ANUL XI NR.

309 joi,
5 ianuarie 2012

8 pagini 0,50 lei

Zona Special
ziar de informaie, opinie i afaceri
Cetaenii Vaii Jiului au petrecut Revelionul n strad!
A devenit deja un obicei ca cetenii municipiilor i oraele Vaii Jiului s petreac n strad trecerea n Noul An. Aa s-a ntmplat i la Revelionul 2011-2012. Mii de ceteni au fost prezeni n strad pentru a viziona spectacolele pregtite de autoritile locale , pentru a nchina un pahar, cup, sticl de ampanie mpreun cu prietenii n cinstea Anului Nou. Alte imagini de la petrecerile n strad n pag. 5

Cele mai bizare iniiative legislative ale anului 2011!

Din cand in cand, parlamentarii incearca sa isi justice rolul de legislator si, gandindu-se ca vor schimba lumea, initiaza proiecte de acte normative care ne lasa - la propriu - fara cuvinte. AvocatNet.ro iti prezinta cateva din propunerile legislative ale alesilor nostri care, in 2011, au starnit rumoare si ne-au facut sa ridicam un numar nedenit de sprancene. FACULTATE FARA LICEU. In urma rezultatelor slabe inregistrate la examenul de Bacalaureat din acest an, un grup de senatori s-a gandit sa dea o sansa celor care nu promoveaza examenul maturitatii. Astfel, acestia au inaintat Parlamentului o propunere legislativa care modica Legea Educatiei Nationale, astfel incat acestia sa benecieze de un an pregatitor la universitati, daca media lor generala pe perioada anilor de liceu este de minim 7. Mai exact, senatorii propun ca absolventii de liceu a caror medie generala a anilor de studiu este de cel putin 7 sa benecieze de un an pregatitor la universitati. Conditiile in care acestia se pot inscrie la facultate, precum si modul de nantarea a studiilor, ar urma sa e stabilite ulterior de Senatul universitatilor. De asemenea, in propunerea legislativa se prevede ca, in situatia in care tinerii promoveaza in anul urmator examenul de bacalaureat, acestia isi pot echivala cursurile urmate in anul pregatitor si vor putea urma cursurile facultatii respective, in conditiile decise de conducerea universitatii. Totusi, initiativa legislativa nu a trecut de Camera Deputatilor, primul for sesizat, acum ind la comisiile Senatului. DUBLAJUL TUTUROR FILMELOR IN LIMBA ROMANA. In luna mai, deputatul PSD Victor Socaciu a propus modicarea Legii Audiovizualului nr. 504/2002, astfel incat operele cinematogace in limbi straine sa e traduse in limba romana, prin procedeul dublajului. Neasigurarea dublajului in limba romana ar reprezentat contraventie, urmand sa e sanctionata de Consiliul National al Audiovizualului cu amenda cuprinsa intre 5.000 de lei si 10.000 de lei. Initiatorul preciza, in expunerea de motive a proiectului, ca traducerea expresiilor din limba straina folosite in lm protejeaza identitatea limbii romane. Mesajul este mai usor de receptat, iar telespectatorul poate urmari mai atent scenele lmului si jocul actoricesc, sublinia deputatul. Insa, in luna iunie, propunerea legislativa pentru modicarea si completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 a fost respinsa de Camera deputatilor, in calitate de prima camera sesizata. Astfel, actul normativ a fost trimis Senatului pentru dezbatere, camera superioara a Parlamentului ind, in acest caz, forul decizional. La Senat, legea initiata de Victor Socaciu a primit raport negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati transmite, de la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, dar si de la Comisia pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa. Raportul de respingere a fost adoptat, miercuri, de plenul Senatului cu 98 de voturi pentru, 3 impotriva si nicio abtinere, ceea ce inseamna ca legea este respinsa si lmele nu vor dublate in limba romana. Asadar, dupa doar sase luni, povestea unei legi, care de la bun inceput a fost displacuta de marea majoritate, se incheie cu un clasic happy end. TAXA PE FUMAT, CONTRIBUTIE LA FONDUL NATIONAL UNIC DE ASIGURARI DE SANATATE. O propunere legislativa de la Senat modica Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum si a Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Proiectul instituia astfel obligativitatea platii unei penalitati de 20% din pretul actual al unui pachet cu tigarete. Taxa ar urma sa e suportata de catre cumparator. Statul are obligatia de a proteja sanatatea tuturor fata de expunerea la efectele negative de tutun, sustine in acest sens initiatorul propunerii le-

O VESTE BUN!
Guvernul italian a decis ridicarea restrictiilor impuse muncitorilor romani si bulgari , incepand din 1 ianuarie 2012, a anuntat Ministerul roman al Muncii, Familiei si Protectiei Sociale intr-un comunicat de presa. Potrivit documentului de presa, ministrul Muncii, Sulna Barbu, apreciaza decizia guvernului italian de ridicare a restrictiilor impuse romanilor si bulgarilor, incepand cu 1 ianuarie 2012. Ne bucura decizia guvernului italian. Prin eliminarea restrictiilor impuse muncitorilor romani si bulgari, executivul italian transmite un semnal important, in acord cu valorile si drepturile fundamentale ale Uniunii Europene. Italia nu mai cere nicio derogare si arata ,in acest fel, ca respecta tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana. Apreciem aceasta decizie, cu atat mai mult cu cat in Italia, traiesc si muncesc aproximativ 1 milion de romani. Italienii ne arata in acest fel ca recunosc plus valoarea pe care romanii o aduc in economiile tarilor de destinatie, a declarat Sulna Barbu.Ministerul de Afaceri Externe din Italia a transmis, joi, Ambasadei Romaniei din aceasta tara o scrisoare prin care este noticata incetarea restrictiilor impuse romanilor, incepand cu 31 decembrie 2011. Asta inseamna ca, de la 1 ianuarie 2012, piata muncii din Italia este liberalizata pentru lucratorii romani, se mai arata in documentul de presa.

PROTEST AL OFSD !
Organizaia Femeilor Social Democrate a Judetului Hunedoara, respinge decizia total iresponsabil a Guvernului de a condiiona acordarea indemnizaiei pentru creterea copilului de plata unor taxe i impozite. Aceast msur reprezint un atac brutal la adresa copiilor i a viitorului societii romneti. OFSD atrage atenia Guvernului c indemnizaia pentru creterea copilului nu este un ajutor social, ci un drept al copilului gestionat de prini. El este o investiie n viitorul rii, pe care actuala putere este dispus s o anuleze. Pentru guvernarea PDL, investiiile n clientela de partid sunt mai importante dect cele n copii, n educaie i n sntate. OFSD a protestat i anul trecut, atunci cnd aceeai indemnizaie pentru creterea copilului a fost redus cu 15%. De aceast dat ns, guvernarea PDL a mers mai departe i are de gnd s suspende i chiar s anuleze un drept al copilului. Aa ceva este inacceptabil, ind un atentat la adresa vieii, a sntii i a educaiei celor mici. OFSD protesteaz mpotriva acestei msuri iresponsabile i solicit Guvernului s nu mai loveasc n categoriile sociale vulnerabile.

Continuare n pag. a III-a

(AvocatNet.ro)

Partidul Social Democrat, OFSD judetul Hunedoara Presedinte Liliana Tolas

Donaiile de la Fabrica lui Mo Crciun au ajuns la persoanele nevoiae

Donaiile fcute de petroeneni n cadrul campaniei Fabrica lui Mo Crciun, desfurat n prima parte a lunii decembrie, au ajuns la persoanele nevoiae din municipiul Petroani. n cadrul acesteia, au fost colectate haine, alimente, jucrii i produse de igien personal. Din acestea, au fost realizate 400 de pachete pentru familii cu copii, precum i persoane singure. Pachetele au fost distribuite prin intermediul instituiilor de nvmnt, al Serviciului Public Local de Asisten Social din cadrul Primriei Municipiului Petroani, precum i al bisericilor. Campania a fost un succes, peste 1000 de persoane implicndu-se, att n aciunea de colectare a donaiilor i sortarea acestora, ct i la realizarea pachetelor. Cu ajutorul acestora, s-a promovat munca de voluntariat printre petroeneni i au fost ajutate familiile nevoiae, n preajma srbtorilor de iarn. Fabrica lui Mo Crciun a fost un obiectiv important n cadrul Proiectului nfrire- Voluntariat-Cooperare, implementat de Primria Municipiului Petroani. Simultan, aceeai campanie s-a derulat i n oraul austriac Wolfsberg, iar donaiile colectate acolo au ajuns la Petroani i urmeaz s e distribuite n perioada urmtoare. Mulumim tuturor celor care s-au implicat!

Continuare n pag. a III-a

Vrei s fi corect i la timp informat?

ACCESEAZ

www. timnews.ro.
Vei gsi tiri , imagini i nregistrri care te intereseaz din sfera economicului, politicului, vieii culturale i sportive

Primarul Municipiului Petroani Tiberiu Iacob-Ridzi

Zona Special

Un ziar al Vii Jiului cu difuzare judeean

Citii varianta electronic a ziarului i facei comentarii la adresa www. cvj.ro

Nr. 309

Zona Special
ZILE SEMNIFICATIVE PENTRU COPII
Ziua mondial de prevenire a abuzului asupra copiilor a fost iniiat de Organizaia Internaional Womens World Summit Foundation. n Romnia s-a obinut odat cu adoptarea Legii nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului, interzicerea oricror forme de abuz mpotriva copilului, att n spaiul public, la coal ct i acas, ara noastr devenind astfel una dintre cele 17 ri din lume care au interzis aplicarea pedepselor zice asupra copiilor. n ncercarea de prevenire a acestui fenomen al abuzului asupra copiilor, D.G.A.S.P.C. Hunedoara s-a implicat activ n diferite campanii de sensibilizare, att la nivel naional ct i la nivel judeean, a promovat o mai bun pregtire a specialitilor si care lucreaz cu copiii i a dezvoltat noi servicii specializate la nivelul instituiei. n cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara i desfoar activitatea Biroul intervenie n regim de urgen, care prin compartimentul Echipa mobil de intervenie rapid n caz de abuz, neglijare i exploatare a copilului, preia sesizrile telefonice ale cetenilor i ale altor instituii, referitoare la cazuri de abuz, neglijare, exploatare a copilului i la situaii de criz din familie. Acestora li se asigur o intervenie de specialitate i consiliere n vederea soluionrii problemelor sesizate. Numerele de telefon la care se pot face sesizri sunt la nivel naional: -Telefonul copilului numr unic european 0800 116 111 -Telefon FOCUS Copii disprui 0800 116 100 i la nivel judeean: -Telefonul verde - 0254 983 -Telefonul Echipei Mobile de intervenie rapid n caz de abuz, neglijare i exploatare a copilului 0800 110 203. Datele statistice de la nivelul instituiei noastre indic n perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2011 un numr de 422 cazuri sesizate de abuz, neglijare, abandon i exploatare a copilului dintre care au fost conrmate 258 cazuri i 164 au fost inrmate. Data de 20 noiembrie marcheaz n ecare an Ziua Universal a Drepturilor Copiilor. n anul 2011 s-au aniversat 52 de ani de la adoptarea Declaraiei drepturilor copilului (n 1959) i 22 de ani de la adoptarea Conveniei cu privire la drepturile copilului (n 1989) de ctre Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite. Romnia a raticat Convenia ONU cu privire la drepturile copilului prin Legea nr.18/1990. Pentru a ajuta copiii ocrotii n serviciile noastre s neleag semnicaia acestor zile, D.G.A.S.P.C. Hunedoara organizeaz activiti de informare a copiilor cu tema S ne cunoatem drepturile, dar i obligaiile urmate de jocuri interactive de grup, activiti recreative i mese festive. Cu aceast ocazie se vor oferi copiilor pliante informative i diplome de merit. De aceast campanie de informare beneciaz un numr de 247 de copii aai cu msur de protecie n sistemul rezidenial i 1068 de copii aai n serviciile de tip familial plasamente familiale, tutele i plasament la asisteni maternali profesioniti. Materialele informative cu tema S ne cunoatem drepturile, dar i obligaiile vor distribuite de asemenea i comunitilor locale prin intermediul primriilor / SPAS - urilor locale i diferitelor instituii de nvmnt.

Pag. 2

MULTE EVENIMENTE NEDORITE

Persoanele care pot furniza informaii care s conduc la depistarea sa, sunt rugate s apeleze numrul unic de urgen 112 sau s sesizeze cea mai apropiat unitate de poliie. MANIFESTRILE PRILEJUITE DE TRECEREA N NOUL AN ORGANIZATE N SPAIUL PUBLIC S-AU DESFURAT FR EVENIMENTE DEOSEBITE. Pe timpul manifestaiilor prilejuite de trecerea n noul an, jandarmii hunedoreni au fost prezeni n locurile publice pentru a vor oferi cetenilor judeului un climat de linite i siguran. Jandarmii au asigurat ordinea public n 11 localiti, urbane i rurale, unde s-au desfurat spectacole n spaiul public cu ocazia Revelionului 2012. Prin activitatea desfurat de jandarmi, alturi de reprezentanii celorlalte instituii cu atribuii pe linie ordine public, pe timpul desfurrii acestor manifestri artistice nu s-au nregistrat evenimente deosebite. Jandarmii montani s-au aat permanent n sprijinul turitilor, n staiunile montane din jude, precum i pe traseele adiacente acestora, pentru meninerea unui climat de linite. n perioada 29.12.2011-02.01.2012, jandarmii montani au aplicat 15 sanciuni contravenionale n valoare total de 325 lei, celor care au ptruns pe prtiile de schi omologate utiliznd snii, dispozitive improvizate sau alte materiale. Jandarmii montani din staiunea Parng au intervenit n data de 1 ianuarie 2012, alturi de salvamontiti, pentru a ajuta dou persoane accidentate: n jurul orei 14.30, jandarmii montani au observat o tnr care, n timp ce cobora cu sania, s-a lovit de stlpul de susinea plasa ce desparte prtiile. Jandarmii montani s-au deplasat la persoana accidentat, care acuza dureri puternice la piciorul stng i nu l putea mica. Jandarmii au solicitat sprijin salvamontitilor i mpreun i-au acordat primul ajutor. Ulterior, tnra n vrst de 17 ani, domiciliat n judeul Dolj, a fost transportat la baza telescaunului, de unde a fost preluat de o ambulan i condus la spitalul din municipiul Petroani. n jurul orei 15.30, jandarmii montani au observat o femeie care a alunecat pe ghea i a czut. Persoana accidentat acuza dureri puternice la piciorul stng i nu l putea mica. Jandarmii au solicitat sprijin salvamontitilor i mpreun i-au acordat primul ajutor. Ulterior, femeia n vrst de 47 ani, domiciliat n municipiul Cluj Napoca, a fost transportat la baza telescaunului, de unde a fost preluat de o ambulan i condus la spital. N DATA DE 28.12.2011, N JURUL OREI 07.15, TEFAN N., de 31 de ani, din Techirghiol, judeul Constana, n timp ce conducea un autoturism pe DN 7, pe raza localitii Veel, pe direcia de mers Ilia-Deva, nu a adaptat viteza la condiiile de drum i, ntr-o curb la dreapta a ptruns pe contrasens, intrnd n coliziune frontal cu autoturismul condus regulamentar de CIPRIAN O., de 33 de ani, din Deva. n urma impactului, autoturismul condus de TEFAN N. a prsit partea carosabil. n urma accidentului a rezultat rnirea uoar a conductorului auto CIPRIAN O., a pasagerului acestuia, DORIN B., de 32 de ani, din Deva i a unui brbat de 71 de ani, din judeul Constana, pasager n autoturismul condus de TEFAN N. N DATA DE 28.12.2011, n jurul orei 22:40, IULIAN A., de 20 de ani, din Petrila, n timp ce conducea un autoturism pe strada Drneti, din Petroani, nu a adaptat viteza la condiiile de drum i, ntr-o curb uoar la dreapta, a pierdut controlul asupra direciei, a ptruns pe contrasens i a prsit partea carosabil, dup care s-a oprit pe malul rului Jiul de Est. n urma accidentului a rezultat rnirea grav a pasagerului autoturismului, A. I., de 17 ani, din Petrila i rnirea uoar a conductorului auto i a altor doi pasageri, n vrst de 19 i 16 ani, ambii din Petrila. N DATA DE 02.01.2012, N JURUL OREI 08.45, conductorul unui autoturism Audi A4, Remus B., n vrst de 36 de ani, din municipiul Tg. Jiu, care circula pe DN66, pe raza municipiului Petroani, din cauza neadaptrii vitezei de deplasare ntr-o curb deosebit de periculoas, a pierdut controlul volanului i a lovit parapeii din beton de pe marginea prii carosabile. n urma impactului, a rezultat rnirea uoar a lui Isidor G., de 49 de ani, din Trgu Jiu, pasager n autoturism. n cauz a fost ntocmit dosar penal pentru comiterea infraciunii de vtmare corporal din culp. N DATA DE 02.01.2012, N JURUL OREI 20:50, a fost depistat n trac de ctre poliiti NICOLAE R., de 42 ani, din municipiul Vulcan, care conducea un autoturism pe strada Teodora Lucaciu din municipiul Vulcan, dei consumase buturi alcoolice, rezultatul testului alcoolscop ind de 0,83 mg/l, alcool pur n aerul expirat. Pe numele conductorului auto a fost ntocmit dosar penal. N DATA DE 02.01.2012, N JURUL OREI 17:50, PAUL S., de 26 de ani, din Craiova, n timp ce conducea un autoturism pe strada Tudor Vladimirescu din Lupeni, pe banda I n sensul de deplasare Lupeni Vulcan, ajungnd n zona interseciei cu strada Bisericii, nu a acordat prioritate de trecere pietonului IOSIF G., de 57 de ani, din Lupeni, care traversa strada prin loc marcat corespunztor prin indicator i marcaj rutier. n urma producerii accidentului a rezultat accidentarea uoar a pietonului. N DATA DE 02.01.2012, LA ORA 20:00, VERONICA E., de 28 ani, din Aninoasa, n timp ce conducea un autoturism pe D.J. 666 B, pe raza oraului Aninoasa, din direcia Petroani-Aninoasa, din cauza neadaptrii vitezei la condiiile de drum i a neateniei n conducere, a pierdut controlul volanului i a prsit partea carosabil. n urma accidentului a rezultat rnirea uoar a lui ALIN N., de 28 ani, din Curtea de Arge, pasager n autoturism. RECOMANDRI PREVENTIVE PRIVIND CIRCULAIA N CONDIII DE CEA SAU CAROSABIL UMED. n condiii de cea sau carosabil umed, poliitii Serviciului Rutier v reamintesc cteva reguli generale, a cror respectare poate evita implicarea n evenimente rutiere nedorite: utilizarea luminilor de ntlnire i cea pe toate categoriile de drumuri; deplasarea cu vitez redus, adaptat condiiilor de drum i trac; evitarea efecturii depirilor, care n asemenea condiii meteorutiere se dovedesc extrem de periculoase; mrirea distanei de siguran dintre vehicule. De asemenea, pietonilor le recomandm s evite pe ct posibil folosirea prii carosabile mai ales dup lsarea ntunericului i n condiii de vizibilitate redus. Totodat, pietonii vor trebui s se asigure temeinic naintea traversrii drumurilor i s procedeze la efectuarea acestora numai dup ce sunt siguri c traversarea se poate face n condiii de siguran.

MPREUN PENTRU O COPILRIE ARMONIOAS

Fundatia ,,CONEXIUNI Deva, in parteneriat cu Asociatia ,,FAMILIA SI SOCIETATEA si Gradinita cu Program Prelungit Nr. 7 prin structura Gradinita cu Program Normal Nr. 2 a realizat proiectul ,,DREPTURILE TALE CONTEAZA ! IMPREUNA PENTRU O COPILARIE ARMONIOASA, conantat de Municipiul Deva, in perioada octombrie-decembrie 2011. Proiectul s-a adresat prescolarilor cu varsta intre 5-7 ani, care frecventeaza cursurile gradinitei partenere, precum si parintilor/reprezentantilor legali ai acestora, pentru a creste gradul de informare a minorului cu privire la drepturile sale si constientizarea nevoii de colaborare parinti-cadre didactice pentru o mai buna educatie si conduita a minorului. Activitatile pentru minori au constat in organizarea a 4 seminarii avand ca tema ,,drepturile copilului, folosind metode de educatie non-formala, adaptate varstei lor. Parintii au participat la 3 sedinte de informare si consiliere privind problemele cu care se confrunta acestia, in educatia minorului si gasirea unor solutii de imbunatatire a comunicarii parintecopil; si alte teme de interes pentru acestia. Iar, personalul gradinitei partenere a participat la un atelier de lucru pe tema ,,Violenta in familie sustinut de catre specialisti in domeniu din institutii publice si ONG-uri. Consideram ca, proiectul nostru si-a atins obiectivele, iar beneciarii lui au fost pe deplin multumiti. Organizatia noastra multumeste partenerilor implicati, alaturi de care pe viitor vom colabora in elaborarea si implementarea de noi proiecte sociale si educationale. a declarat Doru Pavel Cara, director executiv al Fundatiei Conexiuni, responsabil de proiectul DREPTURILE TALE CONTEAZA! IMPREUNA PENTRU O COPILARIE ARMONIOASA. Pentru mai multe detalii si informatii, ne puteti contacta la nr. tel/fax 0254/232120; Mobil: 0745068751 sau sa ne scrieti pe adresele de e-mail: social@fundatiaconexiuni.ro sau fundatia.conexiuni@yahoo.com persoana de contact: Doru Pavel CARA.

Salariul minim brut pe ar n 2012

Potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.225 din 2011, pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, publicat in Monitorul Ocial nr. 922 din 12/27/2011, incepand cu data de 1 ianuarie 2012, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora. Astfel, de aceasta masura vor benecia peste 790 mii de persoane, dintre care aproximativ 125 mii de bugetari. Astfel, de aceasta masura vor benecia peste 790 mii de persoane, dintre care aproximativ 125 mii de bugetari. Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata. Stabilirea, pentru personalul incadrat prin ncheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut mai sus constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei. Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute mai sus se realizeaza de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale. (AvocatNet.ro ) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_27289/Salariu-minim-brut-pe-tara-2012.html#ixzz1hwzSQuzN

Director General, Jr. Viorica Popescu

HAINE SECOND HAND

la depozitul en gross din Lupeni
ASIGURM TRANSPORT GRATUIT - diversitate - calitate - preturi fr concuren. Ne putei gsi n Lupeni, str. 1 Mai nr. 3 n cldirea n care a funcionat Moara Veche.

S.C.SPRINT EDIL CONSTRUCT

Societate specializat n efectuarea de lucrri de amenajri interioare i exterioare, anvelopri i lucrri de hidroizolaii,

IM N REG DE N URGE

Informatii si comenzi la telefon 0769037473 si 0769037488

Pentru comenzi ferme primite respectm termenul impus de beneciar pentru nalizarea lucrrii. Se ofer factur i garanie . INFORMAII I COMENZII LA TELEFON 0769037472 I 0769037474

Tuturor clienilor notri i locuitorilor Vii Jiului

Un An Nou Fericit
cu toate cele bune i sntate

An nou Fericit!
n cas nou

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Pag. 3

Zona Special

Nr. 309

Mrul n coli
Distribuirea merelor in scolile judetului a demarat in data de 5 decembrie 2011. Conform programului guvernamental Marul in scoli, Consiliul Judetean Hunedoara a organizat o licitatie publica, prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice SEAP, castigatoare ind doua rme: S.C. PRIORITAR IMPEX SRL CALAN, judetul Hunedoara si S.C. FARKAS TRANS SRL TURDA, judetul Cluj. Valoarea totala a contractelor este de 759.414,72 Lei, fara TVA. Prin atribuirea contractelor de furnizare, rmele se obliga sa asigure furnizarea merelor pentru elevii din clasele I-VIII care frecventeaza invatamantul de stat si privat autorizat/acreditat, din judetul Hunedoara, pentru anul scolar 2011-2012, pe o perioada de 94 de zile.La nivelul judetului Hunedoara, au fost stabilite 7 zone de distributie.Firma PRIORITAR IMPEX SRL CALAN deserveste zonele: -Calan + Hateg- Orastie + Simeria- Petrosani + Petrila Lupeni + Vulcan + Uricani. Firma FARKAS TRANS SRL TURDA deserveste zonele: -Deva + Ilia, Dobra si Zam- Brad- Hunedoara. Merele trebuie sa e incadrate la categoria Extra si/sau categoria I, conform Standardului de comercializare pentru mere, iar greutatea lor trebuie sa e cel putin 110 grame/bucata. (Biroul de presa)

O VESTE BUN!
Urmare din pag. I
Potrivit sursei citate, ultimele demersuri ale Ambasadei Romaniei in Italia, pe tema liberalizarii complete a pietei muncii din Italia, au avut loc pe 16 decembrie 2011, cand au fost remise scrisori ale ambasadorului roman in Italia catre ministrii italieni de externe, muncii si de interne. Demersurile au fost dublate de intalniri cu expertii de resort din institutiile italiene decidente. Scrisoarea partii italiene face referire la demersurile Ambasadei Romaniei in Italia, din 16 decembrie 2011. Ministerul muncii mai explica in comunicatul de presa ca decizia Italiei conrma raportul CE din 11 noiembrie care demonstreaza ca romanii au un rol important in economiile tarilor de destinatie (impactul mobilitatii a dus la o crestere de 0,3% la PIB pentru UE-27 si 0,4% pentru UE-15). Ultimele date ale Institutului National de Statistica din Italia, arata ca in aceasta tara, traiesc si muncesc 968.576 de romani. Guvernul italian a hotarat sa aplice dispozitii tranzitorii pentru cetatenii romani incepand cu 1 ianuarie 2007. Ocialii italieni au impus atunci restrictii in anumite domenii si au liberalizat piata muncii pentru liber profesionisti. Domeniile in care romanii au putut lucra fara restrictii sunt: agricultura, servicii hoteliere si turism, servicii casnice si servicii de ingrijire, constructii, inginerie, management si munca inalt calicata, munca sezoniera. In toate celelalte domenii, muncitorii romani aveau nevoie de permis de munca. Saptamana trecuta, la intalnirea cu atasatii de munca, ministrul muncii a atras atentia ca in Italia nu exista restrictii majore pe piata muncii, insa trebuie sa m extrem de atenti la contractele de angajare, pentru ca exista inca situatii de munca ilegala, in special, in domeniul ingrijirii la domiciu. Specialistii nostri au elaborat ghiduri si proceduri, prin care muncitorii nostri sa e corect informati. Intrucat cei mai multi cetateni romani nu fac parte din sindicate, nu au acces atat cat ar trebui, la informatie. Ministerul Muncii din Romania va supraveghea din ianuarie si va verica impreuna cu echipele specializate din Italia, si rmele care angajeaza cetateni romani, cu contracte de doar patru ore pe zi, desi acesteia muncesc cu program normal. In cazul lor, asigurarile sociale sunt partial acoperite. (AvocatNet.ro)

SESIZRI LA 112
POLIITII HUNEDORENI, au organizat peste 75 de controale punctuale pentru prevenirea, constatarea i combaterea neregulilor n domeniul operaiunilor cu obiecte artizanale i de distracie pe baz de amestecuri pirotehnice. n urma controalelor efectuate, poliitii au ntocmit trei dosare penale (pe numele unor persoane din Deva, Lupeni i Haeg) pentru comiterea infraciunii de operaiuni interzise cu articole pirotehnice, fapte prevzute i pedepsite de 37 alin. 3 din Legea 126/1995 i au aplicat dou sanciuni contravenionale n valoare de 4.500 lei, ind totodat ridicate n vederea conscrii 7.462 de buci articole pirotehnice din categoriile I i II. La ultimul control, efectuat. poliitii Serviciului Arme, Explozivi, Substane Periculoase i cei ai Biroului Ordine Public Deva, a fost aplicat o sanciune contravenional n valoare de 4.500 unei persoane care oferea spre comercializare articole pirotehnice care nu aveau inscripionate pe ambalaj instruciunile de folosire n limba romn. VULCAN. SUSPECT REINUT PENTRU COMITEREA UNEI INFRACIUNI DE OMOR. n data de 26.12.2011, n jurul orei 15:40, Poliia Municipiului Vulcan a fost sesizat cu privire la faptul c un brbat n vrst de 57 ani a fost gsit decedat n locuina sa, situat pe strada Jiu Paroeni, din Vulcan. Echipa de cercetare care s-a deplasat la faa locului a stabilit faptul c persoana decedat prezint mai multe echimoze i tumefacii n zona parietal stnga i orbital stnga, precum i la nivelul membrelor superioare. Cadavrul a fost depus la morga Spitalului Petroani, iar n urma efecturii necropsiei, s-a stabilit c moartea brbatului a fost violent. ntruct n cauz au existat suspiciuni de omor, poliitii au demarat cercetri sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lng Tribunalul Hunedoara, n vederea identicrii autorului. n urma activitilor investigative desfurate, anchetatorii au reuit la scurt timp identicarea prezumtivului autor al infraciunii de omor n persoana lui DORU D., de 44 de ani, din Vulcan. Acesta, n seara zilei de 24.12.2011, andu-se n locuina victimei, pe fondul consumului de alcool i n urma unui conict spontan, i-a aplicat acestuia, cu muchia unui topor, cu pumnii i picioarele, mai multe lovituri n zona capului, a toracelui i a membrelor superioare, n urma crora brbatul n vrst de 57 de ani a decedat. Suspectul a fost reinut pentru o perioad de 24 de ore de ctre Parchetul de pe lng Tribunalul Hunedoara, urmnd a prezentat Tribunalului Hunedoara cu propunere de arestare preventiv sub aspectul comiterii infraciunii de omor. DOSAR PENAL PENTRU COMITEREA INFRACIUNILOR DE FALS N NSCRISURI SUB SEMNTUR PRIVAT, UZ DE FALS I NELCIUNE. Poliitii Formaiunii de Investigare a Fraudelor Haeg efectueaz cercetri n cauza privind pe RODICA S., de 48 de ani, despre care au stabilit c a falsicat semntura i datele de stare civil ale unei alte persoane i a obinut un credit n valoare de 2.200 lei de la o societate bancar. n cauz s-a ntocmit dosar penal i se efectueaz cercetri sub aspectul svririi infraciunilor de fals n nscrisuri sub semntur privat, uz de fals i nelciune. ACIUNI ALE POLIITILOR HUNEDORENI PENTRU PREVENIREA, CONSTATAREA I COMBATEREA NEREGULILOR N DOMENIUL OPERAIUNILOR CU OBIECTE ARTIZANALE I DE DISTRACIE PE BAZ DE AMESTECURI PIROTEHNICE. Poliitii Serviciului Arme, Explozivi, Substane Periculoase din cadrul I.P.J. HUNEDOARA, mpreun cu poliitii din cadrul Direciei Poliiei Locale Deva au organizat o aciune pe raza municipiului Deva, n urma creia i-au identicat pe DAN S., de 39 ani, din Ortie, care deinea 100 buci petarde i trei buci baterii din categoria a II-a i MARCO B., de 21 ani, din municipiul Deva, care oferea spre comercializare 200 de buci petarde, din categoria a II-a, articole pirotehnice a cror comercializare i deinere este interzis. n cauz, poliitii efectueaz cercetri sub aspectul comiterii infraciunii de efectuare, fr drept, de operaiuni cu articole pirotehnice. POLIITI DIN CADRUL POLIIEI ORAULUI HAEG, mpreun cu poliiti din cadrul Serviciului Arme, Explozivi, Substane Periculoase HUNEDOARA, au identicat, n urma unei aciuni care a avut loc pe raza oraului Haeg, pe STELA M., de 50 de ani, din Haeg, care comercializa mai multe produse pirotehnice pentru care nu a putut prezenta autorizaia de deinere i comercializare prevzut de lege. Poliitii au ntocmit dosar penal, persoana n cauz ind cercetat n stare de libertate. POLIIA MUNICIPIULUI DEVA a fost sesizat de ctre angajata unei case de amanet din Deva cu privire la faptul c, n jurul orei 17:45, la punctul de lucru al societii comerciale s-a prezentat un tnr care a solicitat amanetarea unui obiect din aur, iar dup ncheierea formelor legale i punerea obiectului n plic, suspectul, protnd de neatenia angajatei a sustras banii cuvenii i plicul cu obiectul amanetat. Suspectul a fost identicat de poliiti n persoana lui ERVIN K., de 28 din Deva, pe numele cruia a fost ntocmit dosar penal pentru comiterea infraciunii de furt. PETRONEAN DISPRUT DE LA DOMICILIU, CUTAT DE POLIITI. n data de 02.01.2012, la ora 21:00, oerul de serviciu din cadrul Poliiei Municipiului Petroani a fost sesizat de ctre o femeie n vrst de 40 de ani, din Petroani, despre faptul c n data de 02.01.2012, n jurul orei 15:00, fratele su, de 49 ani, diagnosticat cu tulburri de comportament, a plecat de la domiciliul su din Petroani, ns nu a mai revenit acas. n urma sesizrii, poliitii au stabilit c persoana disprut, STAN CRISTIAN (foto), de 49 de ani, din Petroani, a plecat de la domiciliu n mod voluntar i era mbrcat la data sesizrii dispariiei cu o geac din imitaie tip piele ntoars de culoare maron, pantalon din stof de culoare viinie, o cma n carouri de culoare negru cu rou, iar pe cap purta o cciul tip astrahan de culoare neagr. Brbatul prezint urmtoarele semnalmente: nlime 1.751,80 m, pr tuns scurt grizonat, constituie atletic, cu greutatea de circa 85-90 kg, ochi cprui, ten deschis, fa oval. Poliitii petroneni au efectuat cutri n zona cartierului Aeroport i Colonie, n rndul cunotinelor i a rudelor, n zona localurilor publice i alimentare, n gara C.F.R. Petroani, n zona autogrii Normandia, la Spitalul de Urgen Petroani, ns cel disprut nu a fost identicat, motiv pentru care s-a solicitat punerea sa n urmrire naional i n consemn la punctele de frontier.

Cele mai bizare initiaive legislative...

Urmare din pag. I
gislative. Potrivit proiectului, mentiunile privind continutul de gudron, de nicotina si monoxid de carbon din gazele masurate, vor asate pe cea mai vizibila parte a pachetului. Alaturi de acestea, va trecuta si penalitatea de 20% destinata Fondului National Unic de Asigurari de Sociale de Sanatate. Intreaga inscriptionare trebuie sa ocupe, potrivit propunerii, cel putin 25% din suprafata pachetului. Intre timp, initiativa a fost retrasa de pe ordinea de zi a Senatului de catre initiator. AMENZI PENTRU CINE DA BANI CERSETORILOR. O propunere legislativa, recent inregistrata la Parlament are drept scop responsabilizarea opiniei publice cu privire la cersetorie, in contextul in care cersetorii sunt tolerati de un segment al populatiei care, din mila, incrajeaza acest fenomen. Initiativa legislativa include cersetoria intre infractiuni, urmand ca cersetorii sa e pedepsiti cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani. Mai mult de atat, persoanele care sunt surprinse dand bani cersetorilor ar putea amendate cu o suma cuprinsa intre 300 si 600 de lei. In plus, autoritatile pot consca, potrivit noilor dispozitii, banii proveniti din activitatea de cersetorie. Conform expunerii de motive a initiativei inregistrate la Parlament, amenzile aplicate in prezent de autoritati ajung, cel mai adesea, in faza de prescriere, iar persoanele sanctionate nu pot executate pentru ca nu detin niciun bun. (Ioana Vlad AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27259/Cele-mai-bizareinitiative-legislative-ale-anului.html#ixzz1hfkmNPeU

Zona Special
MARC NREGISTRAT Ziar editat de S.C. Realitatea Romneasc S.R.L. nregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/2001; CUI 2153167 Cont: RO 46 RNCB0168017798560001 deschis la BCR Vulcan REDACIA I ADMINISTRAIA: Vulcan, str.Valea Baleii, nr.8, cod: 336200 Telefoane: 0723 321466; 0723 390272. Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.com http: www.cvj.ro REDACTOR EF: Anca Maria MARINESCU REDACIA: Ariana tefania MARGINE, Florica LUNGULESEI, tefan NEMECSEK - DIRECTOR EDITOR TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT: Mariana JDEIC Tehnoredactat i tiprit la TIPOGRAFIA Prod Com Tg. Jiu, Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343 E-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com

Celebrele domenii viticole TOHANII au rodit n Valea Jiului la Lupeni , Vulcan i Lupeni, Petroani

Un An Nou fericit cu vinurile TOHANII !

Acum i locuitorii municipiului Lupeni pot savura gustul original al vinului de TOHANII. Noul magazin deschis n incinta Pieii Agroalimentare CIna, ofer cele mai alese sortimente de vin alb i negru, la preuri fr concuren

V putei surprinde invitaii la evenimente desebite - nuni , botezuri, zile onomastice - cu cele mai alese vinuri albe, roze i negre, dulci i demidulci, seci i demiseci, produse din soiuri nobile de struguri din podgoriile de pe Valea Clugreasc. Feteasc Regal - demisec alb; Mucat Otonel - demidulce alb; Tmias romneasc - dulce alb; Snge de taur - dulce rou; Negru de Tohani - demidulce rou; Alb de Tohani - demidulce alb; Pinot Noir. Vinuri naturale, mrci nregistrate, calitate garantat. PREURI FR CONCUREN!

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Nr. 309

Zona Special
Grigore Vieru

Pag. 4

VIRGIL ERBU CISTEIANU - POETUL CU RMURILE VIEII NE IDENTICE

Cugetarea adevrat e ca raza tainic a stelei care e mulumit c strpunge bezna , chiar dac nu o poate distruge definitiv.
sim c viaa e un raionament ce este n concordan cu ecare clip trit, ind chemat s adere la realitate pentru a nvinge intersecia misterelor spirituale. Vreau s triesc/ simfonia/ clipa mbogit/ ce m ndeamn/ s ader la realitate/ sub o nou inciden spiritual./ (Clipa, pag.20). O frumusee i o admiraiesunt amintirile trite cu dorina de a se transpune n ecare legend a lumii: ntotdeauna mi retriesc amintirile n linite ........................................ Am trit n toi i n toate Dezvelindu-mi lumea (Amintiri, pag.19) Trecerea timpului i deschide calea eului spre nnlare, spre armarea identitii: Suprim toate durerile/ s nu mai simt vremelnicia/ lucrurilor pmnteti/(Aud materia, pag. 21),exprimnd legtura dintre natere i moarte, trecut i viitor, aspirnd la portrete ideale lsate n paginile salede via: Toate ntmplrile la care am luat parte au devenit pagini n care ei ne spun c lumea desfurat naintea lor, le-a putut da naterea lsndu-i n dar portrete pentru viitor. (Eul majuscul, pag.24). Toate zilele izvorsc din iubire i ateptrile de plecare sunt dincolo de noi fr dumnie: Atept ziua de apoi/ s m lepd patetic/ de iubirea iubire/ fr ur de ur/ (Ateptare, pag.27), avnd tendina viitorului prin credina desvrit: Ce mreie vd n aceast diminea/ n care simt c El e viitorul/ (Ateptare, pag.27). Schimbarea e liber consimit pentru a dobndi nsemntate moral : tiu ns c au fost intersecii de/ ntmplri/ care au stricat forma i ordinea mea./ (Ru, pag.30), iar tristeea i tcerea e visul, e momentul suprem al tcerii, pentru universul meu/ (Tcerea, pag.46),rsunetul cu referire la coninutul sentimentului provocat de ndemnul frumuseii lui, simboliznd risipirea: Lumea triete, viseaz c triete, pentru c are porile paradisului deschise, permnanent deschise, pe care poate intra s ucid tristeea. (Tristee, pag.32). Dorina i disperarea sunt dou teze ce se completeaz reciproc: Teama c dispar m-a nverunat/ aspru/ setea de a n mijlocul sclipirii./ (Dorina, pag.39). Oare de ce nu pot merge/pe drumurile de eterninate?, M simt att de singur,/ dar absolut singur,/ nct m urc pe treptele/ singurtii s privesc/ cum arat eacurile acestei lumi./( Disperare, pag. 40). Ele struie n tririle eului liric, multiplicnd sensul existenial. Poetul triete singurtatea sentimental, detandu-se de eacurile acestei lumi(Disperare,pag40). O culoare ce atribuie suetului siguran este existena lui: Adesea simt suetul/ alturi de trip,/ adesea departe,/ purtnd prin umbre,/ povara existenei./ (Nesiguran, pag.42). Dumnezeu a adunat pe pmnt toate frumuseile naturii alturi de singurtatea poetului Virgil erbu Cisteianu. Omul nu poate ajunge la nemurire dect curindu-se de orice fel de patim. O patim ar destinuirea: nainte de a eul,/ a existat durerea/ ca dram./ (Destinuire, pag.44), iar meditaia asupra singurtii ar timpul cutrii de lumin: n singurtate, m-a cuprins/ o mil imens,/ din propria-mi in,/ pe care o priveam,/ ct de uor trece/ spre dezagregare/ (Cntecul Marelui Vornic, pag.48). Eu vreau s-mi construiesc/ dualitate cu lumea,/ s nu u abandonat de moarte,/ s am sentimentul singurtii. (Destinuire, pag.44). O alt patim a poetului ar linitea, ce-i red nelepciunea, mngierea gndului dornic de afeciune dumnezeiasc: n clipele mele de linite,/ vd n tine altarul/ unde pot gsi/ mngierea./, ndeprtat de lume,/ de privirile ei,/ pot vrsa/ lacrimile mele/ brodate cu nelepciunea ta./ (n clipele mele, pag.88). Adevrul e o creaie ce izvorte din dorul pentru desvrire: Unde este adevrul?/ Aici?/ Acolo?/ Dincolo?/ Pe pmnt?/ n univers?/ n ntuneric?/, iar gndurile sunt ideile ce svresc apogeul credinei pentru toate: Unde sunt gndurile mele?/ unde alearg n sunetul/ clopotelor de Catedral? (Rtcire, pag.51). Poetul nu poate tri fr poezie: n faa Icoanei/ poetul/ nu poate tri/ fr poezie,/ nici o clip./ (Poetul n faa Icoanei, pag. 74).Cea mai frumoas poezie e femeia, cea care determin lumina continuitii prin atmosfera creat de poet: Dar cea mai mare fericire a lui, a fost femeia, prin care a fcut s rodeasc orile pmntului, numele paradis. (Viziune, pag.64) Adevrata victorie este ruga eului pentru existena uman: Doamne d-mi aripi s zbor/ s pot sui n nor/ (Rug n stil popular,pag.96), muzica ind o puricare a suetului, o necesitate a tririiinterioare, o alinare a spiritului dornic de armare: n lumea aceasta nu rezolvm nimic fr muzica divin, care se puric de elemntele contingente ce ating esenialul. (Concert, pag.109) Grigore Vieruspune: Poezia este locul de tain unde se ntlnesc cuvintele care iau nite hotrri mari i importante pe care nu le pot lua celelalte arte. Prin urmare, volumul de versuri al poetului Virgil erbu Cisteianuvine s ne armermurile vieii ne-identice ale existenei umane cum ar : adevrul, cugetarea, ecoul chemrii suetului, ateptarea, dorina, deniia eului, destinuirea, modelul tcerii, clipa cutrii, fericireai muzica spiritului. Cunoscndu-te, te-am ntrebat uneori unde ncepe viaa i unde sfrete moartea aezate n toracele lumii? (Scrisoare Icoanei, pag.71)

Interferene lirice
Radu GYR

Osp
Strnindu-mi foamea ca s-mi frngi puterea din trupul tu mi faci osp de noapte i-mi dai, Dalilla, piersicile coapte, cpunile-aromind ca mbiere, i rodia i zmeura din oapte i fagurii adnci ca mngierea, i de m-mbei cu prul tu ca mierea i-aterni ofrand umerii de lapte. i ecare gest i-e un ciorchine i pntecul o azim erbinte... Ca dou albe candele senine ard snii ti la cina mea mnd, iar ntre coapse amfore sabine pocalul ce-n vin sacru m scufund.

Viaa cuvntului n Poemepentru Icoana Eli la Virgil erbu Cisteianu ne creeaz cugetareannlriin spaiul innit: Ce se aude?/ A, da, este El,/ este nceputul,/ este El,/ Cuvntul, care i-a fcut/ aternut din via,/ dndune lumina/ din eternul spaiu/ (Ecoul, pag.17).Cuvntul e forma superioar a exprimrii unui poet, el ind un timp,/ un timp unit cu viaa[...1, dragostea ce eman cultur i clip a fericirii, druind esena/ nopilor albe din mine,/cnd am devenit/ un Orpheus al timpului/ indc nu vreau s fac loc uitrii./ (Timpul,pag.57).Prin urmare putem arma,anume cuvntul poate provoca diferite stri sueteti. Volumul Poeme pentru Icoana Eli are doud cicluri de poezii i anume, Din cntecele Marelui Vornic nsoit de un motou: Non nobis, domine, sed nomini tua sed gloriam i Poeme pentru Icoana Eli cu motoul lui Francesco Petrarca prin lacrimi, rug, dragoste, sunt sigur/ Oricare inim o poi mica./ Volumul de versuri ne mrturisete n egal msur despre autor i despre subiectul ce-l trateaz, avnd un nalt sim de rspunderepersonal n faa gndului aezat pe hrtie. Observm aceasta n poezia Cuget,pag.16: Adevratele mustrri ale contiinei Sunt cele fr de lacrimi. Trirea romantic e sensibil, consistent i apare ca nzuin de cunoatere i armare: Eu sunt un joc de cuvinte/ care mi duc cntecul chemrii/ spre marea trecere./ (Creaie,pag.15). Trebuie s mrturi-

Oxana Munteanu

Laurian STANCHESCU

Ieirea din cuvinte

desprinde-te de mine suet al meu i ascunde-te s nu te pot gsi niciodat pentru c eu sunt moartea ta

Ioan Vintila FINTI

Tot mai rari

Bietul de nger, zpad blond Cutreernd singurtile Din noi. Jocul de-a viaa i poate Numrtoarea pn la doi. Tragic este s i Pasre-n zbor s i i fr pene, Cerbul privirii s-a rstignit Pe arari, Colindm lumea din vise Tot mai mnzi, Tot mai rari...

Adrian BOTEZ

Sngele crimei i rima

se nchin Maestrului i Fratelui ntru Duh, Eugen Evu ar trebui s blestem ntreaga lume ar trebui s iert ntreaga lume ar trebui s m blestem pe mine ar trebui s m iert pe mine nu sunt n stare s navighez prin oceanul de snge nu sunt n stare s recunosc c m trag din smna crimei este att de trziu pn i pentru a blestema este att de trziu pn i pentru a ierta mai ales este cu totul trziu pentru a recunoate va veni judecata vor veni devlmii de nori ncrai va veni - deasupra de nori - judectorul cu toate judecile atrnndu-i din palme: toate judecile judectorului vor curge peste noi ca un nou snge proaspt! - toate nerecunoaterile noastre ne vor reboteza cu un nou snge blestem i iertare i recunoatere i via i moarte i a vorbi i la ori neputincios - a tcea - a cntri i a falsica jalnic cntarul i - ntng enervant cabotin - a te cumpli i a te trage din smna crimei toate sunt legate de aventura corbiei scufundate a sngelui toate sunt din pricina n lumea asta a crncenei lipse a rimei luai rdcinile crimei i ardei-le cu focul cel viu al rimei: sngele se va stinge i peste toat lumea i rea din nou i desvrit - va ninge

Oxana Munteanu

Magia Culorilor (52) Tangerine Tango - Culoarea anului 2012

Institutului Pantone Color autoritatea globala in materie de culoare si furnizorul standardelor cromatice profesionale in in industria designului, a stabilit culoarea anului 2012. Directorul executiv al Institutului, Leatrice Eiseman, arma ca expertii Pantone cutreiera anual intreaga lume si retin ce este remarcabil in ecare domeniu, dar mai ales in moda, machiaj si articole de design interior. La alegerea culorii anului s-au avut in vedere prezentarile de moda, tesaturile folosite, cultura pop si obiceiurile cumparatorilor. Pentru acest an 2012, au stabilit culoarea Tangerine Tango, o nuanta aprinsa de portocaliu-roscat, electric, o culoare calda, energizanta, care da o stare de bine si care arata bine pe orice nuanta de piele. Am ajus la aceasta nuanta de portocaliu pentru ca este datatoare de speranta, optimista si, de asemenea, are ranament, a declarat Eiseman. Specialitii n tendine, citai de Wall Street Journal, considera ca portocaliul este antidotul potrivit pentru perioada actuala de recesiune din lume, deoarece este o culoare optimist, aceasta reectand pasiunea, puterea i ofera oriunde un aer de srbtoare. Portocaliul a mai fost considerat o culoare la mod i n anii 20, 60 i 80, toate acele perioade ind cunoscute ca dicile din punct de vedere economic. Designerii de la Tommy Hilger, Nanette Lepore, Cynthia Stee by Shaun Kearney, Elie Tahari si Adrienne Vittadini au inclus deja aceasta nuanta in colectiile si prezentarile de moda pentru acest an 2012. In machiaj, Tangerine Tango se poate folosi la rujuri, blush-uri sau lacuri de unghii obtinindu-se un look fresh si ranat ; un efect deosebit se poate obtine cu aceasta culoare la fardul de pleoape, mai ales daca aveti ochii verzi sau albastri. Privitor la culorile parului, in anul 2012 vor in voga tonuri diverse de blond, purpuriu si roscat, roz si lila, in nuante si accente tari si prin realizarea unor degradeuri. Suvitele groase si blocurile de culori pot in variante multiple, mai de efect ind brunet cu purpuriu, blond cu cenusiu si roscat-ruginiu cu blond. In materie de incaltaminte, elementul surpriza al anului 2012, sunt pantoi sclipitori realizati din materiale si texturi metalizate, cristale Swarovsky, pietre semipretioase incrustate, si.... mult sclipici; pantoi sclipitori sugereaza modele cu tocul inalt, dar in 2012 se vor gasi si modele de panto oxford si tenisi accesorizati cu tinte si pietricele ! In amenajarea interiorului, cei care vor apela la Tangerine Tango, vor da dovada de mult curaj si personalitate ; desi unii sunt de parere ca este o culoare stridenta, trebuie stiut ca aceasta exista in nuante mai intense sau mai putin intense si poate usor combinata cu alte culori. Daca veti decora intreaga camera in aceasta culoare, intensitatea ei se poate linistii cu accente de kaki, maro sau negru. Un spatiu vibrant puteti realiza folosind mai multe nuante ale acestei culori, sau... vopsind chiar tavanul. Puteti vopsi numai un singur perete, sau numai usa de la intrare. De efect sunt si folosirea unor acceseorii. Intr-un stil retro, aceasta culoare este cea mai potrivita. Daca nu va place Tangerine Tango, dar vreti sa ti in ton cu moda anului, retineti ca decoratiunile interioare in 2012 au in continuare o tendinta moderna. Obiectele decorative cu alura futurista sau suprafetele lucioase care reecta decoratiunile creand dubluri, sunt principalele tendinte ale acestui an; un contrast ferm intre culorile peretilor si luciul metalic, ofera efecte deosebite. Nuantele preferate in acest an sunt inspirate din culori tropicale, prin alaturarea lor, de efect ind rosu aprins si paprika, oranjul , albastrul de prusia si ceruleum. Principiul anului este ca toate culorile merg combinate, numai ca tonurile acestora trebuie sa e de aceeasi intensitate, trebuind sa se potriveasca unele cu altele, in anumite nuante pereche. Zodiacul European pe 2012 ne arata care sunt cristalele si culorile care ne ajuta, astfel : Berbec : purtati cristale mov de ametist si imbracati-va in culori vii; Taur : purtati cristale de sar si acvamarin si imbracati-va in albastru; Gemenii : purtati cristale verzi, mai ales smarald, si imbracati-va in culoarea argintiu; Rac : purtati mult argint cu malachite si imbracati-va in culori pastel; Leu : purtati cristale de rubin si imbracati-va in culori de lavanda; Fecioara : cristalul care va aduce noroc este sardonixul si jaspul si imbracati-va in gri si maro; Balanta : purtati cristale de chrysolit si crisopraz si imbracati-va in albastru-pastel; Scorpionul : cristalul care va poarta noroc este jaspul rosu si topazul imperial, iar hainele care va scot in evidenta trebuie sa e mov si rosu inchis; Sagetator : cristalele care va poarta noroc sunt turcoazul si sodalitul iar culoarea care va ajuta este verde; Capricorn : cristalul norocos este onixul si chihlimbarul, si purtati imbracaminte in culorile galben si negru; Varsator : cristalul norocos este granatul iar culorile care va ajuta sunt albastru si verde; Pesti : piatra recomandata este rubinul, sarul, smaraldul, iar culorile care ajuta sunt galben si orange. Deci : imbracati-va sau folositi oriunde aceste culori care va pot aduce noroc in situatiile de viata din 2012 si tineti cont de auspiciile benece ale simbolurilor. In incheiere, nu uitati, Culoarea trendy a anului 2012 este Tangerine Tango !!!

arh. Ion Constantinscu

Pag. 5

REVELION pe Bulevardul Verde

Zona Special
( note de lectur)
noaptea ceea, le rememoram, ncercam s uit, erau cteva ore n care puteam zbura, doream s nving moartea prin poezie; n Evanghelie este scris c la nceput a fost logosul, Cuvntul i cuvntul este Dumnezeu. Pe patul de spital, prin mintea sa se deruleaz cu intermitene un lung lm ale crui personaje sunt maetrii poeziei care i-au marcat existena. Numele sunt simbolice, sugereaz ceva anume pe care cititorul este ndemnat s le descopere. Ghinel, un subtil descendent al liricii romantice, i retriete drama ntr-o garsonier nconjurat de obiecte i cri vechi, ascultnd muzic clasic i transpunndu-i strile sueteti n poezie. Subiectul su predilect era femeia pe care o iubise, care l-a trdat pentru altul mai tnr... Poezia ns l-a salvat, a putut rezista datorit versurilor, datorit marilor poei. Pentru c, spune naratorul, era o vreme pe care o regreta, n care i-a pierdut tinereea, dar cnd o carte cost puin, ct o pine a sracului i puteai citi, te puteai refugia undeva, n peisajul acesta abstract al iluziilor i al cuvintelor vii. Un alt maestru al poeziei care i-a inuenat creaia se numete Het, ins prezent prin revistele literare, nevoit, pentru a-i asigura existena, s presteze diferite munci, care nu au legtur cu poezia. Acesta, mrturisete naratorul, a intuit i mi-a dat drumul n lume, mi-a propus publicarea n revista de literatur i a scris destul de exact despre poemele mele. Cuvintele acelea au rmas i pentru mine a nsemnat conrmarea a ceea ce era pus n mine. Lamed, evocat n nal prin redarea amnunit a unui dialog la o cafea, evoc, cu accente dramatice, momente din viaa sa n anii comunismului, cum, urmrit i tracasat de securitate, oamenii puterii i-au distrus familia. Acum, cnd altfel de opreliti i stau n fa, nu cele ideologice i politice, scoate cu mari sacricii o revist apreciat de confrai. A scrie sau a plnge poeii, ei sunt aici, nu-i vedem pentru c sunt sub val, dar lacrimile lor ajung la noi, sunt lacrimi care curg n sus. Ceea ce-i face nsemnai este durerea lor de a nu ajunge cuvintele lor pn la noi. Mereu i fac planuri c vor veni marii bogai ai lumii s le publice versurile, adesea, sraci, rmn cu visele, privesc lumea, citesc cri pe care le iubesc i le ursc n acelai timp, iar seara trziu, cnd oboseala le roade ina, scriu despre limitele umane, despre ri pe care nu le-au vzut dar care par mai reale dect cele vizitate de preedini, de regi, de mesageri. Trupul bolnavului ncepe s prind o nou stare. Se obinuia cu simetria inei. Are sentimentul c operaia nc nu s-a ncheiat, altfel de medici i fac acum altfel de operaie, cea spiritual. Apoi l-a cuprins un vis n norul lui spiritual. Visul telepatic ne transpune n lumea imaginar ceea ce presupune viziune, un anume nivel al contiinei n ina uman. n salon este adus un orb, Ilie Roman. Cei din familie au convenit c este bine s-l aeze aproape de biseric. Acolo oamenii sunt mai miloi. Orbul este un inginer fost ef

Nr. 309

A n situaia de a nu mai

Sute de vulcneni au ascultat plugusorul primarului Gheorghe Ile au cntat, dansat i ciocnit un phrel n cinstea Noului An 2012

Constantin Stancu ( n. 1954), poet tritor n Haeg, membru al USR, Filiala Alba-Hunedoara, este absolvent al Facultii de tiine Juridice a Universitii din Cluj-Napoca i al unui curs postuniversitar de economie. A debutat concomitent cu poezie ( 1988) n revistele Orizont i Braovul literar i artistic. Pn n prezent a publicat volumele de versuri Psrile plng cu aripi, Pomul cu scribi, A privi cu ochii inimii, eseurile Poetul la castel (pretexte critice i eseuri la opera lui Eugen Evu ), Abisul de lng noi, De la Neantia la Vltoarea suetelor (operele unor scriitori din Haeg ). Este prezent cu poezie i articole de critic literar n numeroase ziare i reviste din ar. Ultima sa carte, romanul Pe masa de operaie, (editura Rafet, Rmnicu Srat, 2011, premiat la Festivalul internaional Titel Constantinescu, ediia a IV-a) abordeaz, precizeaz autorul ntr-un articol publicat n acest ziar, tematica bolilor personale pe fundalul bolilor spirituale ale lumii, cu accent pe valoarea ecrui om i pune n lumin destinul special al poetului ntr-o vreme a cderilor. Personajul narator, un anonim bolnav de cancer este operat cu succes ntr-un spital de prima mn. n scurte secvene din carte se congureaz atmosfera din acel mediu al suferinei i vindecrii, prin cteva detalii, cum sunt revenirea pacienilor din adormire dup operaie, vizita permanent a medicului, a asistentelor. n planul real al crii am c rinichiul afectat de cancer i-a fost scos, operaia a decurs bine, a reuit, i c soia i-a revenit din starea sa de disperare. Planul spiritual, unde povestirea se mpletete cu meditaia, visul i dragoste, este realizat prin rememorarea unor secvene din viaa personajului narator, adevrate poeme n proz, cruia autorul nu-i menioneaz numele n ideea c acesta ar putea oricine. Puine fapte din biograa naratorului am pe parcursul lecturii. Astfel, vedem c nu este un om obinuit, ci un autor de apreciate volume de versuri i c a trebuit s-i prseasc nensemnatul su ora transilvnean pentru a se stabili mpreun cu soia n capital unde i s-a oferit un loc de munc. Naratorul insist mai mult asupra destinului su ca poet. Atunci cnd a citit poeziile lui Nichita Stnescu i Adrian Punescu a simit c va deveni poet. Gndisem toate acestea pe patul de spital n

ntr-o uzin. Vzuse cndva, avea amintiri despre oameni, lucruri, case, oraul. Oamenii care treceau stau de vorb cu el i-l miluiau. ntr-o zi, doi strini i spun c Celui de Sus nu-i este ascuns. Asemenea apostolilor, ei i redau vederea. Scena pare scoas din Biblie. Mulimea privete i comenteaz minunea. Cei doi au fost uitai, preau a nu din lumea oamenilor. Pentru Ilie a fost o alt natere i se mira ce capacitatea are creierul uman de a putea s refac prima zi din viaa sa. Refcut, poetul nelege acum cum Dumnezeu i rescria numele n interiorul nostru nc de la facerea lumii. Povestea lui Ilie Roman este o parabol din care trebuie s nelegem altceva dect ceea ce ni se spune. Faptul c el a primit textul cu povestea operatului de rinichi, un anonim, i c acesta a disprut fr urm ascunde o alt poveste. Ilie Roman ar putea un alter ego al autorului readus la via. Ilie cel real, orbul care i-a recptat vederea, nelege c numele poeilor reprezint ceva, poate o liter dintr-o limb veche, poate un cuvnt, sau un mesaj al puterii divine care i-a artat ce este i cine este cu adevrat. Drept urmare i propune s- schimbe viaa. Ceea ce face valoarea acestui text, 103 pagini, este subtextul care ofer multe posibiliti de interpretare n plan religios. n primul rnd credina n Cel de Sus, tmduitorul atotputernic. Dumnezeu este cel care cerceteaz omul, inima lui i rinichii, m gndeam la acest lucru, ce puteam face pe un pat de spital, ceilali nu prea vorbeau, erau marcai de eveniment i eu eram aproape copleit, dar a vorbi cu El nsemn mult, durerea nu mai avea puterea, sau puterea ei era mult umbrit, ateptam mngierea n toate acestea, trupul prea c nu-mi mai aparine, era al altuia, dar unde putea locui dect acolo, n carnea aceea slab i totui care rezist, durea i poate cuta la ea n orbirea ei de carene ceva care s-o fac mai altfel. Poetul Constantin Stancu se dovedete a i un prozator original. Un suu al poeziei moderne nvioreaz momentele de tristee din aceast proz.

RADU IGNA

COMUNICAT DE PRES
Direc ia de S n tate Public Hunedoara a celebrat Ziua Mondial de Lupt mpotriva HIV/SIDA sub sloganul Adev rul despre SIDA Transmite-l mai departe! Campania sus inut de Compartimentul Evaluarea, Promovarea S n t ii i Educa ie pentru S n tate, n colaboare cu Compartimentul Epiudemiologie al institu iei noastre, are ca scopul de cre te responsabilitatea popula iei i tineretului n prevenirea infect rii cu HIV, agrav rii i evolu iei bolii c tre faza final - SIDA, informa ii despre cum nu se transmite virusul HIV, de ce este ilegal i imoral s discrimin m pe cei cu infec ia HIV/SIDA i cum le ar t m solidaritate, c ldur uman i sprijin. Activit ile pe care le ini iem sunt comemorarea victimelor SIDA - aprinderea de candele n Pia a Prim riei din Petro ani i n Pia a Pr m riei din Hundoara, distribuirea de pliante i prezervative i difuzarea de pliante i prezervative n liceele din jude . Modelul materialelor informative pentru actuala zi de lupt mpotriva HIV/SIDA este oferit de Societatea Na ioanl de Crucea Ro ie Romnia i Centrul Romn HIV/SIDA.

DIRECTOR EXECUTIV, Dr. Dumitra tefan

DIRECTOR EXECUTIV. ADJ.S.P., Dr.Cecilia Bir u

Nr. 309

PERSONALITI ARTISTICE HUNEDORENE

Norica Haegan, o via dedicat folclorului

Zona Special Florentin Smarandache doctor Honoris Causa la Beijing!

Smarandache, iar Laboratorul de Management, Decizie i Sisteme de Informaie al Academiei Chineze de tiine editeaz o publicaie trimestrial de matematic aplicat, numit Revista Internaional de Combinatoric Matematic, care public n mod programat i articole referitoare la multispaii Smarandache i geometrii Smarandache. Festivitatea de acordare a titlului onoric a avut la Universitatea Jiaotong din Beijing n data de 22 decembrie 2011. Protnd de vacana universitar de iarn, n timpul ederii n China, Florentin Smarandache va contacta mediile universitare din orae Xian i Shanghai, unde va ine mai multe Florentin Smarandache i decanul Facultii conferine de matematic (logica neutrode tiine a Universitii Jiaotong soc) i de zic (zica neutrosoc Vlceanul Florentin Smarandache, profei zica supraluminal). sor universitar la Facultatea de Matematic i Neutrosoa deschide ui noi n matetiine a Universitii New Mexico din oraul matic i n zic. Florentin Smarandache, ef Gallup, statul federal New Mexico, SUA, a fost de promoie al Facultii de Matematic din invitat n China de ctre Universitatea Jiatong, Craiova, nu este doar matematician, ci i scricare i-a acordat titlul de Profesor adjunct, itor (poet, prozator, dramaturg), ntemeietor echivalent cu titlul de Doctor honoris causa al micrii literare de avangard numit de el acordat n universitile europene i americaParadoxism (pentru c utilizeaz n mod prone. gramatic paradoxuri, antiteze, oximoroane), Doctor honoris causa este un titlu onorieditnd ase antologii internaionale paradoc acordat de instituiile de nvmnt supexiste. Are contribuii i n alte tiine (lozoe rior unei personaliti de mare prestigiu, din i zic), bazate pe aplicarea paradoxismului ar sau din strintate, pentru realizri deon tiin. Pornind de la faptul c pentru o ensebite n domeniul tiinei, tehnicii i culturii, titate A exist nu doar opusul ei, antiA, ci i pentru servicii de mare nsemntate aduse neutrul ei, neutA (care nu este nici A, nici patriei i umanitii. antiA), Florentin Smarandache a generalizat Noiunile Smarandache sunt foarte Dialectica (un capitol al lozoei, bazat pe apreciate n China. Prof. univ. dr. Florentin existena contrariilor A i antiA) n NeuSmarandache, nscut la 10 decembrie 1954, trosoe (bazat pe existena contariilor i a n Blceti, cu doctoratul n Teoria numerelor, neutraliilor). are contribuii deosebite n matematic, unde Aplicarea neutrosoei n matematic a multe noiuni (numere, funcii, iruri, mulimi, dus la crearea logicii neutrosoce, numit i paradoxuri, algebre, geometrii, grupuri, inele, Logica Smarandache. Aplicarea conceptului cmpuri, spaii etc.) i poart numele, multe neutral n zic, l-a condus pe Smarandache dintre acestea ind n mare vog n China, la ipoteza c exist o form neutr de materie, unde se organizeaz anual o conferin incare nu este nici materie, nici antimaterie, ternaional de teoria numerelor i noiunilor pe care dnsul a numit-o nematerie, format

Pag. 6

Nscut n comuna Pui, sat Ohaba Ponor (n17.11.1967) ntr-o familie de oameni gospodari, cu ase copii, ea ind mezina familiei. Pasiunea pentru tot ce nseamn folclor i tradiie i-a descoperit-o la vrsta de patru ani, cnd asculta cu mare plcere orice melodie popular care se auzea la radio. i-a urmat inima i a dat admitere la coala Popular de Art din Deva, unde a avut ca profesor pe Ica Pop. Treptat, i-a construit propriul repertoriu, reuind n 2008 nregistreze primul su CD coninand 15 melodii, orchestrate de maistrul Adrian Grigora (Radio Bucureti). Exceptnd cteva piese care aparin Lucreiei Ciobanu i Elenei Merioreanu, modelele sale n cariera artistic, majoritatea sunt creaii proprii. Au urmat nenumrate colaborri la televiziunile locale i naionale (HD Tv, Hora Tv, TVR Timioara, Mondo Tv Petroani, Favorit Tv, Etno Tv etc). De asemenea, dintre piesele sale multe au fost difuzate la radiouri ca: Radio Tm, Radio Craiova, Radio Color, Radio T6 Mure, Radio Parng Petroani .a.m.d. Dei a renunat de dou ori la muzica popular, s-a relansat de ecare dat. A vrut s urmeze Conservatorul, dar viaa i-a rezervat un alt drum. Este extrem de greu s i artist i s ai familie. Eu am inut foarte mult la cel de-al doilea aspect, iar n prezent m consider mplinit din ambele puncte de vedere. Intrebata despre textele sale artista raspunde ca sunt facute dupa simtemintele mele suetesti n ciuda rutilor pe care a trebuit s le depeasc, artista a avut parte i de oameni care au sprijinit-o, vorbete cu mult mndrie de prietenia cu Elena Merioreanu, dar i ali artiti cunoscui. Mulumesc oamenilor de suet care m-au ajutat i vor alturi de mine: Elena Merioreanu, Valentina Melcea, Elis Ursu, Ionu Dragotesc, Ovidiu Ctan, Gelu Stan, Tiberiu Ceia (....) Versurile sale, majoritate, vorbesc despre propria sa via, este de ajuns s-i asculi muzica i-i ai toat biograa. La capitolul garderob, artista precizeaz c are cinci costume autentice, unele avnd o vechime de peste 60 de ani. Dac discutm despre regrete, legate de cariera sa artistic, unul dintre ele ar c nu poate da viaa napoi cu cel puin zece ani n niciun caz nu a mai renuna la folclor, cu toate c am reuit s m relansez. Precizeaza Norica Hategan. Niciunul dintre cei doi copii nu mostenesc inclinatia spre muzica Sunt mndri de mine, mi urmresc evoluia artistic, dar nu mi calc pe urm

din particule i antiparticule elementare. Cercettorii din zica particulelor elementare au constatat o asemenea anomalie prin anii 70, dar au presupus c este o eroare i au abandonat aceast direcie de cercetare pentru c nu aveau un suport teoretic! n zilele noastre, zicienii au dedus teoretic posibilitatea existenei unei astfel de particule stranii. Rmne ca experimentele s demonstreze indubitabil existena nemateriei. Dar, susine Smarandache, neutraliile nu exist doar la nivelul particulelor elementare, studiate de zica cuantic, ci i n zica clasic, astfel c el propune conceptul de Fizic neutrosoc un nou capitol al zicii. n luna decembrie, el a organizat o teleconferin pe tema zicii neutrosoce, prin care a colectat mai multe lucrri tiinice pe care le va publica anul viitor ntr-un volum, care va putea citit i n variant electronic pe site-ul su, de la universitatea american la care lucreaz. Aplicarea Paradoxismului n zic l-a condus pe Smarandache la Ipoteza Smarandache (nu exist vitez limit n Univers) i la propunerea conceptului Fizica supraluminal, ca un alt nou capitol al zicii, care s studieze fenomenele zice la viteze mai mari dect viteza luminii, considerat n concepiile tiinice ortodoxe ca vitez limit n Univers (conform Teoriei Relativitii Restrnse, emis de Albert Einstein n anul 1905) Amintim c Ipoteza Smarandache a avut o conrmare experimental n acest an prin publicarea rezultatelor Experimentului OPERA de la CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) i n urm cu patru ani prin Proiectul MINOS din SUA, care au constatat c neutrinii (particule elementare fr sarcin electric) se deplaseaz cu viteze ceva mai mari dect cea a luminii, dar zicienii ortodoci sunt foarte rezervai, consider c sunt necesare i alte experimente, n alte laboratoare, eventual bazate pe alt metod.

Mircea MONU

CTE ZILE LIBERE VOM AVEA N 2012?

In anul 2011, numarul zilelor nelucratoate din Codul Muncii a determinat nenumarate dezbateri. AvocatNet.ro iti spune de cate sarbatori legale vom avea parte in anul 2012 si ce obligatii are angajatorul fata de tine, daca te duci la serviciu in zilele libere prevazute de legislatia muncii. Potrivit Codului muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, republicata in Monitorul Ocial al Romaniei, Partea I, Nr. 345, din 18 mai 2011, singurele zile nelucratoare sunt: 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; prima si a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 1 decembrie; prima si a doua zi de Craciun. n plus fata de acestea, adeptii diferitelor culte religioase legale mai beneciaza de doua zile pentru ecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine. Atentie! Chiar daca, in anul 2010, la Senat si Camera Deputatilor au fost inregistrate mai multe propuneri legislative care prevedeau extinderea numarului de sarbatori legale, acestea nu au avut inca o nalizare, astfel incat Codul Muncii sa e modicat. Una dintre aceste propuneri legislative, care prevedea includerea pe lista zilelor nelucratoare atat a Sarbatorii Sfantului Apostol Andrei (30 noiembrie), cat si a zilei de 24 ianuarie a fost respinsa de Parlament, deputatii considerand ca diminuarea numarului de zile lucratoare impune presiuni asupra bugetului de stat, determinand o crestere a cheltuielilor bugetare. Totusi, la scurt timp dupa, la Camera Deputatilor au fost inregistrate alte doua propuneri legislative potrivit carora ziua de 30 noiembrie ar urma sa devina sarbatoare nationala. In plus, la nalul lunii noiembrie, Senatul, in calitate de prima camera sesizata, a adoptat o lege care prevede declararea zilei de 30 noiembrie ca sarbatoare legala. In prezent, actul normativ se aa la comisiile Camerei Deputatilor, forul decizional. O alta initiativa legislativa vrea sa modice prevederile Codului muncii in sensul introducerii zilei de 10 mai ca sarbatoare legala. Importanta zilei de 10 Mai pentru istoria Romaniei este covarsitoare, ea ind alaturi de zilele de 1 Decembrie 1918, 24 Ianuarie 1859 si 22 Decembrie 1989 unui dintre reperele statului modern. De altfel, ziua de 10 Mai a fost ziua nationala a Romaniei pana la data de 31 decembrie 1947, sustin initiatorii propunerii legislative. Totusi, initiativa este inca la stadiul de proiect, deci nu produce efecte juridice. Asadar, NU sunt sarbatori legale zilele de 24 ianuarie, 10 mai si 30 noiembrie. Cu cele 11 zile libere din Codul Muncii, Romania are printre cele mai putine sarbatori legale din UE, potrivit ultimului raport Eurofound. De cele mai multe sarbatori legale au parte spaniolii (14), slovacii (13) si austriecii. Singura tara care are mai putine sarbatori legale decat Romania este Olanda, cu cinci astfel de zile. De altfel, anul trecut, romanii au petrecut, in medie, 41 de ore si 20 de minute la locul de munca pe saptamana, cel mai mult din UE. Ce drepturi ai daca mergi la serviciu in zilele de sarbatoare legala. Codul Muncii prevede ca acordarea zilelor libere se face de catre angajator. Insa, exista si categorii de salariati care, in zilele de sarbatoare legala, trebuie sa se prezinte la munca. Este vorba de acele domenii in care activitatea nu poate intrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau specicului activitatii. De asemenea, pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in zilele de sarbatoare legala, se stabilesc programe de lucru adecvate, astfel incat populatia sa dispuna de asistenta medicala si de alimentele de stricta necesitate. Pentru angajatii aati in aceste categorii, Codul muncii prevede compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Pentru celelalte cazuri in care nu se acorda zile libere in sarbatorile legale din motive justicate, dupa cum se arata in Codul Muncii, salariatii trebuie sa benecieze de un spor la salariul de baza ce nu poate mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru. (Ioana Vlad AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet. ro/content/articles/id_27212/Cate-zile-libere-vom-avea-in-2012.html#ixzz1iNjJKxtM

ELIBERAREA
Azi am chef s m rsf. S m plimb mn n mn, eu cu mine. Pe strzile pustii ale inimii tale, paii mei rvi-vor amintiri. Azi am chef s m privesc n oglind. S mi dezvlui trupul ce-i schimb culoarea. S-i privesc rotunjimile ce-i trdeaz durerea. Durerea c l-ai uitat. i azi nu-mi vine s sparg oglinda. Refuzul tu nu m adoarme. Nu te pot nva ce nseamn femeia. E rece dincolo de privirea ta. Rece. Azi o sa u o fat rea. Azi o s m rsf. Pentru c tu nu tii. Nu tii. Ce e iubirea. Nu vrei s nvei. i azi n-am nevoie de tine. Am traversat acele zile. Azi ncerc s reinventez vara cu minile mele, n sunet de pian. Sunt zile n care alegem tcerea. Sunt zile n care alegem s ne strigm durerea. n tot acest timp existm. Excepie faci tu. Indiferentul meu. Pe strzile pustii ale inimii tale, frigul s-a lasat. Azi sunt o fat rea. Azi mi-am reinventat frumuseea. De acolo de unde tu, ai lsat-o neterminat. Am luat pensula i am desenat pe oglind forma trupului meu. Autoportret. Apoi am privit. Umerii semei, snii nc feciorelnici, crupa nrva, oldurile clepsidr...n clipa asta, daca m-ai chema, n-a veni. Tia drui oglinda, s-i nclzeasc nchipuirea. Apoi, n-am putut s nu m ntreb dac ai gsit femeia. Femeia cu forme moi i calde. Dac ai dus-o n sanctuarul pregtit de tine. Dac i-ai mngiat contururile feei, dac i-ai dezvelit gtul dndu-i la o parte prul lung i castaniu, sfrind prin a o sruta acolo unde prul se retrage dezvluind goliciunea. Trupului. De pasre. n zbaterea lui, n minile tale. Dac i-ai mngiat omoplaii, strpungnd pielea n, dac i-ai srutat coloana n curgerea ei ctre crup. i te-ai oprit acolo jos, dorind s prelungeti explorarea, momentul, calm, incredibil de calm, n timp ce ea suspin, se zvrcolete n explorarea ta...N-am putut s nu m ntreb dac i-ai simit pielea cald, snii grei n goliciunea lor, lund forma degetelor tale, dac i-ai srutat buricul n forma lui rotund, dac i-ai simit cldura i mirosul nvluindu-te, daca n-ai simit nevoia s opreti momentul, s nu continui. S ai un moment de uitare, alturi de ea. Lng tmpla ta a mai cazut o frunz i i-ai revenit. Ai revenit lng ea. Ai nceput s o mngi cu disperare, parc dorind s i ndepartezi pielea, s i-o smulgi pn la carne, te nvaluia nebunia, neputina de a o avea, numai a ta. Trup n trupul tu, existen similar tie, identic, acelai eu, ai privit-o n ochi, adnc, apoi te-ai scufundat n uitare, ai ncetat s mai controlezi totul, ai acceptat mirosul, i cldura, i aerul terminat, i aternuturile ce-au luat foc, ai nceput s i strigi durerea, s simi plcerea, s o lai pe ea, s te nvluie, moale i pietroas, cald i rcoroas, femeia, de lng tine. Azi am chef s m rsf. Cu amintirea ta. Cu prezena mea.

CTEVA ADEVRURI MAI PUIN TIUTE

1. John F. Kennedy, Anthony Burgess, Aldous Huxley si C.S. Lewis au murit in aceeasi zi. 2. Ocial, cel mai lung razboi din istorie s-a dat intre Olanda si insulele Scilly, durand din 1651 pana in 1986, neinregistrandu-se niciun mort. 3. Casatoria intre homosexuali era recunoscuta legal in Roma, Nero insusi ocializand casatoria dintre cel putin doua cupluri gay. 4. Nepotul lui Adolf Hitler, William Hitler, a emigrat in Statele Unite in 1939 si a luptat impotriva unchiului sau. 5. Thomas Paine a fost ales in primul parlament francez post-revolutionar cu toate ca nu vorbea deloc franceza. 6. Charles Darwin a fost casatorit cu una dintre verisoarele sale. 7. Regele Richard al II-lea a inventat batistele. 8. Parlamentul Islandei este cel mai vechi parlament din lume care functioneaza si azi. A fost inintat in 930. 9. Oamenii care au inintat miscarea artistica numita futurism sunt cei care au inintat si partidul italian fascist in 1918. 10. Noua Zeelanda este prima tara care a acordat drepturi electorale femeilor, dandule drept de vot din 1895.

Proza scurta de Carmen Josan

Pag. 7

Zona Special
OKIAN la Deva
Cic FACTORII COMPETENI ar demarat oarece cutri similare i pe la noi. S vedem cu ce rezultate... (Grigore Cartianu)

Nr. 309

* Este bine de tiut ! * Este bine de tiut ! * Este bine de tiut ! *

Cnd i cum obii cardul european de sntate!
Cardul european de sanatate iti este necesar atunci cand calatoresti sau studiezi in Uniunea Europeana si vrei sa ai siguranta ca vei primi, in caz de necesitate, ingrijiri medicale gratuite si in tarile comunitare in care te ai. Cine poate benecia de un card european de sanatate. Cardul european de sanatate se elibereaza persoanelor care sunt asigurate in sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania si sunt la zi cu plata contributiilor. Trebuie sa intelegi, insa, ca acest document nu este obligatoriu, iar trecerea frontierei nu este conditionata de prezentarea acestuia. Totusi, cardul european de sanatate te poate ajuta sa economisesti timp si bani, in cazul in care te imbolnavesti sau ai un accident in perioada in care te ai in strainatate, intr-o tara membra a Uniunii Europene, pentru studii, calatorii de afaceri, o sedere temporara sau pur si simplu in vacanta. Cardul iti da posibilitatea de a avea acces la serviciile medicale din sectorul public (de exemplu la un medic, o farmacie sau un spital) in aceleasi conditii ca cetatenii tarii in care calatoresti. Retineti, insa, ca documentul este valabil numai pe teritoriul statelor membre UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia, pentru deplasari scurte de maxim sase luni. Ce drepturi iti confera cardul. Cardul european de asigurat iti confera dreptul de a benecia de asistenta medicala necesara in cursul unei sederi temporare intr-un stat membru al UE, dar nu acopera situatia in care te deplasezi intr-un stat membru in scopul clar de a benecia de tratament medical pentru afectiuni preexistente deplasarii. Serviciile medicale acordate in statele membre UE, in baza cardului, sunt cele prevazute de legislatia ecarui stat (in functie de sistemul national de asigurari din statele membre). Cum obtii un card european de sanatate si cat te costa. Cardul european de sanatate se acorda doar la cererea persoanei asigurate si este valabil sase luni de la data eliberarii. Obtinerea lui nu presupune niciun cost, cardul ind eliberat gratuit. Totusi, pentru a benecia de acest document, trebuie sa i la zi cu plata contributiei de asigurari sociale de sanatate. Pentru a obtine un card de asigurat, trebuie sa parcurgi urmatorii pasi, descrisi de Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti: Completeaza si semneaza cererea de eliberare a cardului european de asigurat. (Descarca de aici un model de cerere). Ataseaza o copie a cartii de identitate si adeverinta de asigurat sau adeverinta de salariat. Pentru salariati, la adeverinta de salariat se anexeaza documentele care atesta plata contributiei de sanatate pe ultimii 5 ani (copie dupa cartea de munca, chitante de plata, documente care atesta faptul ca au facut parte din categorii de asigurati exceptate de la plata contributiei, respectiv, cu plata contributiei din alte surse). Depune cererea si documentele la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Dupa depunerea dosarului complet, cardul iti va eliberat in termen de 7 zile lucratoare. In cazul in care ai deja un card de sanatate, trebuie sa stii ca, cu maxim o luna inainte de expirarea lui, poti obtine unul nou urmand procedura deja descrisa. Atentie! In situatia in care ai obtinut un card, insa, pe perioada sa de valabilitate, nu mai indeplinesti toate conditiile necesare eliberarii lui (plata la zi a contributiei de asigurari sociale de sanatate), iar, in aceasta perioada, beneciezi de servicii medicale in cadrul unei deplasari intrun stat membru UE, vei suporta din propriul buzunar contravaloarea acestor servicii. Mai exact, intr-o asemenea situatie, casa de asigurari de sanatate emitenta a cardului va rambursa contravaloarea acestor servicii institutiei din statul membru care a acordat serviciile, urmand ca, ulterior, sa recupereze contravaloarea acestora de la tine. (Roxana Neagu AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_26835/Tu-ai-un-card-european-de-sanatate-Cand-iti-trebuie-sicum-il-obtii.html#ixzz1eBPHBcuS petat numarul unic pentru apeluri de urgenta 112 fara a avea un motiv intemeiat. Cu amenda de la 1.000 la 3.000 de lei se va pedepsi si activitatea de comercializare a bauturilor alcoolice si a produselor din tutun in incinta institutiilor de invatamant. Persoanele care scriu sau deseneaza pe peretii cladirilor sau in mijloacele de transport si cele care dezlipesc anunturile si reclamele asate in locurile special destinate pot sanctionate cu o amenda de la 200 la 500 de lei. Aceeasi amenda este prevazuta si pentru hartuirea unei persoane la telefon prin apelarea repetata, consumul de bauturi alcoolice in parcuri sau refuzul de a parasi un local dupa ora de inchidere. Totodata, solicitarea sau primirea unor sume de bani pentru a facilita oprirea, stationarea sau parcarea autovehiculelor va pedepsita cu amenda de la 200 la 500 de lei. Actul normativ mai prevede sanctionarea cu amenda de la 400 la 1.000 de lei a persoanelor care isi alunga din locuinta comuna sotul si a persoanelor care intretin relatiii sexuale in locuri publice. Aceeasi sanctiune va aplicata si pentru comercializarea sau desfacerea bauturilor alcoolice in incinta spitalelor si pentru adresarea de injurii operatorilor din Sistemul national Unic pentru Apeluri de Urgenta 112. (Ioana Vlad-AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_27006/Fara-nunti-in-corturi-si-muzica-tare-dupa-orele-2200-Senatorii-au-aprobat-noi-sanctiuni-pentru-tulburarea-ordinii-publice. html#ixzz1fsWLoRzS

Modificari la RCA din 2012

Incepand din 2012, vor intra in vigoare cateva modicari in ceea ce priveste asigurarea obligatorie de raspundere civila auto. De la 1 ianuarie 2012, cresc limitele de despagubire, adica acele sume maxime care pot primite din partea companiei de asigurari in cazul in care sunteti prejudiciati. In Romania, limitele de despagubire respecta sunt xate de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), cu respectarea cerintelor europene. Mai exact, din 2012, plafonul maxim de despagubire pentru pagubele materiale produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, creste la 1.000.000 euro de la 750.000 de euro, cat a fost in 2011. De asemenea, limita de despagubire pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate ajunge la de 5.000.000 euro de la 3.500.000 de euro, plafonul stabilit pentru anul 2011. Aceste limite maxime de despagubiri sunt stabilite in euro, insa vor calculate in lei, la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Noile limite de despagubire au fost aprobate prin Ordinul CSA nr. 14/2011, publicat in Monitorul Ocial nr. 858. Bonus malus se va aplica si persoanelor juridice. O alta modicare importanta care intra in vigoare in 2012 se refera la sistemul bonus-malus. Astfel, potrivit actului normativ citat, incepand din 1 ianuarie 2012, pentru politele emise dupa aceasta data, sistemul bonus-malus se va aplica si asiguratilor persoane juridice. Sistemul bonus-malus presupune majorarea majorarea primei de asigurare in functie de numarul de daune produse si platite. Altfel spus, prin intermediul acestui sistem, soferii care nu consemneaza daune pe politele lor de RCA sunt recompensati, la reinnoirea politei, cu o reducere a tarifului, in timp ce conducatorii auto care au produs daune si i-au pus la plata pe asiguratori, sunt penalizati printr-o majorare de pret. (Roxana Neagu AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_27215/Modificari-la-RCA-din-2012-Afla-ce-se-schimba. html#ixzz1hCdCofYR

Anul 2012 va nsemna pentru Biblioteca Judeean Ovid Densusianu Hunedoara - Deva continuarea unor activiti care s-au bucurat de succes de-a lungul timpului. Printre aceste activiti, standurile de carte cu vnzare vor organizate i de acum nainte n ecare lun. La nceputul lui ianuarie 2012 este rndul celei mai mari librrii online din Romnia, OKIAN.ro, s e oaspetele bibliotecii noastre cu un stand extrem de interesant i de ofertant pentru toate categoriile de cititori. Aceast adevrat instituie cultural ofer peste un milion de titluri de carte profesional, educaional i beletristic. Grupate n peste 500 de categorii i subcategorii, crile de pe OKIAN.ro acoper orice domeniu, de la pedagogie, termodinamic i medicin naturist, pn la arte plastice, religie, politic, psihologie, sport, turism. Publicaiile n limba englez ocup un loc extrem de important, materialele oferite ind de un nivel foarte nalt, elaborate de specialiti, la standarde mondiale. OKIAN reprezint un proiect dezvoltat de Prems Librexim SRL Braov, distribuitor exclusiv Pearson Longman ELT n Romnia i distribuitor general de carte educaional. ncepnd cu anul 2011 Okian a adugat n portofoliu o colecie de cri digitale i audio, din domenii foarte diverse. Deviza sub care i desfoar Okian activitatea este explorarea universului cunoaterii, eforturile pe care le face pentru a oferi cele mai noi lucrri din toate domeniile sunt extrem de ludabile. Standul de carte va funciona la Secia de Art i Carte Francez din cadrul Bibliotecii Judeene Ovid Densusianu Hunedoara Deva n perioada 10 ianuarie 10 februarie 2012.

Director Manager Ioan Sebastian Bara

Noua taxa auto, adoptat de Parlament!

Taxa de poluare ar putea scadea cu pana la 25%, potrivit unei legi adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de for decizional. Dupa intrarea in vigoare a noii legi, taxa va platita inclusiv de autoturismele inmatriculate in Romania inainte de 2007, pentru care nu a fost platita o astfel de taxa. Legea privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost adoptata, potrivit biroului de presa al Camerei Deputatilor, cu 213 de voturi pentru, 17 impotriva si 34 de abtineri. Camera Deputatilor este forul decizional in acest caz, dupa ce actul normativ a trecut de votul senatorilor in luna noiembrie. Astfel, legea va trimisa la promulgare presedintelui Romaniei, Traian Basescu, urmand ca dispozitiile sale sa se aplica dupa publicarea in Monitorul Ocial. Potrivit Ministerului Mediului si Padurilor, initiatorul proiectului de lege, actul normativ prevede o reducere a taxei de poluare cu pana la 25%, avand la baza principiul poluatorul plateste, De asemenea, noile dispozitii dau posibilitatea contribuabililor ca, in cazul in care taxa de poluare platita dupa 1 iulie 2008 este mai mare decat cea rezultata din aplicarea acestei legi, de a solicita restituirea sumelor reprezentand diferenta de taxa platita. Ministerul mai precizeaza ca taxa de poluare va platita, o singura data, atat pentru autovehiculele noi sau second-hand care sunt inmatriculate pentru prima data in Romania, indiferent daca autovehiculul este produs in tara sau strainatate, cat si pentru autovehiculele inmatriculate inainte de anul 2007 pentru care nu a fost platita o astfel de taxa. Totodata, dupa ce intra legea va intra in vigoare, pentru autovehiculele inmatriculate inainte de anul 2007, taxa de poluare va achitata la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor, in cazul instrainarii acestora. Cum se va calcula taxa de poluare? Conform ministerului initiator, modalitatea de calcul a taxei este unitara pentru toate situatiile in care aceasta se achita. Astfel, taxa se calculeaza pe baza unor criterii obiective, si anume tipul motorizarii, capacitatea cilindrica, emisia de CO2 si norma de poluare, dar se va lua in considerare si deprecierea autoturismului. Acest proiect de lege solutioneaza si discriminarea indirecta mentionata in hotararile Curtii Europene de Justitie, in cele doua cauze care au avut ca obiect interpretarea Art. 110 din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene. In aceste hotarari, este precizat ca regimul de impozitare prevazut prin OUG nr. 50/2008 nu instituie o discriminare directa, dar poate genera o discriminare indirecta din cauza efectelor sale, descurajand importurile de autovehicule, mai precizeaza Ministerul Mediului. Taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu din care sunt nantate mai multe programe de mediu precum Programul Rabla, Programul Casa Verde sau Programul de realizare a pistelor pentru biciclisti. (Ioana Vlad AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_27145/Noua-taxa-auto-adoptata-de-Parlament-Cat-vom-plati-lainmatricularea-masinii.html#ixzz1gs8xuTmp

Pensia lui Arhimede

n luna iunie a acestui an, presa german vuia: tocmai aase c n Grecia e rentabil s i mort, ntruct i primeti pensia ca i cum nc ai respira. Nemii aveau i motive s fac iure, din moment ce ei strngeau cureaua pentru a plti lenea, hoiile i mecheriile celui mai sudic popor balcanic. Atunci au aprut i primele cifre. Fuseser descoperite 4.500 de persoane decedate, dar care continuau s-i primeasc banii lunar, cu mare regularitate. Ba, pe deasupra, ncasau i cea de-a 13-a pensie, ca tot omul venerabil. Sigur c banii nu-i luau chiar distinii decedai, pentru c le-ar fost mai greu, dac nu chiar imposibil, dar se gsea cineva prin familie s-i umple techereaua. La o socoteal simpl, s-a stabilit c paguba anual, fcut pentru confortul celor 4.500 de mori, este de 16 milioane de euro. Dar timidele autoriti de la Atena se temeau c frauda ar putea i mai mare. De aceea, ameninate c nu vor mai primi bani nici de la FMI, nici de la UE, s-au apucat s-i numere centenarii. Un ocial chiar se ndoia c n Grecia anului 2011 ar tri 9.000 de oameni care au trecut de 100 de ani, ceea ce ar constitui cea mai mare concentrare de centenari din lume. Pi, dac triesc oamenii sntos... Muncesc puin, dorm mult, beau vin i mnnc msline - cum s nu e longevivi ca broasca-estoas? Au mai trecut dou luni i s-a ntmplat o nou ghiduie. n luna august, cnd cel mai mare fond de pensii din Grecia, IKA-ETAM, a descoperit doar n sistemul su 1.473 de pensionarifantom. eful fondului a declarat c persoanele care au ncasat pensiile rudelor decedate vor trimise n judecat, cu scopul de a recupera pierderi lunare de dou milioane de euro. Acum cteva zile ne-au venit noi veti despre pensiile de pe lumea cealalt. Acolo cic se triete bine, ba chiar foarte bine! Acelai fond de pensii din Grecia, IKA-ETAM, anuna c n ultimul deceniu a pltit pensii ilegale n valoare total de pn la 8 miliarde de euro, ceea ce nseamn o medie de 800 de milioane de euro pe an! Banii respectivi au fost ridicai de rude sau au rmas, pur i simplu, n conturi bancare. Schema cu pensii pentru mori e simpl: muli greci uit s anune fondurilor de pensii moartea unei rude, pentru a continua s ncaseze pensia acesteia, bazndu-se pe logistica nvechit a administraiei elene. n acest fel, ar pcat s nu ncaseze nimeni pensia unor ceteni antici care au fcut gloria Cetii, precum Aristotel, Socrate, Platon, Homer, Sofocle sau Arhimede. Dac nici ei nu merit, atunci cine?! Cci, vorba unui losof contemporan, acetia sunt mai vii ca oricnd. Ce mai tura-vura: sunt nemuritori. Carevaszic, binemerit pe vecie o pensie de la stat! i noi, care credeam c cnitul la de la Cluj - care-i inea mama sub pat, moart de doi ani, pentru a-i ncasa pensia - a btut recordul mondial... N-am inventat noi Jocurile Olimpice, grecii le-au inventat! Inclusiv Jocurile Olimpice ale hoiei.

Fr nuni n corturi i muzic tare dup ora 22.00!

Barurile situate in apropierea blocurilor de locuinte si terasele in aer liber nu vor mai putea difuza muzica tare dupa orele 22.00, potrivit unei legi adoptate recent de Senat. Actul normativ interzice, totodata, organizarea nuntilor si botezurilor la corturi in vecinatatea blocurilor, dar sanctioneaza si refuzul persoanelor de a se legitima, hartuirea operatorilor de la 112 sau alungarea sotului din caminul conjugal. Legea privind asigurarea ordinii si linistii publice a fost adoptata tacit de Senat, in urma cu o saptamana, ind trimisa pentru dezbatere la Camera Deputatilor, forul decizional. Actul normativ interzice astfel organizarea de petreceri cu caracter privat in corturi, spatii neacoperite sau alte amenajari situate in perimetrul apropiat imobilelor cu destinatia de locuinte. Persoanele care organizeaza evenimente de acest tip vor sanctionate cu amenda de la 500 de la 1.500 de lei si pana la 300 de ore de activitati in folosul comunitatii. De asemenea, dispozitiile adoptate de Senat interzic localurilor publice, situate in imobile cu destinatia de locuinta sau in apropierea acestora, sa difuzeze muzica dupa orele 22.00. Aceleasi restrictii sunt prevazute si pentru terasele in aer liber. Amenzile prevazute pentru aceasta contraventie sunt cuprinse intre 1.000 si 3.000 de lei, dar si pana la 300 de ore de activitati in folosul comunitatii. Totusi, in statiunile turistice se pot stabili alte orare de functionare a localurilor, dupa consultarea cetatenilor, a autoritatilor competente din domeniul protectiei mediului si a operatorilor din turism. Totodata, in cazul repetarii in termen de 3 luni a acestei contraventii, agentul constator va inainta primariei procesulverbal pentru dispunerea masurii de suspendare a activitatii localului pe o perioada de la o luna la 3 luni. In acelasi timp, actul normativ adoptat de Senat prevede ca, in cazul unor evenimente familiale, depasirea limitelor de zgomot admise sa se poata face numai cu acordul scris al locuitorilor din imobil sau din imediata vecinatate. Conform legii, prin imediata vecinatate se intelege zona adiacenta a unor spatii de locuit, in limita a cel mult 50 de metri fata de aceste spatii. Senatorii au stabilit si pedepsirea cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani a persoanelor care folosesc cutite sau alte arme neletale in locuri publice, refuzul de a se legitima cu actul de identitate, savarsirea de acte de violenta si tulburarea ordinii si linistii publice. De asemenea, aceeasi pedeapsa este prevazuta si pentru persoanele care utilizeaza in mod re-

Nr. 309

Zona Special
stare civila ori ca urmare a necunoasterii reglementarilor legale in materie, au fost efectuate mentiuni gresite in registrele de stare civila ori au fost eliberate certicate de stare civila cu nume eronate, in baza carora au fost eliberate alte acte. Daca ai un nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regula reunite, poti sa soliciti schimbarea acestuia. Schimbarea numelui se mai poare face si in situatiile in care opersoana vrea sa poarte un nume de familie comun cu al celorlalti membri ai familiei, nume care a fost dobandit ca urmare a adoptiei, a mentinerii numelui la casatorie, a stabilirii liatiei ori a unor schimbari de nume aprobate anterior pe cale administrativa. Persoanele carora li s-a incuviintat schimbarea sexului prin hotarare judecatoreasca, ramasa denitiva si irevocabila, pot solicita sa poarte un prenume corespunzator, prezentand un act medico-legal. Numele mai poate schimbat pe cale administrativa si in cazul copiilor recunoscuti de unul din partinti ulterior inregistrarii nasterii. Sotii care au convenit sa poarte numele de familie reunite au posibilitatea de a solicita schimbarea acestuia pe cale administrativa, optand pentru numele de familie dobandit la nastere de catre unul dintre ei ori sa revina ecare la numele avut anterior casatoriei. Numele se mai poate schimba in situatiile cand: - casatoria a incetat prin moartea sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti, iar sotul supravietuitor solicita sa revina la numele de familie purtat anterior casatoriei ori la numele de familie dobandit la nastere; - in urma divortului, un fost sot revine la numele de familie purtat anterior si care provine dintr-o alta casatorie, de asemenea desfacuta prin divort, si doreste sa poarte numele dobandit la nastere; in urma incetarii casatoriei prin moartea sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti celalalt sot se recasatoreste si, ca urmare a desfacerii acestei casatorii, acesta doreste sa poarte numele de familie dobandit la nastere; - fostul sot doreste sa poarte numele de familie pe care l-a avut in casatorie, pentru a avea un nume comun cu copiii incredintati spre crestere si educare, cu consimtamantul fostului sot, dat in forma autentica; - parintii au divortat, iar copiii incredintati spre crestere si educare unuia dintre parinti, care a revenit la numele de familie avut anterior casatoriei, solicita sa poarte numele de familie al acestuia; - s-a desfacut adoptia unei persoane casatorite care are copii minori si in urma desfacerii adoptiei persoana in cauza revine la numele de familie avut inainte de adoptie; - unul dintre soti, la incheierea casatoriei, a luat numele de familie al celuilalt sot, nume pe care acesta l-a dobandit prin adoptie, iar ulterior incheierii casatoriei are loc desfacerea adoptiei. Procedura de schimbare a numelui. Schimbarea numelui pe cale administrativa se face pe baza de cerere, depusa la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor, aat in subordinea consiliului local localitatii, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul solicitantul. Cererea se depune e personal, e prin imputernicit cu procura speciala sau imputernicire avocatiala, si trebuie sa e insotita de urmatoarele acte: copii legalizate de pe certicatele de stare civila ale persoanei care solicita schimbarea numelui; un exemplar al Monitorului Ocial al Romaniei, Partea a III-a, in care a fost publicat, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea caruia sa nu trecut mai mult de un an; consimtamantul, dat in forma autentica, al celuilalt sot, in cazul schimbarii numelui de familie comun purtat in timpul casatoriei; copie de pe decizia de aprobare a autoritatii tutelare; cazierul judiciar si cazierul scal ale solicitantului; orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale. Cererea de schimbare a numelui se publica, in extras, in Monitorul Ocial al Romaniei, Partea a III-a, prin grija si pe cheltuiala solicitantului. Insa, orice persoana interesata poate face opozitie la cererea de schimbare a numelui, in termen de 30 de zile de la publicare. Dupa depunerea cererii de schimbare a numelui impreuna cu actele necesare, serviciul public local trimite spre solutionare dosarul serviciul public judetean. Apoi, in termen de 60 de zile de la primirea cererii, presedintele consiliului judetean aproba sau respinge cererea de schimbare a numelui. Dispozitia prin care s-a admis schimbarea numelui se trimite, in copie, serviciului public la care a fost inregistrata cererea. Serviciul public va incunostinta de indata solicitantul, iar dupa depunerea de catre acesta a dovezii de plata a taxei extrajudiciare de timbru prevazute de lege, ii va elibera o copie de pe dispozitia de admitere a schimbarii numelui. Insa, daca in 90 de zile de la data luarii la cunostinta cel in cauza nu a depus dovada de plata a taxei extrajudiciare de timbru, serviciul public va restitui organului emitent copia de pe dispozitia de admitere a schimbarii numelui. Schimbarea numelui in cazul minorului. In cazul minorilor, cererea de schimbare a numelui se face, dupa caz, de parinti sau, cu incuviintarea autoritatii tutelare, de tutore. OG nr. 41/2003 prevede ca, in situatiile in care parintii nu se inteleg cu privire la schimbarea numelui copilului, autoritatea tutelara va hotari asupra numelui copilui. De asemenea, daca cererea de schimbare a numelui minorului este facuta de catre unul dintre parinti, este necesar acordul celuilalt parinte, dat in forma autentica. Totusi, nu este necesar acordul in cazul in care celalalt parinte este pus sub interdictie ori este declarat judecatoreste disparut sau decazut din drepturile parintesti. Daca minorul a implinit 14 ani, cererea de schimbare a numelui trebuie sa e semnata si de acesta. Tot in OG nr. 41/2003 se prevede ca schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere o data cu schimbarea numelui de familie al parintilor sau separat, pentru motive temeinice, iar schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricand. Solutionarea cererii de schimbare a numelui. OG nr. 41/2003 prevede ca dispozitia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data inscrierii mentiunii corespunzatoare pe marginea actului de nastere. De la aceasta data solicitantul va purta numai numele dobandit prin dispozitia de schimbare a numelui, se arata in actul normativ. Astfel, dupa inscrierea mentiunii corespunzatoare in actul de nastere, serviciul public transmite o comunicare cu privire la schimbarea numelui Directiei Generale de Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Directiei cazier judiciar, statistica si evidente operative din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane si directiei generale a nantelor publice judetene sau, dupa caz, Directiei Generale a Finantelor

Pag. 8

* Este bine de tiut ! * Este bine de tiut ! * Este bine de tiut ! *

Amenzi pentru profesorii care i bat elevii!
Dascalii care isi lovesc elevii ar putea sanctionati cu o amenda cuprinsa intre 1.000 si 2.500 de lei, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care prevede totodata aplicarea unei amenzi de 1.000 de lei parintilor care isi trimit copiii la cersit. AvocatNet.ro te invita la dezbatere: ce parere ai despre masurile propuse? Ministerul Muncii a propus, printr-un proiect de lege, modicarea si completarea Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului. Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Muncii, copiii trebuie protejati impotriva abuzului, a neglijarii, a exploatarii, a tracului, a migratiei ilegale, a rapirii, a violentei prin internet si a oricaror altor forme de violenta, indiferent daca abuzurile se petrec in familie, la scoala, in comunitate sau in spatiul virtual. In acest sens, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa verice si sa solutioneze toate sesizarile privind cazurile de abuz, neglijare, exploatare si orice alte forme de violenta asupra copilului. Astfel, Ministerul Muncii deneste, in proiect, abuzul asupra copilului ca ind orice actiune voluntara a unei persoane care se aa intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea zica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea zica sau psihica a copilului si se clasica ca abuz zic, emotional, psihologic, sexual si economic. Amenzi de pana la 2.500 de lei pentru profesorii care lovesc elevii. Potrivit proiectului de lege, dascalii sunt obligati expres sa respecte drepturile copiilor si sa isi informeze elevii cu privire la drepturile pe care acestia le au, precum si la modalitatile de a le exercita. Pedepsele corporale sau alte tratamente umilitoare ori degradante in cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise, se arata in proiectul de act normativ. Profesorii risca, in cazul in care nu respecta aceasta prevedere, sa plateasca o amenda cuprinsa intre 1.000 lei si 2.500 lei. Aceeasi sanctiune este prevazuta si pentru cadrele didactice care nu semnaleaza serviciului public de asistenta sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului cazurile de abuz, neglijare, exploatare si orice alta forma de violenta asupra copilului. Sedinte de terapie pentru parintii care isi abuzeaza copiii. Potrivit proiectului de lege, copilul are dreptul de a protejat impotriva exploatarii si nu poate constrans la o munca sau activitate domestica ori in afara familiei, care este i-ar putea compromite educatia sau i-ar dauna sanatatii. Pentru astfel de cazuri, directorul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului poate institui, potrivit Legii nr. 272/2004, masura plasamentului in regim de urgenta daca se constata ca exista motive temeinice. In cazul in care este intampinata o opozitie din partea parintilor sau a tutorelui copilului, se poate sesiza instanta judecatoreasca, solicitandu-se emiterea unei ordonante presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta la o persoana, la o familie, la un asistent maternal sau intr-un serviciu de tip residential. In plus, noile dispozitii propuse de Ministerul Muncii dau posibilitatea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de a sesiza, in termen de 15 zile, instanta judecatoreasca pentru a decide cu privire la inlocuirea plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului, decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, precum si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Totodata, instanta se va pronunta si cu privire la obligarea parintilor copilului de a se prezenta la sedinte de consiliere. Amenzi pentru parintii care isi pun copiii sa cerseasca. Noua forma a legii elaborata de Ministerul Muncii interzice orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal in schimbul unei recompense, unor datorii sau cu scopul exploatarii copilului prin munca. Astfel de fapte vor constitiui contraventii si se vor sanctiona cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei..( Ioana Vlad AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_27114/S-ar-putea-introduce-amenzi-pentru-profesorii-care-isi-batelevii-Cum-comentezi.html#ixzz1gRcKIUCJ Publice a Municipiului Bucuresti din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, de la locul de domiciliu al solicitantului. In acelasi timp, ordonanta da posibilitatea celui caruia i s-a respins cererea de schimbare a numelui de a face o noua solicitare, daca au intervenit noi motive ce pot invocate pentru schimbarea numelui. Daca cererea de schimbare a fost respinsa in urma a admiterii unei opozitii, se poate face o noua cerere, in cazul in care se solicita acelasi nume, numai dupa incetarea cauzelor care au determinat admiterea opozitiei. (Ioana Vlad AvocatNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_27105/In-ce-conditii-iti-poti-schimba-numele.html#ixzz1giyMz1Ht

Amenzi de pn la 5.000 de lei pentru cei care au grija de cinii din jurul blocului
Ioana Vlad Persoanele care cresc caini in spatiile publice risca amenzi de pana la 5.000 de lei, potrivit noilor reglementari din legea cainilor comunitari, adoptata recent de Camera Deputatilor. In plus, daca esti posesorul unui catel, trebuie sa stii ca noile dispozitii te obliga sa sterilizezi animalul daca nu este de rasa. Legea pentru modicarea si completarea OUG nr.155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, recent trimisa la promulgare presedintelui Romaniei, Traian Basescu, da posibilitatea autoritatilor publice locale de a opta pentru eutanasierea cainilor fara stapan din adaposturi, daca nu sunt adoptati in termen de 30 de zile. In acelasi timp, se prevede ca animalele bolnave grav, cele considerate agresive sau periculoase sa e eutanasiate in 3 zile lucratoare. De asemenea, noua lege interzice cresterea si adapostirea cainilor pe domeniul public, in locuri publice sau in spatiile adiacente acestora, in afara proprietatii stapanului sau a detinatorului acestuia, amenda ind cuprinsa intre 2.000 de lei si 5.000 de lei. Aceeasi sanctiune este prevazuta si pentru persoanele care abandoneaza animalele pe spatiul public. Alte sanctiuni din legea de modicare a OUG nr. 155/2001 se refera la pedepsirea uciderii cainilor de catre alte persoane decat medicul veterinar si la pedepsirea cruzimilor comise fata de aceste animale. Aceste fapte vor sanctionate cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penala de la 1.000 de lei la 10.000 de lei. In plus, animalele abuzate vor conscate de autoritati. Sterilizarea obligatorie a animalelor de rasa comuna Potrivit noilor dispozitii, este obligatorie sterilizarea cainilor cu sau fara stapan apartinand rasei comune, iar persoanele care dau spre revendicare si adoptie caini au obligatia sa ii inregistreze in Registrul de evidenta a cainilor cu stapan, reglementat de legea adoptata recent de Camera Deputatilor si gestionat de catre Colegiul Medicilor Veterinari, pe cheltuiala proprie. Totodata, cei care au caini au obligatia de a mentine igiena in spatiile publice, in spatiile adiacente acestora, in holurile si caile de acces ale spatiilor locative, in caz contrar riscand o amenda cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de lei. Legea cainilor comunitari, contestata la CCR Actul normativ a fost, insa, contestat la Curtea Constitutionala de un numar de 70 deputati apartinand Grupului Parlamentar al Partidului Social Democrat si 54 deputati apartinand Grupului Parlamentar al Partidului National Liberal. Parlamentarii au considerat ca noile reglementari incalca, printre altele, art. 11 alin. (1) din Legea fundamentala care prevede ca tratatele raticate de Parlament fac parte din dreptul intern. Eutanasierea este o masura externa care contravine prevederilor referitoare la drepturile animalelor recunoscute de instrumentele international, reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, se arata in sesizarea de neconstitutionalitate. Totodata, membrii opozitiei considera ca eutanasierea cainilor fara stapan, asa cum este reglementata de noua lege, este o masura care contravine demnitatii si liberei dezvoltari a personalitatii umane, valorilor, principiilor si libertatilor publice garantate de Constitutie. Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_26943/Amenzi-de-pana-la-5000-de-lei-pentru-cei-care-au-grija-decainii-din-jurul-blocului.html#ixzz1f63Dmx3U

n ce condiii i poi schimba numele?

De cate ori ti s-a intamplat sa spui ca ai un nume banal sau, dimpotriva, de-a dreptul bizar si sa iti doresti sa te cheme altfel? AvocatNet. ro iti spune ce trebuie sa faci daca te-ai gandit vreodata sa iti schimbi numele. Codul Civil (NCC), intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2011, prevede ca numele de familie se dobandeste prin efectul liatiei si poate modicat prin efectul schimbarii starii civile, in timp ce prenumele se stabileste, la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere. Actul normativ interzice insa prenumele indecente, de natura a afecta ordinea publica si bunele moravuri ori interesele copilului. NCC prevede ca, dupa incheierea casatoriei, sotii sunt obligati sa poarte numele declarat. In plus, NCC prevede ca pentru schimbarea acestui nume pe cale administrativa, sa e necesar consimtamantul celuilalt sot. Cand iti poti schimba numele? Cetatenii romani pot obtine, in conditiile legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea, se mai prevede in Noul Cod Civil. Schimbarea numelui se poate face doar pentru motive temeinice. Astfel, Ordonanta Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelor persoanelor zice prevede mai multe situatii in care o persoana isi poate schimba numele. Astfel, poti renunta la numele format din expresii indecente sau ridicole, dar si la numele transformat prin traducerea lui. Daca porti un nume de familie de provenienta straina, legea iti da posibilitatea de a purta un nume romanesc. Si daca porti un prenume specic sexului opus, ai posibilitatea de a cere schimbarea lui. De asemenea, daca ai folosit un pseudonim in exercitarea unei profesii si esti cunoscut cu acest nume, il poti adopta legal. Numele mai poate schimbat si cand, din neatentia oterilor de

Bani pentru Cetile din Munii Ortiei

Peste 100 de mld. de lei vechi vor alocai pentru punerea n valoare a sitului Sarmizegetusa, din Munii Ortiei. Comisia de Cultur a Camerei Deputailor, a adoptat ieri, cu participarea deputatului PDL de Hunedoara, Viorel Arion, Documentul de sintez privind prioritile strategice ale Ministerului Culturii i Patrimoniului Naional pe termen mediu 2012 i n perspectiva perioadei 2013 2015. Potrivit acestui document, Ministerul va aloca 10.800 mii lei (RON) pentru nanarea cercetrii arheologice sistematice, a conservrii primare, restaurrii i punerii n valoare a sitului Sarmizegetusa, considerat a zon de interes arheologic prioritar. Noi considerm Sarmizegetusa Regia ca ind capitala spriritual a poporului romn. Din pcate, guvernrile anterioare nu au reuit s pun n valoare acest monument istoric excepional. Ba chiar, unii au gsit de cuviin s intre cu bolduzerul n istoria neamului. i aici m refer explicit la conducerea Consiliului Judeean Hunedoara. Iat c, n sfrit, putem vorbi despre pai concrei pentru cercetarea arheologic sistematic i promovarea locului de unde a nceput istoria poporului romn. - Viorel Arion, deputat PDL, prim-vicepeedinte al PDL Hunedoara. Preedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor : Chiar n condiii de austeritate, acest guvern a demonstrat c acord respectul cuvenit istoriei neamului. Nu este uor s gseti fonduri pentru un astfel de capitol, cnd exist necesiti imediate de natur social. Dar exista o urgen aici, la Sarmizegetusa Regia. Trebuie s protejm acest sit excepional, pn nu l asfalteaz rmele de cas ale preedintelui Consiliului Judeean. Prea muli i-au btut joc de motenirea lsat de strmoii notri. E timpul s intrm n normal, s punem n valoare comorile excepionale pe care le avem n judeul Hunedoara . Biroul de Pres al BPJ Hunedoara al PDL