ANUL X NR.

303 joi,
13 octombrie 2011

6 pagini 0,50 lei

Zona Special
ziar de informaie, opinie i afaceri
La Petroani - cel mai modern sediu al Fiscului din jude
Cel mai frumos discurs din lume...
Luni, la Petroani a fost inaugurat noul sediu al Administraiei Fiscale i a Grzii Financiare. Cele dou instituii vor funciona ntr-un spaiu nou dotat cu tehnic informatic de ultim or, uor accesibil cetenilor, amplasat n zona Piaa Victoriei. Este nc un exemplu a ateniei acordate fa de ceteni care vor putea benecia de servicii rapide i civilizate din partea personalului fr a pierde timp stnd la ghiee.

Gnduri pentru acas

...e cel pe care-l prezentm n continuare. i nu l-am publicat daca omul care l-a rostit n-ar meritat astzi s ne plecam capul i s-i multumim. Pentru c dincolo de lucrurile care se spun la televizor i n pres, omul n cauz a motivat mai multi oameni decat multi dintre losoi mari ai lumii. Iar astzi, poate te motiveaza si pe tine. (Alin Popescu AvocatNet) Aceasta este transcrierea textului citit de Steve Jobs, CEO al Apple Computer, la 12 iunie 2005, la ceremonia de absolvire a studentilor Universitatii Stanford. Sunt onorat sa u cu voi astazi, in ziua plecarii voastre de la una dintre cele mai bune universitati din lume. Eu n-am absolvit niciodata facultatea. Adevarul e spus, acum e momentul in care m-am apropiat cel mai mult de o absolvire. Si vreau sa va spun astazi trei povesti din viata mea. Atat. Nu cuvinte mari. Doar trei povesti. PRIMA POVESTE ESTE DESPRE UNIREA UNOR PUNCTE. Am renuntat la Facultatea Reed dupa doar 6 luni, dar am stat aproape de facultate pentru inca 18 luni inainte sa o parasesc denitiv. De ce am renuntat? Totul a inceput inainte ca eu sa ma nascut. Mama mea biologica era tanara, absolventa necasatorita de liceu, asa ca s-a hotarat sa ma dea spre adoptie. Si a simtit foarte tare nevoia sa ma incredinteze unor absolventi de facultate, asa incat lucrurile pareau stabilite dinainte pentru mine sa u adoptat la nastere de un avocat si sotia lui. Numai ca atunci cand am aparut pe lume, ei s-au razgandit si au considerat ca-si doresc o fetita. Asa ca parintii mei, care erau pe o lista de asteptare, au primit un telefon in mijlocul noptii prin care erau intrebati: Avem un baietel care poate adoptat. Il doriti?. Au spus Bineinteles!. Mama mea biologica a aat mai tarziu ca mama adoptiva nu absolvise niciodata facultatea si ca tatal meu adoptiv nu absolvise liceul. Asa ca a refuzat sa semneze actele de adoptie. S-a razgandit doar cateva luni mai tarziu, cand parintii mei adoptivi i-au promis ca o sa ma trimita la facultate. Si, 17 ani mai tarziu, chiar m-au trimis. Dar am ales in mod naiv o facultate care era aproape la fel de scumpa ca si Stanford si toate economiile parintilor mei s-au evaporat pe plata studiilor mele. Dupa 6 luni, n-am mai vazut valoare in acele studii. N-aveam nicio idee despre ce sa fac cu viata mea si nicio idee despre cum m-ar putea ajuta facultatea in viata. Si m-am vazut la facultate, cheltuind toti banii pe care parintii mei ii stransesera in toata viata lor. Asa ca m-am hotarat sa renunt si sa am incredere ca pana la urma toate lucrurile se vor dovedi a ok. Eram cam speriat la acea vreme, dar privind inapoi imi dau seama ca a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat in toata viata mea. Minutul in care am renuntat m-a ajutat sa nu mai merg la cursurile care nu ma interesau si sa merg la cele care mi se pareau utile. N-a fost chiar totul romantic. N-aveam o camera in care sa dorm, asa ca dormeam pe podeaua camerelor prietenilor. Am returnat sticle de Cola pentru cei 5 centi pe care ii primeai inapoi pentru returnarea unei sticle. Si am mers in ecare duminica seara cei 7 kilometri pana in partea cealalta a orasului, doar pentru a benecia de o masa gratuita la Templul Hare Krishna. Mi-a placut la nebunie. Si toate lucrurile acelea care mi-au starnit curiozitatea si intuitia s-au dovedit a nepretuite in viitor. Sa va dau un exemplu. Facultatea Reed avea la acea vreme cel mai bun curs de caligrae din SUA. In tot campusul, orice poster, orice titlu si orice indicator erau superb caligraate. Pentru ca renuntasem si nu mai eram obligat sa merg la cursurile normale, am decis sa merg la cursul de caligrae si sa invat cum sa scriu frumos. Am invatat despre tipurile de fonturi, despre varierea cantitatii de spatiu dintre mai multe combinatii de litere, despre ce face caligraa sa e o arta. Era frumos, demn de tinut minte, subtil artistic intr-un mod in care stiinta nu poate explica. Si am gasit acest lucru fascinant.

Incendiu n Masivul Parng!

Primarul municipiului Petroani, Tiberiu Iacob Ridzi, a convocat n seara zilei de 07.10.2011, Comitetul Local pentru Situaii de Urgen n vederea stabilirii unui plan de msuri pentru stingerea unui incendiu din Masivul Parng. Reprezentanii administraiei locale au decis trimiterea n munte a 20 de voluntari care s interven pentru stingerea unui incendiu de vegetaie izbucnit n zona Vf Crja din Masivul Parng, respectiv la circa 1700 metri altitudine. Pentru c relieful i condiiile meteo din zona afectat favorizaau extinderea focului la pdurea de brad, s-a decis ca echipele de intervenie s e sprijinite de voluntarii de la Primria Petroani care s acioneze cu instinctoare, lopei i sape.Totodat, o cistern cu 800 de litri de ap va dus n zona montan pentru a asigura resursa de ap necesar eliminrii focarului. La incendiul de vegetaie din zona Parngul Mic au acionat alturi de voluntarii de la Primria Petroani, i echipaje de intervenie montan (salvamontiti, jandarmi i responsabili de la ocolul silvic). Cei 20 de voluntari de la Primria Petroani care au sprijinit aciunea de stingere a incendiului de vegetaie din masivul Parng au cobort din zona montan n cursul dimineii de smbt. Oamenii au folosit pentru eliminarea focarelor lopei, sape, dar i instinctoare i rezerva de ap urcat la circa 1700 de metri cu o cistern de 800 de litri. Echipele mobilizate n Parng, adic salvamontitii, jandarmii montani i voluntarii notri, au acionat prompt i de aceea am reuit s eliminm pericolul ntr-un timp scurt. Zona este una cu risc ridicat, iar focul putea s se extind foarte repede la pdure. Aciunea a fost reuit, a declarat TIBERIU IACOB-RIDZI, primarul municipiului Petroani. Focul izbucnit n seara zilei de vineri, 7 octombrie, a ars circa dou hectare de vegetaie montan, iar echipele de la ISU HUNEDOARA vor face vericri pentru a aa cauzele ce au permis izbucnirea incendiului. Incendiul de vineri seara este un semnal pentru administraia noastr local. Este necesar s identicm cea mai rapid modalitate pentru a-i contientiza pe ceteni fa de tot ce nseamn comportament n mijlocul naturii. Natura nseamn via, dar poate cauza i mari dezastre dac noi, oamenii, o ignorm. Zona este una turistic i atunci trebuie s ne comportm ca nite turiti, a spus primarul TIBERIU IACOB-RIDZI. Primarul Tiberiu IACOB-RIDZI se va ntlni zilele urmtoare cu responsabili din zona Parng pentru a stabili un plan amnunit de organizare a zonei montane pe linia prevenirii i combaterii unor evenimente de acest gen. Totodat, primarul municipiului Petroani le mulumete pentru operativitate i ajutorul acordat tuturor forelor implicate, respectiv salvamontiti, jandarmi montani, voluntari, dar i reprezentantului societii Visul imaginaiei, Nicu Oltean, care a sprijinit aciunea cu autovehicule de teren ce au fcut posibil urcarea echipajelor n munte.

COMUNICAT DE PRES
Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc organizeaz n perioada 31 octombrie - 3 noiembrie 2011, n localitatea CRAIOVA, judeul DOLJ, Bursa locurilor de munc pentru sectorul agricol din Spania. Sunt oferite 800 de locuri de munc pentru lucrtori n agricultur, la recoltarea cpunilor, cu o durata a contractelor de munc de 3 luni. Angajatorul solicit femei cu vrsta cuprinsa intre 18 40 de ani. Pentru detalii suplimentare, v rugm s v adresai Ageniei Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Hunedoara cu sediul n Deva, Piaa Unirii nr. 2, tel. 0755.99.99.13.

CONDUCEREA A.J.O.F.M. HUNEDOARA

PRIMA ZPAD
V informm asupra faptului c n zonele montane din judeul Hunedoara, unde Inspectoratul de Jandarmi Judeean are efective destinate s asigure buna desfurare a activitilor, s-a aternut primul strat de zpad. Astfel, n masivul Parng, stratul de zpad msoar deja 5-7 centimetri. i n masivul Straja i-a fcut prezena primul strat de omt, zpada atingnd pe alocuri 3-4 centimetri. n Retezat, n zona Crnic-Pietrele de asemenea stratul de nea a ajuns la nlimea de 7-7 centimetri. Din fericire, drumurile de acces spre aceste zone sunt practicabile. Datorit trcerii brute la temperaturi negative, jandarmii hunedoreni recomand turitilor urmtoarele:

Compartimentul informare i relaii publice

Continuare n pag. a III-a

Purttor de cuvnt - Nicu Tac

Vrei s fi corect i la timp informat?

ACCESEAZ

www. timnews.ro.
Invitat: Avocat ILIE SERBAN

Continuare n pag. a II-a

Vei gsi tiri , imagini i nregistrri care te intereseaz din sfera economicului, politicului, vieii culturale i sportive

Zona Special

Un ziar al Vii Jiului cu difuzare judeean

Citii varianta electronic a ziarului i facei comentarii la adresa www. cvj.ro

Nr. 303

Zona Special
SE TULBUR VIAA POLITIC LA URICANI?
Sorin Sanda, preedintele lialei judeene a Partidului Poporului Dan Diaconescu anun c ncepnd din ziua de 5 octombrie 2011, n oraul Uricani a fost demarat procedura de strngere de semnturi pentru organizarea unui referendum al crui scop este demiterea primarului oraului, Dnu Buhescu. Este un demers inedit i singular n judeul Hunedoara, din cte tiu eu. Motivele pentru care am hotrt s organizm referendumul cu privire la demiterea primarului Dnu Buhescu sunt multe, ns n primul rnd consider c acest individ nu poate reprezenta cu onoare cetenii localitii, avnd n vedere neregulile din administraia public local. Un alt motiv ar c noi continum la nivel local munca lui Dan Diaconescu, de a-i alunga pe ciocoi din funciile publice, deoarece lumea s-a sturat s e srac, n timp ce politicienii se nfrupt din avuia judeului, a declarat Sorin Sanda. De asemenea, preedintele lialei judeene a Partidului Poporului Dan Diaconescu, Sorin Sanda, a fcut referire i la ilegalitile comise de primarul oraului Uricani, Dnu Buhescu. Interesele uricnenilor nu pot reprezentate de un individ care fur, terorizeaz i minte de nghea apele. n motivaia pe care o voi nainta prefectului judeului Hunedoara, Attila Dezsi, voi arta c din banii publici au fost pltite studii de fezabilitate de miliarde de lei vechi, pentru nite proiecte care nu au mai fost realizate vreodat sau pentru nite proiecte care au fost respinse. S-a mai alocat peste un milion de euro pentru un ambulatoriu din Uricani, care atenie! nu exist, documentaia pentru proiect ind una fals. Sute de familii triesc ntr-o srcie lucie, nu au ap, nu au electricitate, nu au un loc de munc, dar sunt obligai s plteasc, chirie pe nite locuine care arat ca nite cocini. La toate acestea a mai aduga faptul c n primrie sunt foarte puini angajai capabili, majoritatea funcionarilor ind de fapt rude ale gtii lui, cu ajutorul creia dorete s pun botni populaiei din Uricani, dar i c averea i-a crescut considerabil, dei salariul lui trece cu puin de 2.000 de lei pe lun. Mai mult, sunt sigur c n ultima vreme primria nu este condus de el, ci de familia soiei sale, soie care i este i consilier personal, iar pn nu demult aceeai funcie o ocupa socrul lui. Sunt doar cteva din motive i att acestea, ct i altele vor expuse n cererea mea ctre prefect, nsoite de miile de semnturi ale cetenilor care vor de acord cu demiterea acestuia. Sunt sigur de reuita acestui demers, deoarece n numai ase ore, n prima zi, am reuit s adunm peste 250 de semnturi. Asta spune multe, mai spune Sorin Sanda. Persoana de contact - preedintele lialei PPDD - Hunedoara, Sorin Sanda - 0720015646 sau 0769 068 103

Pag. 2

MULTE EVENIMENTE NEDORITE

O MINOR CARE A PLECAT VOLUNTAR DE LA DOMICILIU ESTE CUTAT DE POLIITII DIN TOAT ARA. n data de 16.09.2011, Poliia Municipiului Hunedoara a fost sesizat de ctre o femeie din localitate cu privire la faptul c ica sa Grigora Aura-Elena (foto), de 15 ani, a plecat ctre coal n dimineaa zile de 15.09.2011, la ora 08:00, ns nu a mai revenit la domiciliu. Poliitii au desfurat mai multe activiti investigative pe raza municipiului Hunedoara, n vederea depistrii minorei, care a fost dat n urmrire naional n data de 17.09.2011 i n consemn la frontier, pn n prezent neind depistat. Semnalmente: nlime 150 cm, greutate 47 Kg, ochii cprui, pr aten lung, fa oval. Persoanele care pot furniza informaii care s conduc la depistarea minorei, sunt rugate s apeleze numrul unic de urgen 112 sau s sesizeze cea mai apropiat unitate de poliie. SUSPECT DE OMOR REINUT PENTRU 24 DE ORE. n data de 05.10.2011, la ora 19:24, Inspectoratul de Poliie Judeean Hunedoara a fost sesizat telefonic prin intermediul numrului unic 112 despre faptul c, la intrarea n localitatea Criva, comuna Densu, n apropierea drumului comunal, se a o persoan de sex masculin czut pe iarb, care este posibil s e decedat. Echipa de cercetare care s-a deplasat la faa locului, au identicat persoana decedat, un brbat n vrst de 61 de ani, din comuna Densu, care prezenta multiple leziuni la nivelul capului i a corpului. Cadavrul brbatului a fost transportat la morga Spitalului Judeean Deva n vederea efecturii necropsiei. Cu ocazia cercetrilor, anchetatorii au stabilit c suspect de comitea infraciunii de omor este IONEL P., de 55 de ani, din comuna Densu, care a consumat buturi alcoolice mpreun cu victima dup care, n urma unui conict spontan l-a agresat pe acesta din urm, provocndu-i leziuni care i-au cauzat moartea. Dup administrarea probatoriului, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lng Tribunalul Judeean Hunedoara a dispus reinerea suspectului pe o perioada de 24 de ore pentru comiterea infraciunii de omor. CINCI TINERI DIN PETROANI SUNT CERCETAI DE POLIITI, DUP CE AU COMIS MAI MULTE INFRACIUNI DE FURT CALIFICAT N PRIMA JUMTATE A ACESTUI AN. n data de 06.10.2011, n urma unei aciuni organizate n cartierul Aeroport din Petroani, poliitii petroneni au reuit identicarea a cinci persoane cu vrste cuprinse ntre 15 i 27 de ani, despre care s-a stabilit faptul c n perioada aprilie mai 2011, au comis mai multe infraciuni de furt calicat. n urma cercetrilor efectuate, poliitii au stabilit c trei dintre suspeci, n noaptea de 07/08.04.2011, au ptruns prin escaladarea unui gard n curtea unei societi comerciale din Petroani, de unde au sustras mai multe role cu conductori electrici, cauznd un prejudiciu n valoare de 340 lei, prejudiciu care a fost recuperat n totalitate. n noaptea de 14/15.04.2011, unul dintre suspeci, PARDAIAN P., de 18 ani, a spart un geam de la fereastra unui apartament situat la parterul unui bloc de locuine de pe strada Saturn din Petroani a escaladat fereastra i a sustras o butelie de aragaz pe care a valoricato ulterior, cauznd un prejudiciu de 30 lei. n seara zilei de 03.05.2011, trei dintre suspeci au sustras cinci evi metalice de la o schel amplasat n curtea unei coli generale din Petroani, cauznd un prejudiciu de 200 lei, pejudiciu ce a fost recuperat, ulterior, n totalitate. Poliitii Biroului de Investigaii Criminale Petroani continu cercetrile, cu nvinuii n stare de libertate, pentru documentarea ntregii activiti infracionale a acestora. ACIUNE DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR RUTIERE N CARE SUNT IMPLICAI MINORII. Poliitii Biroului Rutier i cei ai Compartimentului Proximitate din cadrul Poliiei Municipiului Deva au susinut o edin de prevenire a accidentelor rutiere n care sunt implicai, n calitate de victime, elevii. Aciune a avut loc n curtea Liceului Sigismund Todu din Deva, n prezena ctorva zeci de elevi ai claselor I-VIII, care au avut astfel ocazia s ae din surse autorizate care sunt regulile pe care trebuie s le respecte, n calitate de pietoni, atunci cnd se deplaseaz pe drumul public. Aciunea preventiv are loc la o sptmn dup producerea, n data de 26.09.2011, un conductor auto n vrst de 51 ani, din Deva, n timp ce conducea autoturismul proprietate personal, pe str. Ciprian Porumbescu din Deva, din direcia Piaa Arras spre str. Mihail Eminescu, la trecerea de pietoni semnalizat prin indicator rutier i marcaj, nu a acordat prioritate de trecere unei minore n vrst de 11 ani, elev in clasa a V-a la unitatea colar menionat. n urma evenimentului rutier a rezultat rnirea uoar a minorei. Pentru asigurarea securitii elevilor care traverseaz strada, poliitii deveni, n colaborare cu conducerea unitii colare, vor organiza patrule colare care vor dirija tracul n zona unitii de nvmnt, la orele de maxim auen. URMRIT NAIONAL, PRINS DE POLIITI, LA DEVA. n data de 06.10.2011, poliitii Serviciului de Investigaii Criminale Hunedoara mpreun cu cei ai Serviciului de Investigaii Criminale Arad, au organizat o aciune n municipiul Deva, n urma creia l-au depistat pe CLAUDIU A., de 25 de ani, din comuna Brzava, judeul Arad, urmrit naional din data de 01.07.2011. Brbatul posed un mandat de executare a pedepsei nchisorii emis de Judectoria Petroani i are de executat 801 zile de nchisoare pentru comiterea mai multor infraciuni la regimul circulaiei rutiere: conducere fr permis a unui autoturism nenmatriculat i cu numr fals de nmatriculare. Persoana n cauz a fost depus n Penitenciarul Brcea Mare, n vederea executrii pedepsei privative de libertate.

RATA OMAJULUI N JUDEUL HUNEDOARA

Fa de luna august 2011, rata omajului n judeul Hunedoara a crescut cu 0,13 puncte procentuale, atingnd la sfritul lunii septembrie 2011 nivelul de 5,45 %. Raportndune la rata omajului nregistrat la nele lunii septembrie 2010, scderea este cu 4,21 %. n cursul lunii septembrie, n evidenele Ageniei Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Hunedoara au fost nregistrai 2.409 de omeri, dintre care 308 provin din disponibilizri curente de personal. La nele lunii septembrie 2011, numrul total al omerilor din judeul Hunedoara era de 10.626, din care 5.070 omeri indemnizai i 5.556 omeri neindemnizai. Din totalul omerilor hunedoreni, la sfritul lunii septembrie 2011, femeile sunt n numr de 5.533. Structura omajului, la nele lunii septembrie 2011, pe ageniile i punctele de lucru din subordinea Ageniei Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Hunedoara este redat septembrie jos:
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Agenia local (Punctul de lucru) DEVA HUNEDOARA PETROANI LUPENI VULCAN SIMERIA ORTIE BRAD CLAN HAEG ILIA PETRILA ANINOASA TOTAL omeri neindemnizai omeri indemnizai

TOTAL

926 785 536 225 157 286 451 639 214 445 211 192 3 5070

435 672 550 397 317 194 1071 312 302 863 205 238 0 5556

1361 1457 1086 622 474 480 1522 951 516 1308 416 430 3 10626

n acelai timp, n decursul lunii septembrie 2011, din evidenele Ageniei Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc au ieit un numr de 2.651 de persoane. n cursul lunii septembrie 2011, un numr de 1.555 de persoane au reuit s se ncadreze n munc, din care 393 persoane pe durat determinat, iar 1162 persoane, pe durat nedeterminat. DIRECTOR EXECUTIV Vasile C. IORGOVAN VELICHI

S.C. WINCOST TERM S.R.L. PETROANI

Partenerul tu ideal pentru construcia tmplriei unei case sau modernizarea apartamentului tu!

Calitatea GERMAN a produselor executate din prole PVC ROPLASTO cu 5 camere - glafuri interioare din PVC i exterioare din aluminiu, plaselor de protecie mpotriva insectelor, geam termoizolant de calitate FLOAT +lowe-e sau control solar, etc - sdeaz orice pre practicat n Valea Jiului

PUNCTELE DE OFERTARE I LANSAREA DE COMENZI:

Crama TOHANI Petroani din dreptul staiei Parng Aeroport, Crama TOHANI din hala central a Pieii agroalimentare Petroani, Crama TOHANI Vulcan (vis-a-vis de Primrie) Punctul de lucru din Piaa agroalimentar Lupeni Sediul Principal al rmei din strada Fabricii nr. 11, Livezeni - Petroani (n curtea fostului CONPET Petroani TELEFON/FAX 0254/540.102 tel mobil 0729005635 sau 0729005634

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

V ateptm s fii clientul nostru, pentru a v convinge ce nseamn calitate i seriozitate !

Pag. 3

Depline succese, sntate , mplinirea tuturor proiectelor prezente i viitoare alturi de tradiionalul La muli ani!, pentru

Zona Special

Nr. 303

PRIMA ZPAD
nainte de a pleca n excursie, turitii trebuie s se informeze asupra intinerarului propus, gradului de dicultate, starea vremii, starea de funcionare a mijloacelor de transport pe cablu; S plece pe munte doar cu echipament adecvat, lantern, rucsac, trus de prim-ajutor; S nu rite s plece singur la drum; S informeze cabanierul asupra traseului ales i s se nscrie n registrul de trac al turitilor, lsnd datele complete; S aleag traseele n funcie de pregtirea zic, tehnic i psihic a celui mai slab din grup; S foloseasc numai traseele marcate; n cazul apariiei dicultilor pe teren sau a nrutirii vremii, s se retrag la cea mai apropiat caban; S apeleze cu ncredere la jandarmii montani sau la membrii formaiunilor salvamont; S nu consume buturi alcoolice nainte sau n timpul practicrii sporturilor montane sau a drumeiilor; S nu deterioreze amenajrile turistice, marcajele sau indicatoarele; n caz de accident s anune Jandarmeria Montan sau Salvamontul la numrul unic de urgen 112.

SESIZRI LA 112
N DATA DE 10.10. 2011, n jurul orei 09:45, poliitii Postului de Poliie T.F Petroani au fost sesizati telefonic cu privire la faptul c la locomotiva electric ce tracta un tren de marf s-a produs un incendiu, aceasta oprind ntre halta micare Crivadia i Staia C.F. Baru Mare. Echipa operativa deplasat la fata locului a constatat c la km. 53+350 de pe secia de cale ferat 202, ntre halta micare Crivadia i Staia C.F. Baru Mare se aa oprit un tren de marf format din 35 vagoane goale, tren care circula pe relaia Petroani Mintia. Trenul de marf era tractat de o locomotiv electric deservit de un mecanic i un ajutor de mecanic, care au observat un nceput de incendiu n sala motoarelor i au intervenit pentru stingerea acestuia cu extinctoarele din dotare fr ns a reui, fapt pentru care au solicitat intervenia pompierilor apelnd numrul unic 112. Pentru stingerea incendiului au intervenit pompierii din cadrul I.S.U. Hunedoara Detaamentul Petroani Garda Baru i Garda Petroani cu dou autospeciale cu ap i spum, alimentarea cu energie electric de 27.000 voli ind ntrerupt. n cauz nu sunt suspiciuni de comitere a vreunei fapte de natur penal i nu s-au nregistrat victime omeneti. Incendiul a fost lichidat de ctre pompierii I.S.U. Hunedoara la ora 12:35 i ncepnd cu ora 13:05 s-au repus sub tensiune cele dou duble de circulaie. Dup stingerea incendiului, pompierii au concluzionat c incendiul s-a produs din cauza unui scurtcircuit la motoarele de traciune. Urmare a evenimentului, au fost nregistrate ntrzieri la urmtoarele trenuri de cltori : -trenul personal nr. 2703, care circul pe distana Petroani Ilia: + 25 minute fa de mersul orar normal; - trenul personal nr. 2704, care circul pe distana Simeria Petroani, a nregistrat o ntrziere de + 92 minute fa de gracul orar normal de circulaie. N DATA DE 05.10.2011, LA ORA 22.15, oerul de serviciu al Poliiei Municipiului Petroani a fost sesizat telefonic de ctre un jurnalist cu privire la faptul c n Piaa Central Petroani se a o persoan care ofer spre vnzare piese auto posibil provenite din furt. Imediat, la faa locului s-a deplasat o echip operativ care a depistat un autoturism marca VW Golf condus de un brbat n vrst de 27 de ani, poliist n cadrul Poliiei Municipiului Haeg. Bunurile aate n portbagajul autoturismului menionat, respectiv elemente de caroserie auto provenind de la un autoturism Alfa Romeo, au fost ridicate n vederea efecturii de cercetri, ntruct la momentul respectiv poliistul nu deinea asupra sa documente privind proveniena pieselor auto. n temeiul sesizrii jurnalistului, n cauz a fost ntocmit dosar penal, cercetrile urmnd a continuate de ctre procurorii Parchetului de pe lng Tribunalul Hunedoara. Din primele vericri, se pare c piesele de caroserie pe care poliistul urma s le vnd provin de la un autoturism Alfa Romeo aparinnd unui prieten al poliistului, autoturism care nu a fost declarat furat. Referitor la informaiile nedocumentate aprute la un post TV, conducerea IPJ HUNEDOARA precizeaz cu poliistul nu a fost reinut, iar n acest caz nu sunt cercetai i ali poliiti. Totodat, conducerea IPJ HUNEDOARA a dispus efectuarea unei anchete interne pentru a stabili dac poliistul a svrit vreo abatere disciplinar. POLIITII BIROULUI INVESTIGAII CRIMINALE HUNEDOARA, n urma activitilor specice desfurate, l-au identicat i depus n Penitenciarul Brcea Mic pe MIHAI D., de 42 ani, din Hunedoara, pe numele cruia era emis mandat de executare a pedepsei cu nchisoarea, ind condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate pentru o perioad de 1 an i trei luni pentru comiterea infraciunii de conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fr a poseda permis de conducere. REINUT DE POLIITII BIROULUI INVESTIGAII CRIMINALE DUP CE A TLHRIT, PE TIMP DE NOAPTE, O TNR N VRST DE 21 DE ANI. Poliitii Biroului Investigaii Criminale Deva au luat msura preventiv a reinerii pe timp de 24 ore a nvinuitului COSTIC Z., de 24 ani, din comuna oimu, judeul Hunedoara, pentru svrirea infraciunii de tlhrie. n urma cercetrilor efectuate, poliitii au stabilit faptul c brbatul, n data de 20.09.2011, n jurul orei 23:00, n timp ce se aa la intersecia Bulevardului Iuliu Maniu cu strada Andrei aguna din Deva, prin violen, a deposedat o tnr de poeta care coninea mai multe bunuri personale n valoare de 1500 lei (telefon mobil, un playstation, portmoneu cu acte de identitate etc.). Suspectul, care a mai fost cercetat de poliitii deveni pentru furtul unui telefon mobil, a fost depus n Centrul de Reinere i Arestare Preventiv Deva urmnd s e prezentat n cursul acestei zile Parchetului de pe lng Judectoria Deva cu propunere de arestare preventiv. POLIIA MUNICIPIULUI ORTIE a fost sesizat cu privire la faptul c un geam lateral de la Casa Mortuar a Cimitirului Ortodox situat pe str. Mureului a fost spart de ctre o persoan necunoscut. La faa locului s-a deplasat o echip operativ, care n urma examinrii locului faptei, a constatat c n incinta Casei Mortuare se a depus, ntr-un sicriu, cadavrul unui brbat n vrst de 73 de ani, din Ortie, decedat la data de 03.10.2001. n urma examinrii cadavrului, poliitii au constatat c hainele cu care acesta era mbrcat prezentau urme de scotocire n zona buzunarelor, iar pe obrazul stng se observa o plag tiat deschis, oblic, pe o lungime de cca. 15 cm. Din incinta Casei Mortuare nu au fost sustrase bunuri i nici bunuri aparinnd defunctului. n cauz s-a ntocmit dosar de cercetare penal sub aspectul comiterii infraciunii de profanare de cadavre. n urma investigaiilor efectuate, poliitii l-au identicat, n scurt timp, pe prezumtivul autor al faptei. Acesta este n brbat n vrst de 25 de ani, din Ortie, care a fost externat n data de 29.09.2011 din Spitalul de Psihiatrie Zam. Acesta a mai fost cercetat de poliitii din Ortie pentru comiterea mai multor fapte de distrugere i urmeaz a reinternat n instituia medical menionat.

ANGELA STOICA,
viceprimarul Municipiului Vulcan, cu prilejul srbtoririi zilei de natere, din partea prietenilor !

Profesor de limba engleza si franceza, meditez elevi orice nivel. Efectuez traduceri autorizate. Relatii la telefon: 0766 554 904, Petrosani.

Gnduri pentru acas

Urmare din pag I
Bineinteles ca, la acea vreme, cursul in sine nu avea niciun fel de aplicatie practica in viata mea. Dar 10 ani mai tarziu, cand am dezvoltat primul Machintosh, mi-am amintit toate acele lucruri. Si le-am integrat in Mac. A fost primul computer care a folosit fonturi extraordinare. Daca n-as renuntat la celelalte cursuri si daca nu as avut astfel timp sa merg la cursul de caligrae, Mac-ul n-ar avut niciodata mai multe tipuri de fonturi si un scris atat de bine proportionat. Si din moment ce Windows doar a copiat Mac-ul, e foarte probabil ca niciun fel de computer sa nu avut astfel de fonturi. Daca n-as renuntat, n-as facut niciodata cursul de caligrae, poate computerele personale n-ar avut fonturi atat de frumoase ca acum. Bineinteles ca la acel moment, tanar ind, era imposibil sa unesc punctele. Dar cativa ani mai tarziu, imaginea a fost cu mult mai clara. Asa ca, nu poti uni punctele daca privesti in viitor. Poti sa le unesti doar daca te uiti inapoi in viata ta. Asa ca trebuie doar sa ai incredere ca punctele se vor uni cumva in viitor. Trebuie sa ai incredere in ceva - instinctul tau, destinul tau, viata ta, karma, orice altceva. Abordarea asta nu m-a lasat niciodata balta si a facut diferenta in toata viata mea. A DOUA POVESTE ESTE DESPRE DRAGOSTE SI PIERDERI. Am fost norocos sa au ce imi place sa fac tanar ind. Woz (Steve Wozniak) si cu mine am inceput povestea Apple in garajul parintilor mei cand aveam 20 de ani. Am muncit din greu si in 10 ani Apple a ajuns sa creasca de la un garaj in care munceam noi doi la o companie care valora 2 miliarde de dolari si avea 4.000 de angajati. Tocmai ne lansasem cea mai noua creatie (computerul Machintosh), iar eu tocmai implineam 30 de ani. Apoi am fost concediat. Cum poti concediat de la o companie pe care tu ai inintat-o? Ei bine, pe masura ce Apple a crescut, am angajat pe cineva, despre care credeam ca are talentul sa conduca Apple alaturi de mine, iar pentru primul an lucrurile au mers bine. Apoi viziunile noastre despre viitor au inceput sa divergente, asa ca el a pus piciorul in prag. Si atunci cand a facut-o, Consiliul nostru Director a stat alaturi de el. Asa ca, la 30 de ani, am fost dat afara de la Apple. Si a fost o poveste publica. Singurul lucru care contase in toata viata mea de adult se dusese pe apa sambetei. Si eu eram devastat. Cateva luni n-am stiut ce sa fac. Am aat ca dezamagisem o intreaga generatie de antreprenori, ca scapasem bastonul de maresal tocmai atunci cand eram foarte aproape sa-l primesc. M-am intalnit cu David Packard si Bob Noycesi, am incercat sa ma scuz pentru ca o dadusem in bara atat de urat. Eram un esec public si toate gandurile mele imi spuneam sa fug din Vale ([n.r.] Sillicon Valley). Dar, incet-incet, a inceput sa ma cuprinda un nou gand. Inca imi placea ce fac. Si intamplarea de la Apple nu schimbase lucrurile foarte mult. Eram respins, dar eram inca indragostit. Asa ca am decis sa o iau de la capat. N-am vazut atunci, dar s-a dovedit ca a concediat de la Apple a fost cel mai bun lucru care mi se putea intampla. Povara pe care o porti atunci cand ai succes a fost inlocuita cu usurarea pe care o simti cand o iei din nou de la capat, mai putin sigur de ce o sa ti se intample. M-am eliberat de stres si am avut astfel sansa sa intru intr-una dintre cele mai creative perioade din viata mea. In timpul urmatorilor cinci ani, am pornit o companie numita NeXT, o alta companie numita Pixar si m-am indragostit de o femeie extraordinara, care a devenit sotia mea. Pixar a creat Toy Story si este astazi (in 2005) una dintre cele mai de succes intreprinderi de animatie din lume. Intr-o schimbare remarcabila a sortii, Apple a cumparat NeXT, eu m-am intors la Apple si tehnologia pe care o dezvoltasem la NeXT a stat la baza renasterii Apple. Iar Laurene si cu mine avem o familie frumoasa impreuna. Sunt foarte sigur ca nimic din toate aceste lucruri nu s-ar intamplat, daca n-as fost concediat de la Apple. A fost un medicament greu de inghitit, dar cred ca pacientul avea nevoie de el. Uneori viata te loveste in cap cu o caramida. Nu-ti pierde increderea. Sunt convins ca singurul lucru care m-a ajutat sa-mi pastrez directia a fost faptul ca imi placea ce fac. Trebuie sa gasesti lucrurile care-ti plac. Si asta e valabil atat pentru munca ta, cat si pentru partenerul tau de viata. Munca ta o sa-ti umple o parte insemnata din viata si singurul mod in care vei cu adevarat satisfacut este sa crezi ca faci o munca extraordinara. Si singurul mod in care poti face o munca extraordinara este sa-ti placa ce faci. Daca n-ai reusit inca, continua cautarea. Nu te multumi cu putin. Asa cum e si cu partenerul de viata, vei sti atunci cand l-ai intalnit. Si, la fel ca in orice alta relatie extraordinara, lucrurile vor merge din ce in ce mai bine pe masura ce trec anii. Asa ca nu te opri din cautare. Nu te multumi cu putin. cu ceva mai multa experienta decat atunci cand credeam ca moartea e un concept pur intelectual. Nimeni nu vrea sa moara. Chiar si oamenii care vor sa mearga in Rai nu vor sa moara pentru a ajunge acolo. Si, totusi, moartea este singura directie clara spre care ne indreptam cu totii. Nimeni nu poate scapa de moarte. Si asa trebuie sa e, pentru ca Moartea este in mod sigur cea mai buna inventie a vietii. Este agentul de schimbare al vietii. Elimina vechiul pentru a face loc noului. Chiar acum, voi sunteti noul, dar peste o vreme, nu departe de acest moment, veti deveni incetincet vechiul. Si veti eliminati. Scuze ca sunt atat de dramatic, dar e adevarat. Timpul vostru e limitat, asa ca nu va pierdeti vremea traind viata altcuiva. Nu va inglobati in dogme - traind cu rezultatul gandirii altor oameni. Nu lasati zgomotul opiniilor altora sa va ascunda vocea voastra interioara. Si cel mai important, trebuie sa aveti curajul sa va urmati inima si intuitia. Ele stiu deja ce va doriti cu adevarat sa deveniti. Toate celelalte lucruri sunt secundare. Cand eram tanar, exista o publicatie uimitoare care se numea Catalogul Intregii Lumi. Un soi de biblie a generatiei mele. A fost creata de un om pe nume Stewart Brand, nu departe de locul unde ne aam acum, si el a adus-o la viata punandu-i un strop de atingere poetica. Asta se intampla la inceputul anilor 1960, inainte de aparitia computerelor si a publishing-ului digital, asa ca revista era construita cu masini de scris, foarfeci si camere polaroid. Era un soi de Google in forma printata, cu 35 de ani inainte sa apara Google. Era idealist si mustea de notiuni extraordinare si instrumente utile. Stewart si echipa lui au scos mai multe editii ale Catalogului, dupa care lucrurile au inceput sa nu mai mearga bine, asa ca au fost nevoiti sa scoata ultimul numar. Era la mijlocul anilor 70, iar eu aveam varsta voastra. Pe ultima coperta a ultimului numar era o fotograe a unui drum de tara in zori, genul de drum pe care te gasesti atunci cand pornesti intr-o aventura extraordinara. Sub poza erau cuvintele Ramai amand. Ramai naiv. Asta era mesajul lor de adio. Ramai Flamand. Ramai Naiv. Si eu mi-am dorit intotdeauna sa raman asa. Iar astazi, cand voi absolviti si incepeti o viata noua, va doresc asta si voua. Ramaneti amanzi. Ramaneti naivi. Multumesc mult.

A TREIA POVESTE ESTE DESPRE MOARTE. Cand aveam 17 ani, am citit un text care spunea ceva de genul: Daca traiesti ecare zi ca si cum ar ultima din viata ta, la un moment dat vei avea dreptate. Citatul m-a impresionat si de atunci, pentru cei 33 de ani care au trecut, m-am uitat in oglinda in ecare dimineata si m-am intrebat: Daca astazi ar ultima zi din viata mea, as vrea sa fac ce fac astazi?. Si atunci cand raspunsul a fost Nu pentru mai multe zile la rand, am stiut ca trebuie sa schimb ceva. Ideea ca in curand o sa mor a fost cea care m-a ajutat sa fac cele mai importante alegeri in viata. Pentru ca aproape orice - toate asteptarile noastre, tot orgoliul, toate fricile referitoare la esec - toate aceste lucruri palesc in fata mortii, lasand afara singurul lucru care este cu adevarat important. Ideea ca o sa mori este cel mai bun mod in care poti evita capcana fricii ca ai ceva de pierdut. Esti deja dezbracat. Si nu exista niciun motiv pentru care sa nu-ti urmezi inima. Cu aproape un an un urma, am fost diagnosticat cu cancer. Am facut un CT la 7.30 dimineata si a aratat in mod clar o tumora in pancreasul meu. Habar n-aveam ce e un panSteve Jobs, co-fondatorul si directorul gecreas la acea vreme. Doctorii mi-au spus ca neral al companiei Apple, a murit miercuri acest tip de cancer e aproape sigur incurabil 29. septembrie 2011-noaptea, la varsta de 56 si ca n-ar trebui sa ma astept la mai mult de de ani, din cauza unui cancer pancreatic care 3 pana la 6 luni de viata. Doctorii mei m-au a recidivat. sfatuit sa merg acasa si sa-mi pun lucrurile in ordine, un fel de a spune ca ar trebui sa ma pregatesc pentru moarte. Si esti pus in situatia in care incerci sa le spui copiilor tai, in doar cateva luni, toate lucrurile pe care ai vrut sa le spui in ultimii 10 ani. Si esti fortat sa te asiguri ca toate lucrurile sunt puse in orMARC NREGISTRAT dine astfel incat sa e cat de simplu se poate Ziar editat de S.C. Realitatea Romneasc S.R.L. pentru familia ta in viitor. Esti fortat sa-ti iei nregistrat la R.C. cu nr. J20/ 707/2001; CUI 2153167 ramas bun. Cont: RO 46 RNCB0168017798560001 deschis la BCR Vulcan Am trait cu acel diagnostic toata ziua. Mai tarziu, am facut o biopsie, mi-au bagat REDACIA I ADMINISTRAIA: Vulcan, str.Valea Baleii, nr.8, cod: 336200 un endoscop pe gat pana in stomac si inTelefoane: 0723 321466; 0723 390272. testine, mi-au facut o punctie in pancreas Tel./Fax.: 0354 413554; E-mail: curierulvj@gmail.com si mi-au luat cateva celule din tumora. Am http: www.cvj.ro fost sedat, dar sotia mea, care era acolo, mi-a REDACTOR EF: Anca Maria MARINESCU spus ca, atunci cand s-au uitat la celule sub REDACIA: microscop, doctorii s-au intristat pentru ca Ariana tefania MARGINE, Florica LUNGULESEI, se dovedea a o forma foarte rara de cancer tefan NEMECSEK - DIRECTOR EDITOR pancreatic, incurabila cu chirurgia clasica. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT: Am facut acea operatie si acum sunt bine. Mariana JDEIC Acest moment a fost cel care m-a apro- Tehnoredactat i tiprit la TIPOGRAFIA Prod Com Tg. piat cel mai tare de moarte si sper sa e la fel Jiu, Telefon: 0253 212991, fax 0253/218343 si pentru urmatorii ani. Faptul ca am supraviE-mail prodcom@intergorj.ro, prodcom@gmail.com etuit ma face sa va spun cuvintele urmatoare

Zona Special

Insp. de poliie Bogdan NIU& Lt. Nicolae RDUCU

Nr. 303

Zona Special
Firma DSTARS, in colaborare cu Teatrul de Arta Deva, are placerea sa anunte inceperea ciclului de spectacole de balet transmise prin satelit, Live in High Denition, de la Bolsoi Teatr Moscova, sezonul 2011-2012. Astfel, dupa Timisoara, Deva este al doilea oras din Romania care preia prin satelit spectacolele de la Bolsoi Teatr, acestea ind difuzate si in alte 450 de locatii din 22 de tari europene. Sezonul 2011-2012 al acestor transmisii contine 6 spectacole, cu cadenta aproximativ lunara, primul dintre acestea ind Esmeralda, un balet in 3 acte si 5 scene, cu muzica compusa de Cesare Pugni, libretul de Jules Perrot dupa romanul Notre-Dame de Paris al marelui scriitor francez Victor Hugo. Coregraa originala ii apartine legendarului Marius Petipa, noua versiune coregraca ind realizata de Yuri Burlaka si Vasily Medvedev. Bagheta dirijorala ii apartine lui Pavel Klinichev. Spectacolul va avea loc duminica 09 octombrie 2011, ora 17:45, biletele au pret unic de 42 lei, putind cumparate de la Agentia Teatrului. La Agentie s-au pus in vinzare si biletele ptr urmatoarele 2 spectacole de la Bolsoi, Frumoasa Adormita si Spargatorul de Nuci. Functie de interesul pe care publicul devean il va manifesta pentru spectacolele de la Bolsoi Teatr, este posibila si preluarea Galei de redeschidere ociala a Salii Mari a Bolsoi Teatr, spectacol care va avea loc spre srsitul lunii in curs, mai precis vineri 28 octombrie. Gala va avea ca invitati nume deosebit de sonore apartinind lumii operei mondiale: Angela Gheorghiu, Natalie Dessay, Violeta Urmana, Placido Domingo, Dmitri Khvorostovski.

Pag. 4

O batrna Cherokee i spune nepotului sau despre o lupta care se da n ea. Este o batalie ntre 2 lupi. Unul este rau: se nfurie, invidiaza, regreta, lacomeste, e arogant, gelos, orgolios, minte, si plnge de mila, se simte inferior, vinovat, e plin de mnie. Celalalt e bun: e vesel, calm, iubitor, umil, binevoitor, generos, ncrezator, optimist, plin de compasiune si credinta, recunoscator. Nepotul se gndi pentru o clipa apoi ntreb: -i cine va cstiga aceasta batalie? Batrna Cherokee i-a rspuns simplu: - CEL PE CARE L HRANESC! Exist o veche istorisire a indienilor Cherokee despre cpetenia unui mare sat. Intr-o zi, acest conducator se hotraste c venise ziua sa-l invete pe nepotul su preferat ce inseamna viata. Il duce la pdure, il aseaz sub un arbore btrn i i explica: Fiule, in mintea si in inima ecarui om s-a dus o lupta o lupta care dainuie si astazi. Chiar daca eu sunt conducatorul batran si intelept, capetenia poporului nostru, aceasta lupta se poarta si in interiorul meu. Daca nu stii ca ea are loc, te va aduce in pragul nebuniei. Nu vei sti niciodata in ce directie sa te indrepti. Uneori, vei castiga in viata, dar mai apoi, fara sa intelegi de ce, vei descoperi ca te-ai ratacit, ca esti derutat si ti-e teama ca poti pierde toate lucrurile pentru care ai muncit din greu. Adeseori vei crede ca faci ceea ce trebuie, iar apoi vei descoperi ca faceai alegerile gresite. Daca nu intelegi fortele binelui si ale raului, ale vietii colective si ale celei individuale, ale sinelui adevarat si ale celui fals, vei trai mereu o viata lipsita de liniste. Esta ca si cum in mine ar trai doi lupi imensi: unul alb si unul negru. Lupul alb este bun, bland si inofensiv. El traieste in armonie cu tot ceea ce se gaseste in jurul lui si nu se simte atacat atunci cand nimeni n-a avut aceasta intentie. Lupul bun - stabil si puternic datorita faptului ca intelege cine este si de ceea ce este capabil lupta doar daca e corect sa o faca si cand trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-si apara familia (si chiar si atunci o face cu masura). Are grija de toti ceilalti lupi din haita sa si nu se comporta niciodata altfel decat este. Dar in interiorul meu traieste si un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat, manios, nemultumit, invidios si temator. Pana si cel mai neinsemnat lucru il face sa izbucneasca intr-o criza de furie. Se lupta cu toata lumea, tot timpul, fara niciun motiv. Nu poate gandi limpede, pentru ca lacomia de a avea mai mult, mania si ura il coplesesc. Dar este o manie inutila, ule, deoarece aceasta manie nu va schimba nimic. El cauta cearta oriunde merge si de aceea o gaseste cu mare usurinta. Nu are incredere in nimeni si nu are prieteni adevarati. Batranul intelept a ramas in tacere pentru cateva clipe, lasand povestea celor doi lupi sa patrunda in mintea tanarului sau nepot. Apoi, s-a plecat usor in fata, a privit adanc in ochii nepotului si i-a marturisit: Uneori, mi-e greu sa traiesc cu cei doi lupi in mine, indca ambii se lupta cu inversunare, pentru a pune stapanire pe spiritul meu. Pironit locului de povestea bunicului, baiatul se agata de hainele lui si il intreba pe nerasuate: Care dintre cei doi lupi va invinge, bunicule? Cu un zambet cunoscator si o voce ferma, puternica, batranul ii spune: Amandoi inving, ule. Vezi tu, daca aleg sa-l hranesc doar pe lupul alb, cel negru va astepta mereu in umbra, ca sa vada cand ma dezechilibrez sau cand sunt neatent, pentru a-l ataca pe celalalt si, astfel sa creeze multe probleme si mie, si tribului nostru. Va mereu furios si va face totul pentru a primi atentia de care are nevoie. Daca ii ofer atentie acestui lup negru, indca ii inteleg rea, daca il recunosc drept forta puternica ce este si ii dau de inteles ca il respect si ma voi folosi de ajutorul sau, atunci cand tribul nostru se va aa la necaz, va multumit si amandoi lupii au de castigat. Toti avem de castigat. Derutat, baiatul l-a intrebat: Nu inteleg, Bunicule. Cum e poate ca ambii lupi sa castige?Capetenia a continuat: Vezi tu, ule, lupul negru are multe calitati importante de care s-ar putea sa am nevoie candva. Este aprig, are vointa puternica si nu se da batut niciodata. Este destept, iscusit si poate concepe cele mai complicate strategii, de care ai mare nevoie in vremuri de razboi. Are multe simturi ne, pe care numai cel ce priveste prin ochii intunericului le poate aprecia. In mijlocul unui atac, ar putea cel mai mare aliat al nostru. Apoi, batranul scoate din desaga lui doua bucati de vanat si le pune pe jos, una la dreapta si una la stanga sa. Arata cu degetul spre ele si spune: Aici, in stanga, am hrana pentru lupul alb, iar in dreapta am hrana pentru lupul negru. Daca aleg sa-i hranesc pe amandoi, nu se vor mai lupta intre ei ca sa-mi castige atentia si ma pot folosi de ecare dupa trebuinta. Si pentru ca intre ei nu mai e razboi, imi pot asculta vocea cunoasterii profunde si pot alege pe care trebuie sa-l folosesc atunci cand am nevoie. Daca bunica ta are nevoie de mancare pentru a pregati o masa mai deosebita, iar eu nu am avut grija de asta asa cum ar trebuit, il pot ruga pe lupul alb sa-mi imprumute farmecele sale, pentru a-l consola pe lupul ei negru, care e infometat si furios. Lupul alb stie intotdeauna ce sa spuna si ma va ajuta sa u mult mai atent la nevoile ei. Vezi tu, ule, daca intelegi ca in interiorul tau exista doua mari forte si daca le oferi amandorura acelasi respect, toti vom avea de castigat si va pace. Pacea, ul meu, este misiunea unui indian Cherokee-scopul suprem al vietii. Omul care poarta inauntrul sau pacea are totul. Cel care este dezbinat in razboiul interior nu are nimic. Tu esti un tanar care trebuie sa aleaga cum va interactiona cu fortele launtrice opuse. Ceea ce vei alege va hotari cum iti vei trai restul vietii. Iar atunci cand unul dintre lupi va avea nevoie de o atentie deosebita ceea ce se intampla uneori nu trebuie sa te rusinezi; poti recunoaste asta in fata inteleptilor si sa primesti ajutorul de care ai nevoie. Daca vorbesti deschis, cei care au trecut deja prin aceasta lupta iti pot ofei din intelepciunea lor.

Fecioara
Coapt de luat acas Toporte la o coas Bun de bgat n brazdCnd o scoi S fie gazd.

Limba
Cnd limba-i intr-n Existen E rost de geniu Sau peniten.

Scuz
Noi nu mergem, De trm Cci ne tragem De la Rm.

Sorin Ardean

Revoluie
O revoluie Se face din picioare Numai copiii revoluiei Se fac De pe alte poziii.

Aleii
Poporul evreu Este cel care as scris Biblia. i este firesc, Uor de neles, De ce e poporul ales.

Dezgolire

Magia Culorilor (40) Pardoselile i culorile lor (II)

(continuare din numarul trecut)
In spatiile de locuit cu mai putin trac, mocheta si covorul sunt cele mai calde solutii. In camera copiilor si in living trebuie folosit un covor durabil in timp si in culori rezistente la pete, recomandabil de la brun inchis la verde. Se poarta modelele uni si cele cu imprimeuri abstracte, cu re dese si inalte. In alegerea culorii mochetei sau covorului, este de retinut : - nuantele deschise fac o camera sa para mai mare, iar nuantele inchise ofera unei incaperi reci si neprimitoare un aer mai intim - pe covoarele deschise la culoare se va vedea mai usor murdaria, iar pe cele in culori inchise, praful - pe covoarele in mai multe culori, cu modele incarcate, gen cele persane, sau cele cu texturi cu efecte de umbre, petele se percep mai greu - mochetele din materiale sintetice, pe langa un pret mai redus decat covoarele , sunt mai rezistente la murdarie si la degradare, dar acumuleaza electricitate statica, fapt pentru care pe cat posibil sa e evitate - covoarele din lana sunt si ele durabile dar petele sunt greu de scos, iar cele din materiale plusate sunt predispuse la matuire In cazul pardoselilor reci, piatra naturala, marmura, granitul, calcarele, travertinul sau ardezia sunt bine venite in locuinte ; ele se preteaza foarte bine atat locurilor umede ale casei, cum sunt baia, bucataria, piscina, cat si in living si holuri. Au durata de viata nelimitata. Se gasesc la magazine intr-o varietate foarte mare de culori si modele. De retinut : - sa se evite folosirea placilor ceramice care imita parchetul, pe motiv chipurile de a sugera continuitatea spatiilor in interiorul unei locuinte; nu este o solutie placuta - un design de foarte buna calitate se poate realiza cu placi ceramice simple; exista numeroase modele si culori spectaculoase, cu dimensiuni atipice si cu foarte multe optiuni de aplicare; in ultimul timp au aparut placile ceramice imbracate in tabla de inox, avand diferite modele in relief. - cu mai mult curaj, pardosealile reci pot sa nu e numai niste suprafete monotone, apelandu-se la mozaicuri de lemn si piatra, decupari pentru insertii cu sticla sau inox, adanciri pentru zone umplute cu pietris sau plante, inaltari pe portiuni, corpuri de iluminat inglobate in pardoseala si multe alte solutii - dimensiunile dalelor pot da impresia de spatiu mai amplu in cazul in care sunt mai mici si de orientare, atunci cand sunt dreptunghiulare si orientate pe o anumita directie - atentie la asocierea culorilor, pardoseala cu peretii bailor de exemplu ; de obicei nu se recomanda sa se faca jocuri cu mai mult de doua nuante; cel mai adesea gresia este mai inchisa la culoare decat faianta; in magazine se gasesc gresii asociate cu faiante, obtinindu-se efecte spatiale deosebite In general, - daca alegem culori vii la pereti, culorile deschise ale pardoselei maresc senzatia de spatiu, iar cele inchise micsoreaza spatiul; pardoseala in astfel de situatii este bine sa e intr-o culoare neutra - daca peretii si tavanul sunt intunecati, pardoseala de culoare deschisa amelioreaza senzatia de apasare si stramtorare - fata de cum este colorata tamplaria, pardoseala este bine sa e mai deschisa la culoare, mai ales ca ea sustine covorul - alternarea culorilor in pardoseala se poate face prin alegerea unor modele care sa creeze centre de interes in relatie cu destinatia incaperilor; pentru orice compozitie, computerul poate de un real folos - in apartamentele de bloc nu se recomanda pardoselile din placi de lemn, dusumele, pentru a nu deranja vecinii - cum in ultimii ani se practica tot mai mult bucataria deschisa catre locul de luat masa si living, pardoseala din living poate continuata in zona de luat masa, dar in portiunea zonei de lucru din bucatarie este bine sa se puna totusi gresie ind mai usor de intretinut In numarul viitor al ziarului veti citi despre unele idei pentru decorarea dormitorului.

Dac dezbrcai Un poem De semnificaii Nu v ateptai S i vedei imediat Sexul opus Cci vi-l va arta el pe parcurs.

Mamei mele
De ce-i sunt ochii aa nlcrimai Ptnd astfel, culoarea lor vie i imaculat? De ce acum tu plngi? C plng i eu? De ce cnd plec, mi strangi, cu grij, capu-n palme i m srui ca pe-o icoan? De ce cnd cnd cant, cu mine cni, Iar cnd zmbesc, zmbeti i tu? Te temi de ziua ce m va duce departe... i-atunci... Lacrimi mari i vor inunda obrazul ca apa celui mail impede izvor ce izvorte dintr-un vrf de munte. Dar nu-i vei spune nimnui durerea ce te-apas... i nimnui tu nu vei spune C am plecat...de tot...de-acas! (1982)

S ne iubim pmntul
S ne iubim pmntul, dimineaa Cnd noaptea pleac ncrcat de vise Cnd nlucile dispar, iar ceaa, Are oapte i cuvinte nescrise. S l iubim, mai bine, diminaa Cnd noaptea nc mai doarme Nu va trziu, ncepe iar viaa i ziua vine parc mai vioaie. S l iubim iar i din nou, Tcerea e mai sfnt dect toate, Cuvintele nu vor avea ecou Dect (poate) dincolo de moarte.

arh. Ion Constantinescu

PETRONELA BALDOVIN

Mihai Pascaru

POVESTEA LUPILOR

Carmen Jos

Pag. 5

Zona Special

Nr. 303

Interferene lirice: Hunedoara - Chiinu

Hunedoara CARMEN JOSAN

lui Dan Puric cu iubirea tronnd deasupra cretetului meu, mi duc zilele, n glgia celorlali. compactati gunoiul vostru departe de mine, s nu v simt izurile ucigtoare. sub privirea ta blajin i plin de nelesuri ce numai eu le desluesc, devin rotund ca luna plin iluminat dinuntrul su.

Chiinu TRAIAN VASILCU

CRUCEA CUVNTULUI Azi am cricificat Cuvntul, Pe cruce de cuvnt l-am pus, Era cu lacrima mea uns, O cruce era tot pmntul, Pe care-n cer nscuii mori Pe inimi o duceau n toi. *** Ne bate clopotul. Plecm Spre alte zri, spre alte astre. Eternul lips invocm i din minciun ne-nfruptm Ca dintr-o pit ce-o avem Coapt pe vatra rnii noastre. Ne bate clopotul. Plecm! CNTUL SIMINEI Sunt plin de tine ca un ru de vremi i doar pe ct te uit pe-att iubesc. Pe cerul sufletului tu vslesc, Iar tu prin muni de sunete m chemi. Un plaur al uimirii eti, Iubire, Nimic nu-i grav, totu-i esenial n ctitoria ta, precum un val Care te mngie-n desvrire. n ochii ti citesc apocalipsa i marea mea tristee venicind. Va trebui s mor ct mai curnd, Rosteti n hohote, i-mi eti ne-nvinsa De nici un pistolar intind preabine Din crinitea de-azur surpat-n mine. VESTIGIU DE NOBLEE Pentru Luminaria M-am plictisit de-atta nemurire, Viaa lumilor m-a obosit, Tcerile au gust de atlantid, n mine clopotul a amurgit. Se nasc s moar marile pcate i s renasc i s moar iar. Crini i narcii mi-au nflorit pe voce, Beat de divin, mi-i sete de-nzadar. Retras n plnsu-mi cnt fr-ncetare, Morii ua deschid, o strng n bra i la lumina disperrii doar Scriu sinii ei cu-n lung srut de ghea! *** Fost-am tnr, lujer foarte i nu m gndeam la moarte, Damoartea era aproape, Mai aproape de pleoape. Fost-am tnr ca un crin, Damoartea-mi era vecin i m legna sub boli S fiu stare peste mori, Peste morii morilor La hotarul bolilor, Pn cnd m-am rsculat i de-atunci, renviat, Vduvit n veci de moarte, Tnr mi-s. Danu mi-s foarte. PRECUVNTARE Doamne,-aa de ri suntem C nici nu ne mai vedem, Nici la chip i nici la cer Nu ne mai vedem defel, N-avem ran de mister, Numai boal de stingher, Doamne! Doamne, aa de mori suntem C nici nu ne cutm, Cu flori nu ne srutm, Din Cuvnt, rznd, plecm, Afar din noi te dm i avan Te ludm, Doamne! NGERI CZUI

Hunedoara EUGEN EVU

Sunt ngeri singuri condamnai la via, Treimi cobortoare-a se-nla Duminicala lumii diminea Pulseaz-n logos spre a nvia. EPIFANIA EVUIANA SAU MEMORIA DEVENITOARE I Ah, de aripile, trei, purttoare ale neuitrii de sine Tu eti flux regresiv de particule ionizate. Scriu i aud Troznind muzical sub degete feromonii aurei fisurate. Stare de nestare i smulgere diafan din obscuritatea Feminitii; ecranaj al craniului lui Yorik n siajul de quarci ntuneric gravid sub cuvinte. Dimensiunea care sunt e pulsaia zeului orb n femeie. Pe orbitele rebele ale celuilalt timp, Din fractalia. Eu sunt rspunsul care ntreab Murind moartea altora. II Mieii gndirii pe pajitile diun extramurros. Genii cu spaimele Uitrii divine, s continue devenirea pentru uman suportabil. Iat, n acalmia ce unduie macii per lanuri n abis am privit i abisul n mine-mi czu! Am deplns auto-mistificarea celor tot mai rari n agora i opera zeloilor, gelozia lor decapitndu-i ca idoli. Fraternitatea conine binarul cain-abel Orfeu i Morfeu labirintul furat de la zei. n hermeneia, n pragul de jos al Entelehiei. III Apollinic, versus Dionisiac. Eros versus Thanatos. Dual i captiv dogmei dezordinei re- creatoare! IV Experiment al cuiva adorat prin absoluta absen. Verb vnat de adjective. Logos strpuns i rodind Slbticirea memoriei amazonice Adus s fi fost ca smbure de smochin uciga n gua Psrii Phoenix ? V Eroism al lui Eros, asmuind oarbe mituri ndurnd alienarea n cyborg. Pielea de pergam tatuat n holograma Ta. Pulsatorie memorie ce rsun la bursa cunoaterii. VI Metalimbaj exilat n sideful i purpura orhideelor. Am nevoie de o legitate din czuta, iat, Atena: n sanctuarul Sarmizzegetic purtat pe umeriCade imaginara vertical a Constelaiei Dragon. Textul meu are ochiul compus, de libelul. Nu departe, alogenul cod scris cu snge Palia, manuscrisul lui Verboczi ns eul meu nu mai implor criarea Aici, n estuar, la Apa Sargeiei. Privesc luciul apei i curg. Nu m uit napoi. Jale mi e vznd moartea celorlali Posesivii, cazonii, piaza rea a cohortelor tale! Frai mi sunt vntul Austru i paradigma Boemiei Gemenii ntre ei oglindind drama lumii. VII Nu-mi pas unde va fi resorbit memoria Mama- dolores dup incestul din stigm! neleg ce nu tie Casandra: crima lui Apollo. Cuitul de obsidian i vrful sgeii Vor scrie n vis epitaful de laud doliul nins pe curcubeu, epifania. Reaprind jarul originii i nc m bucur: Eu sunt numele meu, Fiul Evei. Ignorai-ne, muze btrne! Ce a fost va mai fi : s se adevereasc Siei Siei- Misterul, existena Frunz verde-un ghicel ncolind din caducel Flux de particule ionizate: Ea-El. *

N CUTAREA CAVALERILOR PIERDUI

Asociaia Ordinul Cavalerilor de Hunedoara (A.O.C.H.), mpreun cu partenerii si, a organizat n perioada 07 09 octombrie 2011, o serie de evenimente cultural-educative dedicate cavalerismului transilvan. n prima zi a manifestrii a avut loc o parad pornind de la statuia lui Iancu de Hunedoara ctre Castelul Corvinilor. Smbt la castelul Corvinilor au fost organizate modulele: prezentare tehnici i arme medievale, turnir, ceremonial de nnobilare i obiceiuri de curte, iar ziua de duminic a fost dedicat dansului i muzicii medievale. Proiectul n cutarea cavalerilor pierdui este realizat cu sprijinul Administraiei Fondului Cultural Naional, al Consiliului Local i Primriei Municipiului Hunedoara. Proiectul const n principal n organizarea unei serii de manifestri dedicate educrii publicului asupra culturii tradiionale a Transilvaniei, n contextul spaiului multicultural pe care acesta l reprezint i pe vasta sa istorie. Aceste manifestri au scopul declarat de a se constitui ca o ofert cultural alternativ ofertelor media prezente pe pia n acest moment, contribuind la educarea publicului larg ctre un spaiu cultural autentic, i sensibiliznd populaia asupra valorilor de patrimoniu mobil i construit ale Transilvaniei. Scopul acestui proiect este s dezvolte i s promoveze metode non-formale i participative de educare a publicului, i in special a tinerilor elevi. Obiectivul proiectului este de a contribui la creterea gradului de informare i nvare a publicului larg asupra motenirii culturale materiale i imateriale a comunitii culturale din Transilvania, i de sporire a iniiativelor de tip participativ-incluziv pentru publicul larg. La seria de evenimente au fost invitai s participe domnul Ovidiu HADA, primarul Municipiului Hunedoara, membri ai Consiliului Local, experi din cadrul Muzeului Castelul Corvinilor i reprezentani ai organizaiilor non-guvernamentale din sectorul cultural. Partenerii proiectului: Primria Municipiului Hunedoara, Muzeul Castelul Corvinilor, Asociaia Reeaua Naional a Muzeelor din Romnia, Colegiul Economic Emanuil Gojdu Hunedoara, Colegiul Naional Iancu de Hunedoara, Colegiul Naional de Informatic Traian Lalescu Hunedoara, Colegiul Tehnic Matei Corvin, Grupul colar de Telecomunicaii i Lucrri Publice Hunedoara, Asociaia Cavalerii Cetilor Brsei

larma voastr e tot mai departe. rmane doar privirea ta blajin deasupra cretetului meu. PENTRU EA i-a mprumuta perechea mea de ochi de rezerv, s priveti lumea prin ei, s vezi cte culori minunate sunt n jurul tau. s priveti radiografiile inimilor oamenilor aa cum nu te las ochii ti. ti-a mprumuta perechea mea de ochi de rezerv, dar m refuzi cu ncpnare. IMPOSIBILA IUBIRE e doar o alta fa a mea pe care o descopr lng tine.... faa de alturi, alturi de faa ta.... nu e a mea nu e nici a ta.... nu e a niciunuia. nimeni nu privete, nimeni nu m cheam, nimeni nu e prezent, dincolo de cealalt fa a mea. adncul se casc n dreapta mea. te caut cu stnga, stnga prea plin de iubirea ta. ntregul... ce-i lipsete ntregului pentru a fi el? TU eti ca o tumor care crete n mine. crete n fiecare zi ameninnd s mi ocupe tot corpul.... i cteodat, e chiar bine. durerea creterii tale n mine, m face s devin translucid de atta suferin. i oamenii m privesc ciudat, minunai de culoarea mea.... dar sunt zile, n care mi doresc o intervenie chirurgical, o extirpare a ta. s nu te mai simt n mine. s redevin eu, cea care am fost, uniform, plat, n plictiseala mea. golit de orice coninut. golit de tumora care mi ocupa mintea. golit de TINE.

Nr. 303

Zona Special

Pag. 6

BLESTEMUL, CA JOC NTRE PARADIS I PCAT

Ovidiu Vasilescu pare preocupat de jocul destinului n viaa oamenilor, de marile povestiri care marcheaz epoci, zone, ideologii, credine, triri, eecuri, sdeaz geograa i conictele politice n ciclul Blestemul sunt prinse trei povestiri care au legtur una cu alta, dar care pot ina independent: Jocul destinului, Paradisul nefericiilor, Cybill. Editura Cluza v.b a reuit performana de a lansa trilogia spre cititor, iar autorul de a prezenta un ciclu bine temperat din viaa Europei, Americii, chiar i din Romnia, trecnd prin timpuri diferite, prin epoci distincte i interesante, o paralel ntre viaa de alt dat i prezent, dintre viaa prins ntre reguli bine stabilite i libertatea de a lega destine dincolo de limite, hotare, explicaii. Urmrind viaa familiei Tunner, titlul trilogiei pare justicat, pn la urm blestemul este cel care impulsioneaz micarea, cel care schimb oamenii i las ntrebri, rspunsurile ind implicit date prin viaa lor. Blestemul planeaz nevzut, dar devine vizibil n momentele nodale ale existenei personajelor. Ovidiu Vasilescu este preocupat de familie, simte c exist un secret n cuplul brbat-femeie, c vremurile modeleaz ecare relaie, c exist ceva nescris care se repet cu ecare iubire: Gerhardt i Helga, Wolfgang i Sabrinne, David i Cybill. Relaia ncepe, am spune acum, academic, prima pereche respect tradiia familiilor bune, educate, el i ea i vorbesc cu respect, apoi relaia pare s se degradeze, iar n ultima instan devine tensionat. Vremurile se schimb i ele, dac fundalul iniial este unul clasic, viaa familiei ncepe n Hagenau Germania, apoi peisajul istoric este altul, Budapesta, ori Frana, iar n nal Sighioara America. De la viaa de boem, la viaa plin de tensiune marcat de nenelegerile dintre Germania i Frana, apoi viaa modern trepidant, din Vietnam n Statele Unite ale Americii, apoi n lagrul comunist. Printele lui Gerhardt, Tunner cel btrn i-a ucis comandantul, iar de aici blestemul care se ntinde asupra familiei. Totui Tunner devine o familie important, membrii pun pe picioare o afacere care n perioada de nceput a capitalismului are succes. Generaia care urmeaz ns pierde din energii, Wolfgang pare risipitorul, supercialitatea i marcheaz viaa i o marcheaz i pe Sabrinne, devenit soia sa, el pare a nu nelege responsabilitatea individului n faa epocii, Budapesta devine paradisul nefericiilor, lumii i scap esena, relaia dintre oameni s-a degradat din momentul n care lumea caut noi soluii. i totui cineva mai crede n grdini acolo n marele ora, n freamtul lumilor exist oameni preocupai s realizeze parcuri unde verdele, apa, soarele, natura ne atrag atenia asupra leagnului omenirii Dar Wolfgang nu vede asta, nu are ochi pentru asta n acest timp Germania este atins de fenomenul economic, Anglia devine un imperiu puternic, America stpnete lumea, n Romnia stpnete dictatura, libertatea este blazonul sub care blestemul se realizeaz contorsionat i generos. Uneori brbaii mor brusc, femeile rmn vduve, Cybill este frumoas i tainic, are puteri paranormale, urmaii i vd prinii n ultimele zone din via, bolnavi, neputincioi, cu toate c altdat erau puternici, frumoi i curajoi, motenirea este una spiritual i una material, povestea familiei capt note tragice, pn la falimentul afacerilor i falimentul personal, dar scriitorul caut s dea sens destinelor, jocul este unul misterios pn la urm. n ultimul roman aciunea se petrece pe dou planuri: n Vietnam unde moartea plutete n aer i n Romnia unde dictatura comunist are reguli nenelese, libertatea este un concept straniu, biruit de puterile paranormale ale Cybill-ei i de struina oamenilor de a iei din jocul brutal al destinului, prini n plasa de pianjen a birocraiei specice regimurilor totalitare. Pe tot parcursul povestirii, n aparent liniar, Ovidiu Vasilescu pune n lumin miracolul dragostei, relaiile din cuplul principal sunt prinse de secretele atraciei dintre brbat i femeie, sunt modele pe care le exploateaz cu interes, uneori n stil modern, pentru a atrage cititorul, alteori n stil clasic pentru a-l educa, apoi n stil literar pentru a realiza atmosfer, reuete astfel s dinamizeze aciunea, lumea este mult mai complex dect istoria n sine a lumii, individul este atins de cdere i cderea l trezete la via, urmaii caut s duc motenirea mai departe, dar vremurile se schimb, ceva scap inevitabil minii oamenilor. Iat cteva pasaje: Helga dispru n baie unde strui un timp relativ scurt. Iei proaspt i radioas, mbrcat ntr-un capot de cas din mtase subire. Strns la mijloc cu un cordon, halatul scotea n eviden ecare linie a trupului ei de amazoan mblnzit. Gerhardt o srut pe gtul bronzat i cu regret se retrase n baie. Cupele erau deja pline i lng ecare cup sttea cte un trandar Jocul destinului. n fond, Sabrinne dorea s e ceva mai femeie cu el, s e mai pe placul neastmpratului, s o iubeasc mai mult, att de mult nct s nu mai aib nevoie de altele. Voia s e sigur c el, triorul acela frumos i seductor, o iubete cu adevrat. Paradisul nefericiilor. Fr voia mea, m simeam puternic atras de Cybill. O for necunoscut, o pasiune nemaintlnit, m atrgea magnetic ctre fptura ei, cu aer cnd lumesc, cnd mistic. Eram din ce n ce mai curios s-i ascult povestea. Peste toate, ns, o doream att de mult! Cybill. Trilogia are meritul de a scoate la lumin ntmplri neprevzute, aproape ireale, dar care marcheaz viaa familiilor: crima ca oc, n urma unei activiti criminale neobinuite pentru Hagenau, este omort Ludwig, tatl lui Gerhardt i vizitiul acestuia, un alt vizitiu este mucat de un cal, scrisori nenelese pe care le primete i le ascunde Wolfgang, mirarea Sabrinnei, David trece prin clipe de comar n Vietnam, iar Cybill suport jocul destinului n Transilvania, sub presiunea sistemului dictatorial, cu o luciditate evident i o premoniie care o marcheaz i i marcheaz pe cei din jur. Apoi, la Budapesta, unul din personaje este peisagist de grdini, evenimentul pare real, dar metaforic privind lucrurile, scriitorul pune pe tapet ideea eden-ului, acel eden dup care alergm ecare, inta generaiilor, edenul din care am fost alungai, pentru a reveni cumva articios, pe picioare proprii, dar depinznd de conjunctur, de prieteni, de rude Scrisorile familiale au un rol important n povestire, ele demonstreaz necesitatea comunicrii ntre membrii familiei, necesitatea legturilor profunde, care in de structura intim a inei. E un model cretin de comunicare, pornind de la epistolele bisericeti, oamenii in legtura cu Dumnezeu i unii cu alii. Scrisul are ceva etern, scrisul e i terapie, un joc subtil spiritual necesar n societate Iat un fragment de scrisoare: Sper s m crezi c peste tot, pe unde am fost, te-am dus de mn, n mintea mea, dar simt c triesc o dragoste nemprtit! Oare de ce nu-mi spui c mcar nu poi s m iubeti ori c dragostea mea nu-i este sucient? Mcar atunci totuil s-ar limpezi cumva! (Scrisoare transmis de Sabrinna lui Wolfgang) n mod evident, Ovidiu Vasilescu valoric experiena din viaa sa, dorinele proprii, suferina eroului David n Vietnam pare a suferina deinuilor romni n perioada de nceput a dictaturii comuniste, apoi lumea reconstruit ntr-un sat aparent anonim din Germania este dorul dup o lume stabil, apropiat de natur i oameni, marcat de regulile civilizaiei adevrate, ori unele pasaje de dragoste par a trite de autor, dar puse, mixat, n ntmplrile eroilor. Din cnd n cnd se fac trimiteri la marile impulsuri sociale i politice ale vremii, n mod concret, pentru a desena cadrul istoric n care se mic personajele i pentru a da culoare aciunii n sine, care devine credibil prin fondul pe care se desfoar dialogurile, descrierile de natur, relaiile dintre oameni i zidurile dintre acetia, n acelai timp. Gerhardt este atent cu angajaii si i cu slujitorii, Wolfgang este distant, rezolv problemele personale i de familie cu detaare i fr s e prins n jocul destinului, de aceea destinul l marcheaz, David are momente n care nu nelege, Helga triete un vis frumos cu ochii deschii. Sabrinne are tentaia comarului. Pe de alt parte scriitorul poart cititorul dintr-o parte n alta a Europei, anticipnd un continent unit n care oamenii trec dintr-un sistem n altul, uor, n cutarea destinului. ncepnd cu secolul al XIX-lea i pn la jumtatea secolului al XX-lea, timpul se dilat i se contract, dup evenimente, de la natere la moarte, la boal, sau la succesul n afaceri, iar nunta este punctul x al fericirii posibile, apoi luna de miere a mirilor, semnul c fericirea este aproape de noi mai mult dect credem, cltoria mirilor n Europa miraculoas pe care ranul romn nu o cunotea la vremea aceea, un spectacol al boemei, o explozie spiritual feeric, fr scop, dar care va avea efecte n viitor n viaa personajelor n mod subtil, ceva le erodeaz existena Cu siguran Ovidiu Vasilescu a reuit s ne ofere un roman captivant, semnicativ i puternic. Las cititorului impresia c lumea este locul n care individul poate s-i joace destinul cu plcere, paradisul e posibil, precum grdinile Budapestei, c iubirea nu are hotare, iar familia pare a da siguran societii prin miracol, dragoste, curaj. Cnd a scris romanul, autorul a avut n minte modelul clasic, precum Forsyte Saga de John Galsworthy, model care d stabilitate literaturii universale ori locale. Prelund aceste modele i mixndu-le modern dar cu accente clasice, scriitorul ofer cititorului o lectur interesant, iar criticului literar i istoricului cteva noduri i oglinzi, dovedind c literatura romn poate scoate la lumin un roman structurat corect i solid, departe de vulgaritatea din lumea afacerilor cu telenovele, ori cu acele uoare cri de navet. Legenda iniial curge prin viaa a patru generaii, n nal, istoria se nate sub ochii cititorului. Dramele au parteneri surprinztori, din culturi diferite, lumea pare a legat ntr-un joc unic, invizibil. Moartea este legtura dintre destine, nu desparte, ci poteneaz viaa, ofer noi reguli i mrturii, fr trivialitate, doar cu posibilitatea regenerrii. Ovidiu Vasilescu are un cuvnt de ntmpinare la nceputul trilogiei, noteaz: Credem, cu convingere, c cititorii i vor forma o idee mai clar cu privire la ceea ce nseamn destin, dac el exist ori nu, vor nelege mai bine ce nseamn un spirit evoluat care tie s lupte contra obscurantismului, vor cpta o viziune proprie a ceea ce nseamn solidaritate, perseveren, devoiune, dragoste i, nu n ultim instan, vor nelege ce-i aceea compasiune

Constantin Stancu

PROMOTORII INSTITUIILOR EUROPENE N ROMNIA

Tineretul Naional Liberal i Cluburile Studeneti Liberale, alturi de partenerii: European Liberal Forum i Institutul de Studii Liberale, au lansat, pe 22 septembrie, Programul Naional de Promovare a Instituiilor Europene care include 20 de seminarii cu tema Instituiile Uniunii Europene: Roluri i Responsabiliti. Programul rspunde necesitii de cunoatere a instituiilor i mecanismelor de funcionare a Uniunii Europene, avnd n vedere amplicarea continu a relaiilor dintre Romnia i celelalte state membre. Scopul acestui Program este pregtirea unui numr de aprox. 1.000 de tineri din ar cu privire la aspectele fundamentale pe care le implic faptul c Romnia este membr a Uniunii Europene. Coordonatorul Programului este senatorul Cristian David, Directorul Institutului de Studii Liberale. n urma acestui Program, cei peste 1.000 de participani, la nivel naional, vor n msur ca, la rndul lor, s transmit i altor tineri informaii eseniale legate de instituiile europene.

ata Santa tea

La ce afeciuni te expui dac stai mult timp n faa computerului

este indicat sa-ti odihnesti ochii si sa te concentrezi asupra unui alt lucru. De asemenea, te poti aseza pe spate si iti poti inchide ochii pentru cateva minute. Clipitul este si el indicat deoarece permite ochilor sa se lubrieze. Este important sa iti plasezi monitorul la o distanta de cel putin un brat de zona corpului si sa-l xezi intr-o pozitie confortabila. Regleaza lumina monitorului si asigura-te ca nu exista urme de praf pe ecran pentru a evita aparitia problemelor de reectie. 3. Circulatia proasta a sangelui . Circulatia proasta a sangelui poate tot un efect al sederii prelungite in fata computerului. Practic acest lucru face ca in sange sa se acumuleze cheaguri care au ca efect oboseala membrelor si aparitia crampelor la nivelul picioarelor. Pentru eliminarea durerii, se recomanda o plimbare de circa 30 de minute si efectuarea a cateva exercitii usoare care includ gatul, umerii, bratele si spatele. Exercitiile de respiratie sunt si ele extrem de utile. 4. Slabiciune datorata aportului energetic mic. Exista foarte multe persoane care in momentul in care se aseaza la calculator uita sa manance. Timpul pare ca zboara si, astfel, tentatia de a nu mai manca este una foarte mare. Este indicat insa sa nu ignori alimentatia pentru ca, pana la urma, ea este cea care iti asigura zilnic necesarul de energie. Pentru a nu te deshidrata, este indicat sa consumi cat mai multa apa. Mai mult decat atat, daca orarul de la serviciu iti permite sa iti iei si o pauza de masa, atunci poti alege sa te indepartezi de computer. 5. Pericol de obezitate. Statul continuu la computer te poate expune si riscului de a deveni obez. Situatia este similara persoanelor care stau non-stop in fata televizorului si consuma alimente care aduc un surplus caloric greutatii lor. Indicat este sa consumi alimente sanatoase de tipul fructelor, legumelor sau a iaurturilor cu un continut mic de grasimi. Cui te poti adresa in cazul in care apare o afectiune sau o senzatie de disconfort? Persoanele care iti pot oferi sfaturi in ceea ce priveste eliminarea stresului de la birou sau sugestii legate de adoptarea unei pozitii confortabile a corpului sunt medicul de familie sau zioterapeutul. (Raluca Popescu AvocatNet)

Parchetul General i Direcia General Anticorupie i ntresc cooperarea

Parchetul General i Direcia General Anticorupie i ntresc cooperarea n vederea combaterii infraciunilor de corupie. n perioada 06 - 07 octombrie a.c., n localitatea Moeciu, judeul Braov, a avut loc etapa nal a convocrilor comune desfurate de Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie i Direcia General Anticorupie, activitate anual aat la cea de-a doua ediie. Manifestarea, desfurat n contextul amplicrii eforturilor de combatere a corupiei, a beneciat de prezena doamnei Laura Codrua Kovesi - Procuror General al Romniei, a domnului secretar de stat, chestor de poliie Ioan Dasclu - eful Departamentului Ordine i Siguran Public, a procurorilor generali din cadrul Parchetelor de pe lng Curile de Apel, procurorilor e ai Parchetelor de pe lng Tribunale, respectiv a conducerii Direciei Generale Anticorupie i elor structurilor teritoriale ale acestei uniti.Totodat, au luat parte la lucrri n calitate de invitai, doi reprezentani din partea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei din Republica Moldova. Pe agenda de discuii a ntlnirii, ntre aspectele de actualitate ale luptei anticorupie au gurat i abordri punctuale despre analiza dinamicii i tendinelor evolutive ale fenomenului, managementul procedural-penal n lumina noilor reglementri, identicarea i diseminarea unor bune practici n materie, precum i stabilirea unor modaliti unitare de instrumentare a dosarelor penale ce au ca obiect fapte de corupie. De asemenea, pe parcursul lucrrilor s-a desfurat o competiie n cadrul creia au fost prezentate dosare instrumentate de procurori n colaborare cu lucrtorii de poliie judiciar ai Direciei Generale Anticorupie, cu acest prilej ind desemnai ctigtorii din acest an. Apreciem c aceast activitate, ca exemplu de cooperare bilateral este de natur s genereze soluii de consolidare a colaborrii dintre Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie i Direcia General Anticorupie, cu implicaii pozitive n rezultatele ntreprinse n lupta mpotriva corupiei. Totodat, constituie un model de solidarizare instituional ce poate prezentat i diseminat att n plan intern, ct i la nivelul unor instituii similare interesate din alte state. n perspectiv, se vizeaz continuarea acestei serii de activiti, precum i dezvoltarea portofoliului de aspecte abordate, n vederea ecientizrii demersurilor de contracarare a corupiei la nivelul societii romneti.

Te-ai gandit vreodata la ce riscuri te expui daca stai in permanenta cu ochii in calculator? Indiferent de motivele pe care le ai pentru a utiliza computerul in mod frecvent, trebuie sa stii ca exista sanse ca sanatatea sa iti e afectata. Riscurile imbolnavirii pot reduse sau eliminate daca alegi sa-ti desfasori activitatea intr-un ambient propice sau daca adopti anumite obiceiuri de lucru recomandate. Cele mai comune afectiuni asociate cu utilizarea indelungata a computerului sunt durerile de spate, gat, umeri sau brate. Cel mai adesea, ele sunt rezultatul designului inadecvat al obiectelor de lucru, pozitiei incomode a corpului sau a sederii pe scaun pe o perioada mare de timp. 1. Durerile musculare si articulare. Chiar daca sederea necesita un efort muscular mai mic, totusi ea nu elimina starea de oboseala pentru ca obliga anumite parti ale corpului sa stea drepte pentru perioade mari de timp. Acest proces ingreuneaza circulatia sangelui in muschi, oase, tendoane si ligamente si poate cauza rigiditate si, in cele din urma, dureri. Mai mult decat atat, daca un computer nu este pozitionat corespunzator, acest lucru poate creste nivelul de stres prin actionarea mai pregnanta a anumitor zone, cum ar muschii sau articulatiile. Cum poti preveni durerile? Adopta o pozitie de lucru potrivita. Mai exact, sprijina-te pe spate. Spatarul scaunului ar trebui sa se potriveasca perfect cu aspectul natural al curburii coloanei vertebrale. Pentru a adopta o pozitie confortabila in fata calculatorului, este indicat sa iti mentii picioarele pe podea sau sa le asezi pe un dispozitiv special ce permite relaxarea picioarelor. Se recomanda si mentinerea unei pozitii confortabile a umerilor si a bratelor. Incheieturile mainilor trebuie mentinute in pozitie dreapta, recomandarea ind sa eviti orice miscari sus-jos. Foarte important este sa eviti sa stai cocosat pe scaun. 2. Sindromul ochilor uscati. Sindromul ochilor uscati este o alta afectiune care apare ca urmare a folosirii indelungate a computerului. Privitul constant in monitor poate cauza uscarea sau lacrimarea ochilor, dar si senzatii de usturimi sau mancarime. Vederea incetosata sau cea dubla sunt alte manifestari care pot aparea ca urmare a privitului in monitor. Pentru inlaturarea acestor efecte neplacute,