Fisa de documentare PIATA MONETARA Piaa monetar mpreun cu pieele de capital i valutar (financiar) reprezint economia simbolic i opoziia

cu pieele factorilor de producie i a bunurilor de consum care formeaz economia real. Pe piaa monetar se tranzacioneaz ca obiect de negociere ntre subiecii cererii i subiecii ofertei, o marf cu totul special: banii n formele specifice de manifestare: bilete de banc (bancnote) moneda divizionar, bani scripturali i/sau alte insemne folosite ca instrumente de plat, de depozit tezaurizare, instrumente de credit bancar i/sau comercial:CEC-uri, cambii, conosamente, scrisori de credit (denumite generic titluri de credit, efecte de comer, hrtii de valoare). Functiile banilor: Piaa monetar reprezint o piaa reglementat i bine supravegheat de un organism central de autoritate profesionist, public i care nfptiuiete exigenele unei politici monetare sntoase i echilibrate. Banca Naional (denumit n alte ri i Banca Central) este subordonat de regul puterii legislative, cea mai nalt structur a puterii ntr-un stat tocmai pentru a nu suporta influene nefaste din partea unor structuri de interese (de grup, partid sau cast profesional). Masa monetar vazut ca stoc (cantitate), reprezint totalitatea disponibilitilor i instrumentelor bneti de care dispun agenii economici la un moment dat n vederea achiziionrii de bunuri/servicii necesare investiiilor i activitilor lor curente.Vazut ca flux, de masur a activitii masa monetar, reflect diferitele cantiti care circul pe diferitele canale de tranzacii, existente ntr-o perioad de timp. Componente : numerarul (este emis numai de Banca Centrala si reprezinta, bancnota si moneda metalica) si banii scripturali (inscrisuri in conturile bancare). O bancnota sau o anumita moneda pot fi utilizate de mai multe ori pe an pentru a achizitiona diferite lucruri. Se numeste viteza de circulatie a banilor numarul de tranzactii de vanzare-cumparare si plati pe care le mijloceste o unitate monetara intr-o perioada de timp. Putere de cumparare a banilor reprezinta cantitatea bunurilor si serviciilor care pot fi cumparate la un moment dat cu o unitate monetara si la un anumit nivel al preturilor. TRANZCIE s.f. nelegere, nvoial, convenie. Acord ntre dou sau mai multe pri prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial.

funcia

irezultatelor unitilor economice, att n sectorul public ct i n cel privat;

funcia

de

etalon

general

pentru

comensurarea i compararea tuturor bunurilor si serviciilor economice n ntreaga via economic;

funcia de mijloc de schimb permind transferul bunurilor i serviciilor la pia prin intermediul vnzrii-cumprrii ntre diferii ageni ai pieei;

funcia ntre

de

mijloc

de

plat/stingere

obligaiilor ce pot fi evaluate n moneda att firme private ct i ntre firme private i instituii publice; funcia de instrument de economisire i constituire de rezerve (de manifestare a averii, puterii economice a unui individ, familie, firma, stat).

Cererea de moneda reprezinta> cantitatea de bani pe care o solicita agentii economici pentru a/si forma stocurile de avutie. Oferta de moneda reprezinta> stocul total de bani existent la un moment dat intr/o economie nationala. BNC =Instituie financiar care efectueaz operaii de plat i de credit. CRDIT relaie ce se stabilete ntre o persoan (creditor) care acord, sub form de mprumut, o sum de bani sau alte valori i o alt persoan (debitor), care primete mprumutul, urmnd ca restituirea s se efectueze la o dat ulterioar, determinat; mprumut acordat; creana creditorului; obligaia (bneasc) a celui creditat. Dobanda este o suma de bani care revine creditorului pentru folosirea imprumutului de catre debitor intr/o anumita perioada de timp. Clasificari: dobanda simpla cand perioadele pentru care se calculeaza aceasta sunt mai mici de un an; in acest caz dobanda aferenta se incaseaza (nu se capitalizeaza); dobanda compusa cand perioadele pentru care se calculeaza aceasta sunt mai mari de un an; in acest caz dobanda se capitalizeaza (se plateste dobanda la dobanda); Marimea dobanzii se stabileste pe piata in functie de cererea si oferta de capital, si depinde de o serie de factori economici si politici, cum ar fi marimea procesului inflationist. Din cauza acestui proces, s-a trecut de la dobanda fixa, la dobanda variabila, care se calculeaza periodic (de regula la 3 luni) in functie de evolutia dobanzii pe piata. In felul acesta creditorul se apara de pierderea care ar rezulta pentru el din fixarea unei dobanzi neschimbate la acordarea creditului intr-o perioada de ascensiune a dobanzii. Piata monetara consta in ansamblul tranzactiilor cu moneda, din confruntarea specifica dintre cererea si

oferta de moneda, pa baza pretului ei, adica a ratei dobanzii. Piata monetara se afla in stare de echilibru, cand, la un anumit nivel al ratei dobanzii cantitatea de moneda oferita este egala cu cea ceruta astfel fiind egale .Asa cum se poate observa in figura alaturata: In aceste situatii o crestere a cererii de moneda pe piata are ca efect sporirea atat a cantitatii de moneda pe piata cat si a ratei dobanzii.Scaderea cererii are ca efect atat scaderea cantitatii de moneda, cat si a ratei dobanzii.Cresterea ofertei de moneda pe piata monetara va duce la scaderea ratei dobanzii si la cresterea masei monetare tranzactionate pe piata.Surplusul de moneda putand fi absorbit doar in cazul unei rate a dobanzii scazute.Scaderea ofertei de moneda conduce la o sporire a ratei dobanzii si la diminuarea cantitatii de moneda tranzactionata.Pentru o caracterizare concreta a pietei monetare mai sunt necesare inca cateva precizari.Cererea de moneda este o cerere de incasari reale; agentii economici se intereseaza de puterea de cumparare a incasarilor lor, si nu de suma nominala a acestora. Agentii economici pastreaza moneda pentru a o utiliza in efectuarea tranzactiilor si pentru a se proteja impotriva care riscului.Existenta detinerea unor de costuri moneda. de transformare (in bani lichizi) este unul din motivele explica Costul de oportunitate suportat de un agent economic ce detine moneda este egal cu dobanda pe care el ar fi putut sa o obtina plasand acesti bani.Pentru un nivel dat al ratei anticipate a dobanzii, cererea de moneda pentru speculatie este o functie descrescatoare de rata dobanzii in piata.

Fisa de lucru PIATA MONETARA

1.

..

reprezint

piaa

reglementat

bine

supravegheat

de

un

.. profesionist, public i care nfptiuiete exigenele unei politici monetare sntoase i echilibrate.

2. 3.
4.

..este o suma de bani care revine pentru folosirea imprumutului de catre debitor intr/o anumita perioada de timp. Enumearti 2 functii ale banilor Urmatoarele expresii sunt adevarate sau false?

Viteza de circulatie a banilor este numarul de cumparaturi pe care le poti face cu o unitate monetara intr-o perioada de timp. Dobanda este o suma de bani cu care creditorul poate imprumuta un debitor intr/o anumita perioada de timp. Crditul = relaie ce se stabilete ntre o persoan (creditor) care acord, sub form de mprumut, o sum de bani sau alte valori i o alt persoan (debitor), care primete mprumutul, urmnd ca restituirea s se efectueze la o dat ulterioar, determinat; mprumut acordat; creana creditorului; obligaia (bneasc) a celui creditat.

5.

Formele banilor sunt: bilete de banc masa monetara moneda divizionar dobanda variabila A B Cantitatea de bani pe care o solicita agentii economici pentru a/si forma stocurile de avutie

6. Faceti corespondenta intre coloanele A si B Acord ntre dou sau mai multe pri prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. Vazut ca stoc, reprezint totalitatea disponibilitilor i instrumentelor bneti de care dispun agenii economici la un moment dat n vederea achiziionrii de bunuri/servicii necesare investiiilor i activitilor lor curente. O piaa reglementat i bine supravegheat de un organism central de autoritate profesionist, cdreditul dobanda oferta de moneda piaa monetar masa monetar cererea de moneda tranzactie

Presupune elaborarea unei poezii din 5 versuri: cuprinzand esenta lectiei I un cuvnt, un substantiv care descrie subiectul II 2 cuvinte, adjective care descriu subiectul III 3 cuvinte, verbe (cel puin un verb) care exprim aciuni ale subiectului IV 4 cuvinte care exprim sentimente fa de subiect V 1 cuvnt care exprim esena subiectului.