ANUL XVI NR.

750 Joi, 17 noiembrie 2011 6 pagini 0,50 lei

ESTE BINE S TII !

SIGUR V INTERESEAZ
Din anul 2009, Junior Achievement Romania, impreuna cu Headmasters and Headmistress Conference (asociatie de scoli independente din Marea Britanie) organizeaza in Romania programul de burse HMC - Projects in Central and Eastern Europe. Acesta ofera elevilor de clasa a X-a oportunitatea de a petrece al treilea an de liceu intr-o scoala indepedenta din Marea Britanie. Prin participarea la program, elevii se familiarizeaza atat cu limba engleza, cat si cu sistemul boarding school, prin care tinerii locuiesc si studiaza impreuna. Bursele acopera taxa scolara anuala, cazarea si cheltuielile de masa. Pentru a putea aplica la aceste burse, elevii interesati trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa e inscrisi intr-o forma de invatamant de nivel liceal, ind in prezent in clasa a X-a -sa nu ocupe, la momentul inscrierii, un loc intr-o scoala din Marea Britanie -venitul parintilor (brut, combinat) pe anul 2011 sa nu depaseasca echivalentul in lei a 25000 -varsta elevului trebuie sa e la 1 septembrie 2012 intre 16 ani si 17 ani si 6 luni. Inscrierile se fac in perioada 7 noiembrie - 7 decembrie 2011. Informatii detaliate despre procesul de inscriere si despre ce poate presupune experienta anului petrecut in Marea Britanie sunt disponibile pe site-ul dedicat programului http://www.burselehmc.jaromania.org/ . Pentru informatii suplimentare: Junior Achievement Romania, Lucian Gramescu, Operations Manager, E-mail: lucian.gramescu@jaromania.org, Website: www.jaromania.org Junior Achievement Romania, organizatie nonprot, a fost fondata in anul 1993 si este parte a Junior Achievement Worldwide, USA si a Junior Achievement - Young Enterprise, Europe. JA este cea mai mare si cea mai dinamica organizatie internationala de educatie economica si antreprenoriala. In Romania, programele JA de tip learning by doing sunt urmate anual de peste 150.000 de elevi din peste 1.300 institutii de invatamant si se desfasoara in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu institutiile de invatamant si comunitatea de afaceri. Pentru detalii, accesati www.jaromania.org.

BULEVARDUL VULCNEAN - GATA DE INAUGURARE

S-A NSCUT LOCUITORUL CU NUMRUL 7 MILIARDE

Previziunea specialitilor n studii demograce s-a mplinit. Populaia lumii a atins duminic pragul de 7 miliarde de locuitori. Danica, micua asiatic nscut n Filipine, s-a nscut duminic, cu dou minute nainte de miezul nopii. Prinii ei au fost felicitai de reprezentani ai Naiunilor Unite, care i-au adus i un mic tort, informeaz Agerpres. Micua a primit de asemenea i o burs de studii, iar prinii ei au primit sprijin nanciar pentru a-i deschide un mic magazin. Organizaia Naiunilor Unite a hotrt s nu premieze anul acesta naterea copilului cu numrul 7 miliarde (aa cum a fcut la naterea copilului cu numrul 6 miliarde), n condiiile n care mai multe ri i disput deja titlul simbolic. O organizaie caritabil pentru copii a anunat luni a o feti nascut ntr-o regiune defavorizat din India este persoana cu numarul 7 miliarde de pe planet, precizeaz HotNews. Presa din dou regiuni ale Rusiei Kamceatka i Kaliningrad - a revendicat, de asemenea, prima depire a pragului de 7 miliarde de locuitori. Pragul de 6 miliarde de locuitori a fost atins n 1999, relateaz Mediafax. ONU l-a ales atunci pe Adnan Nevic, un bebelu nscut la Sarajevo, ca ind locuitorul cu numrul 6.000.000.000 de pe planeta noastr. Potrivit celui mai recent raport al Fondului Naiunilor Unite pentru Populaie (UNFPA), populaia Terrei va continua s creasc i va ajunge la 9,3 miliarde de locuitori n anul 2050 i la peste 10 miliarde spre sfritul secolului. n declaraia ocial adresat n timpul unei vizite la o coal new yorkez, secretarul general ONU a precizat c nu este doar o chestiune care ine de cifre. Este vorba de istoria umanitii. apte miliarde de persoane au nevoie de hran. De energie. De oferte interesante n domeniul locurilor de munc i al educaiei. De drepturi i de libertate. Libertatea de expresie. Libertatea de a putea s-i creti copiii n pace i siguran. Tot ceea ce ecare i dorete pentru sine, nmulit de 7 miliarde de ori, a explicat Ban Ki-moon. Secretarul general ONU va susine acelai mesaj i n cadrul summitului G20 de sptmna viitoare de la Cannes. Bak Ki-moon va accentua pericolul de revolte la care rile vor tot mai expuse pe msur ce populaia va crete numeric n contextul crizei economice mondiale. Potrivit ONU, pn n anul 2025, India va deveni ara cu cea mai mare populaie din lume, devansnd China, urmnd s ating n acel an pragul de 1,5 miliarde de locuitori. Numrul persoanelor n vrst de peste 60 de ani, care era de 384 de milioane n 1980, a ajuns astzi la 893 de milioane i va de 2,4 miliarde n anul 2050, potrivit UNFPA. Secretarul general ONU sublinia ntr-un interviu acordat revistei Time, c indiferent de ara lui natal, bebeluul cu numrul 7.000.000.000 se va nate ntr-o lume a contradiciilor: o abunden de hran, dar n continuare, n zilele noastre, un miliard de oameni merg seara la culcare cu foamea n stomac.

Cea mai mare investiie de infrastructur cu cele mai ecologice i originale soluii de funcionare din Valea Jiului este n acest moment Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Gata pentru a dat n folosin. Evenimentul inaugural organizat de executivul Primriei, este programat pentru smbt 19 noiembrie 2011, la ora 11. Proiectul a fost nanat prin Programul Operational Regional POR cu fonduri europene 85%, fonduri guvernamentale 13% i fonduri locale 2%. Valoarea proiectului este de 30 milioane lei. Caracterul original al acestuia a adus Primriei Vulcan premiul I la nivel naional decernat n urm cu 3 saptmni la Braov n cadrul Galei Premiilor din Administraie, pentru cel mai modern management n administraie. Funcionalitatea acestuia, implementarea unor tehnologii moderne, utilizatoare de energie verde, includerea n proiect a uxului de ap cu ajutorul fntnilor cubice care vor purica aerul, sunt elemente de originalitate. Pentru cei ce deja i-au fcut traseul de promenad pe bulevard, senzaia de teleportare ntr-o staiune din Romnia sau chiar din alt ar este foarte prezent. I-am auzit pe muli

spunnd: Parc nu a n acelai Vulcan! Cei ce au plecat n ultimele luni din Vulcan i au revenit acum, au fost surprini de transformarea att de mare pe care municipiul a traversat-o. n plus decoraiunile urbanistice, originalitatea sensurilor giratorii, care rmn nc pentru muli privitori pline de mister ca mesaj simbolistic, multitudinea de ori i arbori plantai precum i numrul mare de bnci amplasate pe toat lungimea bulevardului fac din acest Bulevard o bijuterie pentru Vulcanul mileniului al III-lea. Nici cei mai nrii critici ai acestei lucrri nu mai au comentariile pe care leau folosit ( fr rost) n toate aceste luni de antier. Cei ce au nghiit praful i au digerat zgomotele utilajelor respir astzi n voie. Vorba cuiva: Pi ce, acas cnd zugrveti se face mizerie... cine este de vin? Tot primarul Ile? La evenimentul de smbt sunt ateptate ociliati centrale, judeene, locale, politicieni, reprezentani de instituii publice i ct mai muli ceteni, care vor putea cumpra produse tradiionale, care vor oferite de-a lungul bulevardului n cadrul trgului cu acest specic organizat de Primrie.

Gabriela Rizea

DREPTURILE TALE CONTEAZA !

IMPREUNA PENTRU O COPILARIE ARMONIOASA

Fundatia ,,CONEXIUNI Deva, in parteneriat cu Asociatia ,,FAMILIA SI SOCIETATEA si Gradinita cu Program Prelungit Nr. 7 prin structura Gradinita cu Program Normal Nr. 2 va realiza proiectul ,,DREPTURILE TALE CONTEAZA ! IMPREUNA PENTRU O COPILARIE ARMONIOASA, conantat de Municipiul Deva. Durata proiectului este de trei luni, timp in care partenerii impreuna cu invitati din partea institutiilor publice vor colabora pentru a creste gradul de informare a minorului cu privire la drepturile sale si constientizarea nevoii de colaborare parinti-cadre didactice pentru o mai buna educatie si conduita a minorului. Astfel, proiectul se adreseaza prescolarilor cu varsta intre 5-7 ani, care frecventeaza cursurile gradinitei partenere, precum si parintilor/ reprezentantilor legali ai acestora. Activitatile pentru minori vor consta in organizarea de seminarii avand ca tema ,,drepturile copilului, folosind metode de educatie non-formala, adaptate varstei lor. Parintilor le vom propune participarea la sedinte de informare si consiliere privind problemele cu care se confrunta acestia, in educatia minorului si gasirea unor solutii de imbunatatire a comunicarii parintecopil; si alte teme de interes pentru acestia. De asemenea, personalul gradinitei va participa la un atelier de lucru pe tema ,,Violenta in familie sustinut de catre specialisti in domeniu. Consideram ca, minorii de varsta prescolara reprezint primul nivel al unei societati n miniatura, care necesita o crestere si o educare, in vederea sprijinirii copilului de a-si asuma responsabilitatea pentru comportamentul personal. a declarat Doru Pavel Cara, director executiv al Fundatiei Conexiuni, responsabil de proiectul DREPTURILE TALE CONTEAZA ! IMPREUNA PENTRU O COPILARIE ARMONIOASA. Pentru mai multe detalii si informatii, ne puteti contacta la nr. tel/fax 0254/232120; Mobil: 0745068751 sau sa ne scrieti pe adresele de e-mail: social@fundatiaconexiuni.ro sau fundatia.conexiuni@yahoo.com persoana de contact: Doru Pavel CARA.

AVEREA LA ROMNI
Romania are 16.528 de milionari in dolari! In schimb, averea medie a romanului este de 13.987 de dolari. In Romania sunt 16.528 de milionari in dolari, arata un raport realizat de grupul bancar Credit Suisse. Astfel, 16.528 au averi de peste un milion de dolari, dintre care doi sunt miliardari, ceea ce plaseaza Romania pe locul 47 in lume dupa numarul persoanelor bogate. De asmenea, averea medie a romanilor este de 13.987 de dolari, ceea ce plaseaza tara noastra pe locul 59 din 160 de tari. Defalcat, Romania are 14.578 de locuitori cu averi cuprinse intre 1-5 milioane de dolari, 1.173 de persoane cu averi de 5-10 milioane de dolari, 685 intre 10-50 milioane de dolari, 55 intre 50-100 milioane de dolari, 32 intre 100-500 milioane de dolari. Cinci romani au averi de peste 500 de milioane de dolari, dintre care 2 sunt miliardari, potrivit bancii elvetiene. Continuare n pag. a III-a

Vrei s fi corect i la timp informat?

ACCESEAZ

www. timnews.ro.
Invitaii emisiunii:

VIOLETA MUNTEANU I DANIEL HLSTUAN

Vei gsi tiri , imagini i nregistrri care te intereseaz din sfera economicului, politicului, vieii culturale i sportive

Un ziar al Vii Jiului cu difuzare judeean

Citii varianta electronic a ziarului i facei comentarii la adresa www. cvj.ro

Nr. 750

Pag. 2

MULTE EVENIMENTE NEDORITE

BAIA DE CRI. DOSAR PENAL PENTRU TIEREA FR DREPT A UNOR ARBORI. O patrul de ordine public din cadrul Seciei de Poliie Rural Baia de Cri l-a depistat pe IONIC G., de 29 de ani, din comuna Baia de Cri, angajat al unei societi comerciale, care fasona material lemnos. n urma vericrilor efectuate, s-a constatat faptul c acesta a tiat fr drept i fr a marcai de personalul silvic autorizat, 9 arbori de diferite esene i dimensiuni din parcela de teren aparinnd unui brbat din comuna Baia de Cri, cu acordul ului proprietarului. n cauz s-a ntocmit dosar penal pentru tiere fr drept de arbori. POLIITII BIROULUI DE INVESTIGAII CRIMINALE PETROANI au efectuat o aciune n urma creia a fost depistat VASILE B., de 40 de ani, din Petroani, condamnat de Judectoria Petroani la o pedeaps privativ de libertate de 2 ani de nchisoare pentru comiterea infraciunii de nelciune. Brbatul a fost escortat i depus, n baza mandatului de executare a pedepsei cu nchisoarea, la Penitenciarul Brcea Mare, n vederea executrii pedepsei. BRACONAJ PISCICOL. Jandarmii hunedoreni mpreun cu un inspector piscicol au depistat n data de 9 noiembrie 2011 trei persoane care pescuiau ilegal pe malul rului Strei, n zona barajului din localitatea Subcetate. Cele trei persoane pescuiau folosind plase monolament n form de triunghi. Jandarmii au ntocmit n cauz acte de constatare cu privire la svrirea faptei de deinere i utilizare plase monolament, prevzut i sancionat de OG 23/2008, care vor naintate pentru continuarea cercetrilor Parchetului de pe lng Judectoria Haeg. Petii capturai de cei trei pescari au fost eliberai n mediu natural de ctre jandarmi. N DATA DE 11.11.2011, n jurul orei 14:30, Poliia Municipiului Deva a fost sesizat cu privire la faptul c mai multe persoane ncarc ntr-o cru dou conducte metalice de circa 4 m lungime cu diametrul de aproximativ 40 cm, de pe o parcel de teren care se a n arenda unei societi comerciale din Deva. Echipa operativ deplasat la faa locului a identicat cinci suspeci, fa de care s-a ntocmit dosar penal sub aspectul svririi infraciunii de furt calicat. Prejudiciul creat a fost recuperat integral, iar valoarea acestuia va comunicat ulterior de ctre partea vtmat. N DATA DE 12.11.2011, n jurul orei 22:20, o patrul de siguran public din cadrul Poliiei Municipiului Ortie a surprins n agrant o tnr n vrst de 22 de ani, din Ortie, n timp ce ntreinea relaii sexuale ntr-un autoturism parcat pe strada Armatei din Ortie cu un tnr n vrst de 25 ani, din comuna Ortioara de Sus, de la care a pretins i primit suma de 20 de lei. N DATA DE 12.11.2011, n jurul orei 17:40, a fost depistat n trac HORAIU V., de 49 ani, din Deva, n timp ce conducea un autoturism pe Bd. 22 Decembrie, din Deva, iar n urma vericrilor efectuate n bazele de date ale poliiei s-a constatat c avea permisul de conducere reinut. Pe numele brbatului a fost ntocmit dosar de cercetare penal pentru comiterea infraciunii de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice avnd permisul de conducere reinut. N DATA DE 13.11.2011, n jurul orei 01:00, a fost oprit n trac autoturismul condus de SORIN V., de 34 ani, din comuna Bucureci, pe strada Vntorilor din Brad. n urma testrii cu aparatul alcooltest s-a constatat c SORIN V. avea o concentraie alcoolic de 1, 12 mg/l alcool pur n aerul expirat. N DATA DE 13.11.2011, n jurul orei 02:00, IULIAN C., de 40 ani, din Lupeni, n timp ce conducea un autoturism pe DN 66, pe direcia de mers Uricani-Lupeni, n afara localitii Uricani, nu a adaptat viteza la condiiile de drum, a pierdut controlul asupra direciei i a acroat un cap de pod. n urma evenimentului rutier nicio persoan nu a fost rnit. n urma testrii cu aparatul alcoolscop s-a constatat c IULIAN C. avea o concentraie alcoolic de 0,81 mg /l alcool pur n aerul expirat. N DATA DE 15.11.2011, n jurul orei 00:40, MARICEL C., de 44 ani, din Brila, n timp ce conducea un autoturism pe D.N.7, pe direcia de mers Sebe Deva, la intrarea n municipiul Ortie, l-a surprins i accidentat grav pe IOKA H., de 26 ani, din Hunedoara, care se aa pe partea carosabil. n urma testrii cu aparatul alcoolscop a persoanelor implicate n evenimentul rutier, s-a constatat faptul c pietonul avea o concentraie alcoolic de 1,15 mg/l alcool pur n aerul expirat, n cazul conductorului auto rezultatul ind negativ. N DATA DE 15.11.2011, n jurul orei 09:05, ION T., de 63 de ani, din oraul Filiai, judeul Dolj, a condus un ncrctor IFRON de pe o proprietate alturat drumului public i nu a acordat prioritate de trecere unei ambulane care se deplasa pe strada Brbteni din Lupeni, pe drumul prioritar, pe direcia Lupeni Uricani, intrand n coliziune cu aceasta. n urma producerii accidentului a rezulatat accidentarea uoar a conductorului ambulanei, Teodor P., de 26 de ani, din Uricani i a asistentei medicale, Ionela R., de 38 de ani, din municipiul Vulcan, aat n ambulan.

S.C.SPRINT EDIL CONSTRUCT

Societate specializat n efectuarea de lucrri de amenajri interioare i exterioare, anvelopri i lucrri de hidroizolaii,

HAINE SECOND HAND

la depozitul en gross din Lupeni
ASIGURM TRANSPORT GRATUIT - diversitate - calitate - preturi fr concuren. Ne putei gsi n Lupeni, str. 1 Mai nr. 3 n cldirea n care a funcionat Moara Veche.

IM N REG DE N URGE

Pentru comenzi ferme primite respectm termenul impus pentru nalizarea lucrrii. Se ofer factur i garanie . INFORMAII I COMENZII LA TELEFON 0769037472 I 0769037474

Informatii si comenzi la telefon 0769037473 si 0769037488

S.C. WINCOST TERM S.R.L. PETROANI

Partenerul tu ideal pentru construcia tmplriei unei case sau modernizarea apartamentului tu!
pr cl eu La ie lu n nt i, eg ul n oc ie to ie se td re n ea a c un t a ig
Calitatea GERMAN a produselor executate din prole PVC ROPLASTO cu 5 camere - glafuri interioare din PVC i exterioare din aluminiu, plaselor de protecie mpotriva insectelor, geam termoizolant de calitate FLOAT +lowe-e sau control solar, etc - sdeaz orice pre practicat n Valea Jiului

PUNCTELE DE OFERTARE I LANSAREA DE COMENZI:

Crama TOHANI Petroani din dreptul staiei Parng Aeroport, Crama TOHANI din hala central a Pieii agroalimentare Petroani, Crama TOHANI Vulcan (vis-a-vis de Primrie) Punctul de lucru din Piaa agroalimentar Lupeni Sediul Principal al rmei din strada Fabricii nr. 11, Livezeni - Petroani (n curtea fostului CONPET Petroani TELEFON/FAX 0254/540.102 tel mobil 0729005635 sau 0729005634

V ateptm s fii clientul nostru, pentru a v convinge ce nseamn calitate i seriozitate !

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Pag. 3

Nr. 750

MITINGUL PENSIONARILOR
Ca urmare a insensibilitii i lipsei de reacii a autoritilor fa de cererilor i pensionarilor mineri Liga Sindicatului Minerilor Pensionari din Valea Jiului a Organizat o actiune i mar de protest n Petroani pe traseul Piaa Victoriei , CNH Casa de Cultur Ioan Dulmi. Singurul ocial care a mrluit alturi de cei aproape 400 de protestatari a fost deputatul Cristian Resmeri. n ciuda timpului nefavorabil prezena la marul de protest a fost mai numeroas dect se atepta. Pensionarii mineri si-au expus revendicrile i au scandat lozinci n faa Casei de Cultur.

Romnia, premiat n Parlamentul European

fost acela a pune la un loc mini luminate din domeniul IT, care s identice cele mai bune soluii pentru mbuntirea serviciilor de internet pe mobil. Ateptrile noastre au fost ns total depite de creativitatea acestor tineri, care merit toate aprecierile noastre. Sunt mndru de toi cei care au participat, dar n special de echipa din Romnia, care a demonstrat nc odat c ara noastr i rearm poziia n elita mondiala, n domeniul IT, a declarat europarlamentarul romn Petru LUHAN, organizatorul Hackathon. Competiia a beneciat de premii n valoare total de 10.000 euro, pentru cele dou categorii, cea care a vizat calitatea conexiunii la internet mobil i cea pentru accesibilitate la acest tip de servicii. Pe toat perioada desfurrii evenimentului, concurenii au fost asistai de ingineri de la M-Lab, SamKnows, Herdict, TOR, Google, Skype, i Telecomix. Reprezentanii acestor companii au declarat c vor utiliza o bun parte din aplicaiile create la Hackathon, ca baz pentru soluiile viitoare pentru serviciile de internet mobil.

SESIZRI LA 112

O echip format din tineri specialiti IT din Romnia a urcat pe podiumul Hackathon, cel mai mare concurs de prol organizat vreodat n Parlamentul European ce a reunit 54 specialiti din 17 ri. Evenimentul a fost organizat n perioada 8-9 noiembrie, de europarlamentarul Petru Luhan, n parteneriat cu Google si Skype. Tinerii romni i-au surclasat majoritatea competitorilor, clasndu-se pe un onorabil loc 3, la categoria care a vizat calitatea conexiunii de internet mobil. n cele 24 de ore pe care le-au avut la dispoziie, concurenii au ncercat s dezvolte soluii tehnice pentru mbuntirea serviciilor de internet pe telefonul mobil. Aplicaiile create de tinerii IT-iti au fost analizate de un juriu format din reprezentani ai Google, Harvard University i Citizen Lab. Scopul acestui eveniment a

EURO PREGTIT S ATING NOI MAXIME ISTORICE

n ultimele zile uctuaiile raportului euro/leu au fost minime. Dealerii bancarii pun aceast stabilitate pe seama unor intervenii ale BNR, volumul vnzrilor de valut ridicndu-se, conform acestora, la cteva sute de milioane de euro Euro s-a stabilizat n jurul pragului de 4,35 lei, ns a fost testat, aproape zilnic, cel de 4,36, maximul atins n pia ind de 4,3660 lei. Evoluia a fost inuenat, n principal, de factori externi, datele economice pozitive locale, precum creterea economic din trimestrul al treilea, neavnd efecte asupra cotaiilor. Cursul euro s-a micat ntre 4,3448 i 4,3537, la nele perioadei analizate el ind stabilit la 4,3487 lei, dup depirea, din nou, a pragului de 4,36 lei. n piaa la termen de la Sibiu, preurile euro pe decembrie au fost de 4,3425 4,3686, pe martie de 4,355 4,3750 iar pe iunie de 4,3667 4,3849 lei. Aa cum arat cotaiile de la Sibiu, leul se va aa sub presiune, pieele ind sensibile la evoluiile rilor din grupul PIIGS dar, ncepnd de sptmna aceasta i de cea a Franei, ratingul su de AAA ind pus sub semnul ntrebrii. Cursul va inuenat i de situaia din Austria, datorit expunerii mari a bncilor sale la economiile din regiune, dar i a Ungariei, dup ce Fitch i-a nrutit perspectiva de rating de la stabil la negativ, din cauza ndatorrii ridicate a rii i politicilor guvernului, considerate nepotrivite, euro urcnd la un maxim istoric de 317,6 forini. n opinia celor de la ING, care n general pariaz mpotriva leului, euro ar putea urca, pn la nele anului, la 4,4 lei. Cursul dolarului a fost mai volatil, el micndu-se ntre 3,1617 i 3,2984 lei, iar francul elveian a rmas stabil, el uctund ntre 3,5164 i 3,5382 lei. Pe pieele internaionale se observ o tendin, pe termen lung, de ntrire a dolarului. Dac la nceputul perioadei euro urca la aproape 1,39 dolari, pieele ind euforice dup formarea noului guvern de la Atena, a urmat o cretere rapid a dobnzilor la obligaiunile italiene cu scadena la zece ani (7,483%), astfel c moneda unic cobora pn la 1,3485, pentru ca la nele acesteia s se situeze la 1,3514 dolari. Pragul de 7% este considerat unul critic, ara respectiv ind nevoit s apeleze la ajutor nanciar extern, cum a fost cazul Greciei, Irlandei sau Portugaliei. Pe London Bullion Market, preul unciei de aur s-a a avut o tendin ascendent. Datorit aversiunii fa de risc preurile au urcar aproape de 1.800 de dolari, xingul de vineri sear ind de 1.773 dolari. Pe sibex.ro, euro s-a tranzacionat pe decembrie la 1,3496 1,3844 iar pe martie la 1,3504 1,3831 dolari, n timp ce uncia de aur a fluctuat pe decembrie ntre 1.736 i 1.803,4 iar pe februarie ntre 1.770 i 1.800 dolari. Analiza cuprinde perioada 8 15 noiembrie. (Radu Georgescu - Domus M&D - Companie de Relatii Publice)

80 DE ICOANE SUSTRASE DIN BISERICI DIN JUDEELE HUNEDOARA, VLCEA I MURE, AU RECUPERATE DE POLIITI N URMA UNOR PERCHEZIII. n urma aciunii au fost reinute trei persoane din judeul Sibiu, suspectate de a implicate sub diferite forme la furtul i tracarea icoanelor ctre colecionari din ar i strintate. Poliiti din cadrul inspectoratelor de poliie Hunedoara, Vlcea, Sibiu i Mure, cu sprijinul oerilor specialiti din cadrul Inspectoratului General al Poliiei Romne-Direcia de Investigaii Criminale i al D.G.I.P.I., au efectuat 6 percheziii domiciliare, 5 pe raza judeului Sibiu i una n judeul Mure, din cadrul acestei aciuni fcnd parte i 3 percheziii domiciliare care s-au desfurat n data de 07.11.2011 n municipiul Bucureti. Activitile poliitilor se desfoar sub coordonarea Parchetului de pe lng Tribunalul Hunedoara i au ca scop identicarea autorilor mai multor furturi de icoane pe lemn i pe sticl, susceptibile de a face parte din patrimoniul culturalnaional. Icoanele au fost sustrase n perioada august septembrie a.c. din trei biserici din lemn, monumente istorice, din judeul Hunedoara, dou din judeul Mure i dou din judeul Vlcea. n judeul Hunedoara, n luna septembrie a acestui an, au fost sparte trei biserici de lemn, din care au fost sustrase 31 de icoane vechi, n timp ce din judeele Mure i Vlcea au fost sustrase 61 de icoane, crendu-se un prejudiciu total de aproximativ 150.000 euro. n urma percheziiilor care au avut loc att la locuinele a cinci suspeci din judeul Sibiu ct i la locuinele unor colecionari din Bucureti i judeul Mure, au fost ridicate 80 de icoane, reuindu-se astfel recuperarea a aproximativ 90 % din prejudiciul creat prin spargerea celor 7 biserici ortodoxe. Totodat, au fost reinute 3 persoane din judeul Sibiu suspectate de a implicate sub diferite forme la furtul i tracarea icoanelor ctre colecionari din ar i strintate. Cei trei suspecti retinuti in urma perchezitiilor din judetul Sibiu au fost prezentati JUDECATORIEI ORASTIE. Instanta a emis mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile pentru TRAIAN C., de 63 de ani, din comuna Brateiu, jud. Sibiu si a decis interdictia de a parasi localitatea de domiciliu pentru Danciu C., de 46 de ani si Danciu C., de 26 de ani, din aceeasi localitate.

AVEREA LA ROMNI
Urmare din pag I
Averea medie. In acelasi timp, averea medie a unui roman este estimata la 13.987 dolari. Daca luam in considerare doar adultii, averea medie a unui adult din Romania ar de 17.599 dolari, ind rezultata din active nanciare in valoare de 7.859 dolari, 13.033 dolari proprietati nenanciare (case, terenuri, rme mici etc.) si o datorie medie per adult de 3.293 dolari, in anul 2011. In plus, aproape un sfert din populatia adulta a Romaniei (24,5%, mai exact) are o avere medie de sub 1.000 de dolari, 44% se incadreaza intre 1.000 si 10.000 de dolari, 29,4% are intre 10.000 si 100.000 de dolari, iar 2,1% dintre locuitori au o avere medie de peste 100.000 de dolari. Averea medie a adultilor din tara noastra a crescut de peste 4 ori in ultimii zece ani, de la 3.840 de dolari de persoana in 2000 la 17.599 de dolari in 2011, potrivit raportului Credit Suisse. Populatia adulta a tarii noastre reprezinta 0,37% din numarul total de adulti la nivel global, in timp ce averea romanilor reprezinta 0,13% din totalul la nivel mondial. Mondial. Potrivit raportului realizat de banca elvetiana, averea totala la nivel mondial a crescut cu 14% in perioada ianuarie 2010 iunie 2011, la 231.000 miliarde de dolari. Statele din regiunea Asia Pacic au generat 54% din crestere. Banca estimeaza ca cifra ar putea creste cu 50% in urmatorii cinci ani, la 345.000 miliarde de dolari, datorita dublarii averii totale a populatiei chineze si dezvoltarii puternice a regiunilor Asia Pacic, America Latina si Africa. Locuitorii adulti din Elvetia, Australia si Norvegia sunt cei mai bogati din lume. Adultii din Elvetia, cu o avere medie de 540.010 dolari, sunt singurii din lume care au reusit sa depaseasca, in medie, 500.000 de dolari. (sursa: Econtext)

MARC NREGISTRAT Ziar editat de S.C. Realitatea Romneasc S.R.L. nregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/1991; CUI2153167 Cont: RO 46 RNCB0168017798560001 deschis la BCR Vulcan REDACIA I ADMINISTRAIA: Vulcan, str.Romanilor nr.6, cod: 336200 Telefoane: 0723 321466; 0723 390272. Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.com http: www.cvj.ro Redactor ef: Anca Maria MARINESCU REDACIA: Ariana tefania MARGINE, Florica LUNGULESEI, tefan NEMECSEK - director editor TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT: Mariana JDEIC Tehnoredactat i tiprit la TIPOGRAFIA Prod Com Tg. Jiu, Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343 E-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Nr. 750

Pag. 4

PERSONALITI I EVENIMENTE ORTIENE

ASTRA 150 DE ANI: Mitropolitul Andrei aguna, primul preedinte al Asociaiunii CARTE, LITERATUR I PRES LA ORTIE ( de la nceputuri pn n 1944) de tefan Nemecsek.
La nele acestei sptmni, n organizarea Primriei Municipiului Ortie, Desprmntul ASTRA Ortie, a Bibliotecii Municipale SEBASTIAN BORNEMISA Ortie i a Casei de Cultur Ortie n colaborare cu Editura Realitatea Romneasc, Liga Scriitorilor Romni i Asociaia Media Valea Jiului, sala de festiviti a fostei Sinagogi din Ortie (Piaa Cetii) va gzdui Simpozionul PERSONALITI I EVENIMENTE ORTIENE. Programul prestigioasei manifestri culturale marcheaz in prima parte mplinirea a 150 de ani de existen a ASTREI ORTIENE. Cuvntul de deschidere va rostit de prof. Aurel Ursu, preedintele Desprmntului ASTRA Aurel Vlaicu Ortie, dup care amtrionul manifestrii culturale, primarul municipiului Ortie Alexandru Munteanu, va prezenta participanilor, mesajul de salut. Va urma o expunere cu tema ASTRA 150 DE ANI: Mitropolitul Andrei aguna, primul preedinte al Asociaiunii, prezentat de Pr. Prot. Ionel Dumbrav. Prima parte a Simpozionului se va ncheia cu expunerea prezentat de domnul Constantin Vapit, cu titlul PR. PROT. PROF. IOAN POPOVICI: 150 de ani de la natere. n a doua parte a simpozionului este programat prezentarea i lansarea amplului proiect cultural CARTE, LITERATUR I PRES LA ORTIE ( de la nceputuri pn n 1944), dou volume, semnate de tefan Nemecsek. Crile vor prezentate selectului auditoriu de editorul, scriitorul i poetul Virgil erbu Cisteianu, directorul prestigioasei reviste culturale GND ROMNESC ce apare la Alba Iulia. Vor mai prezenta coninutul proiectului cultural, Ioan Velica preedintele Filialei Hunedoara a Ligii Scriitorilor Romni, ziaristul Tiberiu Vinan directorul ziarului AFACERI n Valea Jiului, scriitorii Radu Igna, Constantin Stancu, Ion Urd .a. Parteneri media: PALIA EXPRES, ZONA SPECIALA, AFACERI n Valea Jiului, CURIERUL VII JIULUI, GAZETA DE DIMINEA, TV PARNG Petroani, ACTUALITATEA HUNEDOREAN. Vom reveni cu un amplu reportaj pentru a prezenta derularea evenimentului, care va un exemplu de promovare a istoriei literare i jurnalistice hunedorene i, de ce nu, un exemplu de promovare a ETERNEI I FASCINANTEI ROMNII!

Butori celebri i maximele lor

Daca bei, mori, dac nu bei tot mori. Atunci bea ca s tii de ce ai murit! EMINESCU Cea mai teribil bogie pe termen scurt ne-o ofer alcoolul VASILE GHICA Sa nu uitai c eu am primit mai multe de la alcool, dect a primit alcoolul de la mine WINSTON CHURCHILL Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, e devin din ce n ce mai buni, e se transform n oet PAPA IOAN AL XXIII-LEA Crile mele sunt ca apa; cele ale marilor genii sunt ca vinul. Din fericire toat lumea bea ap MARK TWAIN Tatl meu era beivul oraului. De obicei pentru unele orae nu-i chiar aa de ru, dar tocmai New York-ul?? HENRY YOUNGMAN Un dezavantaj al vinului este c face omul s ncurce cuvintele cu gndurile SAMUEL JOHNSON Realitatea este o iluzie care apare datorit lipsei de alcool Nimic nu face viitorul s par mai roz dect contemplatul printr-un pahar de Chambertin NAPOLEON BONAPARTE O sticl de vin conine mai mult lozoe n ea, dect orice alt carte din lume LOUIS PASTEUR Nu eti beat atta timp ct poi sta ntins pe podea fr s te ii de nimic DEAN MARTIN Lady Astor: - Domnule, dac ai fost soul meu, v-a otrvit butura. Winston Churchill: - Doamn, dac a fost soul dumneavoastr, a but-o. O femeie m-a determinat s m apuc de but, iar eu nici mcar nu am avut bunul sim s i mulumesc W.C. FIELDS 24 de ore ntr-o zi, 24 de beri ntr-o lad. Vreo coinciden? STEPHEN WRIGHT Cnd bem, ne mbtam. Cnd ne mbtam, adormim. Cnd adormim, nu pctuim. Cnd nu pctuim, ajungem n rai. Aa c hai toi s ne-mbtam i s mergem n rai! BRIAN OROURKE Cnd am citit despre lucrurile rele cauzate de butur, M-AM LSAT DE CITIT HENRY YOUNGMAN Vinul este o poezie mbuteliat ROBERT STEVENSON ntr-adevr, alcoolul este posibil s e cel mai mare duman al omului. Dar Biblia ne nva c trebuie s ne iubim dumanii... FRANK SINATRA Oamenii de rnd triesc ca s mnnce i s bea. Oamenii de valoare mnnc i beau ca s simt c triesc SOCRATE Berea este dovada c Dumnezeu ne iubete i de-asta vrea s m fericii! BENJAMIN FRANKLIN Nu-mi trebuie dect o bere ca s m mbete. Problema este c nu-mi amintesc dac este a treisprezecea sau a paisprezecea.... GEORGE BURNS

Sergiu Vinan

Magia Culorilor (45) Culorile pentru o atmosfer relaxant

Dupa o zi de lucru, la birou sau oriunde, dorim sa ajungem grabnic acasa pentru a ne destinde, relaxa, si a reincarca bateriile pentru a doua zi. Dormitorul si living-ul pot oferi conditii pentru relaxare, dar in locuinta se poate creea si o camera speciala pentru relaxare, cu cat mai multa lumina naturala, vopsita in culori deschise, preferabil intr- o singura culoarea dominanta, iar pernele, lumanarile si piesele de arta sa e in culori complementare. Mobilierul e bine sa e in culori deschise, simplu si nu masiv, eventual fara scaune, acestea putand inlocuite cu perne confortabile si o masuta cu picioare scurte. Natura este bine venita in casa, pe un fundal de imagini cu peisaje relaxante, putandu-se creea un loc special cu plante, lumanari parfumate, pietricele, o fantana in miniatura, sunetul creat de apa ind relaxant. Amplasarea unui acvariu cu pesti decorativ nu trebuie sa lipseasca. Este stiut ca atunci cnd sunt folosite ntr-un mod corespunztor, culorile pot ajuta chiar si la vindecarea unor boli sau la ameliorarea stresului. Psihologia culorilor este folosita deseori pentru a oferi camerelor un stil aparte, culori care sa induca starea de spirit dorit. Asa de exemplu, pentru dormitor se aleg acele culori care pot calma i oferi un somn linitit, iar pentru buctrie se aleg culori energizante, care stimuleaz apetitul. Dar iata cateva sugestii de culori ce le puteti folosi peantru realizarea unei atmosfere relaxante. Pentru dormitor. Dormitorul este camera de relaxare la sfarsitul zilei, si pentru asigurarea unui somn linistit se aleg nuane neutre, preferabil nuane bogate de albastru sau verde. Verdele este o alegere bun deoarece se spune c acesta. crete fertilitatea. O alt culoare relaxant pentru dormitor este albul, deoarece acesta reect lumina, ajutnd la o relaxare mai uoara. In sfarsit, nuanele de bej sunt considerate culori neutre. Pentru sufragerie. Livingul este spatiul care lasa oricarui vizitator impresie generala despre locuina, motiv pentru care e bine sa e alese culori primitoare, in tonuri calde. Dintre toate culorile posibile, cea mai bun opiune este verdele, acesta ind odihnitor pentru ochi i ajuta la remprosptarea mintii. O alt culoare potrivit este o nuana bogat de rou, acesta ajutand la creterea nivelului de energie i la stimularea conversaiei. Pentru baie. Pereii din baie e bine sa e acoperii cu o culoare ce promoveaz linitea i relaxarea. Cea mai bun culoare este albastrul sau nuanele apropiate, acesta ind cunoscut pentru proprietile sale calmante, ducnd intotdeauna cu gndul la ap. Alte solutii posibile sunt culoarea piersicii si orice nuan potolit de verde. Pentru birou. La birou trebuie sa i productiv, dar culorile trebuie s e relaxante, pentru a reduce stresul cauzat de volumul de munc. Culorile potrivite sunt verdele, galbenul i albastru, cunoscute ca nuane revigorante, ce confer cldur i confort dar si bejul i cremul. O culoarea energizant, ce promoveaz entuziasmul i creativitatea, este si portocaliul deschis. In incheiere, nu uitati, culorile au un efect puternic asupra psihicului ecaruia. Asemenea sunetelor si parfumurilor, ele au capacitatea de a sublinia anumite stari. Ochiul uman poate diferienta peste 10 milioane de nuante ! In ziarul de saptamana viitoare veti putea citi despre decorurile transparente si culorile lor.

ZIUA MONDIAL A SALUTULUI

Biblioteca Judeean Ovid Densusianu Hunedoara - Deva organizeaz n ziua de 21 noiembrie 2011, ora 13, la Sala ,,Liviu Oros a Casei de Cultur Drgan Muntean din Deva o ntlnire cu elevii claselor primare prilejuit de marcarea Zilei Mondiale a Salutului. Biblioteca noastr marcheaz anul acesta pentru prima oar aceast zi care, ncepnd din anul 1973, este serbat pentru a sublinia importana comunicrii i a interaciunii dintre oamenii din ntreaga lume. Pornind de la ndelungatul conict arabo-israelian, fraii Brian i Michael McCormack, din statul nordamerican Nebraska, au avut generoasa i neobinuita idee de a dedica o zi special salutului, ca form elementar de aciune interuman i ca un pas important spre realizarea pcii i nelegerii ntre oamenii de rase, naionaliti, religii diferite. Elevilor prezeni n sal li se va prezenta ntr-o form accesibil i atrgtoare, pe baz de slide-uri power point, importana acestei zile, importana salutului i a regulilor de politee n societate i familie. Cei care vor rspunde corect la ntrebrile ce li se vor adresa n nal vor rspltii cu premii n cri i diplome oferite de Biblioteca Judeean Ovid Densusianu Hunedoara - Deva.

Director Manager Ioan Sebastian Bara

Comunicat de pres

Ministerul Transporturilor i Infrastructurii a lansat lucrrile unui nou tronson de autostrad n judeul Hunedoara
Ministrul Transporturilor i Infrastructurii, d-na Anca Daniela Boagiu, prezent astzi n judeul nostru a dat startul lucrrilor pentru un nou lot din tronsonul de autostrad Ortie-Sibiu. Pe parcursul vizitei de lucru, d-na ministru a fost nsoit de reprezentani a executanilor lucrrilor, de ocialiti ale judeului, precum i de d-l. Dorin Gligor, preedintele organizaiei judeene a PDL. Primul obiectiv l-a constituit lansarea lucrrilor la Lotul nr. 1 din tronsonul de autostrad Ortie Sibiu, ce traverseaz dou judee (Hunedoara i Alba) i msoar 24,110 km. Tronsonul va asigura continuitatea sistemului european de transport pentru tracul rutier pe Coridorul trans-european nr. IV Ndlac - Timisoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Piteti - Bucureti Constana. Contractul la acest tronson se va derula pe parcursul a 660 de zile, avnd ca termen de nalizare luna aprilie 2013. Valoarea contactului este de 551.041.792,37 lei (fr TVA), din care contribuia Comisiei Europene este de 468.385.523,51 lei (fr TVA), iar contribuia Guvernului Romniei este de 82.656.268,86 lei (fr TVA). Prin aceast investiie, Guvernul Romniei a creat condiiile ca executantul lucrrilor - STRABAG s creeze 950 de noi locuri de munc. n cursul vizitei de lucru, ministrul a efectuat i o inspecie de stadiu la tronsonul Deva Ortie, lucrri aate n execuie din luna aprilie 2011, pe o lungime de 32,8 km. D-na Anca Boagiu s-a declarat mulumit de stadiul lucrrilor n cele dou puncte inspectate podul peste Mure i situl arheologic de la oimu. mpreun am putut s vedem care e stadiul pe cei 77 kilometri cuprini pe cele dou tronsoane, ritmul de lucru este bun, e pcat c ani n ir nu s-a ntmplat ceea ce trebuia, dar am convingerea c anul viitor va terminat lucrarea, pentru c pe acest contract discutm de un contract pe ISPA care vine din perioada de preaderare iar anul trecut am obinut prelungirea perioadei de execuie. Faptul c s-au creat locuri de munc, undeva n jur de 400, este din nou un semn c avem o contribuie la ceea ce nseamn o cretere economic n Romnia, dar i la creterea locurilor de munc n zonele n care noi lucrm. Nu am emoii astzi, cred c lucrrile vor nalizate la timp i constructorii au tot interesul s lucreze, pentru c nu n foarte multe state se pun bani pe investiii. Menin ceea ce am spus la nceputul mandatului meu. Dac constructorii vor s fac prot pentru rmele lor i noi vrem s facem prot pentru statul romn a declarat d-na ministru Anca Boagiu. Biroul de Pres al BPJ Hunedoara al PDL.

arh. Ion Constantinescu Viaa USR- Filiala Alba- Hunedoara

11 scriitori au fost primiti in filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor

Rep. Moldova, care locuiete la Baia Mare) i Ioan Dan Blan. Rodica Adriana Barna este membru titular, cu toate drepturile de scriitor membru. Ceilali, potrivit statutului, sunt membri stagiari, care timp de 3 ani trebuie s-i conrme statutul. La eveniment au luat parte preedintele CJ Alba, Ion Dumitrel (care a nmnat carnetele de membri), poetul Aurel Pantea (preedintele USR Alba-Hunedoara), scriitorul Cornel Nistea, universitarul albaiulian Mihai Pascaru (nc ne-membru al USR-ului), scriitorul tefan Dinic i ali membri ai lialei, alturi de care s-au aat cei primii n lial. Alexandru Mitchievici

Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din Romnia a primit zece noi membri. Este vorba despre Raisa Boiangiu, Silvia Beldiman, Ladislau Daradici, Monica Grosu, Rodica Adriana Barna, Daria Dalin, Ironim Muntean (Alba Iulia), Casandra Ion, Ioan Hdrig (Aiud), Igor Ursenco (originar din

Cri pentru biblioteca dumneavoastr

Pag. 5

Nr. 750

Interferene lirice: Vulcan - Basarabia - Hunedoara

VULCAN, ANABELLA COOVANU

NGRDIT Pe aripile unei lumi trecute, Eu azi mi joc un rol mrunt n care visele-s zdrobite, Unde m pierd de la-nceput. Dei ncerc adesea multe Sunt ngrdit ntre spini i orice pas mrunt a face Un ru de snge-ar izbucni. i stau pe loc pe-aceast lume i m gndesc cum s rzbesc Dar fr nici un pic de mil M-mpinge vntul n surdin. Atunci durerea m cuprinde i simt cldura din pmnt i-n ultima clip de via Vd vise roii erupnd. I AMINTETI? A fost o dat o lumin Ce nu iubea acest pmnt, i am vzut i o furtun Ce nu inea deloc la vnt. i aminteti tu oare Atunci cnd existai, Steluele din via? Cldura din gheari? i aminteti tu oare Acele mici priviri? Acele lumi unite Care acum se sting? Eu mi aduc aminte n ecare zi, i tiu c eti aproape C-n lume vei veni. Sperane-au fost destule i nc nu s-au dus Dat tu, pe-acest pmnt Nu ai mai ajuns. mi amintesc lumina Din inutu-ntunecat, mi amintesc privirea Ce departe a plecat. STRJERUL VIEII LUNA De ce s pleci cnd n-ai habar C viaa e prea dur? De ce s pleci cnd e-n zadar Pe drumul fr lun? Cci viaa e un sentiment Nu e o fapt-n sine, Iar gndurile toate reci Le uii cnd vin la tine. Chiar dac sari peste greeli Sau treci direct prin ele Din viaa asta fr de legi Tu chiar acuma poi s pleci, Iar luna va rmne. i tot aa, privind n jos S mergi n alte locuri Crezi oare c e mai frumos? C ali-i vor norocul? Privete-n sus i stai mai drept Cci luna e deasupra i lupt-acum, i stai pe veci n viaa asta fr legi i fr de nimic. PASRE A NOPII Tu, pasre a nopii Ce cni la ua mea De ce mi-aduci necazuri Nu vezi c am deja? Dei eti mititic, Dar de la Dumnezeu Te-ai aliat cu moartea Acum ai drumul tu. Tu, cu un glas sinistru i totui simplu-n cnt Faci lumea s te-asculte, Privindu-te plngnd. Cci o poveste trist Din glasul tu stingher Rsun peste noapte Cnd iari toate pier.

BASARABIA MARA VLDICEANU

NLARE Motto:...i eu snt val de vise, De vnturi rsfoit... IULIA PALI-PALADE ...Pn la urm se adun-o carte n form de val... O carte de vise, sclipind de departe, Uitat pe mal... Pe pagini de suet nirui agale Tot ce triesc, Tot ce visez, cine-mi iese n cale, Pe cine iubesc... Snt multe, de toate, i-att de frnmoase, i,totui,- mister, C nu e uor s le crezi luminoase, Ca stelele-n cer... i nu e uor s le crezi mplinite, Chiar dac i sntC unele vise-s abia-nmugurite Sau n-au dat n prg... Dar nu mai import, cnd lumea etoat O mare cu-aripi, Ce vrea s se-nale, dar nu se mai poate Un cer s-nripi... Un val sau o carte,sau toate-mpreun Le rsfoiete un vnt... Dau visele-n oare i-n mine se-adun, i eu m rup de pmnt... DISTANE Ne ducem departe de cas ca s-o vism mai desla margini de cale ne las destinul ce-l credem ales. Ne ducem departe de oameni, ca s-i iubim mai multncrederea care o semeni e poate al speranei cult. Ne ducem departe de suet, ca s ne doar mai rari soarta devine un umblet pe-un drum de mister si clestar i numai furtuna ne-ajunge i ne ntoarce-napoi un fulger de dor ne strpungespre toate venim printre ploi TCERE Iart-mi, tcere, strigtele albe, Ca nite nopi colindate de dor Le poart orile n loc de salbe, Iar pustiul n loc de izvor. Eu am rmas cu nisipu-n privire i suetul ars de visri. Lacrima mea clocoteste-n potire i-apoi cade peste-nserri M mai mir ata inocena, Cnd ajunge glasu-mi la cer Tu atunci a ta corigen O-veleti cu un val de mister Totui, iart-mi strigtele albe, Ca nite romanie n vnt Pe aripi i-aprind candelabre S te tiu spre un strigt zburnd N ULTIMA CLIP Misterele s-au tupilat n stele , Iarba tresare, cnd o strigi prin nopi. Aripile tristeii doar snt grele, Cnd strugurii amurgului snt copi Se plimb venicia printre frunze, Blagoslovind furtunile din vis O oare albastr mi-a czut pe buze, Dar mi-o rpete cntecul nestins i-atunci cuprind cu braele-amndou Lumina i tcerea ce-au rnit i s-au ascuns n stropul cald de rou S nu uitm nicicnd c am iubit ALBELE MRI Te las n braele mele, Bolt cu ochii de azur Din razele blndelor stele Suetu-i are contur Inima-i copia lunii, Furat de-al tainei izvor . Doru-mi e strigtul lumii, Cnd visul adoarme n zbor Tcerea se-neac n privire Cnd visele nopii se-aprind De la oarea numit iubire i cad ncet la pmnt Rmas-a n braele mele Iluzia unei chemri M plou, m ninge cu stele Din pletele albelor mri PUSTIUL DIN MINE

HUNEDOARA CARMEN JOSAN

nu tiu ce s fac cu ziua ce-a mai rmas. cu timpul ce se ntinde n faa mea. ca un imens pustiu, nepopulat, nici mcar de umbre. arid, sterp. i cum s te reinventez, cnd tocmai ai disprut din lumea mea? i ce s fac cu cuvintele dac nu am cui s le adresez? a vrea doar... s las bucuria s coboare n mine... s-mi deseneze i s-mi coloreze lumea. SFRIT amndoi suntem rvii, tu, de timp i spaiu. eu, de atemporalitatea mea. i nu vreau s plng lacrimile ce zac n mine. i nu vreau s i spun adio! i totui, aici ne deprim. prozaic destin. imens durere. aici se termin ziua mea. INDEPENDENT DE MINE dor de mine... lips a mea... uitarea de sine, cnd se las seara cltoresc... nspre tine. tiu ce crezi, tiu, i tu ai vise, s vism mpreun e imposibil. te atept cnd apune soarele, te atept cu preri de ru, mi lipseti, cu regrete... te atept. tiu c i tu crezi, c ntr-o zi, seara va veni odat pentru amndoi. DOAR PENTRU MINE dragul meu, nu am nimic s i spun, nimic din ce i-ai dori s auzi. de azi voi vorbi n limba mea. cuvinte specice doar mie, silabisite zi de zi pn acum, le voi striga n gura mare dar nu pentru urechile tale. le voi picura adnc n mine, i voi atepta s zmisleasc noua vorbire, limbajul a ceea ce sunt.

Nr. 750

Pag. 6

PERSOANA CARE NU STIE SA SCRIE SI SA CITEASCA NU ARE VOIE SA FACA COPII

amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 16:05 - Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cand se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intarzie la serviciu. 18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se aa impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun. 20:15 - Temele si la culcare. Copiii nlandezi au foarte multe teme de casa, dar Saili le termina rapid intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu. - Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca. - Educatia ecarui copil costa statul nlandez 200.000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre. - Studentii platesc doar cartile si mancarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul i ajuta sa se emancipeze dandu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu. - Elevii au un respect total fata de profesori si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei. Nu poarta uniforme dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. - Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii ci atingerea unui nivel general mediu cat mai inalt. - Temele sunt snte. Si este foarte rau vazut un elev care copiaza, chiar si de catre ceilalti elevi. Este de neconceput ca un elev sa scoata o tuica la un examen. Cel care ar face-o ar izolat de catre restul de elevi. De ce sa risti, cand poti sa studiezi? Pe aceeasi linie, ca adulti nu-si vor imagina ce este evaziunea scala. Nu e de mirare ca Finlanda se aa in fruntea tarilor cu cele mai ridicate statistici de transparenta si cea mai scazuta coruptie publica. - Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: Cand i cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor. - Nu exista repetenti, desi nu exista decat o singura oportunitate de a lua un examen, pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decat o singura data. Se studiaza pana cand se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata. - Ziua de lucru a lui Saili este intensa, de la 8 pana la 15. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii canta la vioara, ghitara electrica sau la ce prefera. Si inca o data, se incurajeaza gandirea critica si se discuta. - Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde ca da. Da, dar secretul este altul: pe la 1600 s-a legiferat ca persoana care nu stie sa scrie si sa citeasca, nu are voie sa faca copii.

Peste 8 din 100 de liceeni romni se gndesc s se sinucid

Mai mult de 8 din 100 de liceeni din Romnia s-au gndit s se sinucid, sinuciderea ind a doua cauz de deces, n rndul adolescenilor, dup accidente. Concluziile reies dintr-un studiu realizat la nivel naional de Centrul Regional de Sntate Public Cluj, sub coordonarea Institutului Naional de Sntate Public. Studiul a urmrit o evaluare a comportamentelor cu risc pentru suicid n rndul tinerilor, n 2010, informeaz Agerpres. Ideaia suicidal s-a ntlnit n special n rndul fetelor, raportul dintre fete i biei ind de 2 la 1. ntre semnele pe care le dau fetele nainte de comiterea tentativei de suicid, autorii studiului noteaz faptul c acestea slbesc sau se ngra, plng din orice motiv, se izoleaz i sunt triste. Studiul a artat c 5 din 100 de liceeni i-au fcut un plan de sinucidere, iar 4,9% dintre acetia au avut o tentativ de suicid. Dintre elevii cu tentative de suicid, 2,15% au avut nevoie de ngrijiri medicale. Oricum, frecvena cazurilor de tentativ de suicid cu nevoie de ngrijiri medicale a nregistrat o scdere n perioada 2005-2010. Autorii studiului au subliniat c se impune o reconsiderare a modului n care mass-media prezint cazurile de suicid. De asemenea, este nevoie de o perfecionare a modalitilor de identicare a subiecilor cu un risc sporit de suicid, precum i a conlucrrii dintre prini, instituiile educative i cele religioase. La studiu au participat 4.691 de liceeni din toate judeele Romniei, mai puin din Bucureti i din judeul Braov. Ideaia suicidal sau tentativele de suicid ale adolescenilor au fost corelate cu tulburri ale somnului, conform unui studiu realizat de psihologul Maria Wong, profesoar la Idaho State University. Aceasta a precizat c nu toi adolescenii care au comaruri sau insomnie s-au gndit la sinucidere, dar a subliniat c dintre adolescenii cu vrste ntre 15 i 17 ani, care s-au gndit s se sinucid, cei mai muli au avut n anii anteriori tulburri ale somnului. Studiul a artat c 60% dintre cei care s-au gndit la sinucidere sau au ncercat s comit suicid n perioada de vrst 15-17 ani, au suferit de tulburri ale somnului n perioada de vrst 12-14 ani, noteaz Reuters. Aliana Romn de Prevenie a Suicidului noteaz nou mituri cu privire la sinucidere: 1. Cei ce spun c vor s se sinucid nu se sinucid. 2. Dac o persoan vrea s se sinucid nu o poi mpiedica. 3. Persoanele suicidare sunt complet decise s se sinucid. 4. Cei ce au tentative de sinucidere n antecedente nu se sinucid. 5. Dac vorbeti despre sinucidere, o ncurajezi. 6. n realitate, doar persoanele bolnave psihic se sinucid. 7. O spltur stomacal le va da o lecie celor ce au nghiit pastile ca s se sinucid. 8. Persoana suicidar rmne suicidar toat viaa. 9. Sinuciderea este o uurare nu doar pentru cel care se sinucide, ci i pentru cei din jur. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) vine cu o serie de recomandri privind modul de prezentare n mass- media a unui caz de sinucidere. Astfel, OMS recomand prezentarea contextului psihosocial n care s-a petrecut suicidul; prezentarea rolului afeciunilor psihiatrice n determinismul suicidului, precum i a faptului c aceste afeciuni sunt tratabile; prezentarea unor exemple pozitive de soluionare a situaiilor de criz; prezentarea consecinelor somatice ale tentativelor de suicid; furnizarea datelor de contact ale persoanelor sau instituiilor care pot s ofere ajutor specializat. OMS atrage atenia c relatrile senzaionaliste ar putea s precipite comportamentele suicidare i sugereaz mass-mediei s nu prezinte sinuciderea ntr-o perspectiv romantic, misterioas, nici imagini ale persoanelor suicidare. (Foto: lexivanity.wordpress.com)

Finlanda este una din tarile cu cele mai ridicate nivele de trai din lume. In urma perioadei de grava recesiune economica din anii 90, guvernul a hotarit sa dedice fonduri importante educatiei, cercetarii si tehnologiei. Rezultatul: in mai putin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunastare sociala si bogatie. Exemplul Nokia. La inceput, un sat cu o singura fabrica, de cizme de cauciuc. Apoi, o fabrica de televizoare. In srsit, pe baza aliantei dintre patronat si sindicate, se mizeaza pe telefonia celulara. Astazi sunt lideri mondiali, inaintea Germaniei, Japoniei si Statelor Unite. De ce este atat de obisnuit ca in Finlanda, un adolescent normal sa termine primele 8 clase cu medii excelente, vorbind o engleza perfecta si citind o carte pe saptamana? 07:45 - Saili (15 ani) asteapta autobuzul urban care il va lasa la poarta scolii (nu exista autobuze scolare). Autobuzul trece la ecare 5 minute. Finlandezii incearca sa-i faca pe ii lor sa e independenti de mici. Pe foarte putini dintre ei, parintii lor i duc cu masina pina la scoala. Biletul este subventionat de catre municipalitate. Conform legii, niciun elev nu poate locui la mai mult de 5 km de scoala. In exterior, instalatiile scolii dau o impresie spartana. Niciun muc de tigara, nici o hirtie pe jos, nici un gratti pe ziduri. 09:15 - Orele de 45 de minute. Finlandezii mizeaza pe studiile de limba materna, matematica si engleza. 75% dintre materii sunt comune in toata tara . Restul il alege scoala, de acord cu profesorii, parintii si elevii. Orele sunt scurte, intense si, mai ales, foarte participative. In interiorul scolii, curatenia este si mai evidenta. Totul pare recent dat in folosinta. Pe banci si pupitre nu sunt semne si nu se scrijeleste nimic. Scoala este publica si bineinteles, gratuita dar cu instalatii demne de un colegiu scump din Spania. Salile de cursuri dispun de ecrane gigant de plasma cu TV in circuit inchis, acvariu de 200 de litri cu pesti tropicali, bucatarie completa, dispozitive audiovizuale, aer conditionat, multe plante. Fiecare doi elevi au cate un calculator. O duzina de masini de cusut in sala de croitorie, aparate de sudura, scule de tamplarie, schiuri... O sala de sport acoperita, un auditoriu pentru orele de teatru si o sala de mese cu autoservire. Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mancarea e gratuita. 12:00 - Mancare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru pranz la restaurantul scolii. Legea nlandeza obliga ca meniul sa e gratuit, nutritiv si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea ecarui oras. Daca orele se prelungesc pana dupa

* ESTE BINE S TII ! * ESTE BINE S TII ! * ESTE BINE S TII ! *

VREI SA TE TRATEZI IN STRAINATATE? VEZI CE TREBUIE SA STII
Daca vrei sa beneciezi de tratament medical intr-o tara din Uniunea Europeana, trebuie sa obtii o autorizatie care iti ofera dreptul sa i tratat la fel ca cetatenii statului in care calatoresti din motive medicale. Iti spunem astazi cand ai dreptul sa soliciti ingrijiri in alta tara comunitara si de unde obtii autorizatia prealabila. In cazul in care intentionezi sa calatoresti in strainatate din motive medicale, ingrijirile pe care le poti primi sunt de doua tipuri: ingrijiri spitalicesti sau ingrijiri ambulatorii, potrivit Comisiei Europene. CE precizeaza ca, in prezent, nu exista o denitie europeana pentru termenii ingrijiri spitalicesti sau ingrijiri ambulatorii, de aceea este indicat sa consulti institutia de asigurari de sanatate din tara pentru a obtine informatii in acest sens. Conform legislatiei europene, ai dreptul sa soliciti ingrijiri medicale planicate in alta tara din Uniunea Europeana daca: - ele nu sunt disponibile in Romania, dar sunt acoperite de asigurarea obligatorie de sanatate; - starea ta de sanatate necesita o interventie rapida, pe care nu o poti primi in timp util in tara. In acest caz se va tine cont de nivelul durerii, natura handicapului (exemplu, incapacitatea de munca) si evolutia probabila a bolii si antecedentele medicale. AUTORIZATIA OBLIGATORIE PENTRU ACOPERIREA COSTURILOR SPITALIZARII. Comisia Europeana mentioneaza ca in situatia in care vrei ca asiguratorul tau (casa de sanatate) sa iti plateasca costurile spitalizarii, trebuie sa obtii o autorizatie prealabila care iti ofera dreptul sa i tratat in aceleasi conditii si la acelasi pret ca si cetatenii statului in care te deplasezi in scopuri medicale. Potrivit CE, poti sa renunti la autorizatie si sa calatoresti direct in statul in care vrei sa beneciezi de ingrijiri medicale (statul care asigura ingrijirile medicale) si sa soliciti rambursarea la intoarcere. Aceasta posibilitate nu este recunoscuta insa in cazul Elvetiei. CE precizeaza ca procedurile si conditiile de rambursare difera in functie de locul in care primesti ingrijirile, mai precis in spital sau in ambulatoriu, dupa cum urmeaza: in spital, trebuie sa soliciti autorizatia prealabila inainte de a primi ingrijiri medicale planicate intr-un spital din strainatate. In caz contrar, casa de sanatate poate refuza cererea de rambursare; in ambulatoriu, poti benecia de toate ingrijirile necesare, oriunde in UE, fara autorizatie prealabila, insa CE face recomandarea unei consultari cu asiguratorul inainte de a apela la ingrijiri medicale in alta tara. De asemenea, va trebui sa suporti cheltuielile aferente ingrijirilor, urmand ca la intoarcerea in tara sa soliciti rambursarea cheltuielilor, la nivelul prevazut de sistemul de sanatate din Romania. In situatia in care se obtine o autorizatie prealabila, rambursarea se va face la nivelul cel mai ridicat din Romania sau din tara in care s-au efectuat ingrijirile medicale. Potrivit CE, casa de asigurari de sanatate nu poate refuza cererea de autorizare prealabila daca tratamentul de care ai nevoie este acoperit de regimul de asigurari obligatorii, dar nu este disponibil in Romania sau daca termenul de asteptare este inacceptabil, avand in vedere starea ta de sanatate. RAMBURSAREA COSTURILOR PENTRU INGRIJIRILE MEDICALE. Autorizatia prealabila pentru ingrijiri spitalicesti in alta tara din UE iti ofera dreptul sa i tratat in aceleasi conditii si la acelasi pret ca si cetatenii tarii in care calatoresti din motive medicale. Astfel, potrivit Comisiei Europene: n tarile in care asistenta medicala este gratuita, nu este necesara plata tratamentului; n tarile in care pacientii platesc si isi recupereaza banii ulterior (total sau partial) de la casa de sanatate, cel mai probabil vei suporta anumite costuri. In acest caz, trebuie sa adresezi cererea de rambursare autoritatilor din tara in care urmezi tratamentul, iar rambursarea se va face la fel ca si pentru cetatenii acesteia. Autoritatile competente din tara in care ai primit ingrijiri medicale se vor adresa ulterior omologilor din Romania pentru a-si recupera banii. In consecinta, costurile vor suportate de casa de asigurari de sanatate. CUM POTI GASI UN SPITAL IN STRAINATATE? Comisia Europeana recomanda ca, in situatia in care cauti un spital sau o unitate medicala intr-o alta tara din Uniunea Europeana care sa iti ofere ingrijirile medicale de care ai nevoie, sa apelezi initial la casa de asigurari de sanatate la care esti asigurat. Casa de Sanatate este organismul cel mai in masura sa ofere informatii si, in consecinta, poate recomanda un spital, avand in vedere ca organismele de asigurari de sanatate au acorduri speciale cu anumite spitale din strainatate. Comisia Europeana atrage atentia ca persoanele care vor sa urmeze un tratament spitalicesc planicat sa solicite o autorizatie prealabila din partea casei de asigurari de sanatate. De asemenea, CE precizeaza ca modul de functionare al unitatilor medicale din alte tari poate diferit de cel din Romania. (Raluca Popescu AvocaNet) Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/ id_26751/Vrei-sa-te-tratezi-in-strainatate-Vezi-ce-trebuie-sa-stii. html#ixzz1dWPYnlel