Nota : aceasta pagina se adreseaz utilizatorilor curio i care vor sa cunoasca detaliile de calcul si presupusele preturi pentru acest

studiu. Utilizatorul grabit ii va fi suficient sa citeasca pagina cu rezultate. Ipotezele : y Am folosit pentru calcule doar performantele si preturile care corespund unui m de izolant. y Puntile termice datorate capriorilor si legaturile capriori-izolanti nu au fost luate in considerare. Ele pot fii importante in cazul in care realizarea e facuta prost. y Cantitatile fizice din fiecare material (rezistente termice, volume, calduri specifice, conductivitatea termica), au fost obtinute plecand de la sursele de informatie [2] si [3] si de la fabricantii de materiale. y Volumul vatei de piatra in vrac corespunde cu valorile de instalare in insuflarea mecanica. y Volumul vatei de celuloza corespunde cu valorile de raspandire manuala. y Doar izolantii au fost luati in considerare pentru analiza. Tigla, dalele, etc, nu au fost luate in considerare. Metode de calcul 1. Rezistenta termica a unui complex de izolare este suma rezistentelor termice a fiecarui strat al sau. 2. Timpul de transfer (sau defazajul) unui complex de izolare este suma timpilor de transfer a fiecarui strat al sau. (timpul de transfer calculat dupa formula disponibila la [2]). Insumarea timpilor de transfer a fiecarui strat constituie o metoda de calcul aproximativa dar suficient de precisa pentru aceasta analiza. Este de notat ca timpul de transfer obtinut este destul de proportional cu diminuarea variatiilor de temperatura exterioare oferite de perete si exprimata pe o scara logaritmica (produce diminuarile fiecarui strat al peretelui conform cu [1]). Pentru a falicita analiza, performantele diminuarii / defazajului au fost, deci, bazate pe singurul lor timp de transfer, mai usor de calculat. 3. Spre deosebire de analiza noastra asupra peretilor, capacitatea termica pe unitatea de suprafata (utilizata ca indicator de inertie) nu a fost luata in considerare deoarece izolantii au o capacitate termica redusa in comparatie cu blocurile din placi construibile sau cu lemnul masiv. Din acest motiv si totodata spre deosebire de analiza noastra asupra peretilor, notiunea de confort sezon nu apare aici. 4. Fiecare valoare a fost transformata in functie de 20 ( dupa regula de 3 ), astfel incat cea mai buna analiza a noastra obtine procentul de 20/20. 5. La valorile precedente au fost aplicati coeficienti pentru a determina indicatorii de confort iarna, in mijlocul sezonului si vara. Acesti coeficienti au fost alesi dupa cum urmeaza: Calitate Confort iarna Confort vara Rezistenta termica (izolare) 100 15 Timpul de transfer (amortizare) 0 85 Total 100 100

6. Indicatorii au fost tramsformati a fost transformata in functie de 20 ( dupa regula de 3 ), astfel incat cea mai buna analiza a noastra obtine procentul de 20/20.(in fiecare categorie).

Cum se calculeaza consumul?

In toate reglementarile tehnice consumul este calculat in energie primara (Ep) si nu in energie finala (Ef). Energia primara este prima forma de energie disponibila direct din natura: lemn, carbon, gaz natural, petrol, vant, radiatia solara, energia hidraulica, geotermica Energia finala livrata consumatorului pentru consumul sau final (benzina la pompa, energia la domiciliu ). Energia primara nefiind adesea folosita direct, este obiectul transformarilor: rafinarea petrolului pentru a obtine benzina sau motorina, arderea carbonului pentru a produce electricitate intr-o centrala termica. Consumul de energie primara EP ia in considerare pierderile energetice dupa producerea si transportul energiei catre locul sau de consu final. In cazul electricitatii EDF, trebuie produsi 2580 W in entrala pentru a furniza 1000 W catre consumator. Prin urmare 1 kW EDF la contor = 2,58 kW Ep. Energia finala este , deci, adesea un multiplu de energie primara (n), in functie de timpul de energie. Rezumat: Energia finala = cantitatea de energie consumata (gasita pe contor) Energia primara = cantitatea de energie consumata + cantitatea de energie necesara pentru producerea acestei energii Coeficientii de transformare: Ep = n x Ef o gaz : n=1 o petrol : n = 1 o electricite : n = 2,58 o lemn : n = 0,6

Comparatie intre diferitele norme de constructie: RT 2005, HPE, THPE, BBC Effinergie
RT2005 este norma minima obligatorie. Plecant de la aceasta sunt disponibile urmatoarele norme: HPE (Inalta performanta a mediului) : 10% din energie consumata in minus in raport cu RT2005, THPE (Performanta foarte inalta a mediului) : 20% din energie consumata in minus in raport cu RT2005, BBC (Constructie cu consum scazut): 60% din energie consumata in minus in raport cu RT2005, BBC -Effinergie : eticheta franceza pentru constructia certificata BBC. Este obtinerea etichetei ce permite obtinerea creditului fde impozit BBC. Le BBC asa cum este descris mai jos va fi, probabil, baza viitoarei reglementari termice, RT2012, care va fi norma obligatorie aplicabila incepand cu anul 2012 pentru toate locuintele noi. Urmatorul tabel ofera un rezumat al elementelor de luat in considerare pentru obtinerea unui nivel de performanta dat. RT 2005 Obligatorie dupa 2006 Nemasurata Nemasurata -190 kW hep/m.an 1300 / an HPE Nemasurata < 3,0 m/h.m (est.) - 10% THPE Nemasurata < 2,5m/h.m (est.) - 20% BBC - Effinergie obligatorie* in 2012 <25 kW h/m. an estimativ < 0,6 m/h.m - 60% 50 kWhep/m.an 375 / an

Nevoia de caldura Etanseitate la pierderile de aer Reducerea de pierderi de energie Consumul maxim de energie Factura medie

170 kWhep/m.an 150 kW hep/m.an 1150 / an 1000 / an

(* In plus fata de aceste criterii, obtinerea etichetei BBC ia in considerare alte doua elemente : - SHON = 1,2 x SHAB la maxim - Nu putem deduce ca 12 kWhep/m de SHON / an pentru ijnstalarea de panouri fotovoltaice. ) Cu toate acestea, aceste valori sunt ajustate in functie de locatia geografica a constructie. Astfel, parametrii luati in considerare sunt zona climatica si altitudinea. De exemplu, pentru zona climatica, se aplica coeficientul pentru consumul tinta.

Regulile care trebuiesc respectate in constructie

Constructia unei cladiri cu consum scazut trebuie sa respecte anumite reguli: Designul compact: cu cat mai mult casa arata ca un cub, cu atat mai putin exista suprafete de perete sau de acoperis care sa fie surse de pierdere. Suprafata locuibila suficienta: toate calculele sunt facute in raport cu m. Cu cat exista mai putini metri patrati locuibili, cu atat mai mult calculele sunt defavorabile. Limitarea puntilor termice:puntile termice sunt zone de intersectie din toata constructia (conexiunea perete-podea, conexiunea fereastra-perete, etc.). Aceste punti trebuie sa fie tratate cu mare atentie pentru a evita pierderile. Etanseitate la scurgerile de aer: Scurgerile de aer genereaza cele mai mari pierderi de energie, care se evita prin plasarea unei folii antivapori. Pentru a obtine eticheta Effinergie, un control este OBLIGATORIUpentru testul Blower Door (pus sub presiune de o cladire cu un dispozitiv de presurizare). Caldura solara pasiva: este raportul natural de caldura prin orientarea Sud si optimizarea ferestrelor. Deschiderile mari trebuie sa se afle cat mai la Sud posibil, cu geam dublu pentru a lasa caldura sa intre. Ferestrele la Est si la Nord trebuie sa aibageam cu triplu strat, oferind o protectie mai buna. Ventilatia optimizata :obiectivul este de a innoi aerul din casa, pentru a avea mereu un aer nepoluat, limitand pe cat posibil pierderea de aer cald deja present in casa, si nelasand sa intre aerul rece decat cat este necesar. Reducerea costului de productie a Apei Calde Sanitare : producerea de aer cald este cea mai mare sursa de consum de energie dupa caldura..Obiectivul este, deci, de a o optimiza. Dispozitivul anti-inghet automatizat in caz de urgenta : sistemul de incalzire trebuie sa permita mentinerea in orice moment a unei temepraturi interioare superioara a 14, chiar si fara o prezenta in casa. Deci, doar soba pe lemne nu este suficienta. Confort vara : confortul vara se masoara dupa temeratura cea mai ridicata obtinuta in ziua cea mai calda din an.Valoarea depinde de regiune.Sistemul de aerare naturala, capacitatea de absorbtie naturala a caldurii din pereti si izolatia permit atingerea performantelor necesare.

Care sunt performantele pentru o Casa cu Consum Scazut ?

Valorile necesare pentru a indeplini norma BBC sunt indicate in tabel in prima parte : Nevoia de caldura (< 25 kWh/m.an) :corespunde nevoilor necesare in caldura pentru a compensa pierderile naturale de caldura in cladire, mentinand in acelasi timp o temperatura interioara confortabila. El se noteaza cu coeficientul U. Etanseitatea scurgerilor de aer (< 0.6 m3/h.m) Consumul maxim de energie (50 kWhep/m.an): acesta este consumul maxim luand in considerare caldura (U), ventilatia, climatizarea, apa calda sanitara, iluminarea...

Cum se calculeaza nevoia de caldura ?

Prima etapa consta, deci, in calcularea nevoilor de caldura plecand de la valoarea lui U. Coeficientul U (exprimat in W/m2.K) reprezinta un coeficient de pierdere medie a cladirii : Pierderile din ziduri (pereti, podele, acoperisuri, goluri). Pierderi din legaturi (puntile termice ale podelelor, ziduri despartitoare ...). Temperatura interioara de confort (exprimata in C) : Rezidential = temperature de 19

Pentru a calcula valoarea U a unei cladiri se realizeaza urmatoarele etape: 1. Se descompune cladirea in ziduri (perete, podea, plafon, etc.). 2. Se descompune fiecare zid luand in considerare fiecare material utilizat si grosimea sa (in perete, 20 cm de vata de sticla,o placa de rigips de 16 mm, etc.). 3. Se calculeaza rezistenta termica a fiecarui material din zid. Fiecare material are propriile sale caracteristici de isolare (conductivitatea termica lambda).Secalculeaza rezistenta termica a fiecarui material din zid prin impartirea conductivitatii sale la grosimea (e) materialului utilizat. Se obtine rezistenta termica a materialului R =e / . 4. Secalculeaza rezistenta termica a zidului complet. Este suma R-urilor, la care se aplica un coeficient de pierdere (se ia in considerare rezistenta de suprafata RS). 5. Se afla valoarea U pentru fiecare zid (U=1/R).

Care sunt solutiile si performantele actuale in proiectele Effinergie ?

Ce produse si echipamente sa alegem ?

Cum am vazut in partea a doua, norma BBC limiteaza nevoia de caldura la 25 kWh/m.an. Consumul maxim de energie primara autorizata de norma este de 50 kWhep/m.an. daca nevoia de caldura reprezinta efectiv 25 kWh/m.an (poate fi inferioara daca fiecare zid a fost otimizat), ne raman, deci, 25 kWh/m.an de energie consumabila pentru toate celelalte aparate. Ca o reamintire, trebuie sa luam in considerare consumurile urmatoare : ventilatia, climatizarea, apa calda sanitara, iluminatul, auxiliarele( stiind ca auxiliarele pot fi singure reprezentate de la 5 la 10 kWhep/m.an).

Cum sa alegem materiale bune pentru acoperirea unei cladiri ?

Dincolo de toate principiile de constructie descrise mai sus, punctele de urmat sunt simple : 1.Trebuie sa fie crescuta grosimea izolantilor. Performantele diferitelor izolatnti, ecologici sau nu, sunt aproximativ identice. Cele mai bune performante sunt atinse de catre poliuretan si polistiren. Vata de sticla mentine cea mai buna performanta termica dintre izolantii traditionali cu =0 ,032 pentru vata de sticla de mare densitate. 2. Calitatea ferestrelor este un element cheie. Un geam dublu bun obtine o performanta de Uw=1,2, un geam triplu bun, o performanta de Uw=0,9. Tot ceea ce ramane este alegerea echipamentului potrivit.

Ce echipamente sa alegem ?
Marile familii de echipamente sunt: Caldura Ventilatia Producerea apei calde O sigura certitudine: consumul fiecarui echipament fiind calculat in energie primara (Ep), electricitatea necuplata la un sistem de tip PAC (pompa de caldura) sau solar este interzisa pentru caldura si productia de apa calda! In sfarsit, alegerea echipamentelor depinde, desigur, de performantele atinse, dar in mode egal de bugetul disponibil. Este destul de usor de atins performante inalte cand casa este supra-echipata, Desigur, costurile sunt, apoi, pe masura.Problema este, deci, de a echipa bine casa la un cost mediu.

VMC -ul
Poate fi cu flux simplu sau dublu. Daca este cu flux simplu este necesar hygro-B cu un randament superior a 80%. O VMC cu flux dublu inseamna dubla investitie dar este mult mai eficae. Principiul VMC cu flux dublu este de a incrucisa aerul cald care iese cu aerul rece care intra. Pierderea de caldura este, apoi, diminuata.. Se considera ca VMC cu flux dublu aduce o diferenta in jur de 4 - 5C.

Caldura
Pentru caldura, constrangerile sunt numeroase: 1. Electricitatea este interzisa, cum s-a explicat deja. 2. Dispozitivul anti-onghet este obligatoriu (temperatura minima este de 14 in fiecare camera). 3. O reglare de temperatura trebuie sa fie posibila camera cu camera. Toate aceste constrangeri limiteaza, deci, posibilitatile. Mai multe posibilitati sunt disponibile, deci, la Cladirea cu Consum Redus. Posibilele solutii sunt: Instant pe gaz Instant pe gaz prin condens Pompa de caldura (PAC) Soba cu peleti. Fiecare sistem prezinta avantaje si dezavantaje. Doar un studiu al cladirii (suprafata, numar de locuitori, locatie geografica) poate aduce un raspuns adecvat.

Apa calda sanitara

Ca si pentru caldura, raspunsul este departe de a fi evident, in ciuda unui consens larg asupra incalzitorului de apa solar. Intr-adevar, fiecare sistem are un dezavantaj major. Incalzitor de apa solar: acesta este raspunsul care revine cel mai des pentru diferite motive. Primul motiv este productia ecologica, deoarece este alimentata de energia solara. Intr-adevar, incalzitorul de apa solar prezinta de asemenea si un anumit numar de inconveniente. La latitudinile noastre, el nu poate functiona in regim complet decat 6 luni pe an. In restul timpului, va fi inlocuit de pompa de caldura sau de energia electrica. In plus, el trebuie sa mentina o temperatura de 40C pentru un recipient de minim 170 de litri. In cele din urma, un auxiliar electric este indispensabil. Alternativa este inclazirea in pereti. Nu e nevoie de un auxiliar care consuma extrem de putin si nu necesita existenta unui recipient (fara spatiu pierdut si fara energie folosita pentru nimic). Are dezavantajul de a functiona cu combustibili minerali (gaz) si nu aduna aderarea la miscarea ecologista.Are in mode egal si avantajul de a fi ieftin la instalare.