache, u care ns a plecat legal n SUA, la tatl su, n 1992) de fapt, piesa este inspirat din fapte reale (este vorba despre nite moldoveni din Chiinu), aa c putem spune cu dublu motiv: Viaa bate Teatrul! (nu doar l inspir!).
Mircea Monu
Nr. 754
Pag. 6
COMUNICAT DE PRES
Avnd n vedere armaiile publice formulate de ctre reprezentanii Direciei Poliiei Locale Deva privind modul de mediatizare a unui caz de furt calicat prezentat n buletinul de pres remis de IPJ HUNEDOARA n data de 22.12.2011, facem urmtoarele precizri: Activitile investigative privind comiterea infraciunii de furt calicat de ctre cei doi suspeci din municipiul Deva, prezentat n buletinul de pres remis de IPJ HUNEDOARA n data de 22.12.2011, au fost efectuate de poliiti din cadrul Poliiei Municipiului Deva, singurii care au, potrivit legii, competena material n soluionarea unui astfel de caz. n mediatizarea acestui caz de furt calicat, s-a inut cont de terminologia Codului de Procedur Penal, potrivit creia prinderea n agrant poate efectuat doar de organele competente n soluionarea cazului (n cazul de fa poliitii din cadrul Poliiei Municipiului Deva), n timp ce celelalte persoane care au contribuit la realizarea prinderii n agrant (n acest caz poliitii locali) pot avea doar calitatea procesual de martori. n cazul mediatizat, recunoatem contribuia poliitilor locali, n sensul descoperiri celor doi tineri, care iniial au negat c ar autorii vreunei infraciuni de furt, armnd c bunurile menionate n buletinul de pres ar fost gsite ntmpltor. Poliitii locali au sesizat procedural Poliia Municipiului Deva (conf. art. 465, alin 3 din Codul de Procedur Penal), unde s-a ntocmit dosar penal i s-au efectuat cercetri. n urma acestor investigaii a fost documentat comiterea a trei infraciuni de furt calicat a mai multor bunuri, din usctoriile unor scri de bloc, aspecte prezentate n buletinul de pres. Dincolo de specicul terminologiei juridice, care poate mai greu de neles de ctre persoane neavizate, acest caz este relevant ca exemplu de bun colaborare instituional ntre Poliia Municipiului Deva i Direcia Poliiei Locale Deva, iar mesajul pe care dorim s l transmitem cetenilor este c vom continua s acionm n cooperare cu celelalte instituii de aplicare a legii, pentru a asigura un climat de ordine i siguran public i a soluiona cu operativitate cauzele de natur penal, potrivit competenelor stabilite prin lege Poliiei Romne.
cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potential endemo-epidemic si cele prevazute in Programul national de imunizari, monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, servicii de planicare familiala, in cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul cadru, la valoarea tarifelor pentru serviciile de sanatate respective prevazute in contractul-cadru. Nerespectarea obligatiilor de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate potrivit prevederilor prezentei legi duce la diminuarea pachetului de servicii de baza. Diminuarea pachetului de servicii de baza are loc dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei. In actul normativ se prevede ca sumele restante vor recuperate in conditiile legii, inclusiv accesoriile aplicate pentru creantele bugetare. ASIGURARILE DE SANATATE. CINE POATE INCHEIA ASTFEL DE ASIGURARI? Asiguratorii de sanatate pot incheia contracte de tip civil, dupa caz cu asiguratii sau cu reprezentantii legali ai acestora privind conditiile de acordare a pachetului de servicii medicale de baza. Modelul contractului-cadru de asigurare intre asiguratorii de sanatate si asigurati sau reprezentantii legali ai acestora se va aproba prin ordin al presedintelui CNAS. Totodata, incepand cu 1 ianuarie 2012, asiguratorii pot incheia asigurari voluntare concomitente de sanatate pentru asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 300 euro intr-un an scal, pentru ecare asigurat. Cheltuielile sunt deductibile, insa asigurarea nu constituie avantaj de natura salariala, asa cum este acesta denit in Legea nr. 571/2003 privind Codul scal, cu modicarile si completarile ulterioare. Potrivit proiectului de lege, cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor. Totodata, noul act normativ prevede ca asiguratorii de sanatate care pot intra in sistemul de asigurari sociale de sanatate au obligatia indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii de eligibilitate: sa e autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din Romania; sa incheiat la nivelul grupului national sau international din care fac parte polite de asigurare de sanatate pentru cel putin un milion de asigurati in anul scal anterior intrarii in vigoare a acestei legi. valoarea totala a primelor de asigurare subscrise sa fost de cel putin 250 milioane de euro la nivelul grupului national sau international din care fac parte in anul scal anterior intrarii in vigoare a legii In acelasi timp, divulgarea cu intentie a informatiilor privind starea de sanatate a asiguratilor de catre un salariat al asiguratorului, fara consimtamantul asiguratului, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei. SPITALELE VOR PUTEA FUNCTIONA CA SOCIETATI COMERCIALE. Spitalele pot organizate ca institutii publice, asociatii sau fundatii, dar si ca societati comerciale, conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modicarile si completarile ulterioare. Ulterior, prin hotarare de guvern, vor reglementate criteriile de organizare a unitatilor spitalicesti. Insa, indiferent de forma lor de organizare, acestea trebuie sa respecte integral prevederile referitoare la acordarea de servicii medicale. Toate spitalele vor acreditate pentru o perioada de 5 ani, urmand ca lista sa e publicata in Monitorul Ocial. Proiectul da posibilitatea unitatilor spitalicesti de a incheia contracte de furnizare de servicii medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, dar si cu directiile de sanatate publica teritoriale sau cu alte unitati din din subordinea Ministerului Sanatatii. Confom MS, noua structura ar permite echipei manageriale o mai mare libertate de actiune la toate nivelele, de la personal, inclusiv aplicarea salarizarii diferentiate, pana la structura si dotare. Indiferent de forma de organizare sau de reteaua in cadrul caruia functioneaza, proiectul de lege impune o limita pentru cheltuielile aferente drepturilor de personal stabilite pentru spitalele aate in relatie contractuala cu asiguratorii din sistemul de asigurari sociale de sanatate, reprezentand cel mult 70% din sumele decontate de asiguratorii de sanatate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate pentru serviciile medicale furnizate. In acelasi timp, proiectul de act normativ se prevede ca personalul medical nu este raspunzator pentru daunele si prejudiciile produse in exercitarea profesiunii cand acestea se datoreaza conditiilor de lucru, dotarii insuciente cu echipament de diagnostic si tratament sau viciilor ascunse ale materialelor sanitare. Alte prevederi propuse de MS se refera la reglementarea farmaciilor. Acestea pot de trei feluri: farmacie comunitara, care poate deschide puncte de lucru, denumite ocine, farmacie cu circuit inchis si drogherie, vanzarea cu amanuntul putand efectuata doar in ocine si drogherii. Proiectul de lege mai prevede ca informatiile privind sanatatea populatiei nu pot divulgate decat daca exista o dispozitie legala in acest sens sau acordul persoanei in cauza. In plus, pastrarea condentialitatii informatiilor referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care prin activitatea pe care o desfasoara au acces la acestea in mod direct sau indirect. (Ioana Vlad AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27333/ Coplata-in-sistemul-de-sanatate-Cat-vom-plati-la-medic-in-2012-si-cine-escutit-de-plata.html#Scene_1#ixzz1ihw3mV2V
ELIBERAREA
Azi am chef s m rsf. S m plimb mn n mn, eu cu mine. Pe strzile pustii ale inimii tale, paii mei rvi-vor amintiri. Azi am chef s m privesc n oglind. S mi dezvlui trupul ce-i schimb culoarea. S-i privesc rotunjimile ce-i trdeaz durerea. Durerea c l-ai uitat. i azi nu-mi vine s sparg oglinda. Refuzul tu nu m adoarme. Nu te pot nva ce nseamn femeia. E rece dincolo de privirea ta. Rece. Azi o sa u o fat rea. Azi o s m rsf. Pentru c tu nu tii. Nu tii. Ce e iubirea. Nu vrei s nvei. i azi n-am nevoie de tine. Am traversat acele zile. Azi ncerc s reinventez vara cu minile mele, n sunet de pian. Sunt zile n care alegem tcerea. Sunt zile n care alegem s ne strigm durerea. n tot acest timp existm. Excepie faci tu. Indiferentul meu. Pe strzile pustii ale inimii tale, frigul s-a lasat. Azi sunt o fat rea. Azi mi-am reinventat frumuseea. De acolo de unde tu, ai lsat-o neterminat. Am luat pensula i am desenat pe oglind forma trupului meu. Autoportret. Apoi am privit. Umerii semei, snii nc feciorelnici, crupa nrva, oldurile clepsidr...n clipa asta, daca m-ai chema, n-a veni. Ti-a drui oglinda, s-i nclzeasc nchipuirea. Apoi, n-am putut s nu m ntreb dac ai gsit femeia. Femeia cu forme moi i calde. Dac ai dus-o n sanctuarul pregtit de tine. Dac i-ai mngiat contururile feei, dac i-ai dezvelit gtul dndu-i la o parte prul lung i castaniu, sfrind prin a o sruta acolo unde prul se retrage dezvluind goliciunea. Trupului. De pasre. n zbaterea lui, n minile tale. Dac i-ai mngiat omoplaii, strpungnd pielea n, dac i-ai srutat coloana n curgerea ei ctre crup. i te-ai oprit acolo jos, dorind s prelungeti explorarea, momentul, calm, incredibil de calm, n timp ce ea suspin, se zvrcolete n explorarea ta...N-am putut s nu m ntreb dac i-ai simit pielea cald, snii grei n goliciunea lor, lund forma degetelor tale, dac i-ai srutat buricul n forma lui rotund, dac i-ai simit cldura i mirosul nvluindu-te, daca n-ai simit nevoia s opreti momentul, s nu continui. S ai un moment de uitare, alturi de ea. Lng tmpla ta a mai cazut o frunz i i-ai revenit. Ai revenit lng ea. Ai nceput s o mngi cu disperare, parc dorind s i ndepartezi pielea, s i-o smulgi pn la carne, te nvaluia nebunia, neputina de a o avea, numai a ta. Trup n trupul tu, existen similar tie, identic, acelai eu, ai privit-o n ochi, adnc, apoi te-ai scufundat n uitare, ai ncetat s mai controlezi totul, ai acceptat mirosul, i cldura, i aerul terminat, i aternuturile ce-au luat foc, ai nceput s i strigi durerea, s simi plcerea, s o lai pe ea, s te nvluie, moale i pietroas, cald i rcoroas, femeia, de lng tine. Azi am chef s m rsf. Cu amintirea ta. Cu prezena mea. Cred n iubirea care nvlete peste tine, ca un uragan. Dup primul col de strad, cnd tocmai alergai dup tramvai. D cu tine de pmnt, apoi i rde n nas, privind peste umr. Face doi pai, pare c se deprteaz, dar se ntoarce i i ntinde mna. Te ridic din praful de pe asfalt, i pornii mpreun. Rznd de data asta, amndoi. Hahahhaaha. Cred n neprevzut, dei l atept n ecare zi. tiu c ateptarea nu nseamn surprize. Dar eu tot l atept. tiu c surpriza mea e pus deoparte. La ultima comand, cineva a lsat coletul n sala de ateptare, nu l-a mai livrat. Alo, Pota Romn! Cred n copacul care mi iese in cale, pe acelai drum cunoscut, dei ieri nu-l lsasem acolo. Cred n toi necunoscuii pe care i ntlnesc la ora 11 si 11 minute. i care la 11 si 12 minute mi devin apropiai. i mai cred cu trie n soarele pe care tiu c l voi gsi n ecare diminea exact acolo unde l-am lsat asear. E clar c soarele e globul Meu, de aur. ntr-o sear l-am uitat n balansoar, lng ghemul i acele de tricotat. Dimineaa pisica era ncolcit pe el. Cu greu am reuit s l iau s l pun pe cer, s se bucure i ceilali de el!
CRED
NU violenei n famili!
Fundatia ,,CONEXIUNI a realizat in perioada noiembrie-decembrie 2011, proiectul Tinerii hunedoreni spun NU violentei in familie, conantat de catre Consiliul Judetean Hunedoara. Acest proiect a fost realizat impreuna cu 12 tineri voluntari, interesati de domeniul violentei in familie. Acestia au participat la un atelier de lucru, unde impreuna cu formatorii au incercat sa gaseasca solutii si metode pentru prevenirea si diminuarea fenomenului de violenta in familie in judetul Hunedoara. Ideile tinerilor, impreuna cu experienta formatorilor au condus la organizarea de seminarii-actiuni informative despre violenta in familie, in institutiile lor de invatamant si in 2 comunitati rurale ale judetului nostru. Tinerii au fost incantati de posibilitatea aplicarii imediate, a celor invatate in cadrul atelierului si a impartasirii experientei lor colegilor, iar noi organizatorii am fost uimiti de capacitatea tinerilor de invatare si implicare in actiunile de informare desfasurate. ,,Experienta pozitiva dobandita prin implementarea acestui proiect si dorinta exprimata a tinerilor participanti, ne obliga sa continuam realizarea de noi proiecte cu si pentru tineri, pe teme actuale ale societatii noastre a declarat Doru Pavel Cara, director executiv al Fundatiei Conexiuni, responsabil de proiectul Tinerii hunedoreni spun NU violentei in familie. Pentru mai multe detalii si informatii, ne puteti contacta la nr. tel/fax 0254/232120; Mobil: 0745068751 sau sa ne scrieti pe adresele de e-mail: social@fundatiaconexiuni.ro sau fundatia.conexiuni@yahoo.com persoana de contact: Doru Pavel CARA.
Pag. 7
Nr. 754
Sntatea ta. Stilul de via nesnatos te poate imbolnvi de diabet. tii cum s recunoti boala?
In ecare an, mii de oameni din Romania sunt diagnosticati cu diabet zaharat. De asemenea, obezitatea, sedentarismul sau stilul de viata nesanatos sunt asociate cu diabetul zaharat de tip 2, afectiune ce insumeaza 90% din cazurile totale de diabet. In acelasi timp, organizatiile de sanatate atrag atentia asupra unor semne. Conform datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), in prezent, aproximativ 346 milioane de persoane sunt diagnosticate cu diabet zaharat in intreaga lume, iar dintre acestia 55,2% traiesc in Europa. De asemenea, OMS estimeaza ca, in urmatorii 20 de ani acest numar se va dubla. Costurile directe ale bolilor legate de diabet se situeaza intre 2,5% si 15% din bugetul anual al tarii alocat sanatatii, depinzand printre altele si de prevalenta locala a diabetului, cat si de gradul de sosticare a tratamentelor disponibile, precizeaza Organizatia. In Romania, numarul bolnavilor in evidenta Ministerului Sanatatii in anul 2010 a fost de peste 74 de mii fata de aproape 71 de mii bolnavi din anul 2009, potrivit datelor publicate de minister. Totodata, datele din anul 2010 arata ca incidenta diabetului zaharat este de 319,1 la 100 mii de locuitori. SEMNELE DIABETULUI. CUM POATE FI RECUNOSCUT? Federatia Internationala a DiabetuluI (FID) a publicat un ghid care contine informatii legate de diabet si de modul in care poate prevenit. FID mentioneaza ca exista trei tipuri principale de diabet. Este vorba de diabetul zaharat de tip I (insulino-dependent), diabetul zaharat de tip 2 (cu debut la maturitate) si cel gestational (detectat in timpul sarcinii). Potrivit FID, diabetul insulino dependent poate aparea la persoanele de orice varsta, iar ocazional la copii si tineri. In schimb, diabetul de tip 2 insumeaza 90% din cazurile de diabet, iar diagnosticul se pune, de obicei, dupa varsta de 40 de ani. FID atrage atentia ca diabetul de tip 2 poate ramane nedetectat pentru multi ani, iar diagnosticul este pus prin asociere cu complicatiile care apar sau printr-un test de urina sau glucoza. In ceea ce priveste semnele diabetului, FID precizeaza ca acestea fac referire la: urinare frecventa, sete excesiva, cresterea apetitului, pierderea in greutate, oboseala, scaderea interesului si a capacitatii de concentrare. Totodata semne ale diabetului pot si starea de voma si durerile de stomac, vederea incetosata, infectiile frecvente, ranile care se vindeca lent, dar si senzatia de furnicaturi in maini sau picioare. In prezent oamenii de stiinta cerceteaza factorii de risc pentru diabetul de tip I. Ei sustin, totusi, ca factorii genetici au un rol important in aparitia bolii, la fel ca factorii de mediu, greutatea excesiva sau expunerea la unele infectii virale. Pe de alta parte, factorii de risc asociati cu diabetul de tip 2 sunt mult mai clari si pot include obezitatea, sedentarismul, dieta, varsta inaintata, rezistenta la insulina sau istoricul familial de diabet. Potrivit Federatiei Internationale a Diabetului, diabetul de tip 1 si 2 sunt boli cronice, care necesita un control si o monitorizare atente pentru ca altfel pot duce la aparitia unor complicatii, cum ar bolile cardiovasculare, afectiuni ale rinichilor, boli ale nervilor si boli ale ochilor. Desi FID conrma ca diabetul nu se poate vindeca, bolnavii isi pot desfasura viata normal atata vreme cat mentin sub control nivelele de zahar din sange prin activitate zica (cel putin 30 de minute in ecare zi), scaderea in greutate, obiceiuri alimentare sanatoase si evitarea fumatului. De asemenea, Federatia recomanda controale regulate la picioare si ochi, controlul tensiunii arteriale si nivelului glucozei din sange, precum si evaluarea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare si ale rinichilor.Un medic specialist in diabet, nutritie si boli metabolice iti poate oferi mai multe informatii despre boala si modalitatea prin care o poti preveni. ZIUA MONDIALA A DIABETULUI, SARBATORITA ANUAL. Deoarece diabetul este o boala cronica care afecteaza milioane de oameni la nivel mondial, in ecare an, in data de 14 noiembrie 2011, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Diabetului, la initiativa Organizatiei Mondiale a Sanatatii si a Federatiei Internationale a Diabetului. Data de 14 noiembrie este, totodata, ziua de nastere a ziologului si farmacologului canadian Frederick Banting (1891-1941), cel care a studiat secretia interna a pancreasului si a introdus insulina in terapeutica, in octombrie 1922. Totusi, insulina a fost descoperita in 1921 de romanul Nicolae Paulescu si a presupus salvarea unui numar mare de vieti omenesti in ultimii 80 de ani. (Raluca Popescu AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26830/ Stilul-de-viata-nesanatos-te-poate-imbolnavi-de-diabet-Stii-cum-recunosti-boala.html#ixzz1eBR8dsnd
Nr. 754
Pag. 8
Cltoreti n UE? Care sunt documentele de care ai nevoie i ce poi transporta n bagaje?
Dac te-ai hotrt s cltoreti ntr-o ar din Uniunea European, este important s tii ce documente iti sunt necesare la frontier. Romanii si ceilalti europeni care fac parte din state ce nu apartin spatiului Schengen (Bulgaria, Cipru, Irlanda si Regatul Unit) trebuie sa prezinte la control cartea de identitate sau pasaportul la intrarea pe teritoriul unui stat membru. Comisia Europeana recomanda ca orice cetatean care se deplaseaza in afara spatiului Schengen sa aiba o carte de identitate sau un pasaport, permisul de conducere si cardul bancar neind acceptate ca documente de calatorie sau ca dovezi ale identitatii. Singurul document de identitate valabil este cel emis de autoritatile nationale. Tarile care fac parte din spatiul Schengen sunt: Austria, Islanda, Portugalia, Belgia, Italia, Republica Ceha, Danemarca, Letonia, Slovacia, Elvetia, Lituania, Slovenia, Estonia, Luxemburg, Spania, Finlanda, Malta, Suedia, Franta, Norvegia, Tarile de Jos, Germania, Polonia, Ungaria si Grecia. Cand vi se poate refuza intrarea in tara?. In cazuri cu totul exceptionale, o tara a UE poate refuza dreptul de intrare unui cetatean european sau membrilor familiei, din motive care tin de ordinea publica, securitate sau siguranta sanitara. In aceasta situatie calatorii europeni vor primi o decizie scrisa in care sa se mentioneze motivele invocate si caile de recurs posibile. Ce puteti transporta in bagaje? Singurele restrictii care apar, in ceea ce priveste bagajele, se refera la produsele din tutun si alcool, care pot transportate numai in anumite limite. Comisia Europeana precizeaza ca cei care calatoresc pot transporta produse din tutun si alcool doar pentru uz personal, nu pentru a comercializate. Potrivit legislatiei UE, persoana care calatoreste nu trebuie sa dovedeasca ca bunurile sunt pentru uz personal daca transporta mai putin de: 800 de tigarete, 400 de tigari de foi, 200 de trabucuri, 1 kg de tutun, 10 litri de bauturi spirtoase, 20 litri de vin alcoolizat, 90 de litri de vin (din care cel mult 60 de litri de vin spumos) si 110 litri de bere. In cazul in care cantitatile de tutun sau alcool transportate se incadreaza in limitele permise pentru uz personal, nu este necesara plata unor accize in statul membru in care acea persoana calatoreste. Daca cantitatile de alcool sau tutun transportate sunt mai mari decat cele permise, este necesar sa se demonstreze ca produsele sunt pentru uz personal si sa se faca dovada achizitiei lor ( cu ajutorul facturii sau chitantei). CE precizeaza ca reglementarile nu se aplica in situatia calatorilor sub 17 ani pentru ca acestia nu au dreptul sa transporte alcool sau tutun. Potrivit Comisiei Europene, persoanele care calatoresc in interiorul UE pot transporta si produse de origine animala fara niciun fel de exceptii, avand in vedere ca toate statele membre UE trebuie sa respecte norme veterinare foarte stricte. Totusi, Comisia atrage atentia ca anumite restrictii pot exista atunci cand apar focare localizate de boli la animale. Ai la tine peste 10 mii de euro? Ce trebuie sa faci. Persoanele care calatoresc in statele membre UE si au asupra lor cel putin 10 mii de euro in numerar sau echivalentul intr-o alta moneda, trebuie sa verice la autoritatile vamale din ecare tara prin care trec daca este necesar sa declare suma respectiva. Pentru declaratie se poate folosi un formular comun care este disponibil in 30 de limbi (puteti consulta varianta in limba romana la acest link). Acest formular poate utilizat in Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Estonia, Grecia, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Suedia sau Polonia. De obicei, autoritatile din aceste tari accepta formularul doar in limba ociala a statului. Insa, exista si state comunitare care au un formular specic pentru declararea la vama a numerarului de peste 10 mii de euro. Aceasta prevedere este valabila pentru urmatoarele state: Bulgaria, Republica Ceha, Franta, Germania, Italia, Lituania, Slovacia, Spania, Regatul Unit si Letonia. Documentele necesare membrilor familiei sau rudelor. Orice cetatean al Uniunii Europene poate insotit sau vizitat, in alt stat al Uniunii, de membrii familiei care provin dintr-o tara terta, care nu este membra UE. Membrii de familie trebuie sa aiba un pasaport valabil si, in functie de tara de provenienta, o viza de intrare, conform Comisiei Europene. Totusi, viza nu este necesara daca membrii de familie calatoresc impreuna cu orice cetatean european ori vin in vizita si au un permis de sedere eliberat de o alta tara a UE (cu exceptia tarii de resedinta a cetateanului UE). Permisul de sedere trebuie sa precizeze clar ca titularul este membru de familie al unui cetatean al UE. De asemenea, viza nu este necesara nici daca rudele extinse (frati, veri, matusi, unchi) ale cetateanului european solicita autoritatilor dintr-o tara UE sa e recunoscute ca membri de familie ai unui cetatean al Uniunii. Prin urmare, dupa obtinerea acestei recunoasteri, rudele nu vor mai avea nevoie de viza pentru a intra in tara in care doresc sa calatoreasca si vor benecia de acelasi tratament ca si sotul/sotia, parintii sau copiii cetateanului european respectiv. Este important de precizat ca tarile UE nu sunt obligate sa acorde familiei extinse statutul de membri de familie, dar trebuie sa ia in considerare aceasta cerere. CE recomanda ca persoanele care calatoresc sa contacteze din timp consulatul sau ambasada tarii in care merg pentru a aa ce documente trebuie sa prezinte la frontiera membrii de familie care provin din afara UE. Cum se poate solicita o viza?Membrii unei familii care provin din tari terte trebuie sa depuna din timp o cerere catre consulatul sau ambasada tarii in care doresc sa mearga. Comisia Europeana subliniaza ca vizele trebuie sa e eliberate cat mai repede posibil. De asemenea, documentele pe care membrii de familie provenind din tari terte trebuie sa le depuna, pentru a obtine viza, pot varia de la o tara comunitara la alta, de aceea este indicat sa se ceara informatii de la consulatului sau ambasada statului respectiv. (Raluca Popescu AvocatNet)