Sunteți pe pagina 1din 2

Simbolismul este un curent literar aprut n Frana ca reacie mpotriva parnasianismului, a romantismului i a naturalismului, promovnd conceptul de poezie modern.

Numele curentului a fost dat de poetul francez Jean Moras, care, n 1886, a publicat un articolprogram, intitulat Le Symbolisme. Caracteristica principal a acestui curent literar este folosirea simbolului, dar, alturi de aceasta, apar i cultivarea sugestiei, a corespondenelor, a sinesteziei. La nivel formal, se cultiv muzicalitatea versurilor. n simbolism, raportul dintre simbol i realitatea sufleteasc simbolizat nu este dezvluit, ci numai sugerat ( Bacovia, de exemplu, nu spune c ploaia exprim sufletul zdruncinat, ci sugereaz prin simbolul ploii: De-attea nopi aud plound ). Versul liber, susin simbolitii, produce efecte muzicale deosebite. Se folosesc refrenul, laitmotivul, armonia, asonanele, rima i ritmurile elaborate. Atmosfera oraului este apstoare, mediul urban zdrobete individualitatea. n aceast ambian, poeii sunt damnai,oraul este mpovrat de tristei, este blestemat. Spre deosebire de natura romantic, n poezia simbolist natura nu mai este subiect, ci stare sufleteasc, exprimat muzical sau cromatic sau este decor. Lirica bacovian este dominat de o nelinite continu. Frecvent ntlnite sunt motivul ploii, al toamnei, al evadrii, al marii plecri. Astfel, George Bacovia este considerat a fi poetul toamnelor dezolante, putrede, al iernilor ce dau sentimentul sfritului de lume, al cldurilor toride n care cadavrele intr n descompunere, al primverilor nevrotice i iritante. Lirica poetului simbolist se bazeaz pe sugestie i muzicalitate. El nu exprim stri i triri comune ci ridic probleme existeniale precum moartea i contientizarea ei,

izolarea de social, zbuciumul interior al celui neneles. Tririle sugerate sunt puternic individualizate, fiind desprinse din propria concepie asupra vieii i din experienele spirituale personale. n acest sens, poeziile lui Bacovia capt, uneori, forma unei impresionante confesiuni a sentimentelor, o reflectare asupra universului interior ce intr deseori n conflict cu realitatea exterioar. De aceea, poezia, n concepia sa, nceteaz s mai reprezinte lumea de obiecte. Prin creaie este dezvluit o realitate care i are geneza n procesele sufleteti ale eului liric, fiind o proiecie a celor mai intense triri. n concluzie, Bacovia se impune prin universul poetic dominat de intensitatea obsesiv cu care triete spaima de moarte i de dezintegrare a naturii, un univers al tristeii, al angoasei, al deziluziei i dezgustului pentru forele ce guverneaz lumea.

S-ar putea să vă placă și