P. 1
licenta lb rom

licenta lb rom

|Views: 201|Likes:
Published by Ciobanu Raluca

More info:

Published by: Ciobanu Raluca on Feb 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/17/2015

pdf

text

original

CUPRINS Introducere..................................4 CAP.I: Probleme ale curriculum-ului national.................6 1.1. Concepte cu efecte metodologice......................6 1.2.

Principii, criterii, componente, finalitati....................8 1.3. Locul si rolul limbii române în ciclul primar..................10 CAP.II: Limba si literatura româna................................................13 2.1. Obiective educationale..........................13 2.2. Continuturi lingvistice în ciclul primar.....................14 2.3. Metode de învatare.............................17 CAP.III: Educarea limbajului în ciclul de achizitii fundamentale........................20 3.1. Stabilirea obiectivelor: cadru, specifice si operationale..............20 3.2. Activitati de învatare pentru formarea, educarea si dezvoltarea limbajului......23 3.3. Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru învatator si elev..........31 CAP.IV: Comunicare si limbaj.........................34 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul?......................34 4.2. De ce gresesc copiii în exprimare?......................40 4.3. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna .................45 4.4. Formarea si educarea limbajului prin lectura..................51 CAP.V. Experiment didactic...........................57 Concluzii.............................................................................................................................................69 Anexe.....................................71 Bibliografie..................................81 Introducere

Statutul disciplinei, ca disciplina de granita, precum si prezenta celor doua paliere - teoretic si practic - impun exigentele dinamismului si plasticitatii. Studiul disciplinei îsi propune formarea personalitatii autonome si creative, capabila de a aborda actul didactic într-o perspectiva dinamica si flexibila, cu deschideri creative si interdisciplinare. Limba si literatu 515q162f ra româna constituie o disciplina prioritara în învatamântul românesc, fiind importanta ca limba materna si ca limbaj de elaborare a textelor literare, modele de exprimare nuantata si expresiva. Ea ajuta realizarea comunicarii, prin intermediul limbajului, dintre indivizi, la dezvoltarea gândirii si exprimarea ideilor. Datorita limbii, oamenii au acces la cultura scrisa a lumii, adica la stocul de texte care înmagazineaza memoria si învataturile pe care umanitatea le-a creat. Stapânirea corecta a limbii române, ca limba materna, constituie, pe lânga toate argumentele de mai sus, o îndatorire fata de cultura si civilizatia româneasca, fata de valorile pe care poporul român le-a creat în existenta sa. Limba si literatu 515q162f ra româna, asa cum este ea cuprinsa în Planul de învatamânt al Curriculumului National, are doua aspecte: limba româna si lectura literara. Prin limba româna se înteleg toate componentele acesteia, adica fonetica, vocabularul/lexical, gramatica (morfologia si sintaxa), ortografia, punctuatia si stilistica. Prin lectura literara se întelege aspectul îngrijit, cultivat, al limbajului scris, asa cum apare el în textele literare si neliterare si în diversele stiluri de comunicare. Toate formele si strategiile utilizate la orele de Limba si literatu 515q162f ra româna au menirea de a forma elevilor capacitati de comunicare orala si scrisa. Prin capacitati de comunicare se întelege formarea unor deprinderi conform carora elevii vor fi capabili sa recepteze mesajele orale si scrise si sa le exprime pe acestea. Modelul dupa care se învata în scoala primara aceasta disciplina se numeste: modelul comunicativ-functional. În cadrul componentelor limbii, un loc prioritar îl are formarea limbajului. Prin formarea limbajului înteleg îmbogatirea limbajului si nuantarea acestuia. Elevii vor fi constientizati caci cu cât limbajul lor este mai bogat si mai nuantat cu atât sunt mai inteligenti, mai învatati si obtin rezultate mai bune la învatatura. Modalitatile de îmbogatire a vocabularului sugereaza o anumita strategie, prin care cuvintelor li se clarifica sensul, atât izolat cât si în contextul lor. Totodata, un cuvânt nu are valoare decât în combinatie cu alte cuvinte, adica în propozitii, fraze si texte integrate sau fragmentare. Un cuvânt poate sa dezvolte sensuri diferite în contexte diferite. Dupa sens, cuvintele pot fi sinonime, omonime, antonime, paronime si polisemantice. Toate acestea se învata cu elevii (fara a denumi notiunile) înca din ciclul de achizitii fundamentale. Pentru elaborarea prezentei lucrari, am în vedere ipoteza ca limbajul contribuie la obtinerea unor rezultate mai bune la învatatura. Îmbogatirea acestuia se realizeaza prin lectura de calitate a unor texte, sursa de noi cuvinte si de nuantare a vocabularului. Este necesar sa se puna accent pe formarea de capacitati/subcapacitati la elevi, excluzându-se tipurile de continuturi, de teme, prin care abilitatile de dezvoltare si nuantare a limbajului comunicativ devin automatisme. Am tinut cont într-o anumita masura de conditiile scolare în care acum lucrez, de nivelul si capacitatea de comunicare a copiilor pe care îi am în vedere. Am pornit de la ideea ca îmbogatirea limbajului este unul din temeiurile pentru formarea unei exprimari corecte. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât se asimileaza mai usor deprinderile si capacitatile de comunicare prin intermediul limbajului.

Se pune întrebarea daca are institutoarea obligatia de a verifica ceea ce citesc elevii. Este necesara lectura suplimentara ? Cine se ocupa de îndrumarea acesteia ? Sprijina lectura suplimentara macar obiectivul-cadru care se refera la ,,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris'' ? Sprijina lectura suplimentara celelalte obiective- cadru, având în vedere corelatia acestor obiective de baza ? Sprijina lectura suplimentara îmbogatirea si nuantarea vocabularului ? Pentru ca nu exista nici o mentiune privind lectura suplimentara a elevilor, nici exprimata explicit în obiective si în continuturi, s-ar putea concluziona ca institutoarea nu mai are atributii de îndrumare si control, aceasta trecând, eventual, în optiunile familiei.este adevarat ca lectura suplimentara ar putea figura în cadrul ,,disciplinelor optionale'', fiind inclusa în schema orara, sub denumirea de ,,literatura pentru copii'' sau chiar ,,lectura suplimentara''. În opinia mea, lectura suplimentara este necesara din mai multe puncte de vedere. În primul rând, continua sub forma de exercitiu citirea textelor din clasa. Apoi textele suplimentare îmbogatesc ,, experienta literara'' a copiilor. Cititul cartilor devine un act de obisnuinta, cartea fiind principalul furnizor de informatie, traire sufleteasca, experienta indirecta. Cercetarea experimentala pe care am prezentat-o în continutul lucrarii a evidentiat ca lectura nu numai ca contribuie la îmbunatatirea performantelor elevilor, dar dezvolta acestora si alte capacitati de gândire si odine, îmbogatire si nuantare a limbajului. Acum, în conditii de acerba concurenta pentru achizitionarea de informatii prin lectura sau/si prin imagini audiovizuale, de tip mass-media, lectura cartilor devine un act de intelectualitate. Obiceiul de a citi si de a cumpara o carte, de a încropi o biblioteca personala ori de a petrece oarecare timp printre rafturile bibliotecilor ori printre paginile cartilor se formeaza din scoala. De aceea, lecturile literare si neliterare, lectura cartilor si a presei, lectura textelor pe ecranul televizoarelor sau calculatoarelor nu mai poate fi o optiune. Nu se poate crede ca elevii citesc doar ceea ce exista în manualele scolare. De aceea , literatura pentru copii, specifica fiecarei vârste, constituie o forma importanta de realizare a educatiei, a obiectivelor educationale din scoala. Rolul important îl are disciplina limba si literatura româna, ale carei obiective specifice, de referinta, exprima atributii de stimulare, încurajare si învatare a lecturii elevilor. CAPITOLUL I PROBLEME ALE CURRICULUM-ULUI NAŢIONAL 1.1. Concepte cu efecte metodologice Curriculum-ul National pentru învatamântul primar promoveaza o viziune noua asupra însusirii limbii si literaturii române de catre elevii din clasele primare. Modelul de organizare si desfasurare (proiectare, evaluare) a noii viziuni privind parcursul didactic în învatarea limbii si literaturii române este numit "comunicativ-functional". Întregul demers face parte din "reforma curriculara", care centreaza procesul didactic pe conceptual de curriculum.se întelege prin curriculum, în sens larg, "ansamblul proceselor educative si al experientelor de învatare prin care trece elevul pe durata parcursului sau scolar", iar în sens restrâns, un "ansamblu al acelor documente scolare de tip reglator, în cadrul carora se consemneaza datele esentiale privind procesele educative si experientele de învatare pe care scoala le ofera elevului", dupa cum mentioneaza Miron Ionescu în Educatia si dinamica ei (1998), dar si Dorel Ungureanu în Educatie si curriculum (1999), Constantin Cucos, în Pedagogie (1998), Sorin Cristea în Dictionar de pedagogie (2000), ori Ion Al. Dumitru în Educatie si învatare (2001) Curriculum-ul National propune o serie de termeni noi, acoperind realitati schimbate si determinând mentalitati transformabile. Conceptele cu efecte metodologice sunt urmatoarele: cicluri curriculare, arii curriculare, curriculum nucleu, obiective-cadru, obiective de referinta,

continuturi si numar de ore. insuficient) cât mai exacta a fiecarui elev. curriculum nucleu are în vedere "realizarea standardelor de performanta. · Descriptori de performanta (ca si concept) descind din înlocuirea masurii evaluarii (din notare cifrica) cu calificative. fiind astfel împartite numai din ratiuni metodologice si explicative. învatarea limbii si literaturii române presupune extinderea unor componente ale comunicarii spre capacitati de emitere-receptionare (orala si scrisa). vorbirea. exprimate în rezultatele asteptate ale învatarii. · Schema orara cuprinde varianta planului-cadru de învatamânt pentru care a optat institutoarea sau fiecare grup de clase. La acestea. rezultate scolare asteptate sunt "descrise" sub forma de "capacitati si subcapacitati esentiale pe care elevii trebuie sa le demonstreze dupa anumite perioade de instruire".c. · curriculum nucleu se exprima în obiective. Pentru ca planul de învatamânt este flexibil. descriptori de performanta. dupa cum urmeaza: -receptionarea mesajului oral (ascultarea) -exprimarea orala (vorbirea) -receptionarea scrisului (citirea) -exprimarea scrisa (scrierea).standarde de performanta. valabile pentru întregul proces de învatamânt primar.l. Sintetic. De regula. Viziunea comunicativ -functionala de învatare a limbii si literaturii române în învatamântul primar are în vedere ideea ca cele patru deprinderi/capacitati (ascultarea. devenind norma si obligativitate. competentele ("a sti sa faci") si atitudinile ("a sti sa fii "). Ele . fiind constituite ca un sistem unitar de cerinte. stabilite pe baza unor obiective comune. IV) s. curriculum aprofundat. adica în fiecare moment al învatarii se realizeaza "din toate". scrierea) sunt integratoare. flexibilitate întretinuta de disciplinele optionale. fiind echivalente pentru toti elevii ajunsi la sfârsitul unor cicluri (trepte) de scolaritate. aceasta se exprima în orar. curriculum extins. citirea. Totodata. In principiu. standardele curriculare de performanta cuprind repere de nivel pentru evaluari scolare la sfârsit de ciclu curricular. Le vom defini pe rând. fixarea anuala a acestuia se constituie în schema orara a clasei respective. schema orara. ele se exprima într-un inventar de capacitati care este necesar sa fie realizate de catre fiecare elev promovabil". fiind referential pentru evaluarea prin concursuri sau examene nationale". suficient. intradisciplinare. · Standardele curriculare de performanta au caracter normativ. CICLUL de dezvoltare (clasele II. · Obiective de referinta cuprind "rezultatele asteptate ale învataturii pe parcursul unui an de studiu. capacitatile (subcapacitatile) corespund obiectivelor (cadru si de referinta)din curriculum. bine. Pentru ajutorarea dascalului de a realiza o clasificare (foarte bine. dar fiecare institutor are posibilitatea de a alege un tip diferit de organizare a procesului didactic în functie de optiune: curriculum nucleu. împrumutând semnificatia de reper a autorilor Curriculum-ului (devenit document normativ): · cicluri curriculare sunt "periodizari ale scolaritatii. Standardele curriculare de performanta consemneaza nivelul mediu de asimilare a cunostintelor ("a sti").

. a verifica în mod direct de institutor pentru fiecare elev. demonstreaza. capacitati comunicative în conformitate cu standardele de performanta. se nuanteaza în fiecare lectie/sistem de lectii (sau unitate didactica) prin intermediul obiectivelor performative. .elevii învata în stiluri si ritmuri diferite .2. . .sa-i ajute pe elevi sa-si descopere disponibilitatile si sa le valorifice la maxim în folosul lor si al societatii. grup de elevi sau clasa de elevi. ci de comportamente si atitudini.predarea trebuie sa genereze si sa sustina motivatia elevilor pentru învatare continua . Principii privind învatarea : . care sa faciliteze atingerea obiectivelor propuse . creeaza. .învatarea presupune investigatii continue. . capacitati si contribuie la însusirea de cunostinte . Ele confirma actiunea elevilor care identifica. Acestea sunt elaborate de institutoare. elaboreaza. prin însumare (liniara. prin intermediul carora se realizeaza obiectivele de referinta" -Alexandru Crisan (1998) genereaza.învatarea dezvolta atitudini. reciproca dintre emitator si receptor.predarea trebuie sa puna în valoare acel set de inteligente care este caracteristic fiecarui elev.sa reflecte dinamica valorilor socio-culturale specifice unei societati deschise si democratice . În practica.sa reflecte idealul educational . . obiectivele de referinta. bazându-se pe inteligentele lor multiple . Principii. .sa respecte caracteristicile de vârsta ale elevului . care este pozitivant pentru fiecare dintre subiectii educatiei. dintre întelegere si exprimare.predarea nu înseamna numai transmiterea de cunostinte. relevate de Consiliul National pentru Curriculum au fost: A. pe capitole si lectii. clasifica. Principii privind curriculum-ul ca întreg : .sa stimuleze dezvoltarea unei gândiri critice si creative . concentrica si sferica). Sustinerea operatorie a obiectivelor performative (care "vizeaza operatiile concrete direct evoluabile. C.învatarea se produce prin studiu individual si prin activitati de grup. . formulate în curriculum. a auzi. . . Principii privind predarea : . componente. enunta. criterii. . aplica caracterizeaza. 1. ascultator si exprimator. finalitati Principiile de construire ale Curriculum-ului National.au în vedere asimilarea capacitatilor de comunicare biunivoca. operationale sau concrete.educatorii trebuie sa creeze oportunitati de învatare diverse. . utilizând verbe de actiune ca a vedea. efort si autodisciplina . executa.educatorii trebuie sa descopere si sa stimuleze aptitudinile si interesele elevilor .învatarea trebuie sa porneasca de la aspecte relevante pentru dezvoltarea personala a elevului si pentru insertia lui în viata sociala . B.

optionalul la nivelul mai multor arii curriculare.predarea trebuie sa se desfasoare în contexte care leaga activitatea scolara de viata cotidiana.situarea explicita a unei paradigme didactice relevante la nivelul fiecarei discipline . competente si atitudini . curriculum nucleu aprofundat. .3.evaluarea este o dimensiune esentiala a procesului curricular si o practica efectiva la clasa . Idealul educational al scolii românesti consta în dezvoltarea libera.predarea trebuie sa faciliteze transferul de informatii si de competente de la o disciplina la alta .evaluarea trebuie sa implice folosirea unei varietati mari de metode . . curriculum la decizia scolii.selectarea unor continuturi semnificative din perspectiva stiintelor educatiei. D. Finalitatile învatamântului primar: · asigurarea educatiei elementare pentru toti copiii. Principii privind evaluarea : . integrala si armonioasa a individualitatii umane în vederea formarii unei personalitati autonome si creative.evaluarea se fundamenteaza pe standardele curriculare de performanta. Curriculum National cuprinde componentele: curriculum nucleu . · formarea personalitatii copilului respectând nivelul si ritmul sau de dezvoltare . Locul si rolul limbii române în ciclul primar Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. Criteriile de construire ale Curriculum-ului National au fost : . .evaluarea trebuie sa fie un proces reglator care informeaza agentiieducationali despre calitatea activitatii scolare .centrarea curriculum-ului pe obiective care urmaresc formarea de capacitati.evaluarea trebuie sa-i conduca pe elevi la o autoapreciere corecta si la o îmbunatatire continua a performantelor ..asigurarea unui nivel mediu de generalitate si de complexitate a obiectivelor curriculare (obiectiv cadru si obiective de referinta) si a standardelor curriculare de performanta . capacitati si atitudini care sa stimuleze raportarea efectiva si creativa la mediul social si natural si sa permita continuarea educatiei. 1. curriculum elaborat în scoala: optionalul la nivelul disciplinei.propunerea unor variante de activitati de învatare centrate pe elev. care sa asigure atingerea obiectivelor si a standardelor propuse . orientate spre ceea ce va fi elevul capabil sa faca la finalizarea parcursului sau scolar si la intrarea în viata sociala. . . . curriculum diferentiat. . . · înzestrarea copilului cu acele cunostinte. . optionalul la nivelul ariei curriculare. curriculum extins. .

de aceea.. Specificul curriculum-ului actual de limba româna consta în: . are ca scop fundamental cultivarea limbajului elevilor. de explorare si de investigare caracteristice activitatii de comunicare. acordându-i-se acestuia libertate de alegere. silabe. . în masura sa surprinda ceea ce este esential în activitatea de învatare. se pune un accent deosebit pe învatarea procedurala. Astfel.centrarea obiectivelor pe formarea de capacitati proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare. construind comunicari (propozitii) care se despart în cuvinte. Toate au ca baza o programa scolara comuna. adica se urmareste structurarea unor strategii proprii de rezolvare de probleme. În prima etapa.conectarea la realitatile comunicarii cotidiene propriu-zise. eficienta lor urmând a fi apreciata. elevii vor constientiza actul comunicarii.experienta lingvistica'' dobândita în etapa oral-practica. cu rol auxiliar. În acest scop se face apel si la .orientarea continuturilor spre încurajarea creativitatii învatatorului. receptarea mesajului scris. elevii opereaza cu notiunile de limba. Comunicarea este un domeniu complex. respectiv de exprimare scrisa. . vor afla înca din clasa I ca vorbirea corecta are la baza anumite regului pe care ei le pot întelege si aplica fara dificultate. Ca disciplina scolara în învatamântul primar. exprimarea orala si cea scrisa.Obiectivul central al studierii limbii si literaturii române în învatamântul primar îl constituie dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. O alta caracteristica a curriculum-ului de limba româna o constituie definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacitati: receptarea mesajului oral. fara sa le si numeasca si fara sa le defineasca (asa se întâmpla în clasele I si a II-a). pe baza careia elevii învata unele reguli si definitii gramaticale. incluzând si cele de fonetica si de vocabular. Un element de noutate îl constituie manualele alternative. Familiarizarea elevilor cu unele elemente de constructie a comunicarii în clasele primare constituie suportul fundamentarii stiintifice a formarii capacitatii de exprimare corecta orala si scrisa. sunete. întelegând prin limbaj procesul de exprimare a ideilor si sentimentelor prin mijlocirea limbii. . Prin studiul organizat al limbii române în scoala primara. Studiul elementelor de gramatica. precum si familiarizarea acestora cu texte literare si nonliterare semnificative din punct de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani. care înglobeaza procesele de receptare a mesajului oral si a celui scris (citirea/lectura). lasându-se dascalilor si elevilor libertatea de a alege ceea ce anume vor sa studieze. în cele mai multe cazuri. precum si cel de exprimare orala. continutul lor nu este neaparat obligatoriu. În clasele a III-a si a IV-a elevii îsi însusesc în mod stiintific notiuni de limba prin reguli si definitii.structurarea programei pe baza unor obiective cadru si de referinta sintetice. limba româna îndeplineste mai multe functii: .

a propozitiilor. . . asigura dobândirea cunostintelor din sfera tuturor celorlalte discipline de învatamânt. Bucuresti. numarul minim si maxim de ore saptamânale de studiu si anuale.limba româna este limba oficiala a statului national român. 1998. Curriculum-ul de limba si literatura româna reprezinta o componenta fundamentala a procesului de învatare oferit elevilor în contextul scolaritatii obligatorii. imperativ categoric al dezvoltarii vietii moderne.functia informativ-educativa . El cuprinde disciplinele de studiu.limba româna contribuie la cultivarea disponibilitatii de a colabora cu semenii.. . Ariile curriculare corespund unei "viziuni multi. colectiv didactic. deci obligatoriu de realizat. scriere. a frazelor.functia instrumentala .limba româna este expresia cea mai cuprinzatoare a fiintei nationale poporului român. .realizata prin exersarea actului de lectura de comunicare.realizata prin toate compartimentele limbii române: citire.comunicare.1[1] dispunând de câteva dimensiuni de noutate: -planul-cadru propune o oferta de învatare flexibila (numar diferit si optional de ore.realizata în mod esential prin citirea informatiilor din manualele scolare de la orice disciplina sau prin orice tip de lectura. având acest statut oficial. lectura. locale. discipline optionale).limba româna. . specifice. Spre deosebire de anii anteriori. actualul plan-cadru este structurat pe arii curriculare. dat fiind faptul ca ideile se prefigureaza si persista în mintea omului pe baza cuvintelor. CAPITOLUL AL II-LEA LIMBA sI LITERATURA ROMÂNĂ Primul si principalul document normativ. de a întretine relatii interumane eficiente pe diverse planuri de activitate. la nuantarea exprimarii orale si scrise. . parinti.14. Importanta studierii limbii române în scoala deriva din urmatoarele aspecte: . Coresi. este Planul-cadru de învatamânt.functia informationala . 1[1] Curriculum National pentru învatamântul primar.limba româna contribuie la cultivarea sensibilitatii elevilor. Ed. p. chiar comunitatea civica) de a adopta învatarea la realitati cotidiene. .si/sau interdisciplinare asupra obiectelor de studiu". -propune/da posibilitatea factorilor educationali (institutia scolara. -creste responsabilitatea instituoarei în proiectarea si monitorizarea actului de învatare. .procesul studierii limbii române în scoala este parte integrata a actiunii de dezvoltare a gândirii. Se afla aici chiar o forma de oferta a învatarii pentru trasee individuale si pentru grupe de învatare de diferite marimi ori nivele valorice.

Noul Curriculum National: statut. scriere.2. esentiale si obligatorii. prin disciplina limba si literatu 515q162f ra româna. elevii si parintii pot renunta sau si le pot asuma. · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului scris. adica citire. Continuturi lingvistice în ciclul primar Dam mai jos o schema privind continuturile pe care le vor dobândi elevii în decursul învatarii organizate în scoala a limbii: 2[2] Alexandru Crisan. p. dramatizare s. Disciplinele obligatorii ale acestui sector curricular sunt: limba si literatura româna si limba moderna. comunicare). nr. componente si caracteristici (I). prin intermediul lectiei. Asimilarea capacitatilor de comunicare si de formare/activizare/nuantare a vocabularului sprijina activitatea de învatare a celorlalte discipline didactice.a. fiecare fapt de vorbire contribuie la formarea unor capacitati de comunicare. Întreaga activitate didactica la limba si literatura româna se structureaza în jurul formarii acestor achizitii fundamentale si. literatura pentru copii. 2-3.62. de aceea. în mod fundamental si special. se va urmari ca. emitere) deriva din obiectivele-cadru. precum si asigurarea familiarizarii acestora cu texte literare si nonliterare. lecturarea textelor literare sau nonliterare. 2. Se poate opta pentru o limba moderna (clasele I-II). are un anumit specific metodologic. aceste competente au un specific metodologic.1. Editura Dacia. semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între 6/7-10/11 ani". didactica si psihologica". iar copiii cu cât au un limbaj mai elevat si nuantat dau impresia unei note de intelectualitate si de gândire flexibila. prima fiind Limba si comunicare. asa cum îmbogatirea vocabularului asigura o paleta mai larga de cuvinte. lectura.. Aceste capacitatii (receptionare. la care institutoarea. 2. sa se asigure elevilor "o cultura comunicationala si literara de baza". Ele sunt: · dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului oral. obiectivul fundamental consta în "dezvoltarea competentelor elementare de comunicare orala si scrisa ale copiilor. · dezvoltarea capacitatii de exprimare a mesajului scris. un limbaj mai bogat. vazuta ca: "o unitate logica. În consecinta. Secventa mai cuprinde "optionale". scriere elaborata. 3[3] Lizica Mihut. În ciclul de achizitii fundamentele. care se mentin printr-o activitate permanenta de primenire a lexicului si de transferare a cuvintelor dintr-un registru verbal în altul. Corectitudine în vorbire si scriere. capabila sa-i asigure capacitatea de interactiune cu semenii si sa dispuna de sensibilitate vis-a-vis de frumos. în Învatamântul primar.4. · dezvoltarea capacitatii de exprimare orala. 2000. p. Limba româna. desprins din atributia institutoarei de a-i învata pe elevi instrumentele oricarei activitati intelectuale sau practice. Structurile lingvistice formate si utilizate dau nota de originalitate a vorbitorului. ci defineste capacitatile. generale. Bucuresti. Obiective educationale Pentru limba si literatura româna. Toate aceste functii se realizeaza. structurat.2[2] În esenta. . adica ascultare.Planul-cadru cuprinde sapte arii curriculare. În virtutea acestei intentii. Cluj-Napoca. teatru de papusi. ca "un program didactic"3[3] coerent. Editura Discipol. Curriculum-ul National nu mai defineste disciplinele (citire. compunere.

s. Litera (semnul grafic cu care se noteaza.â. . ghi. Componenta: a) fondul principal de cuvinte. . k. . b) masa vocabularului: .p.m. triftongi.h.derivarea cu prefixe.w.v. chi. Sensul cuvintelor: . x. b) consoanele: b.s. din care se alcatuieste forma cuvintelor).a.z.secundar. Fonem (cea mai mica unitate fonetica. 3.l. .j. b) grupuri de litere si pronuntarea lor:ce. 2.u. .arhaisme.t. hiat.de baza. .k. . che.x.limbaj stiintific. b. l. .limbaj tehnic.A. .compunerea prin alaturare. B. a. Îmbogatirea vocabularului: . Ex: t.d. un fonem) Sistemul fonologic al limbii a) vocalele: a.î.limbaj argotic. LEXICUL 1.t.schimbarea valorii gramaticale.compunerea prin juxtapunere. c) accentul si intonatia.i. . 2.c.n. . ci ge. FONETICA 1. .o.regionalisme.derivarea cu sufixe.neologisme. .f.limbaj de jargon. ghe.compunerea prin abreviere.r. Aspecte particulare a) diftongi. gi. în general.e.g. a.y.

pronumele (personal. . numarul). Sintaxa (parti de propozitie) . de politete).adverbul. Morfologia (parti de vorbire): . acordul cu substantivul). stilul administrativ.predicatul. . .. . stilul stiintific. 4. . .adjectivul (felul.subiectul. 2. GRAMATICA 1.interjectia.prepozitia. stilul functional (utilitar).substantivul (felul.STILISTICA 1.complementul. stilul literar (beletristic). C.figurat. . .articolul. genul. . 5. 3. . . stilul cotidian (limbajul comun).numeralul (felul). .conjunctia. timpul).verbul (felul. 2. D. .atributul.

Metodica învatarii limbii române în învatamântul primar. 2003) 4[4] Anton Ilica. aptitudini. Taxonomia metodelor didactice · metode de comunicare orala: . · metode de autocomunicare: reflectia personala. portofoliul. discutia. modelarea. colocviul. studiu de caz. Dobândirea capacitatii de vorbire corecta si coerenta se realizeaza prin învatarea regulilor de functionare a limbii. introspectia. modelarea. . jurnalul. daca nu îi este de folos în activitatea de comunicare corecta prin limbaj. deprinderi. · metode asistate: IAC (M.la un sistem de tehnici. munca în grup. îsi formeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. sub îndrumarea institutoarei sau în mod independent progreseaza în actiunea de cunoastere si de formare a priceperilor si deprinderilor intelectuale si practic''(M. în conformitate cu cerintele Programei de limba si literatura româna pentru învatamântul primar.metodele sunt instrumente cu ajutorul carora elevii. Ionescu).conversative: conversatia.. Metode de învatare Cuvântul metoda are ca origine grecescul methodos (metha-catre. De asemenea. Pentru formarea si dezvoltarea capacitatilor de citire/lectura. învatare si evaluare''. odos-cale) însemnând .6. prelegerea interactiva. se apreciaza ca . · metode de actiune: exercitiul. învatarea are în vedere formarea capacitatii de comunicare în procesul de vorbire efectiva. lucrari practice. Principalul element al conceptului. 2000. 2. brainstorming. vorbire si ascultare. Arad. excluzând aspectele teoretice de dragul teoriei. explicatia.expozitive: expunerea. Phillips 66. descoperirea. munca cu manualul sau cartea. de la care si deriva este metoda de învatamânt. Editura Nigredo. · metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. cursul. algoritmizarea. experimentul.cale de urmat'' pentru gasirea adevarului. la nivelul copiilor. sub îndrumarea institutorului sau în mod independent îsi însusesc si aprofundeaza cunostinte. descrierea. un instrument cu ajutorul caruia elevii. capacitati automatizate astfel încât învatarea limbii si literaturii române sa aiba un caracter comunicativfunctional4[4].. stilul publicistic. jocuri. · metode de cercetare a realitatii: observatia. dezbaterea. Metodologia didactica se refera . În didactica moderna. metode si procedee didactice de optimizare a activitatii de predare. Metoda de învatamânt reprezinta o modalitate de actiune. povestirea. Obiectivele educationale au menirea de a stabili. Ileana Iovin. scriere. demonstratia. functional. atitudini. Nimic nu este necesar sa încarce memoria elevilor. Metodologia didactica cuprinde ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate în procesul de învatamânt. prelegerea. p.. simularea. se impune utilizarea unei metodologii didactice. proiectul. Ionescu.3. 34. Este una din noutatile prioritare ale Curriculumului National de învatare a comunicarii prin intermediul limbii române si de promovare a modelului utilitar. .

. instruirea asistata de calculator.metode de actiune simulata: jocuri didactice. lectura explicativa.metode de comunicare orala conversativa: conversatia. învatarea prin descoperire ( în plan mintal). jocuri. abordarea euristica. pentru exersarea lecturii-citirii se foloseste metoda lecturii explicative. discutia. învatarea prin descoperire. · de actiune: exercitiul.metoda problematizarii. Metode de cercetare a realitatii: . proiecte. asaltul de idei. Exista o clasificare a metodelor de învatamânt. CAPITOLUL AL III-LEA EDUCAREA LIMBAJULUI ÎN CICLUL DE ACHIZIŢII FUNDAMENTALE 3. proiectul/tema de cercetare. colocviul. lectura dirijata. * de explorare: observatia.prelegerea. experimentul.metode de comunicare la nivelul limbajului intern: reflectia personala. au nevoie de sprijinul altora pentru a avea eficienta scontata. jocurile didactice. Stabilirea obiectivelor: cadru. jocuri de roluri. Astfel pentru învatarea si dezvoltarea vorbirii se utilizeaza metodele de comunicare. lucrarile practice. modelarea.metode de comunicare scrisa: lectura explicativa. pentru învatarea scrierii se utilizeaza exercitiul. instruirea programata. prelegerea scolara. se pot utiliza în învatamântul primar pentru învatarea diferitelor componente ale Limbii si literaturii române. explicatia. aplicatia teoretica.metode de cercetare indirecta: abordare euristica. . expunerea cu oponent. algoritmizarea. jocuri de simulare. · de rationalizare: algoritmul. lucrari practice.1. cursul magistral. Metode bazate pe actiunea practica: . conferinta-dezbatere. introspectia. Instruirea si autoinstruirea asistate de calculator O buna parte din aceste metode. activitatea cu manualul. demonstratia. . studiul de caz. modelarea. instructajul. se poate aprecia ca metoda lecturii/citirii explicative este o metoda specifica învatarii si exersarii citirii. . anchete.Sistemul metodelor de predare-învatare · de comunicare: descrierea. demonstratia. studiul de caz. adica este o metoda specifica disciplinei Limba si literatura româna. prelegereadezbatere.metode de actiune reala: exercitiul. . Pentru formarea si dezvoltarea oricarei capacitati se poate si se recomanda utilizarea unui complex de metode si procedee. experimentul. rezolvarile de probleme. mass-media.conversatia. unele metode.discutia colectiva. dezbaterea. operationale . informarea. povestirea.metode de cercetare directa a realitatii: observatia sistematica si independenta. reflectia. dupa cum urmeaza: Metode de transmitere si însusire a cunostintelor: . Totusi.metode de comunicare orala. specifice. cum este si lecturaexplicativa. explicatia.expozitiva: expunerea. . problematizarea. descrierea.

sa clarifice.procese.obiective performative sau operationale (pe care institutoarea le stabileste pentru fiecare activitate zilnica Obiectivele sunt corelate.Metodica predarii si învatarii limbii si literaturii române. sa defineasca. sa distinga. . 1993. În felul acesta.credteoriei comunicarii în general. Baia-Mare. sa fie în concordanta cu obiectivele de generalitate medie si sa acopere întreaga arie de capacitati care pot fi dezvoltate pe calea educatiei cu ajutorul continuturilor esentiale ale disciplinei". institutoarea va cuprinde cerinta urmarita. punându-l în situatia de a-si asuma independenta si responsabilitatea realizarii acestora. fiind 5[5] Miron Ionescu. sa combine. obiectivele-cadru sunt stabilite pe baza . sa schimbe. .. pe baza unor criterii precise. acte. Iata. sa analizeze.Unul din cele mai dificile elemente ale proiectarii didactice consta în operationalizarea obiectivelor pedagogice. daca vechile programe analitice erau concepute pe baza stabilirii inclusiv (si mai ales) a obiectivelor operationale.. Acest fapt confirma necesitatea ca fiecare elev sa achizitioneze. prin urmare. Toate i se subordoneaza uneia din cele 8 . actiuni. capacitati de exprimare a mesajului oral. se aleg verbele care indica comportamente de învatare cum ar fi: sa identifice. adica de a le operationaliza.L. deci. care permit realizarea eficienta a stategiilor instruirii în raport cu imaginea clara si concreta a ceea ce va trebui sa obtina elevul ca performanta si. conditiile de realizare si performanta asteptata. adica citirea unui text tiparit sau lectura unui text manuscris. Operationalizarea obiectivelor pedagogice .. adica de scriere.semnifica transpunerea. sa selecteze. 6[6] Georgeta Cornita . O dificultate pentru institutoare este alimentata de modul de formulare a obiectivelor. Curriculumul National da posibilitate institutoarei de a-si stabili obiectivele zilnice. Se are în vedere formarea capacitatii de receptare a mesajelor si formarea capacitatii de emitere a mesajelor. adica de vorbire. Editura Umbria. sa utilizeze. Editura Garamond S. sa modifice. Acestea se centreaza pe activitatile de învatare ale elevilor vizând . sa completeze.sa recunoasca. educarea limbajului. capacitati de receptare a mesajului scris. Totodata.obiective de referinta (stabilite si nominalizate pentru un an scolar). astfel ca cele concrete. . 60. . în fine se stabilesc capacitati de exprimare a mesajului scris. 39. rezultatele asteptarii în termeni specifici. sa scrie. Autorii Curriculum-ului National au în vedere cel putin trei nivele de obiective: .R. sa exprime. Trebuie avut în vedere ca . Cluj-Napoca.obiectivele operationale.functionale. Pentru aria curriculara limba si comunicare. sub îndrumarea institutoarei. sa rearanjeje.Instructie si educatie. respectiv derivarea scopurilor procesului didactic în obiective specifice si a acestora în obiective concrete. Obiectivele operationale ar fi acele obiective definite în mod concret.. immediate. abilitati de comunicare operativ. vizând comportamente observabile si masurabile însumate. În general. prin precizarea unor compartimente cognitive sau / si psihomotorii direct observabile si masurabile"5[5]. noul curriculum pune institutoarea în situatia creativa. în formularea obiectivelor educationale. p. care vizeaza comportamente observabile si masurabile . sa povesteasca.iesiri" ale elevului din învatamântul obligatoriu: se asteapta ca elevul sa comunice eficient în situatii reale . sa motiveze etc.obiective cadru (stabilite prin standarde de performanta pentru ciclul de achizitii fundamentale). El trebuie sa defineasca ceea ce asteapta de la elevi. obiectivele cadru stabilesc capacitati de receptare a mesajului oral. în cadrul diferitelor secvente si situatii de predare-învatare"6[6]. 2003. ceea ce va fi evaluat. adica de ascultare. p. operatii observabile scontate. sa citeasca. genereaza realizarea obiectivelor referentiale si apoi a celor generale. Mesajele verbale pot fi orale sau scrise..ca.

Se poate observa ca. de cel putin doua cuvinte. obiectivele de referinta se pot operationaliza în termen de 7[7] Alexandru Crisan . 1998. dupa cum urmeaza: clasa I: .. La nivelul lor. . decât prin particularizare.a . din cadrul relatiilor interumane.sa manifeste initiativa si interes pentru a comunica cu ceilalti. . . desi unele au o formulare aproape identica. . corecta grammatical . .clasa a II-a: .sa-si adapteze vorbirea în functie de partenerul de dialog. .clasa I: . . .sa îmbine enunturi într-un mesaj propriu. .Noul Curriculum National: statut. cu sprijin. clasa a II. în Învatamântul primar. Astfel. la o situatie de comunicare reala. .sa intuiasca structura gramaticala corecta sau incorecta dintr-un enunt oral.Exprimarea mesajului oral" tine în mare masura de dezvoltarea vorbirii si educarea limbajului. din activitatea sociala. din .sa formuleze clar si correct enunturi verbale potrivite unor situatii date. 2-3.etc.sa pronunte clar si corect enunturi.5 .sa desparta în silabe cuvintele. . nr.sa rosteasca o propozitie.sa redea prin cuvinte proprii. . .receptarea mesajului oral" se desprind obiectivele de referinta. De pilda: .sa intuiasca corectitudinea gramaticala a unor propozitii ascultate. componente si critici (I).un paragraf / fragment dintr-un text citit. În aceste cazuri.. Se stabilesc urmatoarele obiective de referinta valabile pentru clasa I si a II-a: . nu se pot extrage obiective operationale. p. .capabil sa participle la o conversatie.sa înteleaga semnificatia mesajului oral. .sa raspunda la întrebari.sa manifeste interes fata de mesajul partenerului7[7].sa distinga sunete si silabe dintr-un cuvânt.sa distinga cuvinte si sensul lor într-o propozitie data. .sa desprinda informatii de detaliu dintr-un mesaj ascultat.sa-si concentreze atentia asupra unor mesaje formulate de persoane diferite.sa manifeste o atitudine degajata în comunicarea orala cu persoane cunoscute.sa semnaleze prin replici adecvate întelegerea mesajului interlocutorului. din aceste obiective referentiale.sa integreze cuvintele noi în enunturi . .sa sesizeze cuvinte necunoscute dintr-un context dat. obiectivele de referinta se coreleaza capacitatilor asteptate sa le asimileze elevii.

sa redacteze texte scurte pe baza unui suport vizual si a unui sir de întrebari.sa manifeste interes pentru lectura9[9]. scrierea cu majuscula).sa citeasca în ritm propriu. 8[8] M. semnul întrebarii. . . p. . Mai mult.sa scrie corect. 2004. . .sa identifice elemente de baza ale organizarii textului în pagina. Bucuresti. .sa scrie corect litere. . Obiectivul educational de formare si dezvoltare a capacitatii (si deprinderilor) de exprimare scrisa este defalcat în urmatoarele obiective referentiale: -clasa I: . adica a întelegerii acestuia. silabe. o buna parte din obiectivele enuntate mai sus sunt formulate ca si obiective operationale.sa utilizeze sensul cuvintelor noi în enunturi proprii.sa manifeste interes pentru exprimarea scrisa.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (punctual. grupuri de litere. .sa citeasca fluent. 62-63. . 68-69 . cuvinte.sa manifeste curiozitate pentru lectura8[8]. cuvinte si enunturi în textul tiparit si în textul scris de mâna.clasa a II-a: . silabe. . cuvinte.comportament observabil si masurabil. .clasa a II-a: .clasa I: .sa identifice litere.lizibil si îngrijit propozitii scurte .sa sesizeze legatura dintre enunturi si imaginile care le însotesc. .E:C.sa citeasca în ritm propriu un text nou de mica întindere. . . enunturi. . a decodarii prin citire. elevii ar trebui sa-si însuseasca urmatoarele obiective de referinta.sa desprinda semnificatia globala a unui text citit.sa scrie corect litere. silabe. corect si expresiv un text cunoscut de mica întindere. în functie de: . În vederea formarii capacitatii de receptare a mesajului scris. . 9[9] Ibidem. corect un text cunoscut.Programa scolara clasele I si a II-a. p.sa desprinda informatii esentiale dintr-un text citit.

. se poate observa organizarea acestora în structura concentrica.soarece. adica din clasa I si clasa a II-a. la operationalizarea procesului didactic. transformare. în functie de aspectele particulare ale propriei activitati. virgula. identificare. doua puncte).zbor etc. Exercitiul devine si mai instructiv daca se solicita elevilor sa includa cuvântul obtinut într-o comunicare cu înteles..sa manifeste interes pentru redactarea corecta si îngrijita a textului.dezvoltarea" capacitatilor. a formei unui cuvânt sau a intonatiei (pentru intuirea semnelor de punctuatie). precum si sa scrie corect. la sfârsitul ciclului de achizitii fundamentale. . elevii promovabili dispun de elementele de baza pentru învatarea corecta a limbii române. Activitati de învatare pentru formarea. . delimitare. a 3-4 cuvinte în . dar poate fi complicata.Vreau sa pronuntati corect sunetele indicate de mine". construire. sa participe active la un dialog prin a pune si a raspunde la întrebari. exercitii de selectare.avion.. 1.sa utilizeze conventii ale limbajului scris (semnul de exclamare. cum ar fi: .catelul latra" etc. Pronuntarea alfabetului. Sunt create premisele pentru . corectare etc. s .tata sofeaza". pe sarite diferite litere. Astfel la clasa I.un copil citind". pe care institutoarea le poate îmbunatati sau adapta. se recomanda numeroase activitati de învatare (care vor fi realizate cu ajutorul unor continuturi. având în vedere si forme de continuitate în urmatorul ciclu de dezvoltare. Ele sunt. 2. În esenta. . 2. Se solicita scrierea .sa scrie corect. necorelata. iar elevii le vor pronunta corect. Exercitiul capata complexitate prin a cere sa se gaseasca un cuvânt care sa înceapa cu litera respectiva. adica printr-o propozitie. la specificul clasei. deprinderilor si atitudinilor de limba si literatura româna. Fiecare institutoare este coautoare la elaborarea documentelor scolare. Aceasta poate fi scrisa pe tabla. . În continuare. Dificultatile întâmpinate tin de formularea coerenta a obiectivelor privind educarea limbajului si corelarea acestora cu sistemul de comunicare prin verbalizare. cursiv si constient un text de pâna la 100 de cuvinte. Se cere copiilor sa priveasca plansele cu toate literele alfabetului. asezate sub forma unei vizualizari în completare. lizibil si îngrijit un text cunoscut. Se prezinta copiilor doua-trei imagini narative (sugereaza o activitate). Învatarea observarii.. Lecturând astfel obiectivele. Urmeaza ca institutoarea sa particularizeze în exemple accesibile pentru elevii din ciclul de achizitii fundamentale. Sugeram anumite feluri de exercitii cu exemple concrete. elevii vor fi solicitati sa scrie cuvântul ales la tabla si în caietele speciale.. 3. z . sa citeasca corect. corectare. în ritm propriu. educarea si dezvoltarea limbajului Curriculumul National sugereaza câteva exemple de activitati de învatare. determinare. Se va indica. Exemplu: a . în general. sugerate). prin schimbarea unor cuvinte. linia de dialog.. recomandând tipuri de exercitii. lizibil si îngrijit texte. Ei vor fi capabili sa asculte cu respect si întelegere un partener de dialog. .

Exemplu: parc câte litere .locul literei . de completare si de ordonare: a) Indicati numarul silabelor din cuvintele: limba ___ literatura ___ scoica ___ carte ___ institutoare ___ b) Ordonati silabele de mai jos.legatura cu fiecare imagine. curte.1 pasare ____ ____ împarat ____ ____ peste ____ ____ crap ____ ____ copil ____ ____ pom ____ ____ Exercitiul poate avea instructiuni sub forma de test. catel. Se efectueaza exercitii de recunoastere.p" . Se cere apoi alcatuirea unei propozitii cu cel putin trei cuvinte despre fiecare desen. Locul silabelor. pe care elevii o vor scrie pe caiete. Se cere elevilor sa arate locul unei anumite litere în fiecare cuvânt.4. la început ___ Litera .. lant. de alegere a raspunsului corect.. volan. Locul literei. carte. astfel încât sa obtineti un cuvânt cu înteles: . fotoliu. din mai multe variante indicate.p" în .. De pilda: copil. parbriz. precum si numarul de litere din cuvintele alese.parc" este la mijloc ___ la sfârsit ___ 4. 3. Pe o fisa se scriu zece cuvinte. ochelari.

____________________ în-.. Mihai Eminescu. ce-. Eforturile de silabisire pot fi diminuate si chiar evitate în vederea învatarii globalizate a cuvintelor. curte. b) Ileana deseneaza câinele. exercitiile de silabisire descind din logica etimologiei fonetice a limbii române. în curte. _____________________ sa . ci. _____________________ În general. c) din cuvinte care denumesc fiinte sau / si lucruri: . animale. cu cerinte diferentiate: a) din câte doua cuvinte. mai multe cuvinte.____________________ c)Completati spatiile goale cu silabele corespunzatoare: Ma .tre .. ______________________ i .re. care asezate de catre elevi în anumita ordine. se constituie în propozitii: Ionel. Se solicita copiilor sa alcatuiasca propozitii. lec-.va. Lupu. calculatorul. Cuvinte adaugate. Ileana deseneaza.na .an. Propozitiile construite de elevi: a) Acum. în curte ________________________ 6. ta-. alearga. 7. e-. De exemplu: Propozitia initiala: Ileana deseneaza. Institutoarea propune copiilor mai multe propozitii alcatuite din doua cuvinte. b) din 3-4 cuvinte despre: institutoare.tri-. re ____________________ dar. _____________________ în . Ordonarea cuvintelor.na. pe jetoane sau fise.Alcatuiti propozitii. elevii.. se joaca ________________________ scolii. be. a-. oameni. iar elevii vor adauga alte cuvinte astfel ca propozitia noua sa aiba trei sau patru cuvinte.a . Se stabilesc. va-. toa-. Mariana.ma .na . elevii. c) Ileana nu mai deseneaza.toa .. despre: carte. Elevii vor recunoaste locul în care au înserat un cuvânt nou. 5. carti. ..

pornind de la litera sau litere commune: sa as pa na at fa ca da p ot ta ce le ic re . . Exercitiul propune elevilor doua sarcini: . var car ___________________________________________ parc ____ ____________________________________________ vase ____ ____________________________________________ ceapa ____ ____________________________________________ Exercitiul de stimulare a creativitatii în activitatea de învatare poate lua forme mai complicate.obtinerea unor noi cuvinte prin modificarea unui sunet.alcatuirea unei propozitii cu un cuvânt nou. cum ar fi sarcina de a alcatui propozitii cu ajutorul cuvintelor obisnuite.I). Cuvinte care denumesc lucruri: stilou____________________________________________________ televizor__________________________________________________ telefon___________________________________________________ 8. Cuvinte care denumesc fiinte: rândunica______________________________________________ scolar__________________________________________________ catel___________________________________________________ II).

tata.Ce faci ___ Ileana ___ . Un juriu. pe patinoar. iar în lipsa acesteia va putea nara o întâmplare literara.fragmente din texte cunoscute.modificarea ordinii unor cuvinte. . scrierea cu litera mare. institutoarea va alege texte potrivite cu specificul de vârsta a elevilor din clasa I.schimbarea intonatiei.memorizarea unor versuri (în plicuri s-au pus texte lirice). Se poate solicita copiilor sa adauge înca doua-trei propozitii în plus care sa aiba legatura cu continutul textului transcris. Se va solicita elevilor sa transcrie textul pe care l-au extras dintr-un saculet pregatit de învatatoare.citirea unor cuvinte pe silabe. tip jeton. lizibil si cu respectarea semnelor de ortografie si punctuatie (punct.înlocuirea unui cuvânt cu opusul sau. în care un grup din elevii clasei sunt numiti sa fie mama. conform modelului: Ileana citeste ___ Mama intra în casa ___ . Institutoarea va organiza un fel de sezatoare narativa.). iar elevii le vor aseza. sa scrie corect. Ele vor fi omise. Se provoaca un joc de rol.Tata a sosit ___ . iar elevii vor extrage biletelul pe care-l va citi în fata clasei. 12. Pentru a forma capacitati de citire corecta. 15.Exercitii de dictare. în care el sau altcineva a fost participant sau narator. scrierea semnelor de ortografie si punctuatie (punct. precum si corecte din punct de vedere grammatical. Activitatea de învatare se poate complica prin cerinte suplimentare ca: . Întrebari si raspunsuri. scrierea ortogramelor etc.pac us toar 9. 13. Se poate ca un juriu sa acorde note sau calificative.naratori". Spre exemplu: .. fluenta. Punctuatia potrivita. se va scrie . În clasa I. Atribuiti însusiri. . semnul întrebarii. Sub forma . Respectându-se metodica organizarii si desfasurarii unei dictari. semnul întrebarii).Cititi mesajele. . elevii vor fi învatati sa încadreze corect textul în pagina. în care elevii vor povesti în maximum cinci minute o întâmplare reala.) de a pune întrebari si a raspunde la acestea. la muzeu etc. la calculator. Se va pregati un text adecvat astfel ca sa cuprinda numai aceste semne. fratele si surioara. pe niste biletele. 11. pe strada. cunoscuta din lecturi. Acestea vor fi puse într-un plic. va stabili ierarhia primelor trei .citirea fragmentului si alegerea ilustratiei care coincide cu ideea acestuia. 10.. Va efectua exercitii de dezvoltare a muschilor mâinii. Se va avea în vedere ca enunturile sa fie proprii.jocului de rol social" grupuri de 2-5 elevi vor fi pusi în diferite situatii (la telefon.Citesc ___ . Povestiri imaginate sau reale. . Apoi se vor aseza la masa si-si vor face .sau lipi prin decupaje . .Nu ___ 14. Transcriere selectiva. Fiecare va scrie pe un biletel cel putin trei însusiri pentru fiecare. se învata doar doua semne de punctuatie: punctual si semnul întrebarii.. în ritm propriu.complimente" reciproce. alcatuit din trei elevi. la magazin.

lecturarea unor texte din literatura pentru copii.).realizarea acordului gramatical (S si P. la formarea si dezvoltarea unor structuri corecte de comunicare verbala. activitatile de învatare dezvolta si integreaza pe cele efectuate în prima clasa a ciclului de achizitii fundamentale. constatând ca elevii participa cu multa placere la organizarea si desfasurarea lor.elaborarea de bilete si scrisori. . În acelasi timp. virgula. . scriere imaginativa (compunere).familiarizarea cu notiunile: asezarea textului în pagina. cuvinte cu sens asemanator.redactarea scrisa a unor texte. dupa cum urmeaza: . Gheorghe si Tache fac gimnastica. sugerate si ele. . lucrare de control. Se adauga alte contexte de realizare a procesului scrierii si a constructiei comunicarii.initierea si mentinerea unui dialog. pe baza ilustratiilor.consoana.povestirea unor întâmplari.reglarea intonatiei si a unei anumite viteze de vorbire.recitarea versurilor. Gelu le arata un exercitiu nou. . . . . .Gina.Cine vrea sa-l execute primul? întreaba Gelu" Activitatile de învatare propuse sunt variante desprinse din sugestiile Curriculum-ului National. ..învatarea conversatiei de grup.recunoasterea personajelor dintr-un text narativ. cuvinte cu sens opus. Apar o serie de probleme noi.despartirea cuvintelor la capat de rând. linia de dialog. . si adj. .integrarea în enunturi proprii a cuvintelor necunoscute. Pentru clasa a II-a. factorii perturbatori ai comunicarii. triftongi. diftongi.. . am constatat ca ele au contribuit la dezvoltarea limbajului.scrierea caligrafica a textului. . în curriculum. Ele vor fi nuantate si adaptate în functie de continuturile învatarii. . doua puncte. cu respectarea logicii narative. alineatul. vocala. intonarea propozitiilor. . Toate acestea le-am utilizat în clasa. semnul exclamarii.citirea unui text la prima vedere. text liric. . subs. . .determinarea sensului unor cuvinte noi.construirea unor texte scurte dupa un sir de ilustratii. compuneri.

solicitând elevii apoi .atât nume de fiinte cât si nume de lucruri (sau fenomene ale naturii). transcris fara semne de punctuatie. . urmând sa le puna pe cele potrivite: . . 2. 3. Sugeram câteva unitati de exercitii.intonarea corecta a unui text cu semne de punctuatie. pe care le-am aplicat în clasa si care au avut efecte pozitive asupra dezvoltarii limbajului si a capacitatii de comunicare a elevilor: 1. cum ar fi: . . . Punerea semnelor de punctuatie.O vulpe era tare flamânda __ Cum sa-si potoleasca foamea __ Vulpea s-a asezat în mijlocul drumului __ -Iata o vulpe moarta __ striga taranul __ El o arunca în car __ . .În acelasi timp.scris. Apoi.analiza imaginilor aferente textului.Ce mult peste __ zise vulpea __ Ea începu sa arunce pestele din carul taranului __ Ţaranul îsi mâna boii__ De unde sa stie ce isprava facuse vulpea __ . importanta este dezvoltarea vocabularului elevilor.numai nume de fiinte (de la 2-4 cuvinte).recitarea poeziilor. Institutoarea va cere elevilor sa alcatuiasca noua propozitii. se solicita alcatuirea unor propozitii care sa cuprinda: . Institutoarea va pretinde elevilor sa scrie 20 de cuvinte. introducerea acestora în contexte inventate si variate. .ca forme de achizitii fundamentale.identificarea si relatarea unor întâmplari. . Activitatea de învatare capata iz de creatie didactica. altele propuse de institutoare. unele sugerate de programa scolara. Se ofera elevilor urmatorul text. .). Nume de fiinte si lucruri. asimilarea unor elemente ale limbajului.povestirea unor texte citite. devine necesara si capata un caracter aplicativ.identificarea personajelor. În continuare. Pentru clasa a II-a. în care se fixeaza. cu sensuri identice ori cu sensuri apropiate. semnul întrebarii (?) si semnul exclamarii (!).numai nume de lucruri.. Aceasta are la dispozitie numeroase transmanuale sau culegeri de exercitii. observând apoi modificarile de pronuntare si intonatie. Institutoarea poate alege sau crea diferite forme de exercitii.recunoasterea alineatelor. în asa fel încât la sfârsitul acestora sa pot pune un numar egal de semne de punctuatie specifice sfârsitului de propozitie: punct (. Punctuatia propozitiilor.sa încurce" semnele. prin învatarea sensului unor cuvinte noi. În clasa a II-a. . se consolideaza abilitatile de citit.identificarea titlului si autorului..se pot organiza felurite activitati de învatare. care-i regleaza utilizarea. Ca forma de diferentiere a activitatii. utilizarea cuvintelor cu sensuri opuse. solicita elevilor sa grupeze pe doua coloane numele de fiinte si numele de lucruri. institutoarea cere sa se alcatuiasca 5 propozitii folosind cuvinte din fiecare coloana.

4. Corectarea greselilor. Elevul stie ca va primi un text cu greseli intentionate, pe care trebuie sa-l corecteze. Iata un posibil text: ,,O eleva merge spre scoala. În tramvai vine controlorul biletului la control zise acesta Am abonament asteptati sa-l caut Iertati-ma l-am uitat Acasa." 5. Alcatuiti texte. Pe baza unor întrebari, date de institutoare, elevii vor alcatui un text coerent si corect din punct de vedere gramatical. Întrebari posibile: * Ce orar ai astazi? * Ce cuprinde ghiozdanul tau? * Ce vei mânca în pauza mare? * Cum ajungi acasa? * Ce program ai dupa- masa? 6. Transcrierea unui text liric poate fi ceruta pentru un text cu versurile grupate în strofe sau aranjate în strofe (Inima de câine de T. Arghezi; Ţântarul si avionul de O. Cazimir). Pentru formarea deprinderilor de versificatie, se propun exercitii de tipul: aleg cuvântul care sa se potriveasca cu anteriorul: a. Cu hainutele calcate. b. Cu rochitele............. (curate). c. Cu coditele pe .............. (spate). d. Ele intra-n clasa noastra. e. Pe usa nu pe ............... (fereastra). 7. Întelesul cuvintelor. Se are în vedere atât cuvintele cu înteles asemanator, apropiat sau identic - cu anumite cuvinte date - cât si cuvinte cu înteles opus: prieten, calatorie, masa, masina, guma, a mânca, a fugi etc. 8. Ortogramele. Se ofera copiilor jetoane pe care sunt scrie ,, perechile" gramaticale omonime: deal - de-al; ne-am - neam; ce-i - cei; nai - n-ai; s-au - sau; s-a - sa; sa-i - sai; la - l-a; ia - i-a; m-ai - mai; cai - ca-i. Elevii vor alcatui câte o propozitie cu fiecare cuvânt dat. 9. Alegeti forma corecta. Cerinta pentru asemenea exercitii se exprima la persoana I pentru a implica afectiv si volitiv elevii. ,,Eu voi alege forma corecta, taind cuvântul care nu se potriveste": Alearga pe ca-i / cai îngrijite. Câinii cei / ce-i patati sunt ai mei. Baiatul ce-l / cel înalt e vecinul meu. Tu nu m-ai / mai vazut? Tu n-ai / nai un nai nou?

Ion si Ilie s-au / sau dus la teatru. Colega sa / s-a nu-i acasa. Colega s-a / sa dus în tabara. Ionel sta la / l-a tara. Ionel merge la / l-a teatru. Întreaga activitate are rolul de a pune copilul într-o postura educationala. El trebuie sa stie ca exercitiul îi formeaza abilitati adecvate si adecvabile nevoilor sociale - civice: elevul ,,experimenteaza de fapt cu sine însusi", aceasta fiind o premisa obligatorie pentru ,,asigurarea unui exercitiu didactic adecvat, a unui univers în care copilului sa-i fie recunoscut ,,dreptul" de a face ,,propriile" experiente de a ,,încerca propriile" idei, de a gresi, de a avea propriul ritm, propriile preferinte si antipatii". Activitatile de învatare pun elevii în situatii concrete, iar acestea pot lua aspectul unor jocuri de rol. Efectele sunt benefice si din punct de vedere al dezvoltarii si nuantarii limbajului elevilor si pentru însusirea corecta a unor structuri de comunicare verbala. 3.3 Evaluarea - barometrul activitatii scolare pentru institutor si elev Actualul curriculum propane o abordare moderna a procesului de învatamânt. Se urmareste astfel trecerea de la un învatamânt modern, în care elevul este înzestrat cu mijloacele si instrumentele necesare formarii lui ulterioare. De asemenea, partea de comportament se urmareste a fi realizata nu prin impunere, ci prin întelegerea unor norme si acceptarea lor liber consimtita. De asemenea, se urmaresteeliminarea stresului cotidian existent, elevului dându-i-se posibilitatea de exprimare si manifestare. Evaluarea, ca barometru al achizitiilor, ramâne aceeasi parte importanta în procesul învatarii. Este necesar sa vedem daca în cadrul învatarii elevul si-a însusit toate instrumentele cu care noi dorim sa-l înzestram. Fiecare pas facut deschide noi orizonturi, da noi posibilitati. De aceea tinând seama si de particularitatile individuale si de vârsta, evaluarea este momentul în care se face bilantul, putându-se apoi trece mai departe. O evaluare sistematica si corect facuta are ca rezultat o activitate eficienta, atât a elevului, cât si a cadrului didactic. Se trece astfel de la o evaluare comparativa, a carei functie principala este de a clasifica elevii, la o evaluare criteriala, corectiva si constientizata. Aceasta are rolul de a furniza informatiile functionale, de a situa elevii în raport cu atingerea rezultatelor prevazute în documentele scolare si de a oferi solutii de ameliorare a rezultatelor. Se doreste ca elevului sa i se ofere informatii suplimentare în functie de dificultatile constatate, pentru a-i facilita învatarea si se urmareste participarea activa si autonoma a elevului, cu scopul de a constientiza propriile dificultati. Importante sunt toate tipurile de evaluare : initiala, formativa si sumativa, dar accentul este deplasat în functie de specificul vârstei si de competentele elevului. In mod corect, dupa fiecare unitate de învatare se realizeaza evaluarea - prin probe orale, scrise sau practice.

Tehnicile de lucru trebuie astfel alese încât sa dea posibilitatea elevului si înstitutorului sa afle cu exactitate progresele realizate. Se îmbina astfel raspunsurile cu alegere duala, raspunsurile cu alegere multipla, itemi tip pereche, textele lacunare, eseul semistructurat, eseul structurat, eseul liber. Anexa nr. 1 - Test de evaluare - clasa a II-a Într-o alta proba de evaluare s-a urmarit capacitatea elevilor de a emite si recupera un mesaj oral, de a formula raspunsuri, de a pune întrebari sau de a dialoga dupa niste imagini date. Ei trebuiau sa-si imagineze ce întrebare poate sa puna elevul din imagine la un raspuns dat, sau ce raspuns a dat fetita la întrebarea pusa. Apoi au trebuit sa realizaze un dialog. Apoi sa gaseasca o formula de adresare la începutul unui dialog, o formula de încheiere pentru un dialog, sa formuleze diferite mesaje. Astfel elevii au trebuit sa desprinda informatiile dintr-un mesaj, sa distinga sensul cuvintelor si sa semnsleze prin replici corecte întelegerea mesajului scris. Au fost pusi în situatia de a initia sau încheia un schimb verbal, de a identifica obiecte sau persoane, sa formuleze întrebari si raspunsuri, sa efere informatii, si sa-si exprime parerile în legatura cu un fapt. Evaluarea odata realizata, trebuie interpretata de catre învatator, iar activitatea urmatoare trebuie sa porneasca avându-se în vedere rezultatele evaluarii. Se pot lua astfel masuri corective ale activitatii sau de stimulare si ameliorare. Fiind constienti de propriile capacitati, dar si de dificultatile pe care le întâmpina, elevii au astfel posibilitati de comunicare, cooperare, colaborare si autoevaluare, atât la nivelul grupului, al clasei, cât si la nivelele sociale, depasind granitele scolii. CAPITOLUL AL IV-LEA COMUNICARE sI LIMBAJ 4.1. Ce este limba? Ce este limbajul? Limba reprezinta una din caracteristicile de baza ale fiintei umane, a fiecarui individ, deoarece fara limba, omul nu ar mai fi fiinta umana. Functia de baza a limbii este în primul rând cea de a permite oamenilor sa comunice între ei, sa se înteleaga. Aceasta nu este specifica fiintei umane, deoarece si alte fiinte utilizeaza anumite forme de comunicare, însa doar omul are puterea si capabilitatea de a vorbi.Acestea determina fiinta umana la nivel sociologic si de grup, ca membru al unei comunitati sociale în cadrul careia se utilizeaza o anumita limba. Aici apar si caracteristici individuale ale fiecarui om în parte10[10] . Limba a aparut, dainuie si se dezvolta interdependent de mediul si comunitatea în care se foloseste. Aceasta interdependenta reiese si din vasta experienta umana. Limba, se apreciaza de catre Ion Coteanu11[11] , reprezinta în acelasi timp si expresia relatiei între om si natura, între om si societate si fata de el însusi.Totodata, limba este o forma a creatiei umane care modifica atât societatea cât si limba însasi. Toate acestea fac ca limba sa fie complexa precum viata umana, permitînd modificari, însa doar în cadrul anumitor sisteme si procese. Relatia între limba si societate este reciproca, limba trebuind sa ofere fiintei umane, sub aspect social si psihic, o viata decenta -fiind mijloc de 10[10] Ion Coteanu - Gramatica de baza a limbii române, Editura Albatros, 1996: 11[11] Ibidem, p. 57;

numite simboluri. Editura All educational. 3. sunt caracteristici care-l diferentiaza pe om de animale.Psiholingvistica. ele pot coexista si dainui. Datorita acestui fapt se poate concluziona ca între limba si societate exista o relatie de interdependenta.Aptitudinea de a crea simboluri verbale.Limba este un semn de semne cu o structura determinata în care locul si rolul anumitor parti componente este stabilit în functie de alte parti si de întreg ansamblul. . înseamna ca va ploua) si semne conventionale. fara ea nu ar putea fi organizate si nu ar exista comunitati sociale. p. limba reprezinta capacitatea de comunicare cu ajutorul sistemului de semne verbale articulate. Doar fiinta umana are posibilitatea de a utiliza. nu numai atât. Care sunt elementele de baza ale limbii ca sistem de semne? Tatiana Slama-Cazacu12[12] concluzioneaza ca: 1. limba este un fenomen social care permite comunicarea în cadrul anumitor grupuri umane. 2. respectiv semne intuite de societate. act. Bucuresti. comunicare interumana. limba le permite transmiterea informatiei. Ea se concretizeaza în trei planuri: a)aptitudine. practica). Capacitatea verbala ca forma de exprimare si comunicare între oameni. fiind instrumentul de baza. 1999. 23. De aici reiese ca limba este o premisa importanta pentru existenta societatii umane. Cu ajutorul ei. Deoarece limba înseamna înainte de toate. Putem afirma ca limba si societatea au aparut simultan. b)cunoastere (competenta). ci si instrument pentru reflectii filozofice si cel al inspiratiei poetice.Este un element de identitate nationala si culturala.Limba este un sistem de semne care are la baza principiul simbolizarii. c)utilizare (actiune. Limba este mult mai mult decât un simplu mijloc de transmitere a informatiilor. În acelasi timp.Limba este un sistem de reguli pentru conexiunea dintre sunet si semnificatie. meditând si creând 12[12] Tatiana Slama-Cazacu . Limba însa. Numai în acest fel. îsi are rolul doar în societate.comunicare si . oferindu-le în acelasi timp si posibilitatea de a-si exprima optim toate elementele specifice ale comunitatii umane . dar în acelasi timp si cel mai perfect pentru comunicare. oamenii percep lumea si pe sine. dar si acceptarea si utilizarea acestora. în afara de semne naturale (când tuna si fulgera. într-o interactiune permanenta. Realizând diferenta între mijloc de exprimare si obiectul desemnat. aspecte si relatii cu lumea în care traieste. deci în comunitate sociala. Astfel. Vorbirea naturala este un dar divin si apartine fiecarui om.

s. luate separat.articularea. Se stie ca fiinta umana este nu doar marcata de limba. cu ajutorul steguletelor sau a semnalelor fumigene etc. prin combinarea carora se obtin unitati cu semnificatie (plan de exprimare) . constituie gramatica limbii respective. ci este chiar determinata de aceasta.cuvântul semnifica o notiune cunoscuta tuturor care cunosc limba româna. luate în ordinea amintita. fiind indispensabila. . a) care . Dupa acelasi Ioan Dumitru (1993). De aici rezulta înca o caracteristica specifica a limbii si relatia acesteia cu cultura în general si în particular. realizarea miilor de cuvinte si a unui numar nelimitat de propozitii. expresiva-privind vorbirea. nu înseamna nimic. functia de baza a limbii este de a asigura comunicarea între oameni. nefiind legata de ceea ce se întâmpla acum si aici. dar si folosind diferite alte sisteme simbolice deduse din vorbirea curenta (matematica.Se poate vorbi despre lucruri departate spatial si temporal sau chiar despre cele inexistente. Acest mecanism permite ca prin utilizarea a doar vreo treizeci de unitati sonore. Sunetele sunt unitati fara semnificatie proprie. De aici si necesitatea acordarii unei atentii deosebite comunicarii si transmiterii informatiilor. prin care se pot transmite o multitudine de noi informatii si noi continuturi logice. Simbolizarea permite acest lucru. limba se transmite si se asimileaza pe cale culturala.muzica. Aceasta presupune existenta planului care cuprinde unitati cu semnificatie proprie (cuvinte) si a celui compus din unitati care doar prin combinare au semnificatie (sunete). O proprietate importanta a limbii este si capacitatea acesteia de dislocare sau transpunere în spatiu si timp. a. Din cele afirmate pâna acum (cu sprijinul bibliografiei) reiese ca limba este un fenomen unic. permitând crearea unor enunturi noi. în primul rând ca mijloc de comunicare. fizica. având denumirea de forme de comunicare nonverbala si paraverbala.fiecare generatie la rândul sau este nevoita s-o învete.). Regulile care permit anumite combinatii de unitati si exclud altele. Structura lingvistica cuprinde doua planuri: de continut si cel al exprimarii. alfabetul Morse etc. de a transmite informatia.opere literare. chimia. fiind o trasatura importanta a acesteia. Ele însa primesc semnificatie ca ansamblu. Exemplu: casa . Alte functii ale limbii sunt: reprezentativa-prezentarea realitatii. Cuvintele sunt unitati cu semnificatie proprie si independenta (plan de continut). De aici rezulta schimbarile permanente si modificarile aferente ale limbii. Acest cuvânt (casa) însa este compus din patru sunete ( c. Desi capacitatea verbala este o însusire naturala a fiecarui individ. adica literele / sunetele alfabetului. De aici rezulta ca limba este accentuat productiva. Toate acestea însa sunt complementare limbii umane. Oamenii pot comunica si se pot întelege si prin alte moduri. utilizata de fiecare individ si comunitate.. prin gesturi. subiectul si cea apelativa-adresata ascultatorului.

deoarece particularitatile personalitatii se disting nu numai prin rostirea sunetelor si alegerea cuvintelor. Vorbirea difera în fuctie de sistemul lingvistic al unei comunitati. prin intonatie si folosirea accentelor15[15]. desi vorbesc aceeasi limba. Vorbirea individuala apare când persoana aflata într-o situatie concreta.Gramatica de la A la Z. massmedia.Aceasta înseamna ca nu poate exista limba fara vorbire si invers. înfaptuindu-se cu ajutorul mecanismelor de vorbire si auditive. 1997. Vorbirea fiecarui membru al comunitatii lingvistice este specifica. La îmbogatirea limbii contribuie si personalitatiile (marii scriitori). afirma Tatiana Slama-Cazacu14[14]. dupa aprecierea lui Alexandru Metea13[13] care apare în planul practic si cel spiritual. semnificatia unui numar mare de cuvinte apartinând unei limbi este cunoscuta de catre toti membrii comunitatii care vorbesc aceeasi limba. depinzând de vârsta persoanei în cauza. ea depinde de mediul social. stiinta. Exprimarea orala (vorbirea orala) este o forma de concretizare a limbii în care predomina elementele auditiv-sonore. 15[15] Ibidem. ci si prin exprimarea plastica.Exista totodata si o etica a vorbirii. sistemul de semne al anumitei limbi. Prin limba se oglindeste personalitatea lingvistica si asta în toate structurile lingvistice. 222. materializarea acestui sistem. La nivel spiritual însa. face deosebirea între notiunea de limba si cea de vorbire. Editura de Vest. vorbirea orala si scrisa reprezinta materializarea limbii. sistem de semne verbale. passim. De pilda. iar gestica un element auxiliar. sintactic si lexical. este vorba de categorii mentale si valori morale cu ajutorul carora individul si societatea pot fi stimulati sa se angajeze în treburi de interes general. Aceasta presupune ca vocea este baza comunicarii. fiind realizarea sonora a acesteia. distractie si angajare în treburi de interes comun uzând nu doar demijloace lingvistice. de fapt o structura de semne verbale. vorbirea unui copil difera de cea a unui batrân. 14[14] Ibidem. morfologic. p. În plan practic este vorba de convingere. iar vorbirea s-a dezvoltat în baza limbii. Ca atare. . Timisoara. Spre exemplu. Limba este deci. activeaza cu ajutorul organelor sale vocale. în timp ce vorbirea este capacitatea de folosire a acestor semne si utilizarea individuala a mijloacelor lingvistice de catre membrii comunitatii în comunicarea lor cotidiana. limba trebuie sa cuprinda acelasi sistem fonetic. sugestiva. Vorbirea rezulta din limba. limba este un fenomen de comunicare si se bazeaza pe capacitatea utilizarii semnelor verbale. care poarta numele de lingvistica scoate în evidenta faptul ca formele analogice ale vorbirii de creare a limbii sunt exprimarea (vorbirea orala) si scrierea (exprimarea scrisa). Gestica sau gesticularea este o forma neverbala de comunicare. stiinta moderna despre limba. Vorbirea îmbogateste considerabil limba. Ca atare. de constitutia psihica si de nivelul de cultura al acesteia. avînd functia de a evidentia si comleta exprimarea (vorbirea orala) precum si de a întari informatia scrisa. Limba si vorbirea sunt interdependente: limba a evoluat sub forma unei vorbiri organizate. vorbitorii si altii. rezultând de aici practic si vorbirea 13[13] Alexandru Metea . Pentru a putea îndeplini aceasta functie într-o comunitate fie ea si etnica.Limba reprezinta mijlocul prin care se fiinteaza comunicarea interumana. În tezaurul lingvistic al unui popor se introduce destul de des cuvinte noi. fiind un sistem de semne. de nivelul educational al individului etc. iar vorbirea reprezinta realizarea.

ceea ce nu este posibil în cazul scrierii. ritm. canalul de comunicare. În ultimul timp. În cazul exprimarii orale (a vorbirii orale) aceste probleme pot fi înlaturate prin reactii (feed-back). În cazul scrierii. de vorbire. informatia. iar exprimarea în sine forma. Oricum. tempo.) Totusi. exprimarea orala scoate la iveala si cea ce vorbitorul nu doreste sau cea ce doreste sa ascunda. desi calitatea ramâne cea mai importanta. pauza). Aici nu ne referim doar la continut ci si la actul în sine de exprimare. în genere tot ceea ce vorbitorul doreste sa exprime. Folosind terminologia economiei de piata. ortoepice si ortografice. având o paleta larga de elemente cu ajutorul carora se obtine informatia suplimentara sau ce accentueaza ori detaliaza (intonatia. neexistând timp pentru concentrare si revenire. Aici este nevoie de un effort sustinut pentru a comunica. Exprimarea devine mai calitativa si are un impact mai puternic si atunci când se uzeaza de elemente ale vorbirii gesticulative. în scriere. Cuvântul este baza de plecare a exprimarii orale. De aici si sloganul: . . Gestul si mimica trebuie sa urmareasca vorbirea. pauza. cea din urma fiind reprezentarea grafico-vizuala a vorbirii orale. Scrierea (vorbirea scrisa) este forma de concretizare a limbii în care predomina imaginea grafico-vizuala a vorbirii. Astfel. Exprimarea orala (vorbirea orala) este un fenomen deosebit de complex. gesticularea (vorbirea gesticulata) este tratata separate. tempo. gestul si mai ales mimica sunt importante mai ales în comunicarea oficiala. De mare importanta este vorbirea cultivata în comunicare. timpul util si elementul auditiv. deoarece acesta asociaza informatia cu actul de citire. Utilizarea excesiva a unor gesture însa. Avantajul exprimarii orale consta în faptul ca participantii sunt prezenti fizic si urmaresc reactia ascultatorilor.Cuvântul va va trada !". iatao comparatie interesanta: continutul exprimarii orale (al vorbirii orale) este produsul. Ne referim desigur la actul autentic de exprimare în momentul producerii sunetelor si al vorbirii în întregime. iar scrierea secundara. avem sufficient timp de gândire. iar informatia completata si explicata. accent etc. retusare.De aici rezulta importanta exprimarii mai ales când este vorba de prima impresie sau prima încercare de a comunica. mai ales gestul si mimica. Scrisul a aparut ca rezultat al conventiei civile.orala. marcând trecerea societatii umane la un nivel superior de dezvoltare. deoarece se realizeaza instantaneu. trebuie sa tinem seama de normele lingvistice. accentul.. mai ales elementele vorbirii gesticulative. îmbunatatim textul. trebuie acordata o mare atentie exprimarii.. Informatia este transmisa direct. Sa ne reamintim ca produsele se cumpara si cu privirea si cu urechile. pronuntarea regionala etc. desi functia sa de baza este cea de a accentua si completa informatia în timpul exprimarii orale. În acelasi timp însa. Predomina tonul emotiv si în principiu exprimarea are un efect puternic asupra celui care asculta. problema de baza este lipsa contactului cu cititorul. sau cele care definesc exprimarea orala (intonatie. gestul. Exprimarea orala (vorbirea orala) este primara. ambalajul acesteia. corectare si rescriind. devenind o piedica pentru circulatia informatiilor. Vorbeste pentru ami da seama cine esti !" sau . Exprimarea este însa deosebit de complexa. dar si mai târziu. Elementele care-l demasca pe vorbitor atât în sens pozitiv cât si negativ sunt articularea. mimica. Oricum. Elementele de baza ale exprimarii sunt: vocea. având în vedere ca la baza scrierii se afla imaginea grafico-vizuala. poate duce la diminuarea frumusetii exprimarii si a eficientei elementelor de baza ale vorbirii orale. de unde si aparitia unor probleme privind circulatia informatiei. ritmul. Din aceste motive. Aici se foloseste si alt stil de exprimare decât vorbirea orala. În ambele cazuri însa. în scris nu se pot exprima toate nuantele.

naturala. în mare masura sunt aceleasi la toate popoarele lumii. ca si celelalte aspecte. vorbirea este cea mai complexa functie a omului. Toate unitatile lingvistice tin de sonoritate (sunetele si cuvintele). a rugaciunilor si a blestemelor (vezi importanta descântecelor). cât si procesul de gândire notionala. altfel decât formele gândirii (notiunea. Limba urmareste dezvoltarea unei comunitati lingvistice transmitând experienta acesteia. Aceasta se materializeaza prin diferite modalitati: de pilda. Oamenii au crezut în puterea cuvântului. De fapt. care permite vorbitorului sa-si exprime gândurile si sentimentele. concluzionarea) care. În acelasi timp. practica. în limbajul cotidian. iar vorbirea gesticulativa îsi îndeplineste în totalitate functia. un ansamblu. cu cât este vorbirea mai îngrijita. adica ortoepia si dictia care pot diminua frumusetia vorbirii. omul apare în dubla calitate: ca individ si ca fiinta sociala. iar aceasta sa-si poata exprima menirea. se manifesta în cel putin trei planuri: în cel de aptitudine. Uneori acestea au avut pentru om o relatie magica.2.). ci si cel de formare a gândurilor. în cel de cunoastere (competenta) si în cel de utilizare (act. al vorbirii apare. este o activitate specific umana. iar sonoritatea este materiala.Elementele sociale ale limbii consta în faptul ca ea permite realizarea legaturii între membrii comunitatii etnice. 4. mai bogata mental. De ce gresesc copiii în exprimare? Limbajul verbal consta în exprimarea orala a omului în diferite situatii. realizare etc. Creativitatea este cea mai importanta caracteristica a vorbirii. cultural. Vorbirea influenteaza totodata si viata umana din punct de vedere al gândirii si din punct de vedere emotional. Limba nu este doar un simplu mijloc de comunicare. Aceasta iese în evidenta cel mai bine prin recitarea versurilor. Daca urmarim cu atentie gândurile vom vedea cum apar în gândire anumite elemente de limba. Important este ca acestia sa stapâneasca sufficient de bine limba de comunicare. discursuri. Însotirea exprimarii orale de mesaje neverbale este un avantaj al omului. cea mai utilizata. limba este un sistem complex constituit din subsisteme interdependente. Toate acestea permit fiintei umane sa-si evidentieze creativitatea în cele mai diverse domenii: social. în puterea cântecelor. Cert este ca limba este o forma de comunicare interumana. oral sau scris constituie principalul mijloc de comunicare între oameni. Am amintit deja ca vorbirea spontana. Fiinta umana a acordat întotdeauna o importanta deosebita cuvintelor. Limbajul. Vorbirea este un fenomen uman. cu atât exprimarea este mai frumoasa. Limba si gândirea reprezinta un întreg. atât cea orala cât si cea scrisa. cugetarea.acestea devin elemente importante si functionale. dar ele nu sunt fenomene identice. gândirii si în interactiunea zilnica. Prin vorbire. mai convingatoare prin selectarea cuvintelor. este slaba articulare. prin care se realizeaza cu ajutorul limbii atât comunicarea verbala între oameni. . Aspectul estetic al comunicarii. în afara de functiile de baza (practice) are si una estetica. Ceea ce poate influenta negativ vorbirea. conversatie. monologuri. întelegându-se prin aceasta functionalitatea si puterea creativa. O vorbire buna.

O astfel de exprimare fluenta si coerenta este facilitata si de dezvoltarea limbajului interior care constituie cadrul de organizare al limbajului exterior (Cosmovici A. ele trebuie puse pe seama unor disfunctii ale cresterii. pe de o parte datorita capacitatii intelectuale a copilului. Psihologie generala.ieu'' în loc de . de obicei atunci când copiii expun lectia si mai putin în dialoguri. o au sunetele isi a la sfârsitul si începutul propozitiilor.... este capabil de a sustine discutii contradictorii. fiind întretinuta de vorbirea defectuoasa din familie sau de unele caracteristici dialectale ale mediului lingvistic în care traieste copilul. 1996). mult mai organizate si sistematizate.iera'' în loc de . 700-800 fac parte din vocabularul sau activ. Polirom.eu''.recreatie''.lu''(în lo de lui). schimbarii dentitiei. Ed.. Se manifesta unele defecte temporare de vorbire. Cea mai mare frecventa ca sunete parazitare. La intrarea în scoala copilul are deja o anumita experienta intelectuala si verbala. . reflectând conditiile în care traiesc oamenii. . lexicale si gramaticale.. de a întelege subtilitatile vorbirii aluzive. Aceasta exprimare este facilitata si de volumul mare al vocabularului sau: aproximativ 2500 cuvinte din care cca. vorbirea scolarului mic devine un element al exprimarii gândirii cu pronuntate note personale. 4000-4500 cuvinte din care aproximativ 1500-1600 fac parte din vocabularul activ. 145 .era'' sau .t-a dat o carte''.. prelucreaza date cunoscute din realitatea obiectiva sau subiectiva.p'orma''. 16[16] A. Se pot constata diferente însemnate de la un copil la altul în ceea ce priveste dezvoltarea limbajului. De pilda. copilul învata vorbirea într-un anumit fel. în clasa a III-a si a IV-a apar raspunsuri mai complexe.16[16] Unele dificultati de sistematizare si organizare succesiva. Limba unui popor se îmbogateste si se nuanteaza. scolarul de 8 ani mai spune . Iasi. disimulari în articularea diferitelor cuvinte: . politetea sunt tot mai clar exprimate. Apar uneori si sunete mai multe decât trebuie sa apara în cuvânt: este vorba de un fenomen de încarcare fonetica a cuvântului.Limba este mijlocul prin care se realizeaza comunicarea. Cosmovici. dezvoltarii asincrone a unor segmente ale aparatului articular si respirator.. el întelege bine vorbirea celor din jur si se poate face înteles prin exprimarea gândurilor în propozitii si fraze alcatuite corect. În povestirea orala se fac evidente neglijente de pronuntare. ea este un câstig socio-istoric al oamenilor. Daca în clasa I si a II-a întâlnesc expuneri incomplete. coerenta a comunicarii verbale persista în întreaga copilarie. particularitati trecatoare ale dezvoltarii. vocabularul sau ânsumeaza cca. datorita procesului de instruire verbala si formarii culturii verbale. Desi limbajul nu este suficient automatizat si înca mai întâlnim elemente ale limbajului situativ. dobândeste informatii. .. Învatarea scris-cititului creeaza un câmp larg de dezvoltare si organizare a intereselor intelectuale. Experienta verbala a copilului din primii 6 ani de viata influenteaza întreaga sa dezvoltare psihica. iar pe de alta parte..tocma''.aia''. La sfârsitul micii scolaritati. mai mult spontan. ea este rezultatul acumularilor si perfectionarilor tehnico-economice si socio-culturale. glumele. p. iar dorintele. (1996). preferintele. Pâna la intrarea în scoala.. În general. iar de la aceasta vârsta apar o serie de caracteristici noi. . alcatuita din subsisteme lingvistice: fonetice. . Cu ajutorul limbajului omul transmite experienta. Sub influenta acestui proces apare un stil personal de exprimare a ideilor. În cadrul procesului de comunicare participând efectiv si direct la cunoasterea realitatii. influentelor mediului familial si social. limba si limbajul detin o functie cognitiva. S-a observat o problema deosebita privind caracteristicile pronuntiei si anume prezenta sunetelor parazitare în vorbirea orala a scolarului mic de tip monologat. Exprima bine diferentele dintre obiecte si fenomene.

a IV-a. se manifesta la început greutati de diferentiere a sunetelor. se corecteaza pâna la sfârsitul clasei a IV-a. Datorita unei slabe dezvoltari a auzului fonematic la început elevul nu poate distinge bine câte cuvinte sunt într-o propozitie. însusi stereotipul dinamic gramatical nu este elaborat.viouara''. Exprimarea în scris este reletiv simpla si foarte economicoasa pâna în clasele a III-a. debitul scris creste mult mai lent. cu foarte multe diferente individuale. micul scolar face adesea numeroase confuzii.clasa a IIa..mai trebuie putina sare''). existenta sau inexistenta fenomenelor parazitare în vorbire. pe de o parte. . în care timpul verbal nu este bine acordat cu substantivul (. ca acelea de caligrafiere sau de înclinatie a literelor. Alte defecte ale scrierii. ge.).fetita sare coarda'' si . dar treptat el începe sa desprinda unitatea fonetica si grafica a cuvântului si elementele propozitiei simple si dezvoltate. ci. fenomene asemanatoare se petrec în scrierea diftongilor si a triftongilor. . ghi. a repetitiilor. ce. Alteori în scriere apar sunete supraadaugate (. chi..artimetrica'' etc. mecanismele trecerii din limbajul interior în cel exterior sunt deficitare si.îtuneric''.. apar si cazuri de inversari ale silabelor cuvântului. . .. bogatia structurii gramaticale a propozitiilor.. Pentru început însusirea ortogramelor nu are la baza cunostinte gramaticale precise. cresterea volumului de cuvinte tehnice (la gramatica. înca insuficientei automatizari. Particularitatile dificultatilor întâmpinate de copil în vorbire sunt datorate. Exprimarea în scris opereaza înca de la început cu un vocabular mai critic si cu rigori de o topica expresa.. limbajul elevului mic se caracterizeaza prin formulari neclsare. ele influenteaza negativ randamentul scolar si în general integrarea în . ca o lectie principala a lor''. ghe. De aceea problemele de omonimie vor implica dificultati (. caracteristicile exprimarii.. iar elementele de pronuntie dialectala prezente la începutul scolaritatii vor scadea treptat prin dezvoltarea limbajului cult. Între scolarii din clasele I-IV exista diferente importante în consistenta vocabularului. precum si a grupurilor de litere .. În aceasta perioada scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. datorita nivelului de întelegere precar al copilului. acestea presupun probleme de precizare a sensului si semnificatiei cuvintelor.. Toate aceste particularitati ale limbajului se oglindesc sintetic în debitul oral si scris. pe de alta parte.hotomalu''. Cunoasterea tulburarilor de limbaj prezinta o importanta deosebita deoarece au o frecventa relativ mare.sau'').diminiata''. De-a lungul anilor de scoala debitul verbal oral creste. În vorbirea scolara (relativ monologata) frecventa cea mai mare o au dezacordurile gramaticale. istorie) va duce la dificultati în pronuntie si scriere.clasa a IV-a).. neglijente sau greoaie. a defectelor de pronuntie.. dar treptat scolarul îsi va da seama de diferentele gramaticale existente (exemplu . este vorba de o insuficient de clara analiza auditiv verbala cu privire la componenta sonora a cuvintelor. sunt frecvente eliziunile de grafeme ( de exemplu .ître''.Perioada micii scolaritati este perioada în care scrierea devine un nou potential al sistemului verbal. dar se constata numeroase progrese calitative datorate contactului cu vorbirea literara si cu rigorile impuse de scoala în legatura cu exprimarea verbala. . aritmetica. gi'' între care.sau'' si .clasa a II-a.pâna vine ei''. dupa care devine mai activa si mai personala.cardula''etc. în ceea ce priveste stilul vorbirii. cu foarte multe diferente individuale.che. bogatia si varietatea lui.. . .atâta animale cunosc''. În comunicare persista înca destule elemente ale limbajului situativ.. În primii doi ani ai învatarii scrierii... În dezvoltarea scrierii corecte.istoria este o lectie.).

de maniera orala ( rapida si contextuala). p. . . . grave si persistente în primii ani de scoala.reducerea lor odata cu maturizarea si dezvoltarea copilului în activitatea scolara. Mitiuc. netratate. în esenta. · învatarea cuvintelor. prin antrenarea permanenta si insistenta a copilului în activitatile scolare. a formei si continutului lor. Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. propozitii.carente în formularile verbale nereferentiale. (Mitiuc I. . p.simplificari sintactice atât ca lungime. cateva demersuri specifice de învatare: · învatarea fonemelor si a combinarii lor. . încurajarile si crearea unui tonus psihic ridicat constituie factori deosebit de importanti pentru recuperarea copiilor cu deficiente de limbaj.)17[17] Limbajul contribuie la întreaga viata spirituala a copilului. 136. sunt cauzate de o inadecvata însusire a pronuntiei. · învatarea combinarii de cuvinte în sintagme. Climatul afectiv. . Dificultatile de învatare verbale aferente vorbirii se pot manifesta pe directia combinarii de cuvinte. a regulilor gramaticale si mai ales învatarea captarii de semnificatii ample.18[18] Dificultatile de învatare a vorbirii sunt constante de regula. 1996.vocabular restrâns. cu certitudine. 18[18] E. Pentru o dezvoltare normala limbajul necesita o permanenta stimulare.colectiv si activitate. Metodologii contemporane în domeniul defectologiei si logopediei. Iasi. prin stimularea si încurajarea judicioasa a copilului.corectarea lor doar prin oferirea de modele corecte de vorbire. cât si ca varietate categoriala. . 127. Dificultatile de învatare a vorbirii sau a articulatiei. Cei mai multi dintre copiii care în clasele primare prezinta dificultati de învatare au avut dificultati de învatare a vorbirii în prima copilarie. Tipografia Universitatii. acestea vor deveni si mai evidente. 17[17] I. fraze. · învatarea extragerii semnificatiei din compexele ideatice mai ample. · învatarea regulilor gramaticale si utilizarii lor curente. . fraze scurte si simple. Ankarom. pe la 4-5 ani. precum substituiri.dificultati în achizitia de cuvinte noi.erori de lexic.înlaturarea lor printr-o abordare din timp prin metode terapeutice si logopedice. iar în cazurile când se produc deteriorari ale limbajului. articulate ideatic. Implicatiile defectelor de vorbire sunt grave si se fac simtite în întreaga activitate psihica a copilului si îi modifica comportamentul. ambiguu.limbaj telegrafic. Bucuresti. Achizitia si dezvoltarea limbajului implica. saracacios. argotisme. 1987. a acestora în mesaje. Ed. dar care pot fi remediate printr-o actiune convergenta determinând: . lacunar. Verza. În cazul în care un copil prezinta dificultati de învatare a limbajului expresiv el trebuie sa se identifice prin urmatoarele caracteristici: . evolutia sa este îngreunata sau stopata în functie de gravitatea tulburarii.

Dificultatile de învatare a citirii se manifesta astfel: unii copii fotografiaza la nesfârsit cuvintele citite. pentru a evita posibila agravare în sensul aparitiei unor eventuale manifestari nedorite.unor formulari mai ample: propozitii dezvoltate si fraze.expresii stilistice mai elaborate. în sfârsit un cuvânt. alti copii procedeaza la o alternanta întâmplatoare a celor doua rute. . . în raport cu asteptarile vârstei. pentru a le recunoaste ulterior în alte texte. predispunându-i totodata la multe confuzii. Copiii întâmpina dificultati pe aria limbajului receptiv mai ales în anumite situatii care presupun întelegerea: .prezenta unor termeni necunoscuti sau abstracti. Limbajul receptiv sau limbajul comprehensiv asigura receptarea si întelegerea mesajului transmis de emitator. lexical. alti copii întâmpina dificultati pe ruta fonologica si se straduiesc mereu sa recompuna auditiv cuvântul grafic. El trebie sa învete sa citeasca în mai putin de 1 an de zile. Educatorul. dificultatile de învatare a limbajului nu mai sunt de constructie si de vorbire ca atare. Astfel ca problemele disfunctionale în citire pot aparea în oricare din cele patru module ( perceptiv. deficit de implicare. corecta si trainica între fonem si grafem. întârziind. mutism si chiar manifestari de tip schizoid. . Însusirea lexiei reprezinta un proces amplu si complicat. parintii trebuie sa manifeste întelegere si menajare a copilului. cu subîntelesuri. ci de dezvoltarea limbajului ca fenomen global. Copilul care nu întelege multe din cele ce se spun în jurul lui este stresat. În cazul dificultatilor de învatare ale limbajului receptiv. care necesita din partea unui copil de 6-7 ani un efort foarte mare. anxietate. un timp mult prea scurt pentru un mecanism atât de complex. atitudine precara. fapt ce-i obliga la un mare consum energetic formal. perturbari afectiv-emotionale. ca acestea seamana cu ceva din ce cunosc deja. Dificultatile de învatare a limbajului receptiv sunt însotite si de alte manifestari. irascibilitate. negativism. Este normal ca la început elevii ce învata citit-scrisul simultan si în ritm alert.formulari eliptice. Ameliorarea unor astfel de cazuri este totusi posibila în scoala. ca medie normala. având senzatia vaga. .limitari în dezvoltarea pe orizontala si verticala a aspectelor pragmatice. frustrat si demoralizat.o anumita ramânere în urma. dezorganizare generala sau chiar o inhibare totala. cu numeroase reveniri în explicatii. De multe ori dificultatile de învatare a citirii sunt cauzate de procesul de învatamânt în sine. ca si în orice demers de procesare actional. sintactic. ce se finalizeaza cu rostirea cuvântului final si întelegerea textului. Dificultatile de învatare ale citirii sunt determinate de greutati întâmpinate în asocierea prompta. pe fondul atâtor altor solicitari scolare paralele sa prezinte manifestari precum: probleme perceptive. astfel. a finalitatilor limbajului. deficit sporit de atentie.omisiuni ale unor elemente-cheie din fraza..alterarea ordinii sintactice a cuvintelor în fraza. prin metodele neadecvate de învatare a citirii si scrierii în scoala. dar falsa. semantic). . . rezervata. poticnindu-se la cuvinte noi pentru ca se încapatâneaza sa le citeasca doar vizual. în clasele primare. copilul manifesta usoare tulburari de motricitate. si revenirea obligatorie în planul vizual pentru a citi. Metoda practicata la noi. pentru realizarea mult doritului complex grafo-sonor. daca sunt depistate la timp si tratate cu multa rabdare. de tip fonetic. . fara sa termine întotdeauna sinteza fonemica în timp util. scaderea capacitatii de concentrare în alte zone. metoda analitico-sintetica presupune predarea scris-cititului simultan. usor de detectat.

Prin caracterul sau practic. jocurile de imaginatie. Asadar. . din afara cercului familial. Cine stie geografie etc. Posibilitatile sporite de contact si cu alti adulti. În desfasurarea jocurilor: Ghicitorul. . convingeri si puternice trairi emotionale. simulativa din lumea adultilor. jocurile distractive.a. caracterizata prin intuirea lumii pe calea simturilor. Copiii sunt solicitati sa creeze diverse dialoguri ce pot fi purtate în situatii date.la care apare si se dezvolta. cu precadere. Copiii se joaca. jocul cu rol include si anumite reguli. copilariei si izvoraste din nevoia de actiune a copilului. jocurile muzicale s. Caracterul practic al jocurilor se evidentiaza pregnant si la copiii scolari . Jocul capata o pondere si un rol deosebit. cunoasterea abstracta . între acestea existând determinari strânse. spre respectarea regulilor de joc. cultiva deprinderi bogate. morale. Pentru scolari. acestea pot fi însa incluse si în categoria jocurilor cu reguli. Înscriindu-se în sfera actiunilor din perioada de început a vietii omului. dialectice. Jocurile de reguli se caracterizeaza prin faptul ca regula este elementul principal al jocurilor. rolul jocului si situatia imaginara. Jocul reprezinta o activitate proprie vârstei fragede. iar cu cât omul se joaca mai mult cu atât îsi pastreaza atributele copilariei. Primele jocuri pe care le practica copiii sunt jocurile de rol (în special în orele de limba româna). trasaturi complexe de caracter. exersând o activitate serioasa. jocul este o activitate concreta. Jocul cu reguli izvoraste si se dezvolta din jocul cu rol si se caracterizeaza prin separarea si prin constientizarea sarcinii jocului.4. jocurile sportive. de cultivare a unor bogate calitati fizice. Jocul îmbraca forme variate de manifestare. Aceste jocuri sunt specifice scolarilor. vie si corespunde primei etape a procesului de cunoastere. trasatura dominanta a conditiei umane. estetice si sociale. cu valoare formativa bine determinata în momentul în care cadrul relational al copilului se largeste prin intrarea lui în scoala. cu usurinta. fiind un mod foarte serios de a aduce la nivelul sau lumea celor mari si de a o întelege.3.si chiar în jocurile adultilor. jocul este o cale eficienta de educare. din care decurge. jocul mijloceste cunoasterea directa a lumii si. Iar jocul de reguli cuprinde si anumite roluri. Pe lânga aceste tipuri de joc amintim si jocurile de miscare. determina un proces de emancipare afectiva reflectata în joc. Jocul didactic folosit în lectiile de limba româna Principala activitate a copilului este jocul. atentia copiilor se îndreapta. mai ales. treptat. pentru ca cer o dezvoltare psihica si fizica necesara întelegerii si practicarii regulilor de joc.

.explicarea si demonstrarea regulilor jocului. introducerea altor variante).prezentarea materialului. . . mai multa siguranta si tenacitate în raspunsuri. organizarea lui metodica. .Toate tipurile de jocuri prezentate favorizeaza interrelationarea copiilor. Reusita jocului didactic este conditionata de proiectarea. sa devina interesat de activitatea pe care o desfasoara. Sa-i deschidem asadar dumul catre . jocuri logice. jocuri pentru îmbogatirea vocabularului. In acest moment creatorii de soft educational au scos pe piata o serie larga de CD accesibile atât scolarilor cât si prescolarilor (ISA multimedia. . . care însa îl izoleaza oarecum de ceilalti copii ori adulti. copiii s-au dovedit a fi din ce în ce mai atrasi de un alt tip de joc. în calitate de cadre didactice. face ca cei timizi sa devina mai volubili.varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului. de modul în care noi.fixarea regulilor.ritmul si strategia conducerii lui. Integrarea jocului în procesul instructiv educativ face ca elevul ori prescolarul sa învete cu placere. . jocul pe calculator.organizarea judicioasa a acestuia. . cum sa caute informatia si unde sa o caute. Este bine ca noi. sa cunoastem continutul acestor softuri si sa ne straduim a le integra în procesul instructiv educativ. .executarea jocului de catre elevi. institutorii. . . Daca este utilizat cum trebuie si cât trebuie.asigurarea unei atmosfere prielnice de joc.pregatirea jocului. de recitare si cânt. Desfasurarea jocului didactic cuprinde urmatoarele momente care trebuie parcurse în organizarea lui: . jocuri fonematice. În ultimii ani. din categoria celor intelectuale: pentru cunoasterea mediului înconjurator.încheierea ( evaluarea conduitei elevilor). CD Press etc. mai curajosi. Pentru organizarea unui joc didactic trebuie sa avem în vedere urmatoarele cerinte: . . . jocuri de atentie.a treia alfabetizare'' si sa fim alaturi de el. de regula.stimularea elevilor în vederea participarii afective la joc. calculatorul va oferi copilului sansa de a patrunde în lumea din ce în ce mai complexa a informatiei în folosul lui. cel mai eficient joc se pare a fi astazi cel pe calculator. stim sa asiguram o concordanta deplina între elementele ce îl definesc. caci daca dorim sa le captam atentia si sa le transmitem cât mai multa informatie. jocuri muzicale.).. sa capete mai multa încredere în capacitatile lor. învatamântul modern trebie sa-l învete pe elev cum sa învete.introducerea în joc.anuntarea titlului jocului si a scopului. Erc Press. mai activi. jocuri matematice.respectarea momentelor jocului didactic. corectarea ortografiei. .complicarea jocului. Jocurile pe calculator fac parte. jocuri pentru dezvoltarea operatiilor gindirii.

dezvoltarea atentiei voluntare si a imaginatiei. se explica desfasurarea jocului si se arata ca pentru fiecare raspuns au la dispozitie un minut de gândire. -În ce banca sta elevul. acestia îsi satisfac nevoia de activitate. Cuvântul interzis primavara. ci sa se gâseascâ alte formulari. care sa constituie totusi raspunsul la întrebarea pusa. -Când se topeste zapada? -În anotimpul în care înfloresc ghioceii.? -În banca din spatele elevului. . -Când vin pasarile calatoare? -Când încep sa înfloreasca pomii. Copiii cei mai înzestrati sunt cei care se joaca mai mult. Aplicând aceste jocuri. Se solicita elevilor ca la întrebarile învatatorului sa raspunda în asa fel încât un anumit cuvânt stabilit anterior sâ nu fie folosit. locul preferat. am observat cum se manifesta elevii în urma lor.. de a se transpune în diferite roluri si situatii care îi apropie de realitatile înconjuratoare. Demersul jocului: jocul se poate desfasura în colectiv sau în perechi. evident. Aceasta trebuie construita în asa fel încât sa ceara în raspuns folosirea cuvântului interzis. -În ce clasa sunteti? -În clasa care urmeaza dupa a doua. La sfârsitul jocului vor fi evidentiati toti elevii care au formulat raspunsuri corecte si au dat dovada de mai multa fantezie. Dupa ce clasa a fost organizata. Exemple: Cuvântul interzis a treia. jocul ocupa.Voi prezenta un joc didactic folosit înaintea alcatuirii unei compuneri despre primavara: Cuvântul interzis Scopul: activizarea vocabularului. Sarcina didactica: formularea unor întrebari care cer în raspuns cuvântul interzis. de a actiona cu obiecte reale sau imaginare. Jucându-se. Se dau înainte de joc doua-trei exemple de raspunsuri în care sa nu fie inclus cuvântul interzis. În activitatea de fiecare zi a copilului.

Pentru alegerea cuvintelor se recomanda urmatorul procedeu: fiecare elev va scrie un cuvânt pe o hârtiuta pe care o va împatura. formarea deprinderii de exprimare corecta. Imaginatia elevului e constrânsa sa se puna în miscare. Desfasurarea jocului: alegem doua cuvinte. îmbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. stimularea. educarea si dezvoltarea tuturor factorilor implicati în procesul creatiei. aprecieri. Voi prezenta câteva sarcini didactice. un stimul. între care safie o anumita distanta.aceste doua cuvinte vor forma o pereche. explicatii. Jocul solicita efortul intelectual. spre exemplu. Exemplu: Jocul Ce putem face cu ajutorul a doua cuvinte. de la doua cuvinte ( binomul fantastic) sau de la mai multe cuvinte. . Folosind aceste jocuri. fac parte din aceeasi notiune. Jocurile didactice care le-am folosit cu bune rezultate la clasa I si care au ajutat la învatarea cititului si a scrisului sunt Robotii. Litera se plimba etc. Se amesteca toate biletelele si se extrag doua la întâmplare. dezvoltarea perseverentei. (vezi Anexe). spre a constitui un tot unde cele doua elemente straine sa poata convietui. am observat ca se dezvolta capacitatea de exprimare corecta. descopera o serie de motivatii pentru a învata. ce pot fi realizate prin intermediul unor astfel de jocuri si jocurile prin care se pot realiza: * Crearea unor povesti pornind de la un cuvânt. al doilea dulap. Jocurile de creativitate trebuie sa urmareasca cunoasterea. Procedeul cel mai simplu pentru a institui între ele un raport e acela de a le lega printr-o propozitie. Va fi o descoperire. raspunsuri. Elevii pot exersa actul vorbirii într-un mod placut. a imaginatiei creatoare. unul sa fie suficient de strain de celalalt. flexibilitatii si originalitatii. Obiective: dezvoltarea fluiditatii. Spre exemplu. sa foloseasca cuvântul ca mijloc de îndrumare a elevilor prin întrebari. expresiva. Primul. nuantata. Câinele pe dulap. Obtinem astfel diferite figuri: Câinele cu dulapul. Dulapul pentru câine.Eficienta jocului didactic depinde de cele mai multe ori de felul în care învatatorul stie sa asigure o concordanta între tema jocului si materialul didactic existent. alegând mijloacele adecvate de îndeplinire a lor. spre a institui între ele o înrudire. Alfabetul Morse. Sarcina didactica: crearea unei povesti pornind de la doua cuvinte. recreativ. îsi asuma sarcinile de învatare. lup si urs sunt prea apropiate. o inventie. câine.

ziarul si tigarile stapânului). Obiectivul avut în vedere nu este nici pe departe un antrenament pentru actorie. aceasta deoarece unii elevi. prin comunicarea nonverbala se exprima atitudini interpersonale.dezvoltarea propozitiilor în povesti. Doctorul x se întoarce acasa. Fiecare figura ne ofera schema unei situatii fantastice care sta la baza unei povesti. În general. * Câinele în dulap. compunerea unor asemenea povesti are si efecte comice. dar sa iasa din dulap nici gând. papucii îmblaniti. privirea. . Spre exemplu: * Un câine trece strada cu un dulap ân spate. comunica emotiile mai bine decât mesajul verbal.drumul'' pe care va trebui sa-l pargurga elevul este urmatorul: . În aprecierea povestilor create de elevi. învatatorul va trebui sa le exemplifice. De asemenea. ce sa-i faci. acestia le vor aplica cu mult amuzament.legarea cuvintelor în propozitii. oase false. Gesturile. expresiile faciale transmit. E posibil ca ei sa realizeze desene cu mult superioare creatiilor literare. deschide dulapul sa-si ia halatul si aici gaseste un câine. Doctorul merge sa faca un dus si gaseste alt câine în dulapiorul de baie. Dramatizarile au ca obiectiv de prima importanta sa provoace elevii sa interactioneze în comunicare. oricât l-ar implora doctorul.. unul în frigider pe jumatate congelat. pisici false. miscarile. pot avea un vocabular sarac. în primul rând de gradul lor de noutate. ci unul de participare activa în comunicare. cum face melcul cu cochilia. E cotetul lui. poate sa atentioneze învatatorul asupra înclinatiei de a recepta si emite mesaje referitoare mai mult la atitudini interpersonale decât la continutul comunicarii verbale. În caz ca elevii nu pot parcurge singuri aceste etape. O data însusite de elevi. Comunicarea nonverbala la copii are un rol de compensator sau substituient al limbajului verbal. . * Dulapul pentru câine contine paltonasul câinelui. sa se tina seama. da din coada afectuos. Gesturile copilului nu se limiteaza cu vârsta. Îl poarta mereu dupa el. este indicat sa li se ceara elevilor sa-si deseneze episoadele cele mai importante ale povestirii pe care au inventat-o. ghidul orasului (ca sa mearga sa ia laptele. unul în sertarul biroului.alegerea celor doua cuvinte ( la întâmplare). Învatarea prin actiune este un stil eficient. Prietenos fata de aproapele sau. E unul si-n dulapul cu oale din bucatarie. da laba elegant.Câinele în dulap. Deci. sirul de botnite si de zgarzi. . unul în masina de spalat. Se recomanda sa li se permita elevilor sa creeze si acasa povesti. cu o imaginatie bogata. Cunoasterea feptului ca la copil gesturile sunt mai frecvente decât la adult. de originalitatea lor. E un câine latos în dulapul pentru maturi. Pe lânga stimularea creativitatii. . Ele se perfectioneaza pe masura ce comunicarea nonverbala se îmbogateste.

dezvoltarea capacitatii de exprimare în propozitii corecte. Am folosit cu succes. · jocuri care dezvolta functionarea organelor de simt: auz. la un grad mai ridicat de dificultate. caracteristicile unei profesiuni. Va fi evidentiata grupa care a obtinut cele mai multe pulsuri. memoria. cu ajutorul gesturilor. dezvoltarea atentiei. urmatorul joc de simulare: Ce profesiune are? Obiective: activizarea bagajului de cunostinte. miros. iar cel gresit cu minus. de simulare. apoi unul din grupa a treia pentru grupa a patra si unul din grupa a patra pentru altul din grupa întâi. fantezia. a imaginatiei si a capacitatii de coordonare a miscarilor. Raspunsul se va da sub forma unei propozitii de catre un reprezentant din alta grupa.Jocurile dramatice ofera o trecere si adaptare mai usoara de la învatamântul prescolar la cel scolar. Jocurile dramatice ofera prilejul pentru a învata o respiratie corecta în timpul vorbirii. Nu se va mai mima o profesiune ghicita sau se va mima. Sarcina didactica: recunoasterea. de concentrare. De asemenea. · jocuri care dezvolta atentia. trei sau patru grupe. Desfasurarea jocului: Se împart copiii în doua. Înainte de a trece la mimare. Învatatorii si elevii îndragesc aceste jocuri înca din clasa I si le vor folosi si în urmatorii ani de scoala. atractiva si interesanta activitatea din scoala. vaz. Apoi mimeaza un copiol din grupa a doua pentru unul din grupa a treia. în formarea si dezvoltarea vointei. de interpretare. de simt. din mimica si gesturile colegilor lor. la ce profesie se refera. ajuta elevii în exercitiile de miscare necesare pentru o dezvoltare fizica si psihica. la clasa. intonatia si vorbirea inteligibila. Aceste jocuri au un rol însemnat în educarea elevilor. îi ajuta în vorbire. Se vor antrena în roluri actrive cât mai multi copii. Se noteaza raspunsul corect cu plus. Se continua jocul pâna vor participa toti elevii. dar cu alte gesturi. . pipait. exprimare. Ele ajuta si corecteaza pronuntia. Aceste jocuri se bazeaza pe anumite tipuri de exercitii: de destindere. a memoriei. pentru a alege miscarile cele mai sugestive. Un elev din prima grupa se duce afara. articulata si corecta. pentru a usura si a face placuta. el se va sfatui în soapta cu învatatorul. revine si mimeaza. · jocuri care cultiva dezvoltarea fizica si coordoneaza miscarile. Pedagogii au facut o clasificare a acestor jocuri: · jocuri de formare a unor relatii între copii. gust. cu unele modificari. le dezvolta capacitatea de a improviza în anumite situatii în fata unui public.

Rolul acestei perioade este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta. Formarea si educarea limbajului prin lectura Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text. Sa îndrumam scolarul sa-si construiasca o baza solida.sa asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora. În clasa I. puse în serviciul tuturor muschilor.sa citeasca. cum ar fi: r. sa dea curs imaginatiei creatoare. se asaza pe un scaun si mimeaza mânuirea schimbatorului de viteza. elevii .. În etapa prealfabetara. s. Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care în anumite combinatii sunt susceptibile de a fi pronuntate gresit. . silabele. Tot în aceasta perioada se folosesc imagini care provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor. de a depista deficientele de pronuntare. trebuie sa faca apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginatie. în limbaj afectiv sau stiintific etc. În ultima instanta. Activitatile de învatare au un caracter intuitiv. sa utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare. Un copil din a doua grupa raspunde cu o propozitie: Mircea este sofer. grupuri de litere.. l. sa analizeze limbajul. ... precum si de a înlatura inhibitiile copiilor.citesc" diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor. cunoscute sau la prima vedere. actul citirii devine o forma automatizata . Ea se exprima în doua modalitati. de sinteza. Copilul cauta sa mearga în aceasta directie cât mai mult posibil. z. elegant ilustrat. Copiii vor învata sa lectureze dupa imagini. elevii învata elementele analitice ale cititului.Ursul pacalit de vulpe". . învatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari.sa citeasca fluent si corect enunturi cunoscute.a. silabe. El întelege ca nu-i o marioneta si. De pilda.sa exprime legatura dintre text si imagini. antrenamentul afectiv sunt solicitate din ce în ce mai mult în jocuri. institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele dintr-un cuvânt.sa manifeste curiozitate pentru lectura. la observare si sensibilitate. În celelalte clase..sa înteleaga semnificatia globala a unui text dat.4. cu întelegerea sensului exact al acestora. . nonconformiste.fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare domeniu de activitate. sa regaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate. . si anume .Punguta cu doi bani".sa identifice litere.ca gest. . în ritm propriu. elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. cuvintele si combinarea cuvintelor în vederea întelegerii si formularii unui mesaj inteligibil .Povestea gâstelor" s. mersul masinii si mânuirea volanului.Capra cu trei iezi". de analiza. bazat pe foarte mult material didactic.. cuvinte în text tiparit si text scris de mâna. . . Învatatorul trebuie sa permita scolarului sa se elibereze: a juca jocul si a-l juca pe cât posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru a-l face sa iasa din el însusi. adica literele. daca vrea sa exprime tot ceea ce are sa spuna. 4. stabila: disciplina corporala. asa cum rezulta din obiectivele referentiale ale Curriculum-ului National: . . Învatarea elementelor citirii se desfasoara în doua etape (în noua situatie creata de scolarizarea copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara. diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii didactice.Exemplu: copilul din prima grupa intra în clasa. Pentru aceasta. . . un scurt text cunoscut. aplicat la diferite tipuri de texte literare sau nonliterare.Alba ca Zapada".

t"). În etapa alfabetara. e..tata")...Tata". la început vocala (. În felul acesta. cuvinte.. o. i. silaba. sa le recunoasca. Fiind o etapa de trecere de la activitatea din gradinita spre cea din scoala.Aceasta se desfasoara în prima parte a semestrului I din clasa a II-a.Tata citeste.ta-ta"). intuind. Continuând. Un rol esential îl au exercitiile de citire. Institutoarea: . constienta si fluida. r. Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii. De mentionat ca în perioada prealfabetara. a unor texte de pâna la 75 de cuvinte. de 40.. . pentru rostirea acestui cuvânt. .te"). sa le uneasca în silabe.a"). formarea deprinderilor de a actiona ordonat. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate deprinderi sigure de citire corecta.Care este al doilea cuvânt? .. a respectului fata de colegi si adulti.te-ren") si în fine . fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de înteles. separarea în cuvinte si analiza unui cuvânt (.. elevii învata câteva sunete din alfabet. În acelasi timp.. apoi (. în lant..t". metoda fundamentala este cea numita fonetica. despartirea în silabe (. Se are în vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gândirii. separarea sunetului (.a"). Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba. z). în ritm propriu.t".. .Tata citeste ziarul"). selectiva. În acest fel se va separa propozitia în cuvinte.ta")... cum ar fi vocalele (a. fragmentara. formarea deprinderilor de activitate independenta si în grup. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al continutului..Aceasta este o propozitie.Suntem pe teren".50 de cuvinte. .t"). Se acorda atentie educarii prieteniei..Ce este aceasta? Elevul: . t.ta"-. elevii vor învata citirea unor texte cunoscute.. sa le pronunte. iar apoi consoana (.descoperind ca . iar apoi se parcurge calea metodica în sens invers (. u) si câteva consoane (m. întrebarile se vor derula astfel: Care este primul cuvânt al propozitiei? . propozitii si texte.. memorarea unei poezii de 2-3 strofe.O posibila conversatie ar fi aceasta: Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata? Elevul:. În acest caz.citeste". elevii vor învata toate literele alfabetului limbii române. se deschide gura de doua ori. analitic. urmând sa se rosteasca primul cuvânt mai rar (. se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au nevoie spre a putea întelege activitatile de învatare (propozitie. Aceasta se bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala. analiticosintetica. cuvânt.a". cu sarcini. text). desprinderea unei propozitii (.. a creativitatii. . aceasta perioada se centreaza pe învatarea prin joc... familiarizarea cu sunetul (.

În clasa a III-a.carti din literatura pentru copii.lectura în afara clasei'' sau . informatia din ziar. Mai mult. care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (III-IV). cerinte legate de texte literare si nonliterare.creslterea interesului pentru anumite tipuri de lectura (istorice.. prin care se prelungeste citirea în scoala realizata sub îndrumarea directa a înstitutoarei. De aceea. de calitatea textelor recomandate sau descoperite. text si ilustratie. dialog. Lectura. precum si citirea expresiva. citirea în ritm propriu si cu voce tare a unui text cunoscut. semnul întrebarii. despre continutul narator al textelor.în mod dirijat . corelarea imaginilor cu textul . fiind îndemnati sa-si întocmeasca o biblioteca personala. identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit în gând. diferentierea acestora.constituie cea mai utila achizitie abilitara si intelectuala din aceasta perioada. lectura unui text de mica întindere (150-200 cuvinte). la prima vedere. din manualul scolar. daca elevii înteleg la fel sensul cuvintelor. vor recita poezii si vor începe sa citeasca . Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii. care prin perfectionare se transforma în competenta.. Elevii vor cunoaste multe dintre . devine o capacitate. cuvintelor si sintagmelor în spatiul grafic. între obiectivele de referinta. formula de .citirea în mod corect a unui text necunoscut ( la prima vedere). fiind un .lectura individuala''. personaje. ca obiectiv didactic fundamental.. Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa. dar cantitatea deja nu mai poate fi restrictiva. vor relata întâmplari dintr-un text narativ. dialog.. Lungimea textelor poate fi de pâna la 300 de cuvinte. povestire.)''. grupurilor de litere.. forma si întindere. corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mâna. tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. gânduri. daca au suficiente motive sa comunice fara inhibitie si retinere afectiva. Din punct de vedere al metodologiei. independenta. descriere.În clasa a II-a. elevii vor fi initiati în textele nonliterare cum ar fi reclama. controlul si îndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona.lectura suplimentara'' este dublata de alte denumiri. invitatia. naratiune). . precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte variate literare si nonliterare''. text liric. alineate. cuvinte încrucisate. mitologice etc. Nici o comunicare nu se poate realiza decât daca se utilizeaza un limbaj comun. semnul exclamarii) . cum ar fi . caracterizarea si rolul personajelor. În clasa a IV-a. exersat pe diferite tipuri de texte. sentimente în legatura cu faptele si actiunile personajelor. autor. se avanseaza lectura unor texte de 400 de cuvinte. Lectura în afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti. elevii vor învata despre titlu. Pe lânga învatarea altor elemente despre carte. Cum cititul cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala. prin activitate indirecta. Pentru acestea. ca si continut. cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de punctuatie (punct. înzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate.. pentru alegerea lecturii în functie de gustul personal. se propun. alte forme de lecturare decât pe pagina tiparita. Lectura.. actul de citire. ideile organizate în jurul unor subiecte si conflicte. mesajelort publicitare. se manifesta aceeasi grija pentru . dar si a afiselor. receptarea mesajului scris pune în fata elevilor câteva obiective de referinta mai complexe. cum ar fi identificarea literelor. capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de performanta (în sens didactic). La obiectivele de referinta.ca forma de acces la orice fel de informatie .secretele'' lecturii: modurile de exprimare (descriere.lectura particulara'' sau .

În cadrul optiunii . p. Lectura particulara se impune sa fie stimulata si îndrumata. diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspândite si intense activitati ale omului modern''20[20]. stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se utilizeaza. Editia a II-a.. p. valorificare). lectura suplimentara este implicita. .56. competenta lecturala constituie o achizitie fundamentala. atasamentul pentru . 21[21] Paul Cornea. valori universale umane. optional la nivelul mai multor arii curricuilare. din partea institutoarei. mai apoi. Editura Corint. Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei) presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. (limba si comunicare). pune bazele unei judecati de valoare si discernamânt asupra lecturilor parcurse''22[22].188.. la sugestia organelor decizionale..formeaza interesul si gustul pentru lectura. iubirea pentru citit. lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care . 2002. lectura . p. oferind clipe de satisfactie. de exemplu Literatura pentru copii). optional la nivelul ariei curriculare. ea propune. prin alegere.. 2002.expresia tiparita (carti. a unui optional de tip umanist (cum ar fi. 19[19] Ioan serdean. îndrumare. Bacau. 2002. îndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramâne o atributie a institutoarei. p. 20[20] Ibidem.umple'' în mod placut timpul liber al elevilor. la toate disciplinele scolare. lectura contribuie la îmbogatirea limbajului. Exista asa numitul . ramâne o obligativitate didactica. în ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. acest lucru nu înseamna ca se ignora. desfasurarea si îndrumarea lecturii particulare a elevilor.. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev. o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana..instrument al activitatii intelectuale. Lectura îndeplineste rolul de sursa principala de informare. de achizitionare a unor experiente individuale. realizând. la nuantarea si dezvoltarea/activizarea exprimarii.literatura pentru copii''. intersectate .deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera în lumea fascinanta a cartii''19[19]. Didactica limbii române în scoala primara. Gustul pentru lectura. gratie careia se studiaza întreaga programa parcursa în numarul maxim de ore. Editura Gheorghe Tabacaru. Cartea. Bucuresti. 187. reviste. Introducere în teoria lecturii. În acest caz. Daca nu exista posibilitatea asumarii. lectura ofera satisfactii estetice.. permite . însusirea unor structuri comunicative. optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura româna).sursa de miraje''21[21]. iar în acest proces de formare intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala. Exista. neincluse în planul cadru de învatamânt. Lectura trebuie sa devina o obisnuinta pentru învatarea permanenta.4. inclusa în . precum si în orice tip de asimilare a culturii generale si de specialitate. Chiar daca în programa scolara nu sunt ore speciale pentru lectura. ziare. Editura Polirom. O alta varianta de optiune este Curriculum extins. Iasi. de meditatie. pentru devenirea sa ulterioara. Iata pentru ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) în clasa si în afara clasei. pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice.. prin importanta ei. 22[22] Liviu Chiscop. Curriculum elaborat în scoala'' si care se refera la disciplinele optionale. cu tenta morala. fiind principala .programul'' de învatare a limbii si literaturii române. organizarea. Institutoarea va gasi alte forme de a stimula si controla ceea ce citesc elevii în afara scolii.transdisciplinar si interdisciplinar''. o ierarhizare si coagulare a valorilor culturii nationale si universale. Lectura suplimentara a elevilor (organizare. de regula. propune modele de comportament. în mintea copiilor.. Editia a II-a.

CAPITOLUL AL V-LEA EXPERIMENT DIDACTIC Pentru a constata efectele pozitive ale lecturii asupra dezvoltarii gândirii elevilor. în stare concurentiala.Exista . flux continuu Lectura cartilor de Imaginea e reconstruita . gata alcatuite. din partea institutoarei. se impune. capacitatea de gândire. domestica. presupunând efort si gândire si Imagini sugerate. Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de complementaritate si nu unul de disjunctie. este nevoie sa se angajeze doi . cu detalii si accesorii Imagini reale.actori'': textul si cititorul. exprimata procentual.lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos): Lectura electronica Imagini colorate. de imagini). Chestionarul a fost administrat prin intermediul institutoarelor titulari de clase. Iata situatia la învatatura a elevilor dupa semestrul I. cititori cu particularitati individuale si de vârsta pentru prima etapa de scolarizare. precum si asupra dezvoltarii unor capacitati si comportamente ale elevilor. Tisa Noua 2 fb. Fiecare dintre cele doua aduce . concrete Limbaj direct. Am selectat clasele de acelasi nivel valoric. anul 2007/2008: Clasa control Clasa a III-a (17 elevi) scoala Generala Calificative Fântânele 4 fb. 7 b. În consecinta. judetul Arad... simplu. cartile. 5 b. În mod particular. usor asimilat Imagini totale. ca au acasa aproximativ aceleasi posibilitati materiale.reversibila si meniabila'' În actul de lecturare/citire. exacte. având în vedere faptul ca toti elevii provin din acelasi mediu. fiind semnat.. activ . De acee. pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi întelese de elevi. lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari. ambiguu Act complex. Tabelul de mai jos este un indicator asupra acestora Categorii Clasa a III-a Fântânele Clasa a III-a Tisa Noua . 3 s Pentru început am dat elevilor un test de verificare a relatiilor lor cu lectura. literara) si lectura electronica (iconica.. sa promoveze ambele tipuri de lectura. simbolizate în metafore Limbaj mediat. clare. pasiva Ireversibila. ca dispun de aceleasi facilitati de informatizare. am organizat o cercetare experimentala cu doua clase de la scoala cu clasele I-IV. optional de catre elevi. polisemantic. atragatoare. solicitând . a rezultat urmatoarea situatie. accesibil Confortabila.investigatie imaginativa'' Imagini voit scriptice. doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica.mental''.. În urma analizei raspunsurilor elevilor. Tisa Noua (învatatoare: Iuga Adriana) si scoala Generala Fântânele (învatatoare: Padureanu Claudia). 6 s Clasa experiment Clasa a III-a (10 elevi) scoala cu clasele I-IV. prezentând avantajele si dezavantajele fiecarei categorii.

la biblioteca).5% 72.Conditie sociala peste nivel mediu Biblioteca personala cu peste 30 volume Dispune de calculator personal Performante exprimate în promovabilitate Lectureaza în medie o carte pe semestru Cumpara o carte pe semestru 68. vocabularregional neîngrijit/limbaj bogat si nuantat).8% 90% 69. · pasiuni lecturale.8% 1.2% 61.4% 32. jurnalul de idei. Planul vizeaza urmatoarele categorii: · nivelul limbajului elevilor (corect/incorect gramatical.2% 86. Pentru experimentul nostru privind lectura. · caietul de lecturi suplimentare (ce înregistreaza).1% 1. ascultator/vorbitor).1% 67. · conduita în pauze (joc. . am observat elevii pe baza unui plan. · capacitate de comunicare lingvistica (inhibitie/implicare.1% 19. · discutii în situatii nonformale (despre carti.2% 87.3% Din cele de mai sus rezulta un nivel social corespunzator al familiilor. rasfoire carti. pronintare literara/familiala. Se poate constata o lipsa de dotare cu mijloacele electronice concurente ale cartilor. lecturi). inclusiv conditii de locuire si finantare. · implicarea/participarea la lectii.

pentru copii: 64% recomanda lectura cartilor: . familie (frati. .institutoarea: 62.8% .10 elevi Total Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta de elevi: de de atentie limbajului lectura memorare Slab (x) 1 2 3 2 3 Mediu (xx) 5 2 3 5 3 Supra (xxx) 4 6 4 3 4 Imaginea Stilul de de învatare sine 4 3 5 4 1 3 Motivatie Motivatie 4 8 5 2 3 5 Pentru realizarea unui diagnostic cât mai oportun a relatiei dintre lectura si învatarea elevilor.monitorizati''.2% . prieteni: 8% . Diferentiind cu 1-3 stelute nivelul unor categorii care contureaza personalitatea elevilor.Cum citesti?'' a fost nerelevanta. subliniind.. s-au evidentiat urmatoarele: Clasa a III-a . pe baza unui protocol de observatie. rezumând.82%). iar restul din obligatie scolara (76%). din care: .nimeni: 3% Ca motivatie.parinti. memorând etc. elevii au fost .39%).11 au între 50 ..de specialitate: 21% . la care au raspuns 27de subiecti. Chestionarul pretest. bunici): 26.18%. am solicitat elevilor selectati/vizati pentru grupul selectat sa completeze un chestionar. întrucât elevii citesc: lejer.13%). evidentiaza urmatoarele: Au biblioteci familiale: 23 adica 85. adnotând. . 24% din subiecti lectureaza de placere.literare (beletristice): 15% . Ponderea cartilor: . Informatiile obtinute au constituit temei pentru analiza si însumarea sitetica a datelor.200 volume (39. Întrebarea .3 au peste 300 volume (13. Matrita rezultata din observarea colectivelor de elevi cuprinde elemente legate de înzestrarile personale (psihice si volitive).100 volume (47.17 elevi Total elevi Pasionati Capacitate Capacitate Nivelul Sârguinta Imaginea Stil de de de lectura de de atentie limbajului învatare memorare sine Slab (x) 4 4 6 6 5 11 7 Mediu (xx) 10 9 7 5 9 4 9 Supra (xxx) 3 4 4 6 3 2 1 Clasa a III-a .9 au între 100 .4 au sub 50 de volum (17.04%).Pe perioada a doua luni. . .colegi.

cei mici recurg într-un procent mai mare la împrumut de la prieteni. de întelegere/comprensiune a textelor. rezulta urmatoarea situatie: · înscrisi la biblioteca scolara: 22 (81.informative: 49% . daca sunt recomandate de institutoare (chiar daca sunt scumpe).la lectura altor carti: 59% .Lectura cartilor foloseste.85% 74.40% Situatiile în care subiectii marturisesc ca au fost sprijiniti de lectura sunt: .03% 51. · deprinderi de corelare a informatiilor în structuri de gândire. · nazuinta spre originalitate în exprimare (lingvistica si semantica).stiintifice-tehnice:9% .07% 96. dupa opinia celor 27 de subiecti.11%) · neînscrisi la biblioteci publice: 2 (7. care sa fie realizate prin intermediul lecturii suplimentare a elevilor: · îmbogatirea vocabularului (numarul de cuvinte noi).29% 48. · capacitatea de gândire autonoma si critica. · exprimarea prin limbaj si calitati comunicative (relationarea de idei si cunostinte).în conversatie: 74% .40%) Cele mai de sus m-au determinat sa stabilesc urmatoarea ipoteza de cercetare: Daca formarea capacitatii de exprimare orala si scrisa este asigurata de lectura. la: Informare Dezvolta gândirea Îmbogateste limbajul Sprijina întelegerea cunostintelor La destindere La nimic 10 14 20 26 13 2 37. Pentru continuarea experimentului am urmarit urmatoarele variabile dependente.14% 7. biblioteci sau parinti.cotidiene: 12% Elevii chestionati prefera sa-si cumpere cartile.48%) · înscrisi la biblioteca scolara si biblioteca comunala: 3 (11.la lectii: 92% . atunci trebuie stimulata lectura independenta. . · dezvoltarea spiritului de sinteza si exprimarea capacitatii de analiza/sinteza în elaborarea de texte.în scrierea unor compozitii: 83% Se prefera lecturi: .literare: 73% . · capacitate analitica.pentru copii: 51% . · calitatea atentiei si controlul acesteia. În relatie cu bibliotecile.

cu coroana într-o mâna si cu câteva carti mici si subtiri sub brat. Extrageti din text cinci cuvinte: * Explicati întelesul acestora.. Realizati o compozitie de maximum 40 de rânduri pornind de la ideile textului de mai sus. urmarindu-se calitatea continutului si a limbajului utilizat.33 5.privelistea'' pomenita în text si un cunoscut peisaj românesc. Învatatorul clasei a IV-a.chestionarul solicita elevilor analiza unui text cu valoare literara si elaborarea unui comentariu pe marginea acestuia.42 5. Masurarea celor 10 variabile pe baza testului de mai sus s-a realizat dupa urmatoarea grila.'' (Marin Preda Morometii) Cerinte: 1.02 . iar premiul întâi la baieti.. pe care fiecare profesor evaluator a fost solicitat s-o respecte: Capacitate Asimilare/procesare Gândirea Inteligenta Atentia Originalitate Independenta Memoria Analiza Sinteza Vocabularul Clasa a III-a Fântânele 6. o scurta impresie despre . Se facuse foarte cald.35 5. * Realizati.32 7.56 5.99 Clasa a III-a Tisa Noua 6. Niculae zâmbea fericit. Învatatorii si învatatoarele îsi strigau premiantii.39 6.Voi striga catalogul! A spus învatatorul. Compozitia va fi apreciata.56 5.11 6.A început serbarea. * Indicati pentru fiecare un cuvânt cu înteles identic. precum si originalitatea acesteia. Corectarea a fost efectuata de catre institutoarea claselor. lui Moromete Niculae. am aplicat un chestionar. îsi sterse sudoarea. Copiii spuneau poezii. . în 5-6 rânduri. altul cu înteles opus si alt cuvânt cu înteles asemanator.76 5.Pentru verificarea celor de mai sus.12 5. domnul Teodorescu.98 5.87 8. într-un timp limitat la doua ore si în prezenta si sub supravegherea institutoarei.97 8. Învatatorul îi împinse pe copii în fata. ca sa spuna poeziile. Am dat copiilor urmatoarea cerinta: Se da textul: .91 6.31 5. 2.44 8.23 5. Veniti mai aproape! Premiul întâi la fete se acorda elevei Botoghina Irina.91 8.

22 calitatea lecturilor? TOTALCare sunt efectele lecturii asupra învatarii? 7.. flexibilizând proiectarea didactica si definind în acest sens pentru practica didactica premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic'' (MEC. am elaborat o modalitate noua de dobândire a capacitatilor/competentelor specifice limbii si literaturii române. Pe baza constatarilor exprimate.unitatilor de învatare''. . prin care aplic variabilele independente asupra subiectilor grupului experimental..organizate pe clase. elaborate sub coordonarea Consiliului National pentru Curriculum.1. · proiectarea programelor scolare în sistemul . modalitatea de evaluare si obiactivele proiectate. am utilizat unitatile de învatare (ca formula de organizare a continuturilor didactice). Observatiile de mai sus au fost . Care este viitorul lecturii? 6. Clasa de control a desfasurat programul scolar fara vreo interventie pedagogica.. .19 3. caietele de lecturi suplimentare au fost surse de identificare a progreselor elevilor la învatatura si lectura. care au indicat o apropiere valorica a celor doua clase. Apreciezi cantitatea sau7. O unitate de învatare are urmatoarele componente: Continuturi Obiective de referinta Activitati de Învatare Resurse Evaluare Am stabilit urmatoarea strategie experimentala. am conceput o cercetare. Ce este o unitate de învatare? Ghidurile pentru institutoare. CNC..Conceptul de unitate de învatare are rolul sa materializeze conceptul de demers didactic personalizat. 2000).sprijinite'' de interviuri de grup. Asemenea dialoguri au vizat sesiuni de conversatie cu urmatoarele probleme: Analiza . 4. · fiecare elev/student primeste tema. masuratorile indica valori apropiate ale claselor prin prisma categoriilor urmarite. provocându-se discutii libere.14 Dupa cum rezulta din observarea tabelului comparativ cu mediile pe clase si media mediilor.61 7. sau . despre lectura si rolul acesteia în învatare. · elaborarea unei bibliografii bogate pentru fiecare unitate de învatare din programa scolara/analitica. extemporalele si portofoliile. La clasa experimentala. recomanda organizarea învatarii disciplinelor scolare din Planurile de învatamânt pe baza unor proiectari efectuate în jurul unitatilor de învatare. situatiilor de instruire''.. Caietele de notite (. problematica.. bibliografia. adica învatarea s-a realizat prin metodele obisnuite (si variate) de predare a cunostintelor (informatii prelucrate).produselor'' elevilor a fost o alta modalitate de a sesiza impactul pe care lectura suplimentara îl are asupra progresului la învatatura al elevilor.jurnalul de lectura''). De ce citesti? Exprimarea 2.

Texte literare si non-literare 2. Analizând notarea testelor precum si caietele de lectura ale elevilor. Dialogul 4. Povestirea orala si scrisa 3. impresii.. precum si schimbului de volume. continut. Fiecare elev a fost initiat în tehnica documentarii si redactarii . Au fost elevi. cu grija pentru ordine. în timp ce pentru grupul experimental manualul a fost sprijinit de lecturile suplimentare recomandate. iar informatiile au fost înregistrate în . a rezultat ca elevii din clasa experimentala. deschideri spre alte lecturi ori liste bibliografice. au lecturat/consultat media de: . De la cuvânt la propozitie Unitatea de învatare a fost conceputa în conformitate cu prevederile programelor scolare. . Un numar însemnat de elevi si-a conceput . exprimata prin intermediul unitatilor de învatare. . definitii. idei. Pe parcursul semestrului. a. · formularea constatarilor (subiect.tratate.. manualul scolar a ramas principala sursa de lectura si comentarii. care au alcatuit portofolii din îndosarierea foilor ministeriale.file cu lista cartilor propuse spre lectura de institutoare sau pe care doreste sa le citeasca. personaje. Au început sa lecturez. cuvinte s.instructajul'' de început al institutoarei. Comunicarea orala. m-a deranjat ca. scheme. · evaluarea a constat din chestionari orale..'').pagina libera pentru comentariile institutoarei. Cartea.fila cu lista cartilor citite. idei derivate). asezate în bibliorafturi dupa criteriul tematic. exprimare si calitatea redactarii scrierii. majoritatea elevilor s-a implicat în redactarea unor . au elaborat planuri tematice si sinteze documentare. ghiduri etc. opinii (. Dupa .jurnalul de lectura''. cuvinte noi.note de lectura: · notarea reactiilor subiective. idei. cuvinte. jurnalui de legatura''.). · interactiunea cu textul (puncte de vedere. rigoare. sub forma de citate. consultarii lucarilor de referinta ... concepte. Pentru clasa de control (martor). Compozitia 5. a avut urmatoarea structura: . elevii din clasa experimentala au fost informati asupra noului mod de a învata.. . Care au fost principalele modalitati de actiune cu variabilele independente asupra grupului experimental? Dupa cum am afirmat.· orele de clasa/curs sunt rezervate consultatiilor individuale sau colective.unui jurnal de lectura''.. documentarii în biblioteca.. iar a doua coloana era completata cu consideratii personale. comentarii opinii critice.mi-a placut. Elevii au parcurs urmatoarele unitati de învatare experimentale (UI): Clasa a III-a 1. extemporale. care. caietul de notite al elevului va avea aspectul . sintagme de retinut. . dictionare. În consecinta. desene).jurnale de lectura'' atent elaborate. impresii. dupa opinia împartasita de noi în experiment. Comunicarea scrisa. Dupa colectarea cunostintelor din mai multe surse lecturate (texte din carti). · judecati critice. pe parcursul a jumatate de an calendaristic.jurnalul'' pe doua coloane: prima exprima consideratii preluate din text (rezumat. subiectii si-au organizat programul saptamânal pentru adunarea înformatiilor solicitate de programa scolara.''..

precum si anumite observatii asupra subiectilor au determinat acumularea urmatoarelor . pornind de la textul de mai sus.piese'' la portofoliul cercetarii: . cercetând fiecare camara. ocoli de vreo doua-trei ori. în decursul a doua ore. realizarea unor interviuri de grup. elevii ambelor clase au fost solicitati. analiza produselor elevilor. 1. fiecare coltulet ce-i aducea aminte cele trecute.. grajdul în care gasise calul.basm) Cerinte: 2. cata sa-si aduca aminte cât erau odata de luminate aste palaturi si cum si-a petrecut copilaria în ele. sa raspunda urmatoarelor cerinte: Se da textul: . Scrieti o compunere libera.Pentru verificarea capacitatilor dobândite. Vazând palaturile darâmate si cu buruieni crescute pe dânsele. Înlocuiti zece cuvinte la alegere si explicati modificarile de continut si de limbaj produse în text Aplicarea experimentului. ofta si..'' (Tinerete fara batrânete si viata fara de moarte . se pogorî apoi în pivnita. cu lacrami în ochi.

Consemnarea datelor si informatiilor sub forma lor primara si . ordonare. depilda.99 6-6. 150-200 pp.situatii statistice privind notarea semestriala a elevilor.99 5-5. 150-200 pp.99 3 8-8. situatia pe clase a evolutiei calificativelor generale rezulta urmatoarele curbe valoric .. . . 100-150 pp.99 7-7.99 8-8. 100-150 pp. Analiza datelor experimentale a evidentiat relatia cu numarul de pagini lecturate au evidentiat ca exista o relatie direct proportionala între media la disciplina limba si literatura româna si numarul de pagini lecturate.produsele elevilor'' (caiete de lsectura.raspunsurile la interviul de grup. pagini Clasa 0 0 1 2 4 3 experiment Abaterile de la distributia oarecum fireasca a notelor confirma dinamismul si trasaturile individuale de personalitate a membrilor grupului selectat. 10-30 pp. Am elaborat tabele sintetice pentru clasa de control si clasa de experiment: Note Clasa 4..99 0 5-5.bruta'' a fost supusa unei analize statistice si pedagogice. pagini Clasa control 3 2 3 3 4 2 Note 4.99 1 7-7.99 4 10 2 control Numar de Pâna 10 pp. . Peste 200 pp. În activitatea de clasificare.notite analitice privind .99 2 6-6. . portofolii. 50-100 pp.. Peste 200 pp. extemporale etc.chestionarele cu itemi pentru elevi.99 5 9-9. 10-30 pp. comparare si interpretare a datelor înregistrate în portofoliu s-au urmarit corelatia dintre învatarea explicita ( cu participarea si implicarea efectiva a cadrului didactic în procesul de învatare) si învatarea implicita (cu implicarea discreta si asistata a cadrului dsidactic în activitatea de învatare).99 10 Clasa 0 0 1 1 1 3 4 experiment Numar de Pâna 10 pp. Luând.jurnalele de lectura ale elevilor.99 9-9.). Tabelele sintetice evidentiaza gruparea elevilor cu medii apropiate si a celor cu numar apropiat de pagini lecturate. 50-100 pp.

modalitatile de îmbogatire si nuantare a acestuia. se impune sustinerea si promovarea unui stil de învatare bazat pe lectura intensiva. Lectura suplimentara contribuie la formarea culturii generale. cutezanta memorie. ambitie. Lectura este un proces care determina stimularea personalitatii. la un nou tip de relatie cu cartea si textul. coerenta. libertate de optiune. În cazul nostru. creativitate si cooperare. asumata si sistematica. rezultatele la învatatura obtinute de subiectii clasei experimentale sunt destul de îmbunatatita fata de clasa martor. la o deschidere spre o viata intelectualizata. Trebuie sa remarcam înca alte înzestrari ale personalitatii: rigoare. autonomie. deprinderi analitico-sintetice. disciplina. . Urmatoarele concluzii au rezultat la finalul lucrarii: o limbajul elevilor constituie o componenta de baza în dezvoltarea si nuantarea vorbirii si a stapânirii structurilor de comunicare. am vizat importanta formarii capacitatii de utilizare a vocabularului în comunicare. CONCLUZII Finalitatea unei lucrari de licenta este sa constate si sa amelioreze efectele pe care demersul didactic îl are asupra învatarii elevilor în clasele primare. De aceea.În concluzie.

în primul rând pornind de la limbaj. clarificarea sensului sau întelesului. prin Programa scolara de Limba si literatura româna. de didactica si de continuturi specifice limbii române. citire si scriere. vizeaza traseul de formare de la curriculum la evaluare. pentru achizitionarea cunostintelor despre oameni. antonime si cuvinte polisemantice. elevii deprind elemente de comunicare prin limbaj. am adoptat metode deductive. În consecinta am abordat atât probleme de metodologie. Cartile reproduc sentimente umane si sugereaza . viata realitatea înconjuratoare. Am urmarit ca aceasta lucrare de licenta sa reprezinte un ghid metodologic de formare si dezvoltare a vorbirii în general si a limbajului în special. Concluziile mele se opresc la fenomenul consecintelor lecturii extrascolare : elevii deprind obiceiul. morfologie. abilitati de ascultare. de aceea în analiza limbajului. dupa modelul adultilor. la îmbogatirea vocabularului. are rolul de a forma si dezvolta gustul elevului pentru citit. Acestea vor fi temeiuri pentru clasele urmatoare de a analiza limbajul sub aspectul sau semantic. sa aiba îndemnul spre autoinstruire. lectura contribuie la formarea capacitatii de comunicare. are continuturi care au menirea de a asigura nuantarea limbajului elevilor si dezvoltarea lui în mod progresiv. toate contribuind în egala masura la dezvoltarea limbajului. o în ciclul de achizitii fundamentale. ca prin intermediul lecturii. elevii utilizeaza un limbaj intuitiv. pe baza modelului comunicativ-functional. sintaxa. paronime. exercitiilor si antrenamentelor privind educarea si nuantarea limbajului. vorbire. o învatarea si educarea limbajului se realizeaza. capacitati pe care le urmareste institutoarea în învatarea de catre elevi a limbii si literaturii române. o pentru dezvoltarea limbajului exista o anumita strategie de învatare a cuvintelor noi. cu structuri de comunicare însusite ad-hoc. la formarea educatiei estetice. o am abordat o atitudine metodologica de natura curriculara. spre o educatie permanenta. o Curriculum National. pornind de la un text literar sau nonliterar. pornind de la text si ajungând la semantica cuvintelor. asa cum este surprins el în Curriculum National. Textele sunt modele de vorbire si scriere. o asemenea strategie cuprinde urmatorul algoritm: inventarierea cuvântului sau expresiei verbale. ca activitate dar si ca competenta. utilizarea în alt context decât cel din care a fost selectat. o am acordat suficient de multa importanta strategiilor de învatare. în scoala. Lectura. o componentele limbii se refera la fonetica. o în scoala. în sensul ca lucrarea mea de absolvire. bazându-se pe investigarea textelor. o limbajul trebuie dezvoltat si nuantat sub toate componentele limbii.o formarea deprinderilor sistematice de vorbire începe în ciclul de achizitii fundamentale. spre autoeducatie. omonime. In acelasi timp. adica la nivel de sinonime. stilistica.

un rol formativ.Ce voi fi? l-am întrebat pe tata. ci o modalitate de petrecere placuta a timpului liber. Lectura asigura permanenta educatiei permanente. cinste. fermitate. Gaseste sinonime pentru cuvintele subliniate în textul de mai sus. marcând întreaga devenire a copiilor. pasiunea pentru citit. Însa lucrul cel mai minunat E sa-nveti sa fii întâi de toate.. Da un titlu potrivit textului! 4. CE MESERIE ÎMI ALEG? . clasa a II-a FIsĂ DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ CE VOI FI? 1. precum si calitati ca prietenie. . OM ADEVĂRAT! Vorba lui în gând înca-mi rasuna si ma-ntorc la sfatul sau mereu: Zilnic am sa fac o fapta buna. Explica întelesul expresiei . apoi ordoneaza-le pentru a alcatui un text. obiectivul educational al institutoarei este de a forma elevilor dragostea pentru lectura. Prin citire. Lectura suplimentara îmbunatateste capacitatea de exprimare verbala a elevilor. sacrificiu. Alcatuieste propozitii cu acele cuvinte pe care le-ai descoperit dupa ce ai completat rebusul.om adevarat''. iubire. ANEXA 1 Aplicatie: Fisa de evaluare. Citeste cu atentie poezia! Îti va ajuta la dezlegarea rebusului. Activitatea de lecturare. omenie.modele de comportament. curaj. Iata pentru ce îndrumarea si controlul lecturii suplimentare are efecte pozitive. 2. Ţine minte. Numai trezind interesul pentru lectura elevii vor simti o atractie permanenta pentru cititul cartilor. elevii cunosc o noua lume. pentru largirea orizontului de cunoastere si cultural. interesanta. 3. 5. Alcatuieste doua propozitii în care cuvântul minte sa aiba sensuri diferite. În concluzie.Multe meserii sunt inventate. Intreaga evolutie a elevilor în scoala si din viata depinde de masura în care stim sa utilizam acest instrument de activitate intelectuala ca forma de autoinstruire si autoeducatie. Ca sa ajung un OM ca tatal meu. constituie nu numai o forma de intelectualizare. Ce meserie sa-mi aleg? Tata a zâmbit privindu-mi fata si mi-a zis domol sa-l înteleg: .

nea. • Se dau silabele : soa. ver. nat. • ALFABETUL MORSE .analiza fonetica a cuvântului. nin. va. b) sa formeze propozitii cu cuvintele ibtinute. reverse. ra. Face haine 6. • Se dau literele : a. Cerinte : a) sa formeze cuvinte din silabele de mai sus ( soare. u. b) compunerea de cuvinte din silabele alcatuite. se. ra. soa. n. Scoate carbune din mina 7. Te învata la scoala 5. s. re. pri. . e. vara..elevul desparte cuvântul în silabe si se marcheaza cu o linie fiecare silaba : ma-si-na. senin. Conduce autobuzul 3. Cerinte: a) compunerea de silabe formate din doua litere. Meseria recomandata în poezia de mai sus 2. ANEXA 2 JOCURI DIDACTICE : • ROBOŢII . va. se. Piloteaza avioane AI FOST SUFICIENT DE ATENT sI AI RĂSPUNS CORECT CERINŢELOR FORMULATE? BRAVO AI OBŢINUT CALIFICATIVUL. elevul pronunta fiecare sunet : s-c-o-a-l-a. r. ninse. m. c) formularea cât mai multor propozitii din cuvintele alcatuite. c.Definitii: 1. se. i. Ia banii la supermarket 4. verde. semanat) . primavara. de.

• LITERA SE PLIMBĂ : cana. cara. IGANA. casa. Apoi. hoata . OsCOC. sireata. • Ce cuvinte obtineti prin adaugarea unei litere înaintea cuvântului nou format ? ac ac rac tac arac atac sarac iatac • Se dau literele amestecate : TARA. . am folosit exemplele gresite.vulpe .? .optional Unitatea de învatare: Traista cu basme si povesti . acestea dau numele unor pasari domestice. • Spuneti cât mai multe cuvinte ale caror silabe formeaza alte cuvinte cu sensuri diferite : do-sar . greseli pe care elevii le observa si le corecteaza : Mama face ghem de prune. ia_na.veverita ANEXA 3 PROIECT DIDACTIC Clasa : I. • Adaugati litera care lipseste din cuvant si rostiti cuvântul : ca_te. folosind aceeasi legatura. vicleana. cala. a II-a. • Cine stie mai multe despre. veti gasi si cuvântul care lipseste din cea de-a doua pereche : avion peste ceai supa sare zahar aer ? ceasca ? sarat ? • Pentru constientizarea folosirii corecte a grupurilor de litere. Puse în ordinea corecta. RUCNAC. a III-a. cas-ca-val.roscata. bal-con . va_za. codata. ha_ta. a IV-a Obiectul: Literatura pentru copii . Pisica se joaca cu un gem de lâna. • În fiecare oval aveti câte doua perechi de cuvinte. SÂCĂG.

cvintetul. Modalitatea de desfasurare: în pereche si frontal Metode si procedee : conversatia euristica. . observatia.sa prezinte textul literar . munca independenta. carioci. problematizarea. .sa completeze corect propozitiile si schemele date.organizarea clasei .prezentarea unor papusi confectionate din lâna care reprezinta personajele povestii. .dezvoltarea interesului pentru lectura Obiective de referinta : . AVANPREMIERA a) . exercitiul.sa formuleze întrebari si raspunsuri în legatura cu textul studiat . .dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa .Subiectul : Punguta cu doi bani Tipul lectiei : de fixare si sistematizare Obiective cadru : .sa compuna poezii scurte în legatura cu continutul povestii. jocul didactic. . fise de munca independenta. . b) .pregatirea materialelor necesare lectiei. brainstorming-ul.sa înteleaga continutul textului studiat .La ce te gândesti când spui cuvântul .sa gaseasca cuvinte rimate. eseul. . I. ciorchinele.sa rezolve corect exercitiile si jocul matematic .stimularea capacitatii de receptare a textelor literare . .captarea atentiei: . cocos''? . munca în pereche. Suport si resurse : papusi. diagrama Wenn.. planse.

25 = C 30 + 23 . CONCENTRARE sI REVIZUIRE Fisa 1.Rezolvati urmatoarele exercitii: N8-5= A 10 + 4 + 4 = B 70 + 20 = U 25 + 5 = P 47 .Elevii vor rezolva independent fisa : a) .II.25 + 5 = I 96 .45 = . .3 = G 69 + 10 = D 55 + 24 = Ţ 35 + 45 = O 30 .

-. o propozitie din 4 cuvinte si un verb la gerunziu) . (raspunde.-. IV. Punguta cu doi bani'' în urma ascultarii povestii la casetofon.-.-. elevul numit cu declansarea jocului arunca mingea si formuleaza o întrebare pentru elevul care o prinde.-. ANUNŢAREA TEMEI sI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE Exercitii explicative asupra continutului povestii .b) Scrieti litera de la fiecare exercitiu deasupra rezultatului corespunzator de mai jos pentru a afla numele unui personaj din povestea vizionata ora trecuta. -.-.-. Elevul raspunde la întrebare.adjective (hoinar.-.. III. bucuros) .-.I.-. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII a) elevii trebuie sa completeze diamantul (doua verbe. 2. insistent.-.-.propozitia din 4 cuvinte ( Cocosul gaseste doi bani) . interogheaza) 1. arunca mingea altui coleg punându-i o alta întrebare.-..-. gaseste) . trei adjective.verbe (cauta.verbul la gerunziu poate fi înlocuit cu cuvântul .-22 30 3 79 30 80 18 50 30 79 10 51 90 18 3 51 . arunca.verificarea fisei prin rezolvarea frontala la tabla .A.personaj'' b) METODA R. .

Acesta raspunde la întrebare si jocul continua pâna la epuizarea întrebarilor sau a timpului stabilit la început... 4.... Care este rolul fiecarui personaj? e)Se lucreaza în pereche urmatoarea diagrama.. înselat) Mos .. Elevul care nu stie raspunsul sau sa puna întrebarea iese din joc.(cocos.3. ......... umblat.. tantos) d) Ciorchinele : Spuneti însusiri care îl caracterizeaza pe cocos. invidioasa) Plecat ..(frumoasa. Ce avea baba ? Dar mosul ? Ce i-a facut mosul cocosului ? Ce a gasit cocosul pe drum ? Cine i-a luat punguta ? Unde l-a aruncat vizitiul pe cocos? Cum a scapat cocosul din fântâna? Ce i-a adus cocosul mosului? Ce a facut baba cu gaina ? Ce a gasit pe drum ? Ce a ouat gaina ? Ce i-a facut baba ? Fisa 2 c)Gasiti cuvinte care sa rimeze cu cele date : Acasa ......(cautat.

baba sau gaina..Aprecieri generale si individuale. cocos si scrieti-le în primul cerc si pe cele care se potrivesc babei în al doilea cerc : Zgârcita oua Urâta avere Bun boi Sarac rea Invidioasa margica Se lucreaza frontal : Exista trasaturi care sa fie comune celor doua personaje ? Scrieti-le în spatiul în care cele doua cercuri se intersecteaza : (saraci) f) Eseul de cinci minute. .'' VI. Fiecare elev se va confrunta cu colegul de banca pentru a obtine o poezie.. .De acasa a plecat De acasa a plecat si prin lume a umblat si gaseste o punguta O margica a gasit Dar boierul cu caruta Pe baba n-a multumit Ia cocosului punguta.tema pentru acasa : .Alege personajul îndragit din poveste si deseneaza-l .Cocoselul alungat . EVALUAREA Compuneti o poezie de cinci versuri despre cocos. BIBLIOGRAFIE .oral Daca ati întâlni-o pe baba sau pe mos.Alegeti cuvinte care sa-i caracterizeze numai pe mos. ÎNCHEIEREA .'' De aceea a murit. mos. Apoi fiecare pereche se va confrunta cu o pereche vecina. v-ar placea sa fiti prieteni cu ei ? De ce ? Ce întrebare i-ati pune ? V.

Editia a III-a revazuta si adaugata.Introducere în teoria lecturii. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 1995. Cluj-Napoca. nr. îndrumare.Curriculum National. Chiscop Liviu . Dutescu. Arad.Cercetarea psihopedagogica. Ilica Anton . Craiova. 2001. Deva. Ilica Anton . Ilica Anton. Arad. 8. Iasi. Iasi.Dezvoltarea gândirii critice si învatarea eficienta.1.Asupra Curriculum-ului Educational. 2000. 2006. Ardelean Adina. Editura Gheorghe Tabacaru. 15. Editura Eurostampa. Ardelean Alina .2000.Gramatica de baza a limbii române. A II-a. ord. Timisoara. Cucos Constantin . Alexandru Gheorghe. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. 1998. 2. Editura Polirom. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Spiru Haret. Editura scoala vremii. 11. Editura Casa Cartii de stiinta. Editura de Vest.Ipostazele învatarii limbii si literaturii române. 2004 17.Didactica generala si didactica limbii române si a lecturii. 14. Bucuresti. Iasi. Ion . 2004. 20. Crisan Corneliu . Herlo Dorin . Mos Pavel. Editura UAV.Lecturi literare pentru ciclul primar. Iasi. 7. Herlo Dorin . Editura Napoca-Star.Educatie si învatare. Ion . Goia Vistian . 18. Cozma Traian .Metodologie Educationala. 5. Ed. Editura Polirom. Arad.Pedagogie.. 2002.Metodologia cercetarii experimentale. M. Nicola Ion . 12. 4263 / 1998. Editura Albatros. Editura Tipomur. N.Psihologie generala.Psihopedagogie. valorificare). sincan Eugenia . Cerghit Ioan . Arad. 16. Cosmovici Andrei . 1997. 10. . 1993. Timisoara.Didactica limbii române si a lecturii. Mos Ana. 1995. Editura Emia. Bocos Musata -Instruirea interactiva. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Metodica predarii limbii române în învatamântul primar. Cosmovici Andrei. E. 2007. Editura D.Metode de învatamânt. 6. Coteanu Ioan .1996. Dumitru Al. Arad. Editura Polirom. 3. 1997.Lectura suplimentara a elevilor (organizare. Cluj-Napoca. 2001. Dragan Ion. Bucuresti. 2002. Dumitru Al. 9.1999. 2005. Cornea Paul . Bacau. x x x . 4. 13. 19.

Editura Presa Universitara Clujeana. Mihut Lizica . Editura Aramis.Pedagogie. 2000. Culegere de exercitii pentru clasele I-IV. 1998.Filozofia comportamentului la perspectiva psihologiei transversale. 23.Pedagogia lecturii. 22. 27. 2001-2002. . Bucuresti. Bucuresti.Metodica învatarii limbii române în ciclul primar. DECLARAŢIE Subsemnata. Arad. Ionescu Miron . 1996. Teodorescu Iulia . Homenco Adriana . Kelemen Gabriela . Editura Cluj Napoca. Exercitii de limba româna pentru ciclul primar. 34.Demersuri creative în predare si învatare. Schwartz Gheorghe . Homenco Adriana. 31. Iucu Romita . în corpul lucrarii si în note. Editura Ankaron. . Iasi. 28. Pârvulescu Letitia.Limba noastra-i o comoara. Editura Nemira. 2003 25. Cluj-Napoca. Arad. Molan Vasile. 30. Mitiuc I. 29. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. dezvoltarea si educarea limbajului în învatamântul primar.Educatie si curriculum. ClujNapoca.Comunicare. Penes Marcela . la specialitatea limba si literatura româna.Corectitudine în vorbire si scriere-Limba româna. Bucuresti. Moldovan Olga. Editura Petrion. Editura Eurostampa. Editura Dacia. Editura Universitatii Aurel Vlaicu.Copilul cu dificultati de învatare. 1991. 2006. 32. nu a fost plagiata. iar la întocmirea ei nu am consultat alte izvoare si materiale în afara celor mentionate la Bibliografie. 2007.Psihologia adolescentei si vârstei adulte. 2007. Editura Mirton.Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburari de limbaj. Arad. 2003. 2000. 33. Bucuresti. 24. Editura Credis. declar pe propria raspundere ca lucrarea intitulata: Formarea. Ungureanu Dorel . Ilica Anton . 1999. Timar Balas Dana . 2005.21. Arad. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Editura Universitatii Aurel Vlaicu. Ilica Anton. 1998. 26.Instructie si educatie. îmi apartine în întregime. Metea Alexandru . Timisoara. Ionescu Miron .Gramatica limbii române de la A la Z. Timisoara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->