Caracteristicile fizico.mecanice ale p.naturale.

Din ex pierti cu okiul liber, se poate constata daca piatra este omogena, daca nu are fisuri, cuiburi de materii straine, care ar face.o improprie folosirii. Daca spartura este plana, piatra se va prelucra usor, daca spartura este concave sau convexa, piatra se va prelucra greu. Spartura Spartura cristalina, piatra va primi un lusciu frumos prin lustruiere. Studiul statificatiei- piatra trb pusa in opera in aceeasi pozitie in care ea se gaseste in cariera. Densitatea poate constitui un indice de calitate al peitrei. -compactitatea pietrei naturale, porozitatea(aceste aspetcte sunt imp pt ca constitui un indice asupra comportarii pietrei la inghte dezghet. Pt utilizarea curenta a pietrei, se accepta o compactitatea de minim 85%, iar pt fundatii este nev de compactiate de95%. Abosortia apei- este imp ca si calitatea deaorece permite aprecierea pericolului de inghet si de umiditate a constructiilor. -higroscopicitatea-prop de a abrorbi apa prin capilaritate. Coeficientul de higroscopicitatea se determina cufundand un cub de piarta , uscat, fiind tinut cu fundul in apa timp de 24 h. apoi se cantareste si se afla coeficientul. Aflam nivelul de igrasie. Permeabilitatea- cantitatea de apa ce poate trece prin piatra timp de o or ape o anumita unitatea de suprafata. Cunosterea permeabilitatii este imp in const subsolurilor, barajelor si zidurilor de sprijin. Gelivitatea caract p de a se avaria cand este supusa ciclurilor de inghet dezghet sau a se prezenta dupa inghet scaderi sensibile ale volumului de pana la15%. Piatra geliva nu poate fi folosita in construtii. Determinarea rez la compresiune a pietrei- se constata ca daca problele au fost 1 saturate cu apa la presiune normala, rez acestora este mai scazuta. Rezistenta la soc- caderea pitrei de la diverse inaltimi, aspura pietrei sa daca o greutate de aprox 50 dc/Newton. Det rez la soc este imp pt pietrele care vor fi folosite la ex scarilor, soclurilor, ancadramente pt toate elemnetele unde piatra poate fi supusa la lovituri Rez pietrei la uzura care se determina prin slefuirea pietrei. Rez la uz se face prin scaderea greutatii a pierti dupa slefuire. Det rez la uz este imp pt piter folos la pavaje, pardoselsi, scari. (nu folosim pitre cu coeficient de uzura mult diferit) PT pietrele de timp pietrei, nisip intervin o serie de determinari acestor materiale, Carac pietrelor din diverse cariere sunt cunoscute cand aceste pitre sunt exploatate. Pietrele nat de construcitie au rez de compreune mare, variiind de la 4000dc/newtoon/m2 roci vulcanice pana la valori de 800-900 pt rocile sedimentare. Marmura rez foarte bine la uzura, fiind folosita si la exterior si la intrior. Extragerea pitrei nat de contrucitie se face prin inlaturarea statului streil, apoi stratul superior al pietrei. Ex se face in terase sau trepte, sistem care permite atacare concometenta a mai multor fronturi de lucru. Dupa modul de folosire: 1) piatra bruta- utilizata in forme neregulate, asa cum rez ea din cariera(25x12x20 cm) 2) piatra semicoclita-moloni- se folosec pt zidarii,socluri, avand o fata plana prelucrata, grosimi pana la 5-7 cm. moloeanele permit realizarea unor rosturi(2550/20cm 22-24kg)

3) piatra de talie(nobila) prelucrata superior pe toate fetele avand un volum minum de 1/25 din 1m3. fata vazuta a acetor pietre poate fi la randullucrata astfel incat sa capete o vibratie deosebita 4) placajele si dalele de pitra cu grosime relative redura (2cm pt piatra dura folosita la interior sau 4-6 cm pt pietrele mai moi, sau pt pietrele fol la exterior.) Finisarea fetei vazute a pitrei se face prin mai multe procedee: -martelare-lovirea pietrei cu un ciocan special, se obt zdorbirea neuniforma a pitrei. -guceardare- lovire cu bucearda(ciocan cu dinti)- impira pitrei o granulate -sculptarea- dalta manula sau pneumatica. Piatr nat intra in componunor alt tip de mater: ex blocuri de cim, corpuri sferice, de ob sub denum de marmocin. Pitr nat intra in compon altor prod dib rasini poliesterice cu spartura de elem -exista numer zacam din piatra nat., roci eruptive: granit de greci(tulcea)-roca dura, cenusiu galbuie, pt socluri si trepte, fol la pavaje, a fost intrebuintat la cladirea ministerului de finante din bucur. Granitul de iacob deal roca dura de cul cenusie care prinde lustru ft frum, este fol la monumente , socluri si scari, a fost utilize la clad fostei banci de credit. Mtii macin se gas numer zacam de granit avnd unele var de cul sau de marime a bobului din masa pietrei. Andezitul in cariele de la baia mare maram- roca ft dura de cul neagra ce se poate ft bn lustrui, este mult fol la monum .andezit de pietroasa jud hunedoara denum si trahit de deva-roca vulc dura de cul cenusiu albastrui cu pete negre, nu prinde lustru roca geliva in cariera se poate fol la socluri, la picioarele podurilor sau trepte, o roc ace se prelucr greu. Din acest andezit de pietroasa s-au realiz treptele la cladir si soclul arcului de triumph din bucuresti. Tuful andezitic de malnas de cul violacee roca dura , nu se poate lustrui, poroasa , se fol la socluri scari. S-au realiz porticul garii de n din bucur si palatal transportuirlo si comunic . tuful volcanic tioc din cluj, este poros,usor de cukl verzui sau galbui, fol la difer placari sau ca poiatra de zidarie masiva.in intreaga reg de n v a ardeal exista cariere cu numer rosci, este fol ca mater de constr, fiind o piatra ce se prelucr bn si rezista la interferii. Exista tuful de tusnad jud harghita de cul deschisa cenusie sau galbuie mmai usoara cu pori mari, fol ca agregat pt realiz materialelor usoare, mai exista scoria bazaltica de racos bv, de cul cenusiu rosiatica, roca poroasa ce intra in compon betoanelor usoare. Roci sedim: calcarul delespezi din Ct, care este un calcar alb, o piatra geliva pana la prima uscare dupa care se intareste in contact cu aerul, a fost execut monum de la adamclisi precum si fatad palatului transport si comunic, calcarul de Podeni jud gluj alb galbuie, calcar negeliv ce se intar in contact cu aerul, a fost fol la placaje la palat telefoanelor , placaje la combinatul la casa presei lib precum si ca placaj la I mincu. Calcarul de Albesti arges sub num de piatra de campulung calcar grauntos, in cul variate galbui roscat vioriu cenusiu verzui este fol la lucr massive placaje si difer profile rezista bn la interperii, s-au realiz bis manast din curtea de arges, cladirea muz de ist din bucur, arc de triumph si clad primar capit. Calcarul de magura bz calcar amorf poros alb cenusiu in spartura se vad scoici pietrificate, fol la placaje si massive de zidarie ext, din acest calcar a fost realiz soclul cladir university , la primaria capit si soclul I mincu. Gresia de calcaroasa= piatra de codru, alba sau galbuie cu grauntele

fine o piatra poroasa, lucr execut din acest calcar stadion din Ct fol la consoled falez din eforie n si sud si la geamiile din ct ( babadag). Tuful calcaros de carpinisti de huned -= travertine de deva, piaytra galben cafenie cu vinisoare in desen prinde un lustru durabil se utilize la placaje la int si a ext, nu se fol la scari si pardoseli dator porozitatilor, a fost realiz fantana miorita din bucuresti, pod baneasa si gara din mogosoaia , clad palat telefon din bucuresti, fiind fol la placaje la teatrul notara . tuful clacaros cochilifer de techirghiol din ct este moale cu cochilii de scoici in masa pietei se prelucr usor se intar in contact cu aerul, numer constr pe litor marii negre. Calcarul de tohanu bv alb galbui cu nuante mai inchise se lustr ft frum capatnd luciu ca de marmura, fol la int scari placaje,etc. Roci metamorfice: marmura ruschita marmura cristalina, compacta alba sir oz, cu venatura roz, cafenie sau albastra, s-au realiz pardoselile in hol instit I mincu, nu rezitsa ft bn la ext fiind usor corodata de agenti atmosf si se pateaza usor dnie verzuie saie. Marmura de vasiova jud caras sv, cul alba pana la vinetiu inchis cu pete negre sau cenusiu, fol la placaje pardos scari. Marm de mioeasa arad, compacta de cul rosie de div nunate cu venatura alba sau neagra , fol la scari pardos placaje la int si ext, sau realiz la cladir op rom si scara I mincu. Marmura detulcea cristalina de cul rosie cristalina, se liustr ft frum si rezista bine la interperii, s-au realiz pavari dale trotuare bordure in tulcea. Marmura caprioara arad, compacta fin cristaliz de cul cafeniu desch cu vinisoare cafenii si rosiatice, acest desen fin al venaturii face potr pt lucr de int semineuri scari, fol la cladir op rom si la combinatul poligrafic din casa presei oib. Marmura de alun huned , compacta in nuante de cul fildsului cu sau fara venatura caf.