Sunteți pe pagina 1din 3

Antim Ivireanul (n. circa 1650, Iviria d.

. 1716, asasinat n Rumelia) a fost un autor, tipograf, gravor, teolog, episcop ?i mitropolit romn de origine georgiana. Mitropolit de Bucuresti, autor al unor celebre Didahii, ce reprezinta o colectie de predici folosite la Marile Sarbatori de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturala remarcabila a literaturii romne vechi. A fost cel care a nfiin?at prima biblioteca publica n Bucurestiul de astazi, n secolul XVIII. Nascut probabil n 1650, n Iviria (Georgia sau Gruzia), ucis cndva n intervalul septembrieoctombrie 1716 de catre ostasi turci. Luat de tnar n robie de turci si dus la Constantinopol, este ulterior eliberat, traind n preajma Patriarhiei ecumenice, unde a nvatat sculptura n lemn, caligrafia, pictura, broderia, precum si limbile greaca, araba si turca; probabil, tot acum a fost calugarit sub numele Antim si hirotonit ieromonah. Prin 1689 - 1690 este adus de Constantin Brncoveanu n tara Romneasca. Aici a nvatat limbile romna si slavona, precum si mestesugul tiparului. n 1691 i s-a ncredintat conducerea tipografiei domnesti din Bucuresti, n care a imprimat 4 carti: Invataturile lui Vasile Macedoneanul catre fiul sau Leon (1691, limba greaca), Slujba Sf. Paraschiva si a Sf. Grigore Decapolitul (1692, limba romna), Evangheliarul grecoromn (1693) Psaltirea (1694, limba romna). Manastirea Snagov Dupa 1696 a fost numit egumen la Manastirea Snagov, unde a mutat tipografia, imprimnd 15 carti (7 grecesti, 5 romnesti, una slavona, una slavo-romna, una greco-araba), ntre care se pot mentiona: Antologhionul (1697), Marturisirea ortodoxa a lui Petru Movila (1699), Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, grece?te), Liturghierul greco-arab (1701, prima carte tiparita cu caractere arabe din lume), Evanghelia (1697), Acatistul Nascatoarei de Dumnezeu (1698), Carte sau lumina (1699), nva?aturi cre?tine?ti (1700), Floarea darurilor (1701), toate n romne?te. Bucure?ti, 1701 - 1705 ntre 1701 si 1705 si-a reluat activitatea la Bucuresti, unde a tiparit alte 15 carti (11 grecesti, 2 romnesti, una slavo-romna, una greco-araba), ntre care: Ceaslovul greco-arab (1702) ?i Noul Testament (1703), prima editie a acestuia n Tara Romneasca. Manastirea Govora, Vlcea Pe data de 16 martie 1705 a fost ales episcop de Vlcea, unde la tipografia de la Manastirea Govora , tipareste alte 9 carti (3 romnesti, 3 slavo-romne, 3 grecesti):

Tomul bucuriei, (1705, grece?te), Liturghierul Evhologhionul (1706, ntr-un singur volum, ambele reprezentnd primele editii romnesti al acestora n Muntenia, nvatatura pe scurt pentru taina pocaintei (1705, romneste, lucrare originala). Mitropolit al Ungrovlahiei La 28 ianuarie 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei, fiind instalat n functie pe 22 februarie al aceluia?i an. n aceasta calitate, nfiin?eaza ca ?i la Rmnicu Vlcea o tipografie la Trgovi?te, unde a tiparit un numar de 18 carti (5 grecesti, una slavoromna, una slavo-romno-greaca, 11 romnesti), ntre care se remarca cele romnesti: nvatatura bisericeasca la cele mai trebuincioase si mai de folos pentru nvatatura preotilor (1710), Capete de porunca la toata ceata bisericeasca, Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), Evhologhionul (1713), Catavasierul (1714); Bucure?ti n 1715 tipografia a fost mutata la Bucure?ti, unde a mai imprimat alte doua car?i grece?ti. Prin tipografiile infiintate cu sprijinul lui Petru Movila, fiu de voievod moldovean ajuns mitropolitul Kiev-ului, cartile religioase se raspandesc si contribuie la unificarea limbi romane literare. Tipograf, redactor, editor, creator de limbaj bisericesc n limba romna Prin cele 63 tiparituri, lucrate de el nsu?i, coordonate sau patronate, n limbi diferite ?i de o mare diversitate, prin numero?ii ucenici pe care i-a format, este considerat alaturi de Diaconul Coresi - cel mai mare tipograf din cultura medievala romneasca. A avut un rol nsemnat n introducerea completa ?i definitiva a limbii romne n slujba. De?i romna nu era limba sa nativa, a reu?it sa creeze o limba liturgica romneasca limpede, care a fost n?eleasa de contemporanii sai ?i este folosita pna astazi. ntemeietor de tipografii, n premiera mondiala, n limbile araba ?i georgiana Prin activitatea sa tipografica, a sprijinit ?i alte popoare ortodoxe, imprimnd car?i pentru slavi, greci ?i arabi (din Patriarhia Antiohiei). Este ?i autorul unei premiere mondiale n tiparit, Liturghierul greco-arab din 1701, a fost prima carte tiparita cu litere mobile din lume avnd caractere arabe. n anul 1706, aceea?i instala?ia tipografica cu caractere arabe a fost daruita patriarhului Atanasie Dabas, care a instalat-o la Alep.

In 1699 a trimis pe unul din cei mai buni ucenici ai sai, ipodiaconul Mihail Stefan, la Alba Iulia, unde a tiparit o Bucoavna si un Chiriacodromion. Pe acelai Mihail Stefan, l-a trimis n tara sa de origine, Georgia. Acolo, la Tbilisi, ipodiaconul a pus bazele primei tiparni?e cu caractere georgiene din ?ara natala a lui Antim, unde au fost tiparite mai multe car?i n limba georgiana. Scriitor, autor de lucrari bisericesti Pe lnga lucrarile tiparite, au ramas de la el si cteva manuscrise: Primul manuscris ramas, Chipurile Vechiului si Noului Testament, adica obrazele oamenilor celor vestiti ce se afla n Sfnta Scriptura, n Biblie, n Evanghelie ?i adunare pe scurt a istoriilor celor ce s-au facut pe vremea lor ... , cu 22 foi text, la care se adauga 503 portrete n medalion, 3 schi?e ?i 8 desene, tot n medalion, cu personaje din Vechiul Testament (Trgoviste, 1709, manuscrisul original se gaseste la Kiev, iar n Romnia exista o copie realizata de dascalul Popa Flor, realizata pe la mijlocul secolului al XVIII-lea). Tot n manuscris a ramas si opera sa omiletica, Didahiile (cu 28 predici la diferite sarbatori si 7 cuvntari ocazionale). Analiza car?ilor originale publicate, dar si a celor doua manuscrise duce la constatarea ca Antim Ivireanul avea nu numai o frumoasa cultura teologica, ci si una profana ntruct folosea nu doar citate din Biblie, dar ?i din literatura patristica, respectiv din filosofi antici. n multe din ele facea o critica vehementa a moravurilor vremii. Didahiile l a?eaza, fara nici o ndoiala, n rndul celor mai de seama predicatori cre?tini din toate timpurile. Ctitor de lacasuri de cult Este ctitorul manastirii cu hramul "To?i Sfin?ii" din Bucure?ti numita azi Mnastirea Antim - (1713 - 1715), pe care a nzestrat-o cu toate cele trebuitoare, unul dintre cele mai remarcabile monumente de arhitectura, pictura ?i sculptura din ?ara noastra. Pe seama veniturilor generate de aceasta, a alcatuit un testament, intitulat "nva?aturi pentru a?ezamntul cinstitei manastiri a tuturor sfin?ilor, capete 32", n vederea organizarii unei impresionante opere de asisten?a sociala. Caterisirea si martiriul sau; canonizarea sa n 1992 Fiind un aparator energic al drepturilor Bisericii ortodoxe si a poporului romn, dar mai ales din pricina atitudinii sale antiotomane, n toamna anului 1716, la cererea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost nlaturat din scaun, nchis, caterisit de patriarhul ecumenic si condamnat la exil pe viata n manastirea "Sfnta Ecaterina" din Muntele Sinai. n drum spre locul exilului, a fost ucis de ostasii turci si trupul aruncat undeva n rul Mari?a sau n Tungea, dincolo de Adrianopol. Ctiva ani mai trziu, Patriarhia Ecumenica a ridicat aceasta nedreapta caterisire si a fost reabilitat. A fost canonizat de Biserica Ortodoxa Romna n 1992, fiind praznuit n fiecare an la 27 septembrie.