Sunteți pe pagina 1din 13

Tema: Concepte centrale ale psihanalizei.

Refularea este un asemenea mecanism care mpiedic accesul la mintea con tient motilitate a materialelor psihice indezirabile din punct de vedere moral. i la

Termenul psihanaliz i apar ine lui Sigmund Freud, fondatorul unei teorii i concep ii psihologice care a dat na tere unuia dintre principlalele curente ale psihologiei, i a avut o larg influen asupra altor tiin e. Psihanaliza este: 1. metod de investiga ie care const , n esen , n punerea n eviden a semnifica iei incon tiente a cuvintelor, ac iunilor, produc iilor imaginare (vise, fantasme) ale unui subiect. Aceast metod se bazeaz n principal pe asocierile libere ale subiectului. 3. o metod psihoterapeutic bazat pe acest mod de investigare i avnd ca specific interpretarea controlat a rezisten ei, transferului i dorin ei 4. un ansamblu de teorii psihologice i psihopatologice n care sunt sistematizate rezultatele ob inute prin metoda psihanalitic de investigare i tratament. Libido Temen care desemneaz n psihanaliz m rimea excita iei sexuale. Libidoul este pentru instinctul sexual ceea ce este foamea pentru cel alimentar, declar Sigmund Freud. n general, i sub influen a lui C.G.Jung, termenul desemneaz ideea de tendin , nclina ie, apetit, n sensul de excita ie psihic ac ionnd ca un imbold interior spre o ac iune exterioar . Adeseori aceast excita ie se asociaz cu instinctele sexuale, agresive, alimentare, de conservare etc. Freud distinge fantasma ca pe o activitate psihica ce mentine un grad nalt de libertate fata de principiul realitatii, chiar si n sfera constiintei dezvoltate. Fantasma ndeplineste una dintre cele mai importante func-tii n structura psihica totala: ea leaga straturile cele mai adnci ale inconstientului de produsele superioare ale constiintei (de arta), leaga visul de realitate; ea pastreaza arhetipurile speciei, ideile eterne dar reprimate ale memoriei colective si individuale, imaginile tabuate ale libertatii. Pulsiunea reprezint o tensiune resimtit la nivel psihic, avnd ns origine somatic. Spre deosebire de instinct, pulsiunea nu are moda-lit ti predeterminate, fixate ereditar, de satisfacere, nu are un obiectprecis, acesta poate fi variabil, nu are un anumit scop, pot existascopuri multiple. Compulsiune la repeti ie, cum ar spune Papa Freud despre cel care- i tot zg nd re rana, nu cumva s se vindece. orma de compulsiune la repeti ie considerat a fi dincolo de principiul pl cerii este cea care se produce ca raspuns la o traum . Referindu-se la o trauma fizic , Freud scrie n Refularea15: Se poate ajunge ca o excita ie extern , de exemplu corodnd i distrugnd un organ, s devin intern i astfel s dea na tere unei noi surse constante de excita ie i s creasc tensiunea. Ea seam n n mare m sur unei pulsiuni. Dar acest pseudo-pulsiune n-ar ca scop dect s fac s nceteze alterarea organului i nepl cerea care o nso este. formatiune de compromis prin intermediul careia se satisfac in masuri diferite, atat dorinta inconstienta cat si cenzura. sensul simptomului e dat de un conflict inconstient intre anumite tendinte instinctuale si anumite cerinte culturale care interzic aceste tendinte. La Freud sensul simptomului e dat de conflicte oedipiene, adica conflicte psihice; complexul Oedip e complexul central al nevrozei. Pricipiul placerii se manifesta prin faptul ca oamenii iau decizii prin care cauta sa ajunga la placere si sa evite , pe cat posibil , durerea.

Freud a numit principiul realit ii, n contrast cu principiul pl cerii care domin sinele. n cadrul procesului secundar, nevoia de a amna satisfac ia n scopul autoconserv rii este deprins ncet-ncet n contextul efortului de a nfrnge anxietatea produs de dorin ele nerealizate. Ambivalenta- Prezen a simultana a unor atitudini, idei, sentimente i pulsuni contrastante, puternice si deseori coplesitoare catre un obiect, persoana sau scop. Termenul a fost sustinut de c tre Eugen Bleuler, care a diferen iat trei tipuri: ambivalen a afectiva; ambivalen a intelectual i ambivalen a vointei. Metoda asociatiilor libere. Freud adopt metoda asocia iilor libere pornind de la mai multe criterii, n perioada anilor 1892-1898. Aceast metod avea s nlocuiasc utilizarea hipnozei n explorarea antecedentelor nevrotice ale pacien ilor s i.(1)Ea se baza pe credin a lui Freud n determinismul psihic. n virtutea acestei viziuni, activitatea noastr psihic nu este subordonat liberului arbitru. Tot ceea ce produce mintea noastr are o r d cin incon tient la care putem ajunge cu ajutorul asocia iilor libere, dup modelul "toate drumurile duc la Roma". Termenul de realitate psihica care desemneaza modul n care subiec-tul percepe lumea exterioara, modul n care subiectul coreleaza eveni-mentele de viata, semnificatia pe care el le-o atribuie. REGRESIEPrin regresie se desemneaza, in cazul unui proces psihic avand un sens de desfasurare sau dezvoltare, o intoarcere in sens invers, pornind de la un punct deja atins, pana la un punct situat inaintea sa.In sens topic, regresia se realizeaza, in viziunea lui Freud, parcurgand o succesiune de sisteme psihice pe care in mod natural excitatia le strabate intr-o directie data.In sens temporal, regresia presupune o succesiune genetica si desemneaza intoarcerea subiectului la etape depasite ale dezvoltarii sale (stadii libidinale, relatii de obiect, identificari, etc.)In sens formal, regresia desemneaza trecerea la moduri de expresie si de comportament de nivel inferior din punct de vedere al complexitatii, structurarii si diferentierii. FIXATIE Face ca libidoul sa se lege puternic de persoane sau imagouri, sa reproduca un anumit mod de satisfacere, sa ramana organizat conform structurii caracteristice a unuia dintre stadiile sale evolutive. Fixatia poate fi manifestata si actualizata sau poate constitui o virtualitate prevalenta care deschide subiectului calea spre o regresie. Notiunea de fixatie este inteleasa, in general, in cadrul unei conceptii genetice, care implica o progresie ordonata a libidoului (fixatie la un anumit stadiu). Ea poate fi considerata, in afara oricarei referinte genetice, in cadrul teoriei freudiene a inconstientului, ca desemnand modul de inscriere a anumitor continuturi reprezentative (experiente, imagouri, fantasme), care persista in inconstient in mod neschimbat si de care pulsiunea ramane legata. Psihanaliza reprezinta un set de teorii si o disciplina pusa la punct de medicul neuropsihiatru austriac Sigmund Freud si dezvoltata de adeptii teoriilor sale. Psihanaliza este o abordare psihodinamica a psihologiei si s-a nascut din dorinta de a trata afectiunile psihologice, precum si de a analiza mintea umana si modul in care gandim si ne comportam.Aceasta disciplina are la baza principiul determinismului sau cauzalitatii psihice, si anume credinta ca fenomenele psihice si comportamentele umane sunt determinate de evenimente petrecute in trecut si care, daca nu sunt constientizate, produc repetarea incontinuu a acelorasi tipuri de comportamente. Mecanisme psihice descoperite de Freud se intalnesc in mod obisnuit in psihologia umana, insa pot in aceeasi masura sa produca un comportament in limitele normalului sau unul patologic.Psihanaliza poate fi considerata prima forma de psihoterapie moderna (in aceeasi masura si prima disciplina psihologica unitara si coerenta), iar Freud primul psihoterapeut profesionist. Mai mult decat o psihoterapie, psihanaliza presupune si o conceptie despre om latura antropologica - si despre lume - dimensiune filosofica.Freud a creat psihanaliza sintetizand idei si informatii provenite din diferite directii - alti medici si oameni de stiinta ai timpului, cazuri clinice, inclusiv auto-analiza la care s-a supus el insusi. Prin urmare, este o disciplina

factuala, bazata pe experienta clinica. El a incercat sa creeze o miscare psihanalitica asociindu-se si colaborand cu mai multe personalitati marcante. In incercarea de a proteja psihanaliza de influentele externe, Freud a infiintat "Comitetului secret", format din psihanalistii cei mai apropiati si mai fideli, iar mai tarziu a exclus din acest comitet orice membru care s-a abatut de la linia doctrinara clasica. De-a lungul timpului insa, miscarea psihanalitica a suferit mai multe rupturi si diluari de ordin ideologic, astfel incat in zilele noastre a aparut o reevaluare a teoriilor si practicilor acestei discipline. Teoriile bazate mai mult sau mai putin pe opera lui Freud au dus in final la imbogatirea considerabila a psihanalizei, precum si la numeroase aplicari in domeniile literar si artistic. Astazi exista cel putin 22 de orientari teoretice psihanaliste, care analizeaza psihicul si dezvoltarea umana.

Tema: Prima topic freudian


Constient, preconstient, inconstient I topic freudian 1900, psihicul fiind descris ca u aparat.Dichotomia constient - inconstient nu a fost inventata sau descoperita de Freud, insa a fost imbogatita si popularizata de catre acesta. In starea constienta ne dam seama de perceptiile, amintirile, gandurile, fanteziile si sentimentele traite. Ceea ce Freud a numit preconstient si astazi este cunoscut ca "memorie disponibila" sau inconstient reprezinta amintirile si cunostintele la care nu ne gandim pe moment, dar pe care le putem aduce oricand in starea constienta. De exmplu, desi nu ne gandim tot timpul, in fiecare secunda la adresa pe care o avem, mancarea preferata sau la ce am facut vacanta trecuta, putem oricand sa ne amintim aceste lucruri, astfel transferand aceste informatii din inconstient in constient.Unicitatea teoriei freudiene consta in ideea ca aceste doua stari - constient si preconstient - reprezinta cea mai mica parte a mintii umane. Portiunea majoritara este formata din subconstient, acolo unde se afla toate lucrurile reprimate, de care nu ne dam seama (amintiri pe care nu le putem aduce in constient si care ar genera anxietate si suferinta) si unde isi au originea multe dintre trairile umane - instincte, impulsuri, nevroze. Teoria topografica cuprinde descrierea si conceptualizarea subconstientului ca sistem dinamic. Potrivit lui Freud, subconstientul este sursa motivatiilor noastre, fie ca este vorba despre mancare, sex, impulsuri nevrotice sau motivatii artistice. Mintea umana refuza iesirea la suprafata a acestor instincte primare, pe care le putem percepe doar intr-o forma camuflata - acte ratate (erorile in vorbire, scris sau citit, lapsusurile, ticurile, etc.), vise, simptome ale tulburarilor psihice.Criticile acestei teorii s-au axat pe natura si dimensiunea subconstientului. Psihologii de factura umanista, comportamentala sau existentialista au considerat ca subconstientul este responsabil pentru mai putine motivatii si probleme, avand o activitate si o importanta mai redusa decat credea Freud. Majoritatea psihologilor de astazi spun ca subconstientul reprezinta lucrurile pe care nu vrem sau nu avem nevoie sa le cunoastem, fie nu folosesc deloc acest concept. Tema : A doua topaca freudiana Conceptele id, ego si superego in psihanaliza a II topica freudiana. 1923 Ele coexist prima top i a 2, inconstient +sinele, preconstient+ eu, constient+ supraeu. Potrivit teoriei structurale sau teoriei instantelor, Freud a presupus ca aparatul psihic sau mintea umana este impartita in trei instante: Ego (Eu), Superego (Supra-Eu) si Id (Sine sau Se).

Id sau Sinele (Se-ul) exista in subconstient si este responsabil pentru transformarea necesitatilor umane primordiale in forte motivationale, sau instincte, numite dorinte de catre Freud. Aceste transformari au fost numite procese primare. Sinele functioneaza potrivit principiului placerii, sau a satisfacerii necesitatii imediate: foame, sete, sex, evitarea durerii, etc.

In viziunea psihanalitica, nou-nascutul este reprezentarea pura a seului - acesta plange instinctiv ori de cate ori ii este foame sau vrea sa fie curat, desi nu stie exact de ce plange. Seul include continuturi ereditare (instincte) si dobandite (rezultatul refularii), si reprezinta izvorul de energie al psihicului uman, precum si baza din care se nasc eul si supraeul, sub influenta lumii externe. Totodata, seul intra in conflict cu eul si supraeul. Ego sau Eul rezida cu preponderenta in constient, este legat de realitate prin simturi si are rolul de a materializa dorintele seului. Aceasta activitate de rezolvare a problemelor se numeste functie secundara. Spre deosebire de sine, care functioneaza pe principiul satisfacerii imediate a cerintelor, eul functioneaza pe principiul realitatii: satisfacerea dorintei in momentul in care se gasesc resursele adecvate. Eul cuprinde functiile psihice precum gandirea, toleranta, testarea realitatii, controlul, planificarea, apararea, sinteza informatiilor, functionarea intelectuala si memoria. Eul reprezinta ratiunea si bunul simt, in opozitie cu pasiunea, reprezentata de sine (id). Superego sau Supra-Eul rezida cu preponderenta in preconstient. Potrivit lui Freud, supraeul se naste din complexul oedipian, prin identificarea cu parintele de acelasi sex. Prin aceasta identificare copilul interiorizeaza regulile impuse de parinte. In perioada de latenta sexuala supraeul achizitioneaza si normele si valorile morale ce dirijeaza eul in actiunea sa de combatere a sinelui. Supraeul comunica cerintele sale eului prin sentimente de mandrie, rusine, culpabilitate, etc. O parte a supereului este formata din valorile inspirate de parinti, profesori, mentori, cu alte cuvinte constiinta umana. O a doua parte a supraeului este Ego ideal sau Eul ideal - informatiile despre ceea ce este bine sau ce ar trebui sa faca o persoana; cu alte cuvinte, imaginea interioara la care fiecare dintre noi aspiram.

Transferul in psihanaliza Transferul este un fenomen prin care pacientul proiecteaza in mod inconstient asupra psihoterapeutului sentimente ce ar trebui sa fie indreptate catre persoanele apropiate pacientului. Putem defini acest fenomen ca "repetarea inadecvata in prezent a unei relatii foarte importante in copilarie", sau "reproducerea unor emotii ce au legatura cu experiente refulate din copilarie si substitutia obiectului original al emotiilor reprimate, cu o alta persoana". De exemplu, in viata reala o persoana poate fi inclinata sa nu aiba incredere in alta persoana care seamana cu fostul sot abuziv, sau sa indrageasca pe cineva doar pentru ca seamana cu prietenul din copilarie. Relatiile de transfer se diferentiaza de relatiile normale prin caracterul excesiv si de inadaptare - au o calitate, cantitate si durata inadecvata. In terapia psihanalitica transferul ia deseori forma atractiei erotice - la fel cum s-a intamplat cu pacienta Anna O. (caz in care transferul a scapat de sub control), insa poate fi vorba si de furie, ura, neincredere, dependenta extrema sau idolatrizare. Desi initial transferul era vazut ca o piedica in succesul psihanalizei, mai tarziu Freud si-a dat seama ca este un fenomen necesar pentru a scoate la suprafata sentimente refulate si conflicte nerezolvate din copilarie. De fapt, astazi, importanta fenomenului de transfer in terapia psihanalitica este printre putinele concepte unanim recunoscute de catre psihanalisti. Analiza nu poate exista fara transfer, insa fenomenul are loc si independent de aceasta. Psihanaliza doar descopera transferul si il analizeaza. Fenomenul insa poate fi nociv atunci cand devine intr-u totul negativ - cum se intampla in paranoia, sau nu exista transfer de emotii, iar terapeutul nu poate influenta pacientul prin mijloace psihologice. O regula a psihanalizei

stabileste faptul ca transferul nu trebuie interpretat inainte ca el sa se fi stabilit. Psihanalistul trebuie sa-l anunte progresiv pe pacient ca retraieste o relatie deja avuta in trecut, cu un personaj important din acea perioada. Transferul implica nu numai ganduri si sentimente, dar si apararile impotriva acestora. Readucerea trecutului in prezent face trimitere nu numai la trecutul real al pacientului, ci si la cel imaginat. Psihanaliza activeaza trasaturi de personalitate bazate pe conflictele intrapsihice, iar stabilirea transferului si aducerea acestuia la cunostinta pacientului face posibila producerea iluminarii - insight-ului - sau a intelegerii de sine. Mecanismele de rezistenta in psihanaliza Rezistenta se refera la opozitia in fata accesului psihoterapeutului la subconstientul pacientului. Freud a invatat sa se foloseasca de aceste mecanisme de rezistenta - adica sa le analizeze si interpreteze - pentru a conduce o terapie de succes. Manipularea rezistentelor si a fenomenelor de transfer reprezinta elemente esentiale in psihanaliza, fapt recunoscut si de catre psihanalistii de astazi. Opozitia in fata demersului psihoterapeutic poate lua orice forma, iar rezistentele pot fi constiente (refuzul de a discuta despre sau a-si aminti ceva anume, absentarea de la o sedinta) sau inconstiente (blocajele din timpul asociatiilor libere, aparitia unor noi simptome). Cele mai mportante sunt rezistentele inconstiente, deoarece ofera informatii despre personalitatea pacientului si conflictele intrapsihice ale acestuia. In analizarea acestor procese de rezistenta, terapeutul se concentreaza pe aspectelor terapiei pe care pacientul are tendinta de a le evita, precum si pe fenomenele care blocheaza actul constientizarii - insight-ului. In ultima revizuire a mecanismele de rezistenta la analiza, Freud a identificat cinci tipuri de rezistente, provenind din trei surse: ego (eu), id (sine) si superego (supraeu). Represia, transferul si beneficiul secundar al bolii sunt rezistente ce au ca sursa eul. Sinele dezvolta o rezistenta ivita din repetarea compulsiva, iar supraeul impune auto-sabotajul, cauzat de simtul culpabilitatii sau necesitatea de a pedepsi. Aceste rezistente la analiza au ca scop protejarea eului de disconfort emotional. Freud s-a pronuntat pentru prelucrarea lenta a acestor rezistente, astfel incat pacientii sa le constientizeze si sa descopere pulsiunile reprimate care le provoaca. In acest scop, terapeutul trebuie sa ramana neutru, pentru a permite rezistentelor sa se evidentieze in fenomenul de transfer. Tema; III Teoriile pulsinii Pulsiunea reprezinta o tensiune resimtita la nivel psihic. avand insa origine somatica. Spre deosebire de instinct, pulsiunea nu are moda-litati predeterminate, fixate ereditar, de satisfacere. nu are un obiect precis, acesta poate fi variabil, nu are un anumit scop, pot exista scopuri multiple. Energia pulsionala poate fi considerata sursa energiei psihice. Pulsiunea este caracterizata de forta motrice, de o anumita sursa, de un anumit scop si de un anumit obiect. La nivel psihic, pulsiunea se compune din: reprezentarea pulsionala si din afectul care insoteste reprezentarea. Prima teorie elaborata de Freud privind pulsiunile postuleaza doua tipuri de pulsiuni: pulsiunile sexuale. care asigura perpetuarea speciei prin procreare. si pulsiunile de autocon-servare, care asigura supravietuirea individului prin autoprotectie. In 1920, Freud introduce un alt dualism pulsional. pulsiunea de viata. numita de el libido si pulsiunea de moarte. pe care o numeste destrudo. Conceptia teoretica a lui Freud despre evolutia psihoafectiva a individului a fost elaborata pe baza experientei clinice din curele Psihanalitice ale adultilor din care a extras anumite ipoteze. Aceste ipoteze au fost si sunt confirmate si pe baza observarii directe a com-Portamentului copilului. M. Klein, D. Winnicott, Margaret Mahler, J. Bowlby au utilizat cu precadere

observatia in studiile lor. Autoanaliza 'ui Freud' 1-a tacut sa inteleaga si sa reconstruiasca trairile proprii si a contribuit la mai buna ntelegere a pacientilor. Analiza personala ne face de asemenea sa descoperim n propria noastra istorie elemente ce tin de evolutia obiectiva a individului. O critica a teoriei psihanalitice a fost aceea ca Freud a reconstituit evolutia psihoafectiva normala a omului pornind de la psihopatologie, dar la fel se ntmpla si cu studiile facute pe creierul cu tumoare sau cu studiile anomaliilor genetice pe baza carora se determina structura sanatoasa. Evolutia psihoafectiva este o evolutie a pulsiunilor. Pulsiunea este un termen care desemneaza un proces aflat la granita dintre psihic si somatic, reprezentnd o tensiune resimtita la nivel psihic, avnd nsa origine somatica. Freud considera ca pulsiunea ar fi pentru om corespondentul instinctului animal. Pulsiunea are si conotatia de presiune, o forta de o anumita intensitate care dinamizeaza procesele psihice. Omul nu este dotat cu instincte, anume cu raspunsuri preformate. ereditare pentru satisfacerea nevoilor sau pentru a raspunde la stimularile din exterior. Pulsi 848d36i unea, spre deosebire de instinct, nu are modalitati predeterminate, fixate ereditar, de satisfacere, nu are un obiect precis, acesta poate fi variabil, nu are un anumit scop, pot exista scopuri multiple.Sursa indica pe de o parte zona corporala n care ia nastere pulsiunea, iar pe de alta parte energia psihica investita. Deci ar avea o dubla natura: somatica si psihica. Scopul este ntotdeauna scaderea tensiunii, nu exista un scop specific predeteminat si unic. Scopurile pot fi multiple. Obiectul este cel prin care pulsiunea se satisface. Spre deosebire de animale care sunt animate de instincte si care au un obiect precis, la om obiectul pulsiunii este infinit variabil. De exemplu, n perver-siunile sexuale, instinctul sexual nu se satisface prin actul sexual normal, ci printr-un comportament sexual deviant. Alegerea obiectuluidepinde de istoria personala, adica de relatiile semnificative si de mo- durile de satisfacere cele mai timpurii. Asa se constituie de exemplu gusturile alimentare. La nivel psihic, pulsiunea se compune din: reprezentarea pulsio-nala, adica o urma senzoriala (de obicei vizuala, dar poate fi si tactila sau olfactiva) a trairii satisfacerii pulsionale si din afectul care nso-teste reprezentarea. Afectul are la rndul lui o dimensiune calitativa (tonalitatea afectiva: bucurie, ura, tristete etc.) si una cantitativa care se refera la intensitatea lui, la cantitatea de afect.

Teoria sexualit tii; Conceptia comuna despre sexualitate . 1.Scopul sexualitatii este unirea sexelor opuse in vederea procrearii.2.Obiectul sexualitatii si anume obiectul activitatii sexuale e o persoana de sex opus.3.Sexualitatea se instaleaza la pubertate in legatura cu maturizarea biologica a aparatului sexual.4.Sexualitatea e absenta la copii (copilul e chintesenta puritatii puritarii ).

Conceptia freudiana despre sexualitate: Sexualitatea e activa inca de la nastere; ea nu e un produs al unei dezvoltari tarzii care sunt formele de manifestare ale sexualitatii infantile? Suptul hedonic sau nealimentar acest fel de supt nu urmareste hranirea, ci obtinerea de placere ce consta in suptul ritmic al unei parti a mucoasei bucale sau a epidermei. Suptuldegetului e manifestarea clara a acestui tip de supt. Masturbarea cunoaste 3 momente: faza sugarului; perioada falica (3-5 ani); faza pubertara. Autoerotismul oricat de blamat (perioada victoriana) e un fenomen natural si aceastaconstatare a psihanalizei a dus la reconsiderarea atitudinii fata de masturbare dela condamnaresevera la acceptare. Alta forma: masturbarea anala directa sau indirecta (prin intermediulmateriilor fecale). Tendintele sexuale partiale voyeurism, exhibitionism, cruzime. Ele au o independentade manifestare in raport cu zonele erogene; legatura dintre ele si zonele erogene se stabilestemult mai tarziu.2. Scopul sexualitatii infantile sexualitatea infantila spre deosebire de sexualitatea adulta nu eorientata in nici un fel spre reproducere, ci scopul sexualitatii infantile e obtinerea de placere purasi simpla. Aceasta placere definitorie pentru sexualitatea infantila se obtine prin excitarea zonelor erogene care sunt foarte numeroase si din exercitarea tendintelor partiale.3. Sexualitatea infantila se sprijina pe alte functii fiziologice, adica pe functiile alimentare siexcretorii inainte de a se autonomiza ; aceasta sprijinire se numeste in psihanaliza anaclisis . In fazaorala activarea zonei erogene bucale este determinata de procesul de hranire. La fel in faza sadic-anala, cand activitatea sexuala anala e trezita pe fondul unei pregatiri fiziologice prin activitateaexcretorie. De asemenea in faza falica activitatea sexuala a zonelor genitale, dar nu in scopreproductiv e pusa in miscare in legatura cu activitatea excretorie a urinei. Tot pe fondul unei pregatiri fiziologice zona genitala e excitata fie datorita unei igiene insuficiente, fie datoritaingrijirilor de igiena , aceasta excitatie fiind apoi cautata independent.4. Obiectul activitatilor sexuale conform constatarilor clinice si neclinice ale lui Freud, obiectul nue necesar o persoana de sex opus, ci sexualitatea umana accepta o diversitate de obiecte prin careisi atinge scopul. Obiectul sexualitatii nu e necesar, ci e contingent, adica satisfacerea sexuala poatefi obtinuta nu numai prin relatiile sexuale cu o persoana de sex opus, ci si in mod autoerotic sau cuo persoana de acelasi sex. Din punct de vedere al obiectului, sexualitatea umana e o sexualitatefuncialmente perversa pentru ca copilul e un pervers polimorf.5. Sexualitatea infantila parcurge o succesiune de etape in conformitate cu o programare biologica .Fazele acestui proces sunt: 1 faza orala;2sadic-anala;3falica;4perioada de latenta;5 pubertatea

Regresia n regresie, un alt mod de ap rare, persoana se retrage sau regresez ntr-o perioad mai ndep rtata a vie ii care a fost mai pl cuta i lipsit de frustr ri sau anxietate. Regresia este implicat de obicei n ntoarcerea la unul din stadiile psihosexuale ale copil riei. Individul se ntoarce la acea perioad a vie ii care i aducea siguran . Fixatie stadiu oral + Persoanele fixate pe acest nivel sunt nclinate spre un pesimism excesiv, ostilitate i agresivitate. Ele sunt mai degrab argumentative i sarcastice, aruncnd remarci ustur toare i manifestndu-se cu cruzime fa de ceilal i. Tind s fie invidioase pe semeni i ncearc s -i exploateze sau s -i manipuleze n scopul de a-i domina. Fixatie stadiul anal +meschin obraznic, falic + Freud descrie personalitatea falic b rb teasc ca necugetat , orgolioas i nencrez toare. B rbatul cu aceast personalitate ncearc s - i exprime masculinitatea prin diferite activit i, ca de exemplu cuceriri sexuale repetate. Personalitatea falic feminin , motivat prin invidia fa de penis, i exagereaz feminitatea i i folose te talentul i farmecul pentru a concura i cople i b rba ii. Drama ncordat a stadiului falic este reprezentat n to i. Efectele sale ne motiveaz ca adul i la un nivel incon tient i ne amintim pu in sau aproape nimic din conflict. Stqadiul Latent Perioada latent nu este un stadiu psihosexual de dezvoltare. Instinctul sexual este inactiv, temporar sublimat n activit ile colare, hobby-uri i sporturi i n dezvoltarea prieteniilor cu membri de acela i sex. Freud a fost criticat de aparenta lui lips de interes pentru perioada latent . Alte teorii despre personalitate, consider c ace ti ani prezint probleme semnificative i provoc ri ce implic n elegerea cu egalii i acomodarea ntr-o lume divers . Genital Stadiul genital, ultimul din stadiile psihosexuale ale dezvolt rii ncepe n pubertate. Corpul devine psihologic matur i dac nu apar fixa ii majore de dezvoltare ntr-un stadiu timpuriu al dezvolt rii, individul poate fi capabil s duc o via normal . Conflictul din aceast perioad este mai pu in intens dect n alte stadii. Sanc iunile sociale i tabuurile exist , implicnd expresii sexuale la care adolescentul trebuie s se conformeze, dar conflictul este minimizat prin sublimare. Energia sexual ce se cere a fi exprimat n anii adolescen ei, poate fi m car par ial satisf cut prin perseverarea substitutelor acceptate de societate i mai trziu printr-o rela ie adult cu o persoan de sex opus. Tipul de personalitate din acest stadiu este capabil s g seasc satisfac ie n dragoste i munc , mai trziu fiind o ie ire acceptabil pentru sublimarea impulsurilor individului. Tema Visul: Acceptiunea visului Analiza viselor n psihanaliz ofer posibilitatea descifr rii misterului afec iunilor nevrotice, n spe isteria, i, n al doilea rnd, deschide calea spre incon tient. A devenit celebr expresia lui Freud: visul este via regia(calea regal ) spre incon tient. Visul era abordat n maniera care va deveni clasic pentru practicienii psihanalizei: cu ajutorul asocia iilor vis torului. Analiza visului (vezi detaliile n cartea citat ) scoate la iveal sentimentele de vinov ie ale lui Freud fa de Irma, una din tinerele sale paciente, a c rei tratament nu a adus rezultatele scontate. Freud se ap r de aceste sentimente negative aruncnd vina asupra pacienta ns i, care, chipurile, nu ar fi fost o pacient docil i ascult toare, sau asupra unuia din confra ii s i, dr. Otto, care s-ar fi f cut vinovat de o interven ie medical neglijent (o injec ie cu o sering infectat ).

Dup analiza visului s u care se dovede te a fi ct se poate de coerent, Freud declar pe bun dreptate: "visul nu este ceva lipsit de sens, nu este o absurditate i, spre a ni-l explica, nu este necesar s presupunem c o parte din tezaurul nostru de reprezent ri doarme, n timp ce o parte ncepe a se trezi. Este un fenomen psihic n ntreaga accep iune a termenului i de fapt este mplinirea unei dorin e [subl. n. J.C.]. Visul, prin urmare, se cere integrat n suita actelor psihice inteligibile din starea de veghe; activitatea spiritual care l structureaz este o activitatea extrem

de complex ." (Sigmund Freud - "Interpretarea viselor", trad. dr. Leonard Gavriliu, Editura tiin ific , 1993, cap. "Visul este mplinirea unei dorin e", p. 110). mecanismele visului Exist , deasemenea, un anumit num r de rela ii care par mai utile dect altele n mecanismul form rii visului.Acestea snt asocia iile prin asem nare, prin contact i prin coresponden . Visul se folose te de ele pentru a sus ine ac iunea proprie de condensare i din toate elementele, mai mult sau mai pu in concordante, el 'alc tuie te o unitate nou . Continut latent si manifest + Asemenea simptomului, visul are un continut mani-fest (ceea ce este constient sau poate fi constientizat) siun continut latent dorinta inconstient de natur instinctual sau pulsional . Continutul manifest este re-zultanta ntlnirii dintre dorinta de a dormi, care tine desistemul constientpreconstient, si dorintele inconstiente, care tin de interzisul cultural, a c ror p trundere nconstiint ar perturba somnul. Diferene i similitudini ntre vis i simptom nevrotic Exist numeroase analogii ntre vis i tulburarile psihologice care se constat n stare de veghe. Ideile de angoas i ideile de obsesie snt str ine unei con tiin e normale, exact cum snt visele fa de o con tiin n stare de veghe. Originea lor, ca i cea a visului, se cufund nc n incon tient. Incon tient egal cu vis, in spatele somptomelor nevrotice sta conflictele nereyolvate ce se afla in vis . eata legatura

Tema: Actul ratat


Structura actului ratat La fel ca n cazul simptomului sau visului, actul ratat,numit sugestiv de Freud paradigma psihopatologieivietii cotidiene, este o formatiune de compromis rezulta-t din ntlnirea unei activit ti constiente (cititul, scrisul,auditia, anumite gesturi etc.) si a unei tendinte subiacen-te, preconstient sau inconstient , care, n esent , const n impulsuri reprimate datorit educatiei morale. Putem deci distinge si n acest caz un continut manifest si un con-tinut latent, sensul actului ratat fiind dat de ultimul.Exemplu:Respectnd nevoia de consecvent a exemplific rii,despre care presupun c v apartine si dumneavoas- tr , nu numai mie, voi apela la un act ratat al lui Freud,comunicat n lucrarea Psihopatologia vietii cotidiene.Printre nsemn rile lunii septembrie, Freud g seste, cu ocazia unei revederi, data de 20 octombrie. Avem de aface cu o greseal de scriere de tipul anticipatiei. Do-rinta care perturb pe 20 septembrie notatiile lui Freudeste aceea ca pacienta care si anuntase revenirea pen-tru 20 octombrie s fi venit mai devreme, n septem-brie, cnd Freud, odihnit dup vacant , avea nc pu-tini pacienti.

Tema: Simptomul nevrotic


Conversie - exprimarea unui conflict ce apartine psihismului n plan somatic, prin simptome motorii sau senzoriale. Acest proces are loc prin transformarea energiei psihice n energie a proceselor soma-tice. Conversia reprezinta mecanismul specific formarii simptomelor n isterie. Nevroza de angoasa - tulburare nevrotica, pe care Freud a descris-o n categoria nevrozelor actuale, al carei specific consta n predominarea angoasei, fie sub forma a ceea ce numim astazi anxie-tate generalizata, fie sub forma atacurilor de panica. Nevroza - tulburare psihica al carei specific l constituie faptul ca subiectul este constient ca are o serie de simptome mai mult sau mai putin invalidante si ncearca sa depaseasca starea n care se afla. Geneza acestui tip de tulburare consta n conflictele psihice din copilarie care au dus la aparitia unui compromis patogen ntre dorinta si interzicerea ei. Nevrozele sunt de mai multe tipuri: nevroza isterica, nevroza fobica, nevroza obsesionala.

Formare de simptom - proces prin care, n urma unei succe-siuni de fenomene ce tin de dinamica si economia psihica, apar mani-festari psihice de tipul simptomului nevrotic ce pot duce la instituirea nevrozei. Exista o serie de factori care joaca un rol n forma simpto-mului: factori economici constitutionali, factori ce tin de realitate, cu frustrarile pe care aceasta le impune, factori ce tin de apararile specifice fiecarui individ si de punctele de fixatie n dezvoltarea psihoafectiva. Isteria de conversie este acea nevroz paroxistic n care individul caut s se apere deincita iile periculoase ale propriei sale vie i instinctive, pe de o parte, printr-o nstr inare a unor por iuni a propriului corp, pe care le elimin din sfera senza iei i a percep iei sale personale, pe dealt parte, prin flux i reflux afectiv. Exigen a periculoas este de cele mai multe ori agresivitatea,iar la femeie dorin a agresiv de a fi un b rbat; la b rbat dorin a de a fi femeie sau de a fi Cain, decir u i criminal. Necesitatea originar este refulat Sch-/0 sau inhibat Sch-/+. Dar nici refularea,nici inhibarea nu sunt suficiente. Persoana se vede n situa ia de a anihila necesit ile periculoase,primare ale instinctelor i prin: tulbur ri de inervare;tulbur ri de motricitate. Tulburarea obsesiv-compulsiva are un statut oarecum aparte in cadrul tulburarilor anxioase, plangerile pacientilor fiind legate mai degraba de continutul gandurilor sau imaginilor mentale repetitive (obsesii) si de comportamentele repetitive (compulsii) la care recurg. Anxietatea este insa sursa din care ele se alimenteaza si din acest motiv tulburarea este clasificata printre cele anxioase.Pe intelesul tuturor, aceasta tulburare seamana cu superstitiile. Ex:"Daca m-am gandit ca ceva rau s-ar putea intampla trebuie sa bat in lemn ca sa nu se intample." In general, gandurile obsesive exprima o temere a persoanei. Temere care poate reveni in minte de nenumarate ori pe zi. Persoana se apara incercand sa neutralizeze aceasta temere printr-un gest pe care-l repeta de cate ori apare gandul. Gestul prin care incearca sa neutralizeze temerea respectiva este fie exagerat (ex.:se spala pe maini de 50 de ori dupa ce a atins toaleta) fie nu are nici o legatura cu temerea (vezi batutul in lemn).Superstitiile nu sunt o boala. Ele fac parte din viata noastra. Obsesiile insa produc anxietate marcata si persistenta iar comportamentul compulsiv consuma foarte mult timp si uneori poate parea bizar. Imaginati-va ca cineva verifica de 20 de ori daca a inchis gazul si nu mai ajunge la timp la serviciu din aceasta cauza.

Tema: Relaia terapeutic n psihanaliz


RELA IA TERAPEUTIC N PSIHANALIZ Termenul psihanaliz i apar ine lui Sigmund Freud, fondatorul unei teorii i concep ii psihologice care a dat na tere unuia dintre principlalele curente ale psihologiei, i a avut o larg influen asupra altor tiin e. Psihanaliza este: 1. metod de investiga ie care const , n esen , n punerea n eviden a semnifica iei incon tiente a cuvintelor, ac iunilor, produc iilor imaginare (vise, fantasme) ale unui subiect. Aceast metod se bazeaz n principal pe asocierile libere ale subiectului. 3. o metod psihoterapeutic bazat pe acest mod de investigare i avnd ca specific interpretarea controlat a rezisten ei, transferului i dorin ei 4. un ansamblu de teorii psihologice i psihopatologice n care sunt sistematizate rezultatele ob inute prin metoda psihanalitic de investigare i tratament. Vocabularul psihanalizei (J.Laplanche, J.-B. Pontalis, 1994) Referitor la alegerea termenului psihanaliz , Freud l define te:

Am numit psihanaliz travaliul prin care aducem n con tiin a bolnavului materialul psihic refulat n el. Teoria i practica psihanalitic a suferit de-a lungul timpului o serie de dezvolt ri i transform ri. Cu toate acestea, rela ia terapeutic r mne unul dintre cei mai importan i factori terapeutici, al turi de tehnicile analizei. Cercet rile au ar tat c , luate separat, caracteristicile terapeutului i pacientului explic doar o mic parte din varian a succesului terapeutic, n timp ce interac iunea specific din cadrul diadei terapeutice coreleaz semnificativ cu rezultatele. (Schaap, Bennun, Schindler, Hoogdvin, 1993) Terapia psihanalitic clasic impune rela iei terapeutice anumite reguli n concordan cu modelul teoretic ce o fundamenteaz . Pornind de la descoperirea fenomenelor de transfer de c tre Freud, pe baza observa iilor din terapie (1905), conceptul a suportat o serie de modific ri, l rgiri, chiar din partea p rintelui psihanalizei, Freud, ct i a urma ilor s i, care au dezvoltat noi perspective asupra transferului. O familie de concepte n controvers : rela ie real , alian terapeutic , alian de lucru i transfer Tat l acestei familii de concepte este considerat a fi Freud, n persoana medicului de care se ata eaz pacientul, la fel ca i n rela ia real , a c rei stabilitate formeaz o contrapondere mpotriva transferului. Pentru c este de neconceput o familie f r o mam , aceasta este asociat transferului nesup r tor care formeaz fundamentul solid, de ncredere, t cut i cl dit timpuriu n istoria vie ii. Transferul nesup r tor nu este numai mama acestei familii de concepte. Persoanelor de referin materne reale li se atribuie cea mai mare influen n construirea unor atitudini de ncredere fa de cei din jur. Dac la un pacient ncrederea domin fa de nencredere, poate fi a teptat un transfer nesup r tor stabil, n sensul terminologiei freudiene. Dup tat l i mama au fost introduse noi denumiri, care se deosebesc unele de altele ca i copiii reali, care seam n mai mult cu mama sau mai mult cu tat l. Sandler et al. eviden iaz c : pn la introducerea alian ei terapeutice a persistat o confuzie, deoarece Freud n elegea prin transfer pozitiv att transferul nesup r tor, ct i pe cel libidinal. Sandler et al. (1973) Ace ti autori arat c alian a terapeutic cuprinde elemente ct se poate de diferite. Zetzel n elege alian a terapeutic dup modelul rela iei timpurii mam copil, considernd c : fazele timpurii ale unei analize corespund n anumite privin e fazelor timpurii de dezvoltare infantile.Zetzel (1956) Pentru alian a terapeutic , Zetzel a tras de aici concluzia c analistul, mai ales la nceputul terapiei, ar trebui s i modeleze comportamentul dup cel al unei mame bune. n contrast cu acesta, alian a de lucru la Greenson (1941) cuprinde n special componentele reale sau realiste ale rela iei. Astfel, n cadrul familiei de concepte apar controverse legate de raporturile i ierarhiile din cadrul familiei. Este vorba despre importan a transferului n compara ie cu rela ia real , despre

numerosele elemente care sunt prezente i active, con tient sau incon tient, n interac iunea dintre pacient i analist, i care este exclus s se fi format numai n trecut. Freud a accentuat analiza transferului, rela ia se n elegea de la sine, ceea ce ns a condus i la faptul c transferul i rela ia se desf urau n decursul terapiilor sale unul lng altul, f r s fie conectate. Ast zi este important de recunoscut i interpretat felul n care ele se influen eaz reciproc. Spre exemplu, de i aici- i-acum-ul este important, mai ales prin aceea c ne conduce napoi n trecutul din care provine, iar tehnica de interpretare se adreseaz primar amintirilor i plaseaz pe locul al doilea rela ia actual , modul de considerare interpersonal, este recunoscut importan a rela iei de lucru atunci cnd se face precizarea c interpret rile pot fi date numai dup ce rela ia actual s-a constituit n mod satisf c tor. Se ine cont de faptul c , n diada terapeutic , alian a de lucru poate fi nt rit pozitiv sau sl bit negativ prin contribu ia analistului. n sensul celor expuse, se subliniaz necesitatea de a admite i de a ine cont n mod sistematic de alian a de lucru (rela ia real la Freud) ca de o component terapeutic esen ial a situa iei analitice (Tahka, 1993). nsu i Freud admite c nu orice rela ie bun ntre analist i analizat, n cursul i dup analiz , trebuie considerat un transfer.Freud (1937) Extinderea familiei de concepte n ultimele dou decenii, conceptul de transfer a fost considerabil extins prin integrarea a dou direc ii: pe de o parte prin accentuarea elementelor non-transfer, rela ia terapeutic , pe de alt parte prin n elegerea transferului ca o rela ie cu obiectul. Cele dou direc ii s-au format din tradi ii diferite ale practicii psihanalitice, care au r d cini comune. Contribu ia esen ial la extinderea conceptului de transfer apar ine succesorilor lui Freud, care au dezvoltat teoria rela iilor obiectuale: Melanie Klein, W.R.D. Fairbairn, D.W. Winnicott, H. Guntrip, John Bowlby (n Marea Britanie) i Otto Kernberg (n Statele Unite). Evolu ia se nscrie ntr-o mi care de idei care nu este specific psihanalizei i care conduce la considerarea organismului n interac iune cu mediul s u, nu izolat. Rela ia de obiect este un termen folosit n mod curent n psihanaliza contemporan pentru a desemna: modul de rela ie al subiectului cu lumea sa, rela ie care este rezultatul complex i total al unei anumite organiz ri a personalit ii, al unei perceperi mai mult sau mai pu in fantas-matice a obiectelor, precum i al unor anumite tipuri de ap rare. Vocabularul psihanalizei (J. Laplanche , J.-B. Pontalis , 1994)

Prin defini ie, no iunea de rela ie de obiect pune accentul asupra vie ii rela ionale a subiectului, ns nu asupra rela iilor reale ale subiectului cu anturajul; rela ia de obiect trebuie studiat , n primul rnd, la nivel fantasmatic, fiind de la sine n eles c fantasmele pot modifica perceperea realului i ac iunile care l vizeaz . Teoria rela iilor obiectuale ia n discu ie impactul rela iilor individului cu lumea/mediul extern asupra lumii psihice interne. Primele modele ale rela iilor obiectuale (Ian Suttie, H.S. Sullivan) reprezint o ruptur de paradigma clasic a teoriei pulsionale, subliniind caracterul nn scut al nevoii de rela ii interpersonale, de ata ament primar cu mama i importan a acestora n formarea psihicului i a personalit ii.

Opera lui Melanie Klein constituie o teorie articulat a rela iilor obiectuale care reprezint o punte de leg tur ntre teoria psihanalitic a pulsiunilor i modelele de mai trziu centrate pe aspectele de ordin rela ional, ntruct ea continu s acorde pulsiunilor rolul de for motiva ional a rela iilor obiectuale. Concepte cheie ale teoriei rela iilor obiectuale sunt cele de obiect intern i obiect extern. Psihicul i personalitatea sunt v zute, n parte, ca fiind rezultatul rela iilor stabilite cu persoane din lumea exterioar , rela ii care sunt memorate sau internalizate sub form de rela ii obiectuale. Sterba (1936) stabile te c transferul este n mod esen ial o rela ie, ca oricare alta, cu obiectul. De i practica psihanalitic a suferit o serie de transform ri i dezvolt ri, cercet rile empirice arat c rela ia terapeutic este considerat cel pu in la fel de important ca tehnicile analizei. S-a constatat c , luate separat, caracteristicile terapeutului i pacientului explic doar o mic parte din varian a succesului terapeutic n timp ce interac iunea specific din cadrul diadei terapeutice coreleaz semnificativ cu rezultatele (Schaap, Bennun, Schindler, Hoogdvin, 1993). ATENTIE (EGAL) FLOTANTA Mod in care, dupa Freud, analistul trebuie sa-l asculte pe analitaz: el nu trebuie sa privilegieze a priori nici un element din discursul acestuia, ceea ce presupune ca el sa-si lase propria activitate inconstienta sa functioneze in modul cel mai liber posibil si sa suspende motivatiile ce orienteaza in mod obisnuit atentia. Aceasta recomandare tehnica reprezinta corespondentul regulii de asociere libera propuse analizatului.