Sunteți pe pagina 1din 234

Caiet de sarcini

SISTEM DE MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE URGENTA LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI

1.

Introducere ........................................................................................................................ 10 1.1 1.2 1.3


1.3.1 1.3.2

Concepte generale ..................................................................................................... 10 Obiectivele urmarite .................................................................................................. 11 Prezentarea situatiei actuale: ..................................................................................... 15
Situatia actuala din punct de vedere organizatoric si organizational ............................................ 15 Situatia actuala din punct de vedere informational si informatic ................................................... 16

1.4

Conceptia privind reproiectarea SMSUMB: ............................................................. 24

1.4.1 Conceptia generala ......................................................................................................................... 24 1.4.2 Conceptia privind realizarea si implementarea SMSUMB ............................................................. 25 1.4.3 Conceptia de integrare a tuturor sistemelor implicate in situaiile de urgen existente in CMISU (Centrul municipal integrat pentru situaii de urgen)............................................................................... 27 1.4.4 Reproiectarea componentei ,,ntiinare ...................................................................................... 28 1.4.5 Reproiectarea componentei Avertizare ...................................................................................... 31 1.4.6 Arhitectura de sistem a SMSUMB .................................................................................................. 33
1.4.6.1 1.4.6.2 1.4.6.3 1.4.6.4 1.4.6.5 Subsistemul Centrul Operaional al Municipiului Bucuresti .................................................................. 34 Subsistemul de colectarea a datelor ....................................................................................................... 34 Subsistemul de alarmare/avertizare ........................................................................................................ 35 Subsistemul de produse informatice ...................................................................................................... 35 Subsistemul de comunicaii.................................................................................................................... 36

1.5 1.6
1.6.1 1.6.2 1.6.3 1.6.4 1.6.5

Contextul legal .......................................................................................................... 37 Structura organizatorica ............................................................................................ 37


Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Dealul Spirii al Municipiului Bucureti .................... 37 Puncte de prezen operativ.......................................................................................................... 39 Direcia General de Poliie a Municipiului Bucureti .................................................................. 40 Direcia de Jandarmi a Municipiului Bucureti ............................................................................. 41 Serviciul de Ambulan al Municipiului Bucureti ......................................................................... 41

1.7 1.8 2 3

Structuri si cadrul organizatoric activitati in Situatii de Urgenta grave si dezastre 43 Componente ale reproiectarii manageriale ................................................................ 44

Premise si riscuri .............................................................................................................. 45 Cerinte administrare proiect ............................................................................................. 47 3.1


3.1.1 3.1.2 3.1.3 3.1.4 3.1.5

Cerinte generale......................................................................................................... 47
Responsabilitate .............................................................................................................................. 47 Locatie proiect ................................................................................................................................ 47 Limba oficiala ................................................................................................................................. 47 Drept de proprietate ....................................................................................................................... 47 Inspectii .......................................................................................................................................... 48

3.2
3.2.1 3.2.2

Activitati conexe proiectului ..................................................................................... 48


Intalnire initiala .............................................................................................................................. 48 Intalniri periodice de monitorizare ................................................................................................. 49

3.3 3.4 3.5

Analiza si Managementul Riscurilor ......................................................................... 49 Arhiva centrala a Proiectului ..................................................................................... 49 Control asupra configurarii ....................................................................................... 49

3.6 3.7 3.8 3.9

Managementul calitatii .............................................................................................. 50 Planul de securitate industriala .................................................................................. 50 Managementul logistic .............................................................................................. 51 Management de proiect ............................................................................................. 51

3.10 Mentenanta ................................................................................................................ 52 3.11 Furnizare.................................................................................................................... 52 3.12 Locatii suport............................................................................................................. 53 3.13 Personal si training .................................................................................................... 53 3.14 Piese inutile ............................................................................................................... 53 3.15 Referinte de control al proiectului ............................................................................. 53 3.16 Lista de documente ce vor fi livrate Contractorului .................................................. 54 3.17 Planul de continuitate a activitatii ............................................................................. 56 4 Cerine de construcii i instalatii ..................................................................................... 56 4.1 4.2
4.2.1 4.2.2 4.2.3 4.2.4 4.2.5 4.2.6

Cerine generale......................................................................................................... 56 Centrul Municipal Integrat pentru Situatii de Urgenta.............................................. 58


Generalitati ..................................................................................................................................... 58 Cerinele de proiectare ................................................................................................................... 58 Cerinele de executie ....................................................................................................................... 58 Cerine privind amenajarile interioare ........................................................................................... 58 Cerinte privind securitatea la incendiu .......................................................................................... 59 Alimentare cu energie electrica ...................................................................................................... 59
Sursa ne-intreruptibila (UPS) ................................................................................................................. 59 Generatorul de curent ............................................................................................................................. 59

4.2.6.1 4.2.6.2

Arhitectura sistemului....................................................................................................... 60 5.1


5.1.1 5.1.2 5.1.3

Sistemul de comunicatii ............................................................................................ 60


Reteaua locala de date (LAN) ......................................................................................................... 60 Reteaua locala de comunicatii voce................................................................................................ 61 Comunicatiile BEMIS (COM-BEMIS) ............................................................................................ 61
Performante si caracteristici ................................................................................................................... 61 Sub-Sistemul de control al comunicatiilor integrate (ICOM-BEMIS ) .................................................. 62 Comunicatii prin satelit .......................................................................................................................... 63 Comunicatii la nivel dispecer ................................................................................................................. 63 Staia pentru apeluri de urgen.............................................................................................................. 64 Functii speciale ...................................................................................................................................... 64 Canale radio prioritare ........................................................................................................................... 65 Suport pentru conectarea la faxul de urgen i interogarea ................................................................... 65 Managementul sistemului central de comunicatii .................................................................................. 65 Conexiuni fizice ..................................................................................................................................... 66 Interfee proprii ale sistemului de comunicatii ....................................................................................... 66 Interconectarea TETRA ......................................................................................................................... 66 Comenzi consola integrate operator ....................................................................................................... 67 Alte cerinte ............................................................................................................................................. 67 Functii si sisteme de suport comunicatii ................................................................................................ 68 Modul de apelare urgen (server de comunicaii) ................................................................................. 68

5.1.3.1 5.1.3.2 5.1.3.3 5.1.3.4 5.1.3.5

5.1.4

Cerine speciale pentru sistemul de comunicaii ............................................................................ 64

5.1.4.1 5.1.4.2 5.1.4.3 5.1.4.4 5.1.4.5 5.1.4.6 5.1.4.7 5.1.4.8 5.1.4.9 5.1.4.10 5.1.4.11

5.2
5.2.1

Sistemul si infrastructura IT ...................................................................................... 69


Infrastructura de servere ................................................................................................................ 69

5.2.2 5.2.3 5.2.4 5.2.5

Aria de stocare a datelor ................................................................................................................ 69 Posturi de lucru .............................................................................................................................. 70 Back-up si recuperare ..................................................................................................................... 71 Specificatii functionale si operationale ale serviciilor ................................................................... 73

5.2.5.1 Servicii de baza ...................................................................................................................................... 73 5.2.5.2 Baza de date operationala ...................................................................................................................... 73 5.2.5.3 Securitatea informatica .......................................................................................................................... 77 5.2.5.4 Gestiunea documentelor ......................................................................................................................... 78 5.2.5.5 Server GIS.............................................................................................................................................. 83 5.2.5.6 Sistem GIS pentru staii de lucru............................................................................................................ 88 5.2.5.7 Modul de monitorizare a sistemului ....................................................................................................... 92 5.2.5.8 Suita de aplicatii de productivitate i colaborare .................................................................................... 93 5.2.5.9 Solutie antivirus ..................................................................................................................................... 95 5.2.5.9.1 Caracteristici generale minimale si eliminatorii: ............................................................................... 96 5.2.5.9.2 Privind serviciile si echipa de suport tehnic: ..................................................................................... 96 5.2.5.9.3 Cerinte minime pentru produsele antivirus: ...................................................................................... 97 5.2.5.9.3.1 Antivirus pentru statii de lucru (mobile sau fixe) cu management centralizat ........................... 97 5.2.5.9.3.2 Caracteristici si functionalitati principale ale modulului antivirus si antispyware : ................... 97 5.2.5.9.3.3 Firewall: ..................................................................................................................................... 98 5.2.5.9.3.4 Antispam: ................................................................................................................................... 99 5.2.5.9.3.5 Carantina: ................................................................................................................................... 99 5.2.5.9.3.6 Administrare si instalare remote: ............................................................................................... 99 5.2.5.9.3.7 Rapoarte si grafice: .................................................................................................................. 100 5.2.5.9.3.8 Backup ..................................................................................................................................... 100 5.2.5.9.3.9 Actualizare: .............................................................................................................................. 100 5.2.5.9.3.10 Antivirus pentru servere de fisiere pe platforma Windows : .................................................. 101 5.2.5.9.3.11 Antivirus pentru servere de fisiere Linux/Unix (Samba File Server) ..................................... 101 5.2.5.9.3.12 Antivirus, antispyware pentru servere e-mail ......................................................................... 102 5.2.5.10 Sisteme de operare ............................................................................................................................... 103 5.2.5.11 Soluia CRM ........................................................................................................................................ 103 5.2.5.11.1 Cerinte generale ............................................................................................................................. 103 5.2.5.11.2 Gestiunea informaiilor despre solicitani/ceteni ......................................................................... 104 5.2.5.11.3 Gestiunea interaciei cu solicitanii/cetenii .................................................................................. 106 5.2.5.11.4 Canalul telefonie - CTI (Computer Telephony Integration) ........................................................... 106 5.2.5.11.5 Canalul E-mail i mesagerie .......................................................................................................... 107 5.2.5.11.6 Canalul Fax .................................................................................................................................... 107 5.2.5.11.7 Canalul Web .................................................................................................................................. 108 5.2.5.11.8 Canalul Direct i Corespondena.................................................................................................... 108 5.2.5.11.9 Gestiunea solicitrilor, cererilor, reclamaiilor ............................................................................... 108 5.2.5.11.10 nregistrarea solicitrilor .............................................................................................................. 109 5.2.5.11.11 Gestiunea resurselor ..................................................................................................................... 109 5.2.5.11.12 Fluxuri de lucru............................................................................................................................ 109 5.2.5.11.13 Criterii de alocare......................................................................................................................... 109 5.2.5.11.14 Baza de cunotine i proceduri.................................................................................................... 109 5.2.5.11.15 Gestiunea relaiei cu unitile, instituiile i ageniile deservite ................................................... 110 5.2.5.11.16 Gestiunea campaniilor de informare i a sondajelor .................................................................... 110 5.2.5.11.17 Necesiti i capabiliti de integrare ........................................................................................... 110 5.2.5.11.18 Asigurarea calitii informaiei .................................................................................................... 111 5.2.5.11.19 Capabiliti de lucru cu documente scanate ................................................................................. 111 5.2.5.12 Server Web .......................................................................................................................................... 112 5.2.5.13 Server Portal ........................................................................................................................................ 113 5.2.5.14 Server Aplicatie ................................................................................................................................... 115 5.2.5.15 Server integrare .................................................................................................................................... 117 5.2.5.15.1 Componenta Aplicatii SOA ........................................................................................................... 117 5.2.5.15.2 Componenta monitorizare aplicatii SOA ....................................................................................... 119 5.2.5.15.3 Componenta magistrala de mesaje ................................................................................................. 119 5.2.5.15.4 Componenta gateway si securitate aplicatii SOA .......................................................................... 120 5.2.5.15.5 Componenta procesare evenimente................................................................................................ 121 5.2.5.16 Control acces si gestiune utilizatori ..................................................................................................... 122 5.2.5.16.1 Controlul accesului ........................................................................................................................ 123 5.2.5.16.2 Gestiunea utilizatorilor................................................................................................................... 125 5.2.5.16.3 Stocarea utilizatorilor ..................................................................................................................... 126 5.2.5.17 Server mesagerie electronica................................................................................................................ 126 5.2.5.18 Configuratia minimala de procesare(mediul de productie) .................................................................. 128 5.2.5.19 Configuratia minimala de procesare(mediul de testare/dezvoltare/instruire) ....................................... 128

5.2.6

Sub-Sistemul operativ mobil ......................................................................................................... 129

5.2.7 5.2.8

Sub-Sistem Monitorizare si Management ..................................................................................... 129 Sistemul de afisare de mari dimensiuni (perete-ecran) ................................................................ 130
Generalitati........................................................................................................................................... 130 Ecranul principal din Sala Operativa ................................................................................................... 130 Alte ecrane ........................................................................................................................................... 131 Servere de control video ...................................................................................................................... 131 Reteaua video ....................................................................................................................................... 132 Aplicatia de management ecranelor si a imaginilor ............................................................................. 132

5.2.8.1 5.2.8.2 5.2.8.3 5.2.8.4 5.2.8.5 5.2.8.6

5.2.9 Sistemul de videoconferinta .......................................................................................................... 132 5.2.10 Sistemul integrat de securitate fizica ........................................................................................ 132
5.2.10.1 5.2.10.2 5.2.10.3 Sistemul de alarm ............................................................................................................................... 132 Soluia de control a accesului ............................................................................................................... 133 Supraveghere video .............................................................................................................................. 134

5.2.11

Interfee de sistem ..................................................................................................................... 135


Cerine generale ale interfeelor ........................................................................................................... 135 Cerine de baz pentru interfeele de sistem ......................................................................................... 135 Monitorizarea interfeelor .................................................................................................................... 136 Interfaa pentru serverul de alarm telefonic / server alarmare telefonic .......................................... 136 Interfaa pentru sistemul de detectare a incendiilor .............................................................................. 137 Interfaa cu sistemul de management trafic (cu integrare video) .......................................................... 137 Interfaa cu pozitiile externe................................................................................................................. 138 Interfee digitale sistem radio / TETRA ............................................................................................... 138 Interfaa utilizatorului .......................................................................................................................... 138 Interfa la servere externe .............................................................................................................. 138 Interfee radio GSM ........................................................................................................................ 139 Interfee date radio SMS ................................................................................................................. 139 Interfee FAX .................................................................................................................................. 139 Interfa e-mail ................................................................................................................................ 140

5.2.11.1 5.2.11.2 5.2.11.3 5.2.11.4 5.2.11.5 5.2.11.6 5.2.11.7 5.2.11.8 5.2.11.9 5.2.11.10 5.2.11.11 5.2.11.12 5.2.11.13 5.2.11.14

5.2.12 5.2.13

Sub-Sistemul baza de timp ........................................................................................................ 140 Sistemul de alarmare avertizare pentru populatie ................................................................ 140

Cerinte functionale ......................................................................................................... 141 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5


6.5.1 6.5.2

nregistrarea semnalizrii ........................................................................................ 142 nregistrarea locaiei / Verificarea locaiei .............................................................. 144 Cutare fonetic....................................................................................................... 145 Serviciul de intervenie............................................................................................ 145 Cuvnt-cheie de intervenie ..................................................................................... 146
Modificarea cuvintelor-cheie legate de obiectiv, zon, strad ..................................................... 146 Modificarea cuvntului-cheie de intervenie ................................................................................ 147

6.6
6.6.1

Tabloul sinoptic al cuvintelor-cheie de intervenie ................................................. 147


Intervenii nvecinate .................................................................................................................... 148

6.7 6.8 6.9


6.9.1 6.9.2 6.9.3 6.9.4 6.9.5 6.9.6

Mesaj multiplu in cazul unui incident ..................................................................... 148 Aparitia stringenta a mesajelor ................................................................................ 149 Imaginea de ansamblu a aplicatiei .......................................................................... 149
Predarea si expedierea mesajelor si aplicatiilor .......................................................................... 149 Campul de text .............................................................................................................................. 150 Memorare ..................................................................................................................................... 150 Numarul de aplicatie .................................................................................................................... 150 Mesaje informative ....................................................................................................................... 151 Atribuirea imaginii de mesaj conform serviciilor ......................................................................... 151 Prezentarea dispozitiei ............................................................................................................. 151 Parametrii dispozitiei ............................................................................................................... 152 Transmisia vocala .................................................................................................................... 153

6.10 Dispozita de interventie (ordinul de executie a operatiunii) ................................... 151


6.10.1 6.10.2 6.10.3

6.11 Managementul resurselor ........................................................................................ 153


6.11.1 6.11.2 6.11.3 Completari la resurse ............................................................................................................... 154 Cautarea de resurse ................................................................................................................. 154 Tactica de management a resurselor ........................................................................................ 154

6.12 Activitatile dispecerului .......................................................................................... 154 6.13 Fiiere de informaii ................................................................................................ 155 6.14 Finalizarea planificrii............................................................................................. 155 6.15 Sprijinirea si dirijarea interveniilor ........................................................................ 155
6.15.1 6.15.2 6.15.3 6.15.4 6.16.1 6.16.2 6.16.3 6.16.4 6.16.5 6.17.1 Redarea interveniei ................................................................................................................. 157 Vedere de ansamblu asupra interveniilor ............................................................................... 157 ncheierea interveniei .............................................................................................................. 157 ncheiere ................................................................................................................................... 157 Prelucrare paralel a interveniilor/msurilor ........................................................................ 158 Planificarea anterioar interveniei ......................................................................................... 159 Caracteristici pentru serviciul de salvare ................................................................................ 159 Planificarea anterioar a transporturilor pentru bolnavi cu privire de ansamblu grafic ...... 160 Planificarea anticipat a mijloacelor de intervenie ................................................................ 161 Continuarea transportului ........................................................................................................ 161

6.16 Procese complementare i module de program aferente BEMIS ............................ 158

6.17 Transporturi multiple / Transporturi colective ........................................................ 161 6.18 Situaii speciale ....................................................................................................... 162 6.19 Baza de date despre personal .................................................................................. 164 6.20 nregistrarea ulterioar a interveniei ...................................................................... 164 6.21 Jurnal de activitate BEMIS ..................................................................................... 165 6.22 Protocolul de intervenie al computerului central de intervenie ............................ 165 6.23 Aplicaii / aplicaii de sistem suporturi/ gestionarea datelor ................................... 165 6.24 Comanda de alarmare i decuplare.......................................................................... 167 6.25 Cataloage de msuri ................................................................................................ 167
6.25.1 6.25.2 Catalog de msuri centrat pe intervenie ................................................................................. 167 Indici de performan rezumativi ai catalogului de msuri ..................................................... 168

6.26 Date de informare .................................................................................................... 168 6.27 Prezentarea general a mijloacelor de intervenie ................................................... 169 6.28 Disponibilitatea mijloacelor de intervenie ............................................................. 170 6.29 Administrarea lipsei mijloacelor de intervenie ...................................................... 170 6.30 Returnarea mijlocului de intervenie ....................................................................... 171 6.31 Tabloul mijloacelor de intervenie / Prezentare general a statusului ..................... 171 6.32 Formate de prezentare ale tabloului mijloacelor de intervenie .............................. 172 6.33 Sistem grafic ............................................................................................................ 173
6.33.1 Planuri de fundal in GIS........................................................................................................... 173

6.34 Managementul substanelor periculoase ................................................................. 179

6.35 Afiarea punctelor de blocaj /PUNCT DE plecare/planificarea rutei ..................... 179 6.36 Puncte de blocaJ, PUNCT DE plecare .................................................................... 179 6.37 Planificarea rutei ..................................................................................................... 180 6.38 Sistem de simulare, testare i training ..................................................................... 180
6.38.1 6.38.2 Training .................................................................................................................................... 181 Testare/simulare ....................................................................................................................... 181

6.39 Sistemul de informaii al centrelor de intervenie ................................................... 181 6.40 Managementul senzorilor ........................................................................................ 182
6.40.1 6.40.2 6.40.3 6.40.4 Revizia senzorilor ..................................................................................................................... 182 Informaii grafice despre senzori ............................................................................................. 183 Protocolul de transfer .............................................................................................................. 183 Protocolul despre senzor din computerul central pentru intervenii ........................................ 183

6.41 Cutarea interveniilor ............................................................................................. 184 6.42 Statistica BEMIS ..................................................................................................... 184 6.43 Cerine de operare ................................................................................................... 185 6.44 Parametri statistic .................................................................................................. 185 6.45 Raportare statistica .................................................................................................. 188 6.46 Managementul calitii ............................................................................................ 188
6.46.1 6.46.2 Cerine generale ....................................................................................................................... 188 Cerine i date pentru un sistem de management calitate ........................................................ 188

6.47 Imagine de ansamblu informaii, canale de comunicaie ..................................... 190 6.48 Metoda de transmitere alarme pentru notificri de incendiu................................... 190
6.48.1 6.48.2 6.48.3 6.49.1 6.50.1 6.50.2 6.50.3 Apel telefonic/ Apel verbal ....................................................................................................... 191 Apel RSS / Apel SDS ................................................................................................................. 191 Sistem de asistenta la alarme multiple ..................................................................................... 192 Informaii privind notificri i operaiuni - notificri BEMIS .................................................. 192 Ecran de prelucrare ................................................................................................................. 193 Ecran de informaii i imagine de ansamblu ............................................................................ 196 Ecran grafic.............................................................................................................................. 196

6.49 Informaii privind locaia de prestare a serviciului ................................................. 192 6.50 Cerine suprafee de pe ecran .................................................................................. 193

6.51 Funcie de ajutor ...................................................................................................... 197 6.52 Documentare/JURNALIZARE OPERATII SISTEM ............................................. 197
6.52.1 Documentaia n colaborare cu instalaiile de documentare audio ......................................... 198

6.53 Asigurarea interveniilor n curs - Tiprire n fiier ................................................ 199 6.54 Computerul / serverul de coordonare a interveniilor ............................................. 200 6.55 Cerine cu privire la PERFORMANTA .................................................................. 200
6.55.1 6.55.2 Comportament de pornire dup repunerea n funciune .......................................................... 200 Randamentul sistemului............................................................................................................ 201

6.56 Capacitatea centrului de comanda ........................................................................... 201 6.57 Cerine specifice BEMIS:........................................................................................ 201

6.58 Bazele de date.......................................................................................................... 202


6.58.1 6.58.2 6.58.3 6.58.4 6.58.5 6.58.6 6.58.7 6.58.8 Structura bazei de date ............................................................................................................. 202 Informri - baza de date ........................................................................................................... 202 Baze de date n CMISU ............................................................................................................ 203 Colectarea datelor .................................................................................................................... 203 Preluare din sursele de date ..................................................................................................... 204 Instrumente pentru preluarea i gestionarea datelor ............................................................... 204 Preluarea datelor ..................................................................................................................... 204 Interconectarea cu alte sisteme externe ................................................................................... 205

6.59 Structura datelor principale eseniale ...................................................................... 206 6.60 Tipuri de fiiere de informaii ................................................................................. 209 6.61 Asistarea exportului de informatii ........................................................................... 210 6.62 Volumul bazei de date ............................................................................................. 210 6.63 Asistarea sistemului................................................................................................. 211 6.64 Administrarea datelor .............................................................................................. 211 6.65 Date grafice ............................................................................................................. 211 6.66 Planificarea BEMIS................................................................................................. 212 6.67 Management, MESAJE de eroare i de operare ...................................................... 212 6.68 Arhivarea datelor ..................................................................................................... 213 6.69 Back-up ................................................................................................................... 213 6.70 Sistemul de management al crizelor........................................................................ 214
6.70.1 6.70.2 6.70.3 6.70.4 6.70.5 6.70.6 6.70.7 6.70.8 Componente generale ............................................................................................................... 215 Integrarea cu BEMIS si alte sisteme in CMISU ....................................................................... 215 Baza de date pentru riscuri si urgente ...................................................................................... 215 Planurile de actiune ................................................................................................................. 215 Catalogul resurselor unificate .................................................................................................. 216 Echipa de colaborare ............................................................................................................... 216 Harta tactica ............................................................................................................................ 216 Managementul documentelor si continutului ........................................................................... 217

6.71 Confidentialitate si autenticitate .............................................................................. 218 6.72 Integrarea camerelor de supraveghere a traficului .................................................. 218 7 Asigurarea calitatii .......................................................................................................... 218 7.1 7.2 8 Metodologia de asigurare a calitatii ........................................................................ 218 Sistemul de management al calitii ........................................................................ 219

Testare si acceptanta ....................................................................................................... 221 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5 Generalitati .............................................................................................................. 221 Teste de acceptanta la fabricant (FAT) ................................................................... 222 Teste de acceptanta instalare in teren (SAT) ........................................................... 222 Test de acceptanta finala ......................................................................................... 222 Rezultate si documentare ........................................................................................ 222

Pregatirea personalului ................................................................................................... 223 9.1 9.2 9.3


9.3.1 9.3.2 9.3.3

Planul de training .................................................................................................... 223 Pregatirea personalului managerial ......................................................................... 223 Pregatirea personalului tehnic (administratorii de sistem) ...................................... 224
Generaliti ................................................................................................................................... 224 Coninutul programului de training tehnic ................................................................................... 225 Pregatirea personalului opertiv (dispeceri) ................................................................................. 227

10 11

Documentatie .............................................................................................................. 227 Garantie, suport si mentenanta .................................................................................... 228

11.1 Garantie ................................................................................................................... 228 11.2 Servicii de intretinere .............................................................................................. 229 11.3 Servicii de support ................................................................................................... 230
11.3.1 11.3.2 11.3.3 11.3.4 11.3.5 Generalitati .............................................................................................................................. 230 Suport telefonic permanent (tip Call-center ) ...................................................................... 231 Aplicatie software pentru gestiunea incidentelor ..................................................................... 231 Suport avansat .......................................................................................................................... 232 Calitatea serviciului ................................................................................................................. 233

1. Introducere

1.1 Concepte generale


Municipiul Bucureti reprezint o zon care este expus att la riscuri naturale (cutremure, alunecri i prbusiri de teren, inundaii, fenomene meteorologice periculoase, incendii de pdure), cat si la riscuri tehnologice (accidente chimice, accidente nucleare, incendii n mas, accidente grave pe ci de transport), la riscuri biologice (epidemii, epizootii, zoonoze), la riscuri teroriste si riscuri ecologice. Astfel, activitile pentru pregtirea, planificarea i conducerea interveniilor structurilor operative n vederea atingerii scopului propus privind protecia i salvarea vieii populaiei, mediului nconjurtor, valorilor materiale i culturale importante, inclusiv pentru restabilirea strii de normalitate devin esentiale. Planurile de aciune i intervenie ntocmite i aprobate, dezvolt principalele direcii de utilizare just a forelor i efectivelor angajate n situaiile de urgen, inclusiv folosirea mijloacelor disponibile n vederea atingerii scopului propus. Gestionarea situaiilor de urgen are n vedere studiul, organizarea i activitile pentru concretizarea interveniilor cu maximum de eficacitate n funcie de tipul de risc, ndeplinind procedurile stabilite de structurile de management. Avnd n vedere persistena, n domeniul managementului prevenirii i gestionrii situaiilor de urgen, a unui sistem instituional parial nchegat, cu funcionare temporar i care se activeaz abia n momentul producerii situaiilor de urgen, incapabil s asigure un rspuns adecvat noilor provocri i implicit s permit restabilirea rapid a strii de normalitate, precum i lipsa spaiilor i mijloacelor adecvate, se impune realizarea coreciilor necesare n organizarea procesual, structural i informaional, precum i la managementul resurselor umane specifice instituiilor care asigura prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen. Aplicaia SMSUMB are in vedere realizarea, la nivelul municipalitatii, a unui sistem integrat si unitar de management al Situaiilor de Urgen, pentru a reduce vulnerabilitatea sociala si economica printr-un set de masuri de prioritate, cu privire la unele riscuri majore asociate Municipiului Bucureti. Proiectul incurajeaza si sustine abordarea globala a managementului situaiilor de urgenta si promoveaza cooperarea stransa intre autoritatile responsabile. Comitetul Municipiului Bucureti pentru Situaii de Urgen este o component a Sistemului National de Management al Situaiilor de Urgen. Comitetul Municipiului Bucureti pentru Situaii de Urgen asigur ndeplinirea atribuiilor principale prevazute la art. 23 din Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 21/2004 dintre care: a) informeaza Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora; b) evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul municipiului Bucuresti, stabileste masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste indeplinirea lor;
10 / 234

c) declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta pe teritoriul municipiului Bucuresti si propune instituirea starii de urgenta; d) analizeaza si avizeaza planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta; SMSUMB trebuie s fie un sistem integrat logic, informatic i de comunicaii, interfaat cu Sistemul National pentru Managementul Situaiilor de Urgen, interconectnd toate instituiile implicate n gestionarea situaiilor de urgen, facilitnd accesul acestora la informaii, reprezentnd un suport pentru luarea deciziilor att n situaiile normale de fiecare zi (rutina) ct i n situaiile de urgen grave (dezastre), asigurnd toale fazele implicate in managementul situaiilor de urgen: prevenire, pregatire, rspuns i revenire la starea de normalitate. Sistemul trebuie s selecteze i s organizeze diverse tipuri de date colectate i diseminate de la toate instituiile implicate n managementul situaiilor de urgen, trebuie s proceseze aceste date astfel nct s permit dezvoltarea i implementarea unor planuri clare de aciune ca rspuns la aceste situaii de urgen. SMSUMB urmreste s rezolve urmtoarele aspecte: identificarea in cel mai mic timp posibil a iminenei producerii situaiilor de urgen i/sau a dezastrelor, prin achiziia i analiza de date provenite din teritoriu n timp real; reducerea vulnerabilitilor ecologice, sociale i economice n cazul producerii dezastrelor; realizarea i operaionalizarea sistemului de management al situaiilor de urgen la nivelul municipiului Bucureti prin includerea tuturor instituilor, serviciilor publice deconcentrate, descentralizate i de gospodrie comunal, regiilor autonome i societilor comerciale care ndeplinesc funcii de sprijin n gestionarea situaiilor de urgen, inclusiv ale agenilor economici care, prin specificul activitii, constituie factori de risc potenial generatori ai unor situaii de urgen; organizarea fluxurilor informaionale specifice prin interconectarea sistemelor existente i asigurarea comunicrii datelor i informaiilor ntre CMISU i CON; managementul eficient al situaiilor de urgen; meninerea viabilitii sistemului n caz de dezastre; asigurarea confidenialitii informaiilor n conformitate cu reglementrile n domeniul securitii sistemelor de informaii ale NATO, UE i naionale.

Centrul Municipal Integrat pentru Situaii de Urgen CMISU va cuprinde concentrarea tuturor dispeceratelor/centrelor operative sau operationale a serviciilor descentralizate si deconcentrate din municipiul Bucureti inclusiv dispeceratele altor entitati suport.

1.2

Obiectivele urmarite

11 / 234

Fundamentarea si determinarea obiectivelor SMSU din municipiul Bucuresti are, ca surse informationale principale, strategia si politica globala a Primariei Generale, Prefecturii Bucuresti si Inspectoratului pentru Situatiile de Urgenta. Doua sunt etapele distincte ale managementului situatiilor de urgenta: prevenirea si gestionarea acestora. Pentru fiecare obiectivele sunt diferite, asa cum rezulta din tipologia prezentata in continuare. a) Prevenirea Obiectiv fundamental: cunoasterea caracteristicilor si a formelor de manifestare a riscurilor, realizarea in timp scurt , in mod organizat si printr-o conceptie unitara a masurilor necesare, credibile, realiste si adecvate de protectie a populatiei in cazul aparitiei situatiilor de urgenta, in scopul eliminarii sau limitarii pierderilor de vieti omenesti, valorilor materiale si protectia mediului. Obiective derivate: identificarea, monitorizarea si gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de situatii de urgenta pe teritorilul municipiului Bucuresti si judetului Ilfov sprijinirea si informarea organismelor cu atributii, competente si responsabilitati privind planificarea, organizarea, pregatirea si asigurarea starii de operativitate a capacitatii de interventie optime a componentelor SMSUMB implicarea specialistilor ISUMB in constituirea, de catre autoritatile administratiei publice locale, de rezerve (de resurse) financiare si tehnico-materiale optimizarea actiunilor preventive a masurilor de securitate in domeniul proiectarii, executiei, exploatarii si postutilizarii constructiilor si instalatiilor. Instiintarea oportuna a autoritatilor locale despre evolutia spre dezastru a factorilor de risc natural, bilogica sau tehnologica si alarmarea populatiei in cazul producerii acestora, precum si in situatiile de urgenta ce pot afecta grav viata, bunurile si mediul informarea si pregatirea preventiva a populatiei cu privire la pericolele la care este expusa, masurile de autoprotectie ce trebuie indeplinite, mijloacele de protectie puse la dispozitie, obligatiile ce ii revin si modul de actiune pe timpul situatiei de urgenta dezvoltarea unui sistem de voluntariat care sa permita prin activitati de prevenire si interventie, cresterea gradului de securitate al fiecarei comunitati asigurarea cantitatilor materiale, financiare, de personal pentru indeplinirea atributiilor ce revin ISUMB ca autoritate in devenire.

b) Gestionarea situatiilor de urgenta, concretizata in: Planificarea activitatilor de pregatire a interventiilor Organizarea interventiei serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta Desfasurarea interventiei Asigurarea logisticii necesare desfasurarii interventiei.

12 / 234

Obiectiv fundamental: asigurarea protectiei si salvarii vietii in situatii de urgenta Obiective derivate: Prevenirea, in masura in care este posibil si limitarea efectelor situatiilor de urgenta Respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

O schema a obiectivelor SMSUB si a conexiunilor dintre ele ar putea arata in felul urmator:

13 / 234

OBIECTIVE

STRATEGIA ISUMB

OPTIUNI STRATEGICE
Obiective economice Obiective sociale Obiective de mediu

prevenirea situatiilor de urgenta consolidarea capacitatii institutiilor specializate si a Primariei Municipiului Bucuresti pentru prevenirea producerii situatiilor de urgenta si gestionarea lor crearea unui sistem integrat de raspuns la situatiile de urgenta salvarea de vieti omenesti cresterea calitatii vietii diminuarea impactului factorilor distructivi cresterea rolului autoritatilor si institutiilor publice locale utilizarea adecvata a resurselor pentru realizarea, intretinerea si exploatarea infrastructurilor si a masurilor de prevenire, interventie si reabilitare a zonelor afectate mentinerea unor activitati economice minimale si asigurarea supravietuirii populatiei in zonele grav afectate asigurarea bunei functionari a infrastructurii critice

asigurarea unui sistem modern de avertizare, comunicatii, date si informatii interventia operativa si profesionista in caz de situatii de urgenta organizarea din timp a comunitatii locale pentru gestionarea situatiilor de urgenta reducerea pagubelor produse ca urmare a manifestarii situatiilor de urgenta asigurarea unui management adecvat de instiintare, alarmare si evacuare a populatiei din zonele de risc descentralizarea manageriala optimizarea capacitatii de autoprotectie si raspuns in caz de situatii de urgenta

14 / 234

1.3

Prezentarea situatiei actuale:

1.3.1 Situatia actuala din punct de vedere organizatoric si organizational Starea actuala evideniaz faptul c, la nivelul municipiului Bucureti, functioneaza organisme implicate n prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen pe care le numim n continuare operatori. Acestia se mpart n: operatori care susin activitile de rutin i de urgen: DGPMB, ISUMB, DJMB, SAMB, Inspectoratul de Aviaie al MIRA, SNAU, denumiti in continuare operatori de rutina; operatori de sprijin: instituii i ageni economici, servicii voluntare, servicii private pentru situaii de urgen, etc. Grupul operatoriIor de sprijin se constituie la nivelul Municipiului Bucureti de ctre fiecare instituie public deconcentrat i descentralizat din subordinea ministerelor i alte instituii de interes local care au responsabiliti privind managementul tipurilor de risc generatoare de situaii de urgen sau ndelinesc funcii de sprijin n gestionarea situaiilor de urgen. Gestionarea situaiilor de urgen, specifice tipurilor de risc de pe raza municipiului Bucureti, se realizeaz n baza Planului de Analiz i Acoperire a Riscurilor, denumit n continuare PAAR, care cuprinde riscurile poteniale identificate la nivelul municipiului Bucureti si enuntate in Schema de Riscuri Teritoriale elaborata de specialistii ISUMB, msurile, aciunile i resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Planul este elaborat de Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al Municipiului Bucureti, n baza prevederilor Ordinului MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz i acoperire a riscurilor i a Structurii-cadru a Planului de analiz i acoperire a riscurilor, precum i a regulamentelor privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen, pe tipuri de risc, emise de ctre instituiile care coordoneaz managementul situaiilor de urgen, specifice riscurilor respective. PAAR este ntocmit n scopul de a asigura cunoaterea sarcinilor i atribuiilor ce le revin autoritilor i agentilor economici inainte, pe timpul i dup apariia unei situaii de urgen, de a crea un cadru unitar i coerent de aciune pentru prevenirea i gestionarea riscurilor generatoare de situaii de urgen i de a asigura un rspuns optim n caz de urgen, adecvat fiecrui tip de risc identificat. Acesta urmrete urmtoarele obiective: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaii de urgen, prin evitarea manifestrii acestora, reducerea frecvenei de producere ori limitarea consecinelor lor, n baza concluziilor rezultate n urma identificrii i evalurii tipurilor de risc, conform Schemei de Riscuri Teritoriale; b) amplasarea i dimensionarea unitilor operative i a celorlalte fore destinate asigurrii funciilor de sprijin privind prevenirea i gestionarea situaiilor de urgen; c) stabilirea concepiei de intervenie n situaii de urgen i elaborarea planurilor operative;
15 / 234

d) alocarea i optimizarea forelor i mijloacelor necesare prevenirii i gestionrii situaiilor de urgen.

1.3.2 Situatia actuala din punct de vedere informational si informatic Sistemele de comunicatii date/voce la nivelul organizatiilor care apartin structurilor implicate in sistemul de management al urgentelor, sunt integrate in sistemul de comunicatii voce/date RCVD ale MIRA. Aici ne referim la comunicatii date/voce punand un accent deosebit pe latura operativa care este de un real interes in proiectul de fata.

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti Inspectoratul pentru situatii de urgenta al municipiului Bucuresti este serviciul de urgenta profesionist care, prin organul sau de specialitate Centrul Operational - asigura conducerea ferma, neintrerupta si directa a subunitatilor de interventie. Sistemul de conducere este structura decizionala cu rol de a asigura continuitatea actiunilor de interventie din a carui structura nu poate lipsi subsistemul informational. Subsistemul informational cuprinde totalitatea informatiilor, circuitelor si fluxului informational, precum si mijloacele de prelucrare automata a informatiilor. Toate informatiile despre situatiile de urgenta provenite de la sursele proprii sau de la alte surse trebuie dirijate catre punctul de comanda al unitatii. Pentru realizarea fluxului informational se folosesc att mijloacele din inzestrare, ct si sistemele si circuitele de telecomunicatii din sistemul teritorial. Pentru analiza sistemului informational, am analizat activitatile de planificare, pregatire, organizare, dsfasurarea si conducerea actiunilor de interventie a serviciilor de urgenta profesioniste. Documentele care se elaboreaza in functie de destinatia lor, se clasifica in: documente pentru pregatirea si organizarea interventiei; documente pentru conducerea si desfasurarea interventiei; documente pentru evidenta, analiza, evaluare si raportare. In planificarea operatiunilor de gestionare a situatiilor de urgenta la nivel teritorial se are in vedere ,,Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenta, document intocmit de catre specialistii ISUMBMB, pe baza structurii cadru stabilita de catre IGSU si aprobata de Prefectul Municipiului Bucuresti. Controlul organizarii si pregatirii operatiunilor de gestionare a situatiilor de urgenta se planifica si se executa conform dispozitiilor legale in scopul verificarii respectarii reglementarilor specifice si evaluarii actiunilor intreprinse, precum si a capabilitatilor fortelor de interventie in situatiile de urgenta.

16 / 234

Luarea in evidenta a obiectivelor si localitatilor din zona de competenta este obligatorie si se executa in scopul culegerii datelor privind caracteristicile acestora. Culegerea, centralizarea si actualizarea datelor se asigura, in principal, prin executarea de studii, studii tactice, recunoasteri preliminare, precum si prin analiza documentatiilor tehnice de organizare, sistematizare si amenajare a teritoriului, a celor de proiectare si de executare a constructiilor si instalatiilor, prin studiul documentelor de evidenta ale directiei municipiului Bucuresti de statistica si registrului comertului, a altor documente ce pot asigura informatiile necesare elaborarii conceptiei de actiune si intrebuintarii fortelor si mijloacelor in situatii de urgenta.

Centrul Operational al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti Acest serviciu din cadrul Inspectoratului, asigura cele 2 elemente esentiale in situatii de urgenta: monitorizarea si dispecerizarea situatiilor de urgenta, activitati care impreuna cu cele de coordonare ale interventiilor in baza planurilor rezultate in urma activitatilor de analiza evaluare si sinteza SAESCI (Serviciul analiza evaluare, sinteza si coordonare a interventiei) precum si alte activitati suport sustinute de alte servicii din cadrul inspectoratului, serviciile de planificare, de prevenire, protectie civila si logistic,serviciul comunicatii si informatica, asigura suportul operativ necesar gestionarii situatiilor de urgenta. Aici se colecteaza si se proceseaza informatiile sosite pe flux-urile informationale identificate si se intretin canalele informationale stabilite conform reglementarilor in vigoare. Centrul Operational suporta activitatile de rutina ale institutiilor care activeaza in sistemul local pentru Situatii de Urgenta si cele din zona operativa pe care o gestioneaza, si desemenea este o componenta importanta a Sistemului National pentru Situatii de Urgenta asigurand Secretariatul Tehnic Permanent pentru Comitetul Local CMBSU.

Serviciului Monitorizare Situatii de Urgenta si Dispecerat ISUMB Deserveste activitatea structurilor proprii si gestioneaza activitatea echipajelor SMURD pe campul operational, care este cu mult mai mare decat limitele administrative ale Municipiului Bucuresti actionand si in judetele limitrofe. Pentru imbunatatirea activitatilor de cooperare pe linia interventiilor operative un reprezentant al ISUMB-Ilfov are activitate permanenta in structura organizatorica a dispeceratului.

17 / 234

Prelucrarea apelurilor de urgenta 112 si alte flux-uri informationale la nivelul Dispeceratului ISUMB

Flux 112 sau alte surse Apel operativ telefonic/radio Flux informational

Sistemul 112

Flux-uri Informationale Date/Voce NIVEL EXTERN

NIVEL RECEPTOR

ISUMB Dispecerat/Monitorizare
MONITORIZARE RISCURI

SMURD Sistemul de Alarmare-Avertizare

Grupuri de interventie

Inspectoratul de Aviatie MIRA SVSU

NIVEL DISPECERIZARE/ OPERATIV

Acest Dispecerat are in compunere 7 terminale ale sistemului unic pe apeluri de urgenta SNUAU-112, asigurand preluarea apelurilor de urgenta din intregul camp operational din componenta ISUMB. La nivelul Centrului Operational prin Serviciul de monitorizare si Dispecerat este deschis un canal direct de cooperare cu Inspectoratul de Aviatie al MIRA in cazul urgentelor SMURD.

Serviciul de Comunicatii si Informatica al ISUMB In cadrul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, Serviciul Comunicatii si Informatica reprezinta un segment important in subsistemul informational al SMSUMB. Datorita activitatilor desfasurate in cadrul structurii pe care o deserveste, el are o structura complexa, fiid o componenta care asigura in situatiile de urgenta cu caracter de dezastru suportul operati pe segemntul de comunicatii si informatica al Comitetului Municipiului Bucuresti pentru situatii de Urgenta.

Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti Prezentarea principalelor servicii cu rol important in gestionarea si sprijinul activitatilor specifice activitatilor de rutina in situatii de urgenta.

Serviciul Comunicatii si Informatica In cadrul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, Serviciul Comunicatii si Informatica reprezinta un segment important in subsistemul informational al SMSUMB. Datorita activitatilor desfasurate in cadrul structurii pe care o deserveste, el are o structura complexa, fiind de departe cel mai mare serviciu ca dimensiune si grad de complexitate al infrastructurii IT , din cadrul IGPR. Sistemul informational este ansamblul de elemente implicate in procesul de colectare, transmisie, prelucrare de informatii, un rol important avandu-ll Dispeceratul Directiei:
18 / 234

Dispeceratul Politiei Capitalei In cadrul unei organizatii implicata in gestionarea situatiilor de urgenta de dimensiunea DGPMB, rolul sistemului informational este de a asigura persoanele din conducere cu informatii necesare pentru luarea diferitelor decizii operative sau de alta natura. Impreuna cu unele servicii din cadrul organigramei DGPMB, Dispeceratul Politie Asigura 24 ore din 24 primirea sesizarilor telefonice ale cetatenilor prin Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112, coopereaza cu celelalte agentii (ambulanta, ISUMBMB/SMURD, jandarmerie), in caz de urgenta, furnizeaza informatii din competenta politiei prin apelarea numarului telefonic 9545 taxabil, dirijeaza echipele de interventie ale sectoarelor si sectiilor la cazurile sesizate de cetateni, prin dispeceratele 112 de la nivelul sectoarelor de politie, asigura deplasarea la fata locului a echipajelor de interventie la cazurile sesizate de cetateni. Dispeceratul, este localizat in sediul DGPMB si este alcatuit dintr-un numar de 9 posturi-in viitorul apropiat se va extinde cu inca 2 posturi si un post de administrare, deservind traficul de apeluri de intrare via sistemul unic de apeluri de urgenta (SNUAU).
Prelucrarea apelurilor via sistemul unic de urgenta 112 si alte flux-uri de apeluri Flux informational la nivelul
Apel telefonic/radio, dispozitive automate de alarmare/semnalizare Dispeceratului 112 Apel sosit la nivelul sectiilor de politie Apel operativ telefonic/radio Apel sosit pe numere taxabile
9545 9544

Sistemul 112
NIVEL PRE-DISPECERAT/DISPECERAT/ POST-DISPECERAT

NIVEL RECEPTOR

DGPMB

POLITIA SECTORULUI 1

Sectia 1
POLITIA SECTORULUI 2

BPR
Sectii de Politie
Servicii/Birouri

Sectia 6
POLITIA SECTORULUI 3

Inspectoratul de Aviatie- MIRA

Sectia 10
POLITIA SECTORULUI 4

Sectia 14
POLITIA SECTORULUI 5

Sectia 17
POLITIA SECTORULUI 6

Sectia 20

Apeluri direct catre sectiile de politie 40% din total DGPMB

NIVEL DISPECERIZARE/ OPERATIV

Brigada de Politie Rutiera Ca structura in cadrul DGPMB, are de asemenea un dispecerat dotat cu 1 statie interconectata sistemului 112. La BPR sosesc apeluri si pe 9454, numar telefonic pe care se primesc si inregistreaza evenimente prin intermediul unei aplicatii denumita ECHO sau fluxuri informationale pe canalele radio proprii Brigazii de la echipele mobile din teren. Fluxul informational operativ este coordonat prin telefoanele si statiile radio pe frecventele proprii. Dotarea ambelor dispecerate este echipata de catre serviciul 112 cu un ansamblu plasma display care face posibila urmarirea echipajelor operative prin intermediul dispozitivelor GPS
19 / 234

din dotare sau obtine informatii video din trafic (BPR) de la diverse puncte de interes selectate de catre lucratorii dispeceratului . Tratarea tehnica a acestei facilitati, pusa la dispozitie de SNUAU este tratata la capitolul rezervat sistemului 112. Comunicatiile radio operative se realizeaza pe terminale radio in standard TETRA. BPR si DGPMB avand cea mai buna dotare la acest capitol (ca numar de statii). La nivelul dispeceratelor DGPMB se intocmesc rapoarte, sinteze de activitate situatii si alte documente solicitate de conducerea institutiei. Directia de Jandarmi a Municipiului Bucuresti D.J.M.B Dispeceratul, este localizat in sediul DJMB in cadrul Centrului operational al Directiei si este alcatuit dintr-un numar de 2 posturi la nivel receptor, deservind traficul de apeluri de intrare via sistemul unic de apeluri de urgenta (SNUAU).
Prelucrarea apelurilor via sistemul unic de urgenta 112 si alte flux-uri de apeluri Flux informational la nivelul
Apel telefonic/radio, dispozitive automate de alarmare/semnalizare Dispeceratului 112 Apel sosit la nivelul sectiilor de politie Apel operativ telefonic/radio Apel sosit pe numere taxabile

Sistemul 112

NIVEL PRE-DISPECERAT/DISPECERAT/ POST-DISPECERAT NIVEL RECEPTOR

DJMB CENTRUL OPERATIONAL

Detasamentul 1 Batalionul1 Batalionul 2 Batalionul 2 Batalionul 2 Detasamentul 2

NIVEL DISPECERIZARE/ OPERATIV

Prelucrarea flux-ului informational sosit pe 112


Comunicatii Operative la Nivelul DJMB si sprijin aerian MIRA
Apel operativ telefonic/radio/posta electronica Cooperare

IGJR

Inspectoratul de Aviatie al MIRA

DJMB CENTRUL OPERATIONAL

NIVEL COOPERARE

Detasamentul 1 Batalionul1 Batalionul 2 Batalionul 2 Batalionul 2 Detasamentul 2

NIVEL DISPECERIZARE/ OPERATIV

Prelucrarea flux-ului informationale operative in cadrul IGJR si alte Structuri MIRA


20 / 234

Serviciul de Comunicatii si Informatica al DJMB Datorita activitatilor desfasurate in cadrul structurii pe care o deserveste, el are o structura complexa, fiind o componenta care asigura in situatiile de urgenta de rutina sau cele de dezastru, suportul operational pe segmentul de comunicatii si informatica al Directiei. o Administreaza, proiecteaza si realizeaza retelele de comunicatii de voce/date utilizate de catre DLMB. o Administreaza retelele, bazele de date precum si serverele de date, e-mail si web, folosite de catre Icomandamentul Directiei si structurile din subordine. o Asigura comunicatiile "voce" operative, realizeaza cu ajutorul statiilor radio portabile, mobile sau fixe precum si comunicatiile "clasice" prin fir folosind un sistem complex de centrale digitale Ericsson intr-o arhitectura de interconectare extrem de complexa tipica dealtfel si celorlalte structuri ale MIRA. o Administreaza si intretin sistemul de comunicatii date/voce existent in structura DJMB, integrat in sistemul de comunicatii voce/date prin reteaua RCVD a Ministerului Internelor si Reformei Administrative.-MIRA o Gestioneaza, prin structuri specializate, patrimoniul din domeniile prezentate, alocand in limita fondurilor bugetare resursele materiale necesare.

Inspectoratul de Aviatie al MIRA Operatorul aerian asigura pregtirea personalului navigant i a personalului medical i de salvare pentru executarea misiunilor, privind modul de exploatare, la sol i n zbor, a aeronavelor, prin organizarea de cursuri pentru pregtirea categoriilor de personal care particip la misiunile de zbor si pentru exploatarea echipamentelor cat si organizarea periodic a edinelor de analiz a activitii de intervenie/salvare aerian si exerciii de intervenie mixte cu alte servicii de intervenie medicale i nemedicale, cum ar fi salvamontul, jandarmeria si serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta. Comunicatii: Echipajele elicopterelor tin permanent legtura cu baza pentru furnizarea datelor necesare executrii zborurilor (informare meteorologic, aprobri pentru zbor, aprobri pentru survol etc.). La nivelul zonei Metropolitane: Apelul este preluat de Centrul unic de apel 112 al municipiului Bucureti n urma prelurii datelor si deschiderii fisei, codarea situatiei conform nomenclatorului unic de codare, apelul va fi direcionat ctre punctul de operare aeromedical i dispeceratul Centrului Operational al ISUMBMB, care va alerta echipajul furniznd datele necesare i numerele de telefon de contact necesare.

21 / 234

Apelurile pentru elicopter sunt preluate de dispeceratul ISUMBMB, care va alerta echipajul sau, dac este necesar, va transfera apelul ctre baza aerian de intervenie via radio sau reteaua RCVD a MIRA. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti SAMB Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti asigura asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca atat la locul solicitarii cat si pe durata transportului pacientilor catre spital. Pe langa aceasta SAMB asigura atat asistenta medicala ambulatorie la locul solicitarii precum si transporturi nemedicalizate.. Pentru a asigura o mai buna rezolvare a solicitarilor, Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti are organizate substatii de ambulanta in sectoare 1, 3, 4, 5 si 6 sediul central fiind si substatie de sector pentru sectorul2. Substatiile de sector sunt conduse de medici coordonatori de substatii si sunt subordonate administrativ sediului central care este situat in strada Mihai Eminescu, nr. 226, sectorul 2.
SAMB - prelucrarea apelurilor via sistemul unic de urgenta 112 si alte flux-uri de apeluri Flux informational la nivelul
Apel telefonic/radio, dispozitive automate de alarmare/semnalizare Dispeceratului 112 Apel operativ telefonic/radio Apel sosit pe numere taxabile

Sistemul 112

NIVEL PRE-DISPECERAT/DISPECERAT/ POST-DISPECERAT NIVEL RECEPTOR

SAMB
DISPEC

Substatia de ambulanta Sector 1

Substatie de ambulanta Sector 3

Substatie de ambulanta Sector 2

Substatie de ambulanta Sector 4

Substatie de ambulanta Sector 5

Substatie de ambulanta Sector 6

NIVEL DISPECERIZARE/ OPERATIV

Functiile principale ale Sistemului Informatic aferent SAMB sunt: stabilire diagnostic prezumtiv , furnizare de sfaturi de prim ajutor, preluare date de identificare pacient, semnalare suprapunere solicitari dispecerizarea solicitarilor in functie de : o momentul inregistrarii o tipul ambulantei si distanta de parcurs o grad de urgenta, cu mentinerea unui echilibru optim intre competenta si distanta stabilirea necesarului si structurii resurselor pe baza statisticilor medicale si de activitate (pe tura, zilnice, saptamanale, lunare, anuale)

Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta SNUAU


22 / 234

Principalele sale atributii: a) Primeste si inregistreaza automat apelurile de urgenta comunicate prin: telefon, radio, dispozitive automate de anuntare, semnalizare, alarmare ori prin alte mijloace, confirmand si localizand, pe cat posibil, apelurile primite; b) Analizeaza, directioneaza si transmite operativ apelurile de urgenta catre: servicii specializate de interventie; autoritati competente (functie de natura evenimentelor si consecintele lor); c) Primeste si inregistreaza datele si informatiile privind evolutia evenimentelor si a interventiilor; d) Centralizeaza, stocheaza si pune la dispozitie autoritatilor abilitate datele privind apelurile de urgenta gestionate. Centrele de preluare a apelurilor de urgenta dispun de o baza de date care ii ajuta pe operatorii de la 112 sa localizeze apelul, incidentul produs si resursele de interventie cele mai apropiate. Acest lucru este se realizeaza cu ajutorul a trei procese tehnice: ANI (Automatic Number Identification) - identificarea automata a numarului de telefon de la care se face apelul: pe monitorul operatorului apare numarul postului telefonic de unde apelantul suna. ALI (Automatic Location Identification) acest proces este urmarea analizei numarului apelantului, pentru identificarea automata a locatiei:- date necesare validarii apelului cat si flux-ului operativ de date catre structurile popsibil implicate in posibila situatie de urgenta. Pe monitorul operatorului apar adresa apelantului, locul de unde acesta suna si o serie de informatii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele in vederea gasirii solutiei optime pentru a ajunge in timp util la locul incidentului. AVL (Automatic Vehicle Location) este un proces care se desfasoara on-line, intre echipajele mobile si echipamentele specializate de monitorizare. Urmare a datelor primite permanent din teren se identifica pozitia autovehiculelor la un moment dat sau a celor angajate in procesul de interventie la situatiile de urgenta dotate cu echipamente de comunicatii radio (conventionale sau digitale)

23 / 234

Prelucrarea apelurilor via sistemul unic de urgenta 112 si alte flux-uri de apeluri Flux informational la nivelul
Apel telefonic/radio, dispozitive automate de alarmare/semnalizare Dispeceratului 112 Apel sosit la nivelul sectiilor de politie Apel operativ telefonic/radio Apel sosit pe numere taxabile

Sistemul 112
9545 9544

NIVEL PRE-DISPECERAT/DISPECERAT/ POST-DISPECERAT NIVEL RECEPTOR

DGPMB

ISUMB

DJMB

SAMB

POLITIA SECTORULUI 1

Sectia 1
POLITIA SECTORULUI 2

BPR
Sectii de Politie
Servicii/Birouri Grupuri de interventie/ SMURD Batalioane de interventie/ Detasamente Substatii de ambulanta

Sectia 6
POLITIA SECTORULUI 3

Sectia 10
POLITIA SECTORULUI 4

Sectia 14
POLITIA SECTORULUI 5

Sectia 17
POLITIA SECTORULUI 6

Sectia 20

Apeluri direct catre sectiile de politie 40% din total DGPMB

NIVEL DISPECERIZARE/ OPERATIV

1.4

Conceptia privind reproiectarea SMSUMB:

1.4.1 Conceptia generala Activitile privind prevenirea, pregtirea i intervenia n situaiile de urgen reprezint un ansamblu de activiti specifice, msuri i sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar i de informare public planificate, organizate i realizate n scopul prevenirii i reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejrii populaiei, bunurilor i mediului mpotriva efectelor situaiilor de urgen. Autoritatea Contractant - Primria Municipiului Bucureti trebuie s dispun de un Sistem de Management pentru Situaii de Urgen complet i complex, care s integreze, la nivelul unui Centru de Comand Unic (numit Centrul de Management Integrat pentru Situaii de Urgen CMISU) toate dispeceratele instituiilor, serviciilor implicate n gestionarea situaiilor de urgen, precum i asigurarea unei infrastructuri tehnice i logistice integrate, performante, sigure i fiabile pentru buna funcionare a acestora. Implementarea proiectului va asigura bazele extinderii aplicaiei SMSMUB ctre intreg arealul zonei metropolitane. Aplicaia trebuie s permit, n timp real, furnizarea, procesarea, identificarea deciziilor i metodelor de intervenie optime, care s evite pe ct posibil i/sau reduc la maximum pierderile umane i materiale, n cazul situaiilor de urgen la nivelul Municipiului Bucureti. De asemenea, include echiparea complet i realizarea CMISU complet nou, cu infrastructura informatic i de comunicaii necesare, pentru a permite controlul i/sau monitorizarea permanent a diverselor evenimente, inclusiv nlocuirea i modernizarea echipamentelor existente la structurile de intervenie. Acestea pe durata situaiilor de urgen sau a strilor potenial generatoare de situaii de urgen ntreprind, n condiiile legii, dup caz, aciuni i msuri specifice.

24 / 234

Comitetul Municipiului Bucureti pentru Situaii de Urgen asigur managementul i organizeaz intervenia forelor prin aciuni specifice desfurate n timp i spaiu, ntr-o succesiune logic dup scenarii posibile pentru situaii de urgen (excepionale) Scenariile realizate i analizate reprezint manifestri probabile ale riscului cu o anumit intensitate i pe o zon de impact precizat, precum i aciuni complexe, dinamice i active ale entitilor cu atribuii n managementul situaiilor de urgen. Scopurile se stabilesc, pe categorii de participani i riscuri, potrivit tipului i complexitii interveniei, gradului de pregtire i coeziune al structurilor, activitilor i aciunilor ce se prevd a se executa. Problemele urmrite de Comitetul Municipiului Bucureti pentru Situaii de Urgen sunt activiti i aciuni privind pregtirea i executarea msurilor de prevenire, protecie, salvare, intervenie i revenire la situaia de normalitate.

1.4.2 Conceptia privind realizarea si implementarea SMSUMB SMSUMB impune realizarea unui Centru Municipal Integrat pentru Situaii de Urgen, care n prezent nu exist, pornind de la necesitatea asigurrii primirii informaiilor i/sau datelor n timp real, analizrii i prelucrrii acestora pentru luarea deciziilor corecte n vederea coordonrii i conducerii interveniilor n situaii de urgen, deoarece prin nfiinarea lui se micoreaz semnificativ timpul de rspuns la urgene i dezastre, mbuntindu-se vizibil calitatea serviciilor acordate cetenilor. Centrul Municipal Integrat pentru Situaii de Urgen trebuie s reprezinte un concentrator i distribuitor principal de date, informaii i mesaje primite de la structurile ierarhice i superioare, sau de la operatori econimici surs de risc, autoriti ale administraiei publice centrale sau locale, precum i direct din teren. Centrul va beneficia de toate facilitile tehnice, logistice i operaionale (softuri, aparatur, echipamente electronice i IT) proiectate i implementate, pe tipuri i domenii de riscuri, astfel nct s ofere parametrii de analiz i decizie de tip cauz - efect, sub toate aspectele. Astfel, centrul va beneficia de sisteme de afisare moderne, comunicaii interne i externe n timp real (att proprii ct i ale altor autoriti responsabile de aciuni i/sau intervenii n teritoriu), achiziie, nregistrare i prelucrare automat a datelor. Totodat, centrul va avea o structur de prelucrare automat a datelor din teren, cu sarcina i capacitatea de predicie, semnalizare i informare evenimente, inclusiv de analiza si evaluare a activitilor desfurate in teren a structurilor de interventie pentru informare, prevenire, intervenie i refacere a zonelor afectate. In cadrul CMISU se colecteaza date, se interpreteaza datele colectate, se iau decizii la nivelele de competenta corespunzatoare si se transmit mesaje tuturor partilor interesate corespunzator cu importanta si gravitatea pericolului si cu faza activitilor de rutin (cotidiene) sau grave (excepionale). SMSUMB va conine de exemplu mai multe subsisteme intre care amintim: Subsistemul de colectare automat a datelor
25 / 234

Subsistemul de alarmare i avertizare Subsistemul produse informatice Subsistemul de comunicaii etc... Subsistemul de colectare automata a datelor reprezinta ansamblul echipamentelor, care permit monitorizarea factorilor de risc de la operatorii economici si alte surse de risc, si a elementelor de infrastructura, care permit transmiterea automat a informaiei colectate ctre CMISU. Subsistemul de alarmare/avertizare reprezint totalitatea mijloacelor echipamente de avertizare si alarmare acustica si optica, echipamente individuale de avertizare si alarmare, echipamente de avertizare si alarmare de tip broadcast prin care poate fi avertizata populatia, autoritatile, alte institutii, pentru a lua masurile necesare prevenirii si/sau indepartarii pericolului existent/potential. Toate aceste sisteme pot fi proprii sistemului sau pot apartine altor entitati (publice sau private). Subsistemul va avea capacitatea de a interfata cu toate aceste sisteme care pot asigura informare la nivelul populatiei (existente la momentul lansarii proiectului), asigurand totodata nivelul de standardizare necesar pentru a asigura capacitatea de conectare ulterioara a altor sisteme, posibil dezvoltate in viitor. Subsistemul produse informatice reprezinta ansamblul aplicatiilor care deservesc toate celelalte subsisteme. Acestea trebuie sa permita functionarea in mod automat a mecanismelor de decizie care trebuie sa functioneze in acest regim, sau sa furnizeze informatiile necesare complete, corecte, la timp si la destinatia specificata in cazul in care procesul de luare a deciziilor impune acest lucru, ingloband produse informatice specializate pe tipuri de risc. Subsistemul produse informatice trebuie sa prevada inlaturarea unor componente ale sistemului. Subsistemul produse informatice trebuie sa contina si interfetele care asigura caile de conectare intre componentele sistemului integrat si intre acesta si alte sisteme externe inclusiv retelele specializate in monitorizarea factorilor de risc. Subsistemul de comunicaii reprezinta ansamblul elementelor de infrastructura de comunicaii. In componenta sa intra caile de comunicaii utilizate in vederea transferului de date, informatii, semnale si mesaje atat cu celelalte subsisteme cat si cu celelalte centre operationale si operative din cadrul Sistemului National pentru Situaii de Urgen, CON 1 si CON2 prin intermediul aplicatiei EMIS. Subsistemul de comunicaii trebuie sa asigure compatibilitatea si interfatarea CMISU cu sistemele de comunicaii deja aflate in exploatare, atat proprii cat si ale altor entitati care pot fi implicate in cazul Situaiilor de Urgen. Sistemul de management al Situaiilor de Urgen la nivelul Municipiului Bucureti trebuie proiectat incat sa asigure colectarea de informatii oportune (din mai multe surse), stocarea, procesarea si expunerea in ordine logica necesara pentru a permite intreaga percepere a situatiei, a planurilor de actiune si a resurselor de raspuns disponibile si necesare. Impartirea informatiilor pe verticala va avea loc ascendent intre SMSUMB si Centrul Operational National (CON) / Centrul National de Conducere si Coodonarea a Interventiei (CNCCI) si descendent, intre SMSUMB si centrele operative. Sistemul proiectat va avea acoperire pentru zona metropolitan si va include toate institutiile, organizatiile si structurile implicate in situaii de urgen.
26 / 234

1.4.3 Conceptia de integrare a tuturor sistemelor implicate in situaiile de urgen existente in CMISU (Centrul municipal integrat pentru situaii de urgen) Problemele curente de rutin, pe care le ridic un ora de mrimea Bucuretiului devin din ce n ce mai complexe i implic intervenia eficient a organizaiilor competente pentru rezolvarea lor. Cu att mai mult, n cazul unor situaii de urgen, interveniile organizaiilor competente trebuie s se desfasoare ntr-o interoperabilitate bine sincronizat pentru a avea un timp ct mai bun de rspuns i pentru a minimiza i nltura ct mai rapid efectele unei astfel de situaii. Realizarea Centrului Municipal Integrat pentru Situaii de Urgen - CMISU, prin aducerea principalelor dispecerate sa lucreze impreuna intr-un centru de monitorizare al Municipiului Bucureti, n regim de interoperabilitate nu poate dect s fie benefic pentru rezolvarea att a situaiilor de rutin ct i a situaiilor de urgen care pot aparea, acest demers fiind una direciile pe care ni le-am propus n realizarea acestui Proiect. Centrul Municipal Integrat pentru Situaii de Urgen CMISU, trebuie s asigure suportul pentru gestionarea situaiilor de urgen att de rutin, ct i pentru situaii mai deosebite, denumite de ctre noi, n cuprinsul acestui material, urgene grave (excepionale). Pe durata unei situaii de urgen este esenial meninerea n stare operativ a CMISU. Decizia de nfiinare a CMISU a fost fundamentat n primul rnd pe principiul unitii de decizie i aciune (unitii de comand). Acestui principiu i s-au adugat i alte cerine (principii) ale managementului tiinific Documentarea i analiza ocazionate de elaborarea Studiului de fezabilitate ne-au permis identificarea unor elemente de coninut, ce direcioneaz funcionarea CMISU: Activitile depuse de ctre operatori n gestionarea situaiilor de urgen pe diverse categorii de risc, ct i condiiile speciale ce conduc la ntrunirea Comitetului Municipal Bucureti pentru Situaii de Urgen (CMBSU) se deruleaz, n multe situaii, disparat. Conceptul de Integrare are la baz colocarea ntr-o manier coerent, operaional a dispeceratelor existente ISUMB, DJMB, SAMB i DGPMB (nucleul central Eforie) n acelai spaiu. Alte dispecerate, ce sunt mai puin sau deloc implicate n eforturile depuse n acest sector de activitate, dar al cror aport ar fi benefic n gestionarea situaiilor de urgen prin mrirea performanelor operative ale forelor aflate pe traseu sau dislocate n teatrul de operaii, ar putea fi impulsionate. Ne referim la: Dispeceratul Brigzii de Poliie Rutier, Dispeceratul Control Trafic i Dispeceratul Poliiei Comunitare. La aceast arhitectur de baz se vor altura reprezentani ai PMB i ai furnizorilor de utiliti extensii ale dispeceratelor Apanova, Distrigaz, Eon Muntenia. Aceast ultim grup va gestiona, n primul rnd, apelurile sosite pe Linia Verde a Primriei Generale i va asigura un flux informaional unitar ctre operatorii de rutin ai Centrului, dup caz.
27 / 234

Numrul total de posturi de lucru n activitile de rutin a fost evaluat lundu-se n considerare dispunerea enunat mai sus, rezultat n urma procesului de integrare. Prin extinderea ariei operative, urmare a abordrii metropolitane a gestionrii situaiilor de urgen, este posibil ca numrul acestor persoane din componena Dispeceratului Centrului Operaional al ISUMB s fie mai mare n viitorul apropiat. Acelai raionament poate fi extins i asupra direciilor de dezvoltare ale celorlali operatori. De-asemenea este necesara integrarea bidirectionala la nivel de flux audio si date cu Centrul de Comanda si Control Mobil pentru situatii de urgent, achizitionat de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bucuresti-Ilfov (ADIBI), integrare ce va fi definita la momentul analizei sistemului; Structura organizatoric poate fi considerat ca fiind coloana vertebral a Centrului Integrat, buna funcionare a acesteia fiind dependent de modul n care sunt plasate i utilizate resursele umane de care dispune ntr-o anumit etap. Pornind de la aceast abordare am ncercat ca prin conceptul de integrare al operatorilor de rutin ct i prin asigurarea unui suport operaional acestui Centru, s mbuntim gradul de utilizare al resurselor existente. Definit ca ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea, constituite n aa fel nct s asigure premisele organizatorice adecvate ndeplinirii obiectivelor stabilite prin nfiinarea acestui Centru Municipal Integrat pentru Situaii de Urgen, structura organizatoric este rezultatul unui demers ce a cuprins: Elaborarea structurii organizatorice (delimitarea posturilor, compartimentelor etc.) ntocmirea unor fluxuri informaionale raionale Utilizarea complet, att a factorului uman, ct i a celorlaltor resurse Definirea unor legturi eficiente ntre compartimente i a unui sistem de relaii ntre organizatie i mediu. 1.4.4 Reproiectarea componentei ,,ntiinare Componenta ,,ntiinare din cadrul Subsistemului de Avertizare - Alarmare se bazeaz pe fluxuri informaionale sosite de la o serie larga de entiti iar din punct de vedere tehnic pe o varietate de modaliti si mijloace de comunicaii. (Elemente ale subsistemului Avertizare Alarmare sunt tratate si in cadrul Subsistemului Comunicaii) Ordinul MAI nr. 1259/2006 prevede la Art. 11. - Pentru realizarea ntiinrii se folosesc sisteme i echipamente ale serviciilor de urgen, precum i mijloace i canale puse la dispoziie de Serviciul de Telecomunicaii Speciale, pe baz de protocol/plan de cooperare, posturi de radiodifuziune i televiziune centrale i locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicaii teritorial, aparate telefonice din reeaua de cooperare organizat de Ministerul Aprrii Naionale [RTP/RMNC], ci i circuite telefonice nchiriate permanent sau preluate temporar pe baz de protocol din sistemul de telecomunicaii teritorial, staii i receptoare radio, receptoare cu frecvene fixe, radiotelefoane din nzestrarea serviciilor de urgen profesioniste, precum i ale agenilor economici surs de risc.
28 / 234

Activitile de ntiinare se desfoar utiliznd sistemul de comunicaii specific reelei speciale naionale: Sistemul de radiocomunicaii UUS convenional: Sistemul de radiocomunicaii TetraPol Sistemul de radiocomunicatii TETRA Reteaua IC.

Structura actuala a fluxurilor informaionale va suferi o serie de modificri de fond si forma odat ce aplicaia BEMIS va deveni operaional, in sensul ca o serie de fluxuri informaionale vor sosi direct dinspre CON, via BEMIS pe consolele personalului ISUMB. Forma acestor fluxuri informaionale receptionate va fi rezultatul integrarii informatiilor in aplicaie/format digital. In cadrul Centrului Integrat Municipal pentru Situaii de Urgenta - CMISU, Centrul Operational al ISUMB va sedimenta acest flux dinspre CON pe platforma BEMIS. Dupa cum am enuntat criteriile de performanta ale aplicaiei BEMIS, in cadrul capitolului referitor la Aplicaia software ce va trebui dezvoltata pentru CMISU, BEMIS trebuie interpretat ca fiind o suita de aplicatii software care va trebui sa raspunda standardelor de inteconectare la BEMIS si in plus va furniza o serie de servicii/facilitati necesare unei mai bune gestiuni a situaiilor de urgenta pe plan local. Din punct de vedere al fluxului de ntiinare, interpretarea datelor de intrare de la agentiile care conform legii se ocupa cu monitorizarea riscurilor, va fi distribuita spre zonele de interes (in tara si in cazul nostru Municipiul Bucureti/Zona Metropolitana) prin intermediul platformei BEMIS. Platforma BEMIS va fi prezenta la nivelul ISUMB iar la CMISU fluxul de ntiinare va fi integrat in platforma BBEMIS. Consistenta si forma de prezentare a
29 / 234

datelor va fi aceeasi atat in BEMIS/ISUMB cat si in BBEMIS/CMISU, chiar daca interfata grafica utilizator GUI poate avea un alt design grafic (conform Cerinte aplicaie Software Interfata Utilizator). In situaia de rutina, fluxurile de date de intrare catre Centrul Operational/CMISU au fost enuntate in analiza fluxurilor de date si in cerintele de date la nivelul Centrului Oparational si de realizare a Bazei de Date Operationale. In situaia unui dezastru la nivelul capitalei este necesara angrenarea si a altor surse de informatii, cum ar fi de exemplu Federatia Romana de Radioamatorism Bucureti. Astfel de surse pot asigura un suport important de informatii in situaii dificile de urgenta care pot aprea n Municipiul Bucureti. Aceasta componenta de sprijin poate fi gestionat in situaii deosebite prin integrarea in aplicaie a fluxurilor sosite la nivelul grupei de call-center din CMISU. Din punct de vedere al sistemelor si echipamentelor serviciilor de urgenta, in locul platformei F1001A/B, care din punct de vedere al cerintelor unui management modern este depasita, se va implementa pentru Municipiul Bucureti / Zona Metropolitana, un sistem de ntiinare bazat pe platforma software care va integra fluxurile informaionale sosite de la surse autorizate si va putea accesa schemele de ntiinare si alarmare ntocmite de catre specialistii COMB si transmite intr-o forma coerenta mesajul/mesajele de ntiinare. Forma mesajelor transmise este de tip mesaj text pentru teminale mobile DECT, GSM si pagere alfanumerice. Utilizarea simultana a sistemelor de comunicatie GSM si paging asigura redundanta in cazul in care unul din sisteme devine nefunctional la un anumit moment dat. Utilizarea sistemului paging nu este o noutate, acesta fiind identificat si in analiza de benchmarking efectuata de noi asupra altor sisteme de management similare. Aceasta modalitate asigura o transmitere rapida a mesajelor, deci o imbunatatire a fluxului de ntiinare. In cazul fortelor operative ntiinarea va fi dublata si de transmiterea unui mesaj paging care poate asigura transmiterea cu succes a mesajului in situaia congestiei retelei de telefonie mobila. Scopul implementarii unui astfel de sistem il constituie trasmiterea de la Serviciului Monitorizare-Dispecerat al ISUMB-Centrul Municipal Integrat CMISU de mesaje critice in mod instantaneu, reconfigurabil pentru necesitatea de moment, pntru o mobilizare rapida si selectiva a fortelor de interventie. Apelul de grup sau individual permite crearea in timp operativ de echipe de interventie configurabile functie de eveniment in situatii de urgenta deosebite. Sistemul asigura: contactarea instantanee a personalului operativ dispersat pe o raza mare - aria de acoperire a componentei de instiintare-alarmare trebuie sa fie Municipiul Bucuresti si zona Metropolitana
30 / 234

contactarea in timp real a unor echipe de interventie rapida si/sau factori de decizie implicati in managementul situatiilor de urgenta; transmiterea de mesaje de grup, care reprezinta un mod facil si rapid de a comunica unui individ sau grup de indivizi, informatii in functie de responsabilitati in situatii de urgenta. transmiterea de detalii personalului instiintat: ce, unde si cum sa raspunda cu actiuni rapide si ferme; transmiterea de apeluri individual sau de grup in mod silentios, eliminand atragerea atentiei generale provocata de un difuzor in functie. Configurarea sistemului functie de nevoi, astfel incat sa penetreze anumite cladiri si structuri, sa acopere cartiere, sa realizaze o retea dupa nevoi specifice cazului. Transmiterea instantanee si simultana a unui mesaj la un numar mare de persoane (10.000 20.000 de mii de persoane). Operarea pe scara larga: asigura raza de acoperire pentru Bucuresti cu capabilitate de extindere/acoperire a zonei Metropolitane si chiar mai mult. Acesta trebuie s asigure urmtoarele faciliti: poate fi interfatat cu sisteme de securitate, sisteme de monitorizare si control, sisteme de management cladiri, sisteme de distributie, etc. asigura istoricul convorbirilor si statistica traficului precum si inregistrarea mesajelor vocale transmise pentru a avea evidenta mesajelor transmise va asigura prioritizare a mesajelor transmise pe mai multe nivele, astfel incat cele de maxima importanta sa fie primele transmise; gama larga de mesaje in format digital. Prioritizarea va fi data de schemele de instiintare/avertizare intocmite de catre specialistii ISUMB. Sistemul este flexibil si modular si are capacitatea de extindere pe toate directiile (ca numar de operatori, capacitate, optiuni/functii) permitand dezvoltarea in functie de necesitati. Sistemul este usor de upgradat sau reconfigurat functie de cerinte noi, de capacitate si optiuni. Sistemul are o configuratie complet redundanta cu controller standby. Acesta pemite operare centralizata si redundanta de la oricare din dispecerate - ISUMB si CMISU, cu operator pe PC si aplicatii dedicate, cu optiune de acces de la un telefon analog sau digital sau remote PC. Managementul utilizatorilor de servicii paging se va realiza prin intermediul aplicatiei software dedicate. 1.4.5 Reproiectarea componentei Avertizare Avertizarea const n aducerea la cunotina populaiei a informaiilor despre iminena producerii sau producerea unor dezastre i se realizeaz de ctre autoritile administraiei publice centrale sau locale, dup caz, pe baza ntiinrii transmise de structurile abilitate. Mijloacele de avertizare sunt eficiente pentru conducerea unitara a actiunilor structurilor abilitate de lege (administratie locala, politie, pompieri, protectie civila, ambulanta, etc.) sa
31 / 234

intervina in prevenirea si lichidarea urmarilor unor catastrofe naturale (cutremure, inundatii, furtuni, alunecari de teren), accidente (chimice, nucleare, biologice, rutiere, feroviare, navale, aeriene, cosmice), acte teroriste, tulburari ale ordinii publice etc. Un segment important al componentei de instiintare-alarmare ar trebui sa-l constitue posturile nationale si locale de radio si televiziune, precum si operatorii de cablu TV. In cazul in care posturile de radio si Tv au incheiate protocoale de colaborare pentru situatii de urgenta trebuie sa fie posibila transmisia mesajelor de avertizare catre acestea. O alta modalitate de avertizare poate fi realizata prin utilizarea panourilor publicitare existente in numar mare de-a lungul arterelor capitalei, in cazul in care este reglementata aceasta modalitate trebuie sa permita trasmiterea mesajelor care sa fie afisate pe acest tip de afisaj. Aici tratam componenta de Avertizare dar este in mod cert fezabila posibilitatea de afisare a unor mesaje in scopul pregatirii sau prevenirii populatiei pentru situaiile de urgenta. Tinand cont de numarul foarte mare de utilizatori ai metroului care se afla la un anumit moment intr-un mediu ambiental izolat de exterior, in cazul iminenei producerii sau la producerea unor dezastre, se impune realizarea alarmarii atat a calatorilor cat si a personalului din serviciu. Alarmarea acestora se va realiza prin dispeceratul metroului, care in urma notificarilor primite de la ISUMB/CMISU sau din alte surse autorizate, va lansa mesaje despre situatia creeata, precum si pentru coordonarea persoanelor aflate in vagoane si statii, evitndu-se astfel panica care s-ar produce la auzul unor zvonuri provenite dinspre exterior. De-asemenea este necesara preluarea din sistemul METROREX a alarmelor in caz de incendiu si posibilitatea vizualizarii fluxurilor video din sistemul de supraveghere existent. Descrierea SMSUMB Sistemul de Management al Situaiilor de Urgenta al Municipiului Bucureti va servi ca loc de stocare central a datelor necesare privind activitatile n situatii de urgenta n toate etapele prezentate, atat ca furnizor de informaii pentru planificarea ante-dezastru, cat i pentru sprijin n luarea deciziilor n situaii de dezastru pentru diferitele nivele ale managementului situatiilor de urgent. Principalele funcii ale SMSUB sunt: Colectarea de date (on-line sau off-line) de la alte sisteme operaionale care sunt relevante pentru managementul situatiilor de urgenta n zona Bucuresti Ilfov i sunt detinute sau rulate de diferite centre, agenii i autoriti cu roluri clar definite n situatiile de urgent; ndeplinirea funciei de centralizare a datelor agregate sau detaliate de la diferite surse i n diferite momente, care trebuie folosite n luarea deciziilor n managementul situatiilor de urgenta; Sprijin n luarea deciziilor la nivele ierarhic superioare ale managementului situatiilor de urgenta; Asigurarea i furnizarea informaiilor despre deciziile luate la toate nivelele ierarhic inferioare ale structurilor din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta;
32 / 234

Asigurarea sprijinului pentru crearea i mentenanta planurilor de rspuns n caz de urgent; Asigurarea managementului de resurse: materiale, resurse umane i financiare n toate fazele managementului situatiilor de urgent; Raportarea n timp real i efectuarea unor analize predictive, furniznd o soluie standardizata pentru managementul electronic al nregistrrilor; Sprijinirea exerciiilor n circumstane de dezastru simulat.

1.4.6 Arhitectura de sistem a SMSUMB In figura urmtoare este ilustrata o vedere de ansamblu de interconectare SMISU i SMSUB a diferitelor sisteme i locaii:
Abonati RCVD Abonati STS

CON 1 Baza date 1 RCVD Bucuresti MIRA STS Bucuresti CON 2 Baza date 2 STS Mobil

TETRA STS Backbone STS

RCVD - MIRA Terminale Comunicatii fixe / portabile COMB

Baza date Bucuresti (v,2) Abonatii RCVD-MIRA

Abonati VPN

Sistemul de Management al Situaiilor de Urgenta al Municipiului Bucureti va fi o aplicaie centralizata asigurata prin facilitatile SMISU, astfel ca toate informaiile vor fi stocate intr-o baz de date central din cadrul Centrului Operaional al Municipiului Bucureti (COMB), iar utilizatorii vor accesa aceste informaii prin tranzaciile business-online cu scopul de citi, scrie, actualiza i terge funcii, conform drepturilor utilizatorului. Din punct de vedere fizic, aceasta funcionalitate va consta intr-o aplicaie pe baza de tehnologie web. SMSUB trebuie s ndeplineasc urmtoarele roluri cheie: Informare: ofer o singura vizualizare coeziva intr-o gam larg de surse de informaii;
33 / 234

Aplicaie (si procese asociate): asigura o interfaa consistenta unui set vast de aplicaii; Colaborarea dintre oameni: prezint toate avantajele lucrului n echipa i specializrii fr nevoia de distribuire fizic; Soluia portal trebuie s fie compatibila cu agregarea de performanta superioara a datelor provenite din mai multe surse de date, inclusiv RDBMS disponibil (Relaional Data-base Management System sistem de management al bazelor de date relaionale). 1.4.6.1 Subsistemul Centrul Operaional al Municipiului Bucuresti Centrul Operaional al Municipiului Bucureti (COMB) este hub-ul central de informaii i mesaje primite de la structurile subordonate si cele care intra n aria managementului situatiilor de urgenta la nivelul municipiului Bucuresti, de la autoritile locale, centrale precum i direct de pe teren. Centrul va beneficia de toate facilitile tehnice, logistice i operaionale necesare unui Centru Operaional, incluznd console operator, dispozitive de video-wall, sisteme de comunicaii n timp real, sisteme de achiziie i nregistrare automat a datelor etc. De asemenea, Centrul Operaional va avea capacitatea de prelucrare automata a datelor primite, obinndu-se astfel o capacitate de predicie, statistica, semnalizare i informare pentru evenimente. In cadrul COMB se colecteaz i se proceseaz/analizeaz/interpreteaz date i se iau decizii pe baza acestor date, n funcie de nivelele de competent. Centrul Operaional al Municipiului Bucureti ndeplinete permanent funciile de monitorizare, evaluare, instiintare, avertizare, pre-alarmare, alertare i coordonare tehnic operaional a interveniilor pentru gestionarea situaiilor de urgenta;

1.4.6.2 Subsistemul de colectarea a datelor Subsistemul de colectare automata a datelor reprezint ansamblul echipamentelor care permit monitorizarea factorilor de risc de la operatorii economici i alte surse de risc, i a elementelor de infrastructura, care permit transmiterea automata a informaiei colectate ctre SMSUB. Acest subsistem are ca sarcina asigurarea existentei n SMSUB a informaiilor importante n luarea deciziilor, att n stare de normalitate ct i n situaii de criz. Aceste informaii trebuie s fie complete i actuale i corelate cu alte informaii sau cu datele cronologice, pentru a putea obine o imagine corecta a situaiei existente. Sub sistemul are asigurata prin SMISU o capacitate de stocare a datelor si informatiilor, reprezentata prin serverele care vor fi instalate n COMB. Urmare a Studiului de Fezabilitate si a analizelor de situatie si de management realizate, susbsistemul de colectare a datelor se va implementa prin crearea unei baze de date specializata pentru situatii de urgenta la ISUMB.

34 / 234

1.4.6.3 Subsistemul de alarmare/avertizare Subsistemul de alarmare/avertizare reprezint totalitatea mijloacelor echipamente de avertizare i alarmare acustica i optica, echipamente individuale de avertizare i alarmare, echipamente de avertizare i alarmare de tip Broadcast prin care poate fi avertizata populaia, autoritile, alte instituii pentru a lua masurile necesare prevenirii si/sau ndeprtrii pericolului existent/potenial. In cadrul SMSUB, se va putea apela sau transmite informaii ctre subsistemul de alarmare, fie manual, n baza unei decizii a unei persoane responsabile, fie automat n cazul n care sunt ndeplinite o serie de criterii prestabilite pentru un anumit tip de alarm.

1.4.6.4 Subsistemul de produse informatice Subsistemul produse informatice reprezint ansamblul aplicaiilor i echipamentelor (daca este cazul) care deservesc toate celelalte subsisteme. Acestea trebuie s permit funcionarea n mod automat a mecanismelor de decizie care trebuie s funcioneze n acest regim, i s furnizeze informaiile necesare complete, corecte, la timp i ctre destinatarul specificat n cazul n care procesul de luare a deciziilor impune acest lucru, nglobnd produse informatice specializate pe tipuri de risc. Subsistemul produse informatice va avea capacitatea de a schimba configuraia, inclusiv de la distanta, prin adugarea, nlocuirea sau nlturarea unor componente ale sistemului. Acest sub-sistem va include interfeele care asigura clile de conectare intre componentele sistemului integrat i intre acesta i alte sisteme externe, inclusiv reelele specializate n monitorizarea factorilor de risc. In prezent, la nivelul tarii este in curs de implementare un sistem de produse informatice, implementare coordonata la nivelul IGSU. Acest sistem, numit Sistemul de Management Informational pentru Situatii de Urgenta (SMISU) va deservi sistemele de reactie la urgente din Romania, respectiv att la nivel national ct si regional si local. Prin conceptie, Sistemul de Management Informational pentru Situatii de Urgenta este sistemul informatic integrat al SNMSU, care conecteaza toate centrele operationale (CO) pentru situatii de urgenta, precum si alte organizatii interesate in vederea partajarii de informatii relevante si suport in luarea deciziilor atat in activitatea de zi cu zi si in situatii de urgenta care implica gestionarea acestora de ctre comitetele pentru situatii de urgent. Acest sistem va fi utilizat in toate etapele managementului situatiilor de urgent: prevenire, planificare, rspuns si restabilirea strii de normalitate. In prezent, in cadrul Sistemului Naional de Management al Situaiilor de Urgent si urmreste implementarea a dou componente, complementare si interdependente, respectiv modernizarea sistemului de comunicaii pentru situaii de urgen i dezvoltarea sistemului de management informaional pentru situaii de urgen (actualmente SMISU), acestea avnd ca obiectiv fundamental imbuntirea capacitii autoritilor romane de pregtire, reacie i refacere in urma dezastrelor naturale sau antropice prin interconectarea Centrului Operaional Naional
35 / 234

cu Centrele Operative organizate la ministere i instituii publice centrale cu atribuii in domeniu. SMISU va asigura imbunatatirea schimbului de informatii intre institutiile implicate in managementul situatiilor de urgent si facilitarea adoptrii rapide a celor mai bune decizii pentru situatiile respective. Astfel, SMISU este un sistem integrat destinat sa asigure suportul informational necesar factorilor decizionali prin colectarea si distribuirea informatiilor despre urgente de la / intre institutiile implicate in gestionarea acestor situatii, evaluarea situatiilor de urgenta si a efectelor acestora, coordonrii interventiei, monitorizrii situatiilor, precum si pentru elaborarea, stocarea punerii in aplicare, coordonarea planurilor si a procedurilor standard operationale prevzute pentru fiecare tip de situatie in parte. Implementarea completa a SMISU, prevzuta pentru Iulie 2009. Intre fazele incluse in acest proiect este prevazuta si implementarea sistemului in locatii pilot, in dou Centre Operationale pentru Situatii de Urgenta la nivel national, la Bucuresti si Ciolpani, si in Centrele Operationale Judetene pentru Situatii de Urgenta din Arad, Bihor, Botosani, Prahova si Centrul Operational al Municipiului Bucuresti. 1.4.6.5 Subsistemul de comunicaii Subsistemul de comunicaii reprezint ansamblul elementelor de infrastructura de comunicaii. n componenta s vor intra toate cile de comunicaii utilizate n vederea transferului de date, informaii, semnale i mesaje att cu celelalte subsisteme ct i cu celelalte entitati din cadrul SMSUB. Subsistemul de comunicaii trebuie s asigure compatibilitatea i interfaarea COMB cu sisteme de comunicaie deja aflate n exploatare, att proprii ct i a altor entiti care pot fi implicate n cazul situaiilor de urgent. Subsistemele de comunicaii acoper n momentul de fata toate necesitile de comunicare intre SMSUB i SMISU (entitatile responsabile care iau parte la managementul situatiilor de urgenta din Municipiul Bucuresti, structuri de interventie profesioniste si voluntare, ale MIRA) Subsistemul de comunicaii prezent este realizat folosind platforme existente, respectiv servicii dedicate, externe SMSUB. Soluiile sunt: reeaua de telecomunicaii a STS i reeaua proprie a MIRA (RCVD). Functiile de baza ale sub-sistemului de comunicatii sunt: Conexiune telefonic (i alte servicii pe baz de telefonie cum este telefaxul) ntre actorii situaiilor de urgen. Videoconferin Conectare la reelele publice fixe i mobile precum i la alte reele dedicate, la care sunt conectate prin PABX-urile existente n Centrul Operational. Conectarea sistemelor radio profesionale existente, i integrare total pentru conectare la sistem naional Tetra prin reeaua backbone STS.
36 / 234

Pentru a asigura utilizarea, ntreinerea i managementul eficient al situatiilor de urgenta, subsistemul de comunicatii are capacitatea de a asigura funcionalitile necesare i ndeosebi: Monitorizarea conexiunilor la reeaua end-to-end, gestionarea i gzduirea evenimentului; Configuraia reelei; Utilizarea, ntreinerea i administrarea reelei; Funcii fundamentale de managementul reelei;

1.5

Contextul legal

Necesitatea protejrii populaiei n situaii de urgen, ca urmare a multiplicrii i diversificrii riscurilor de natur nonmilitar, care pot avea efecte dramatice asupra vieii i sntii unui mare numr de persoane, a mediului nconjurator, a valorilor materiale i culturale importante, precum i pe fondul accelerrii tendinelor de globalizare, al schimbrilor climatice radicale, al dezvoltrii experimentelor tiinifice cu efecte imprevizibile, al diversificrii activitilor economice legale - i nu numai - care utilizeaz, produc i comercializeaz substane periculoase, a determinat Guvernul Romniei s emit Ordonana de urgen nr. 21/2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen, ale crui fore de intervenie sunt integrate n Sistemul de Securitate National. Ca instrument naional ce d for i valoare practic acestor cerine, reprezint un factor integrator de sintez ce se operaionalizeaz printr-un ansamblu de decizii, planuri, msuri i aciuni menite s previn i s contracareze eficient riscurile i ameninrile ce pun n pericol valorile i interesele naionale, precum i valorile care dau identitate i unitate construciei europene. Sistemul de management al situaiilor de urgen cu subsistemele acestuia a impus realizarea cadrului legislativ modern n domeniul prevenirii i gestionrii situaiilor de urgen, ca un sistem instituional parial nchegat, cu funcionare temporar i care se activeaz abia la momentul producerii situaiilor de urgen, care trebuie s permit un rspuns adecvat i coordonat pe timpul unui eveniment deosebit, n scopul restabilirii rapide a condiiilor minime de trai a populaiei, refacere a zonelor afectate i realizare a strii de normalitate. Lista actelor normative care reglementeaza domeniul managementului situatiilor de urgenta se regaseste in Anexa 2.

1.6

Structura organizatorica

1.6.1 Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Dealul Spirii al Municipiului Bucureti


37 / 234

Structurile de intervenie ale ISUMB execut, cu fore proprii sau n cooperare, operaiuni i activiti de recunoatere, cercetare, evacuare, adpostire, cutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asisten medical de urgen, stingere a incendiilor, protecie a bunurilor materiale i valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieuirea populaiei afectate i alte msuri de protecie a cetenilor n caz de situaii de urgen n zona de competen a inspectoratului. La momentul actual subunitile de pompieri au raioanele de intervenie stabilite pe principiul timpului de raspuns" i nu pe principiul mpririi administrativ-teritoriale a municipiului Bucureti. Subunitile de intervenie ale ISUMB au raioane de intervenie care nu se opresc la limita administrativ a municipiului Bucureti, acionnd i n judeul Ilfov. n continuare sunt prezentate grupurile principale de intervenie precum i subunitile de intervenie din subordinea ISUMB:

a)

Grupul Special de Salvatori Detaamentul Special de Salvatori Detaamentul Mobil de Urgen Reanimare i Descarcerare Staia de Pompieri Formaiunea de protecie civil: Echipa cautare salvare Echipa cercetare Echipa comunicaii radio

b) c)

Grupul de intervenie nr. 1 de Pompieri Lt. Col. post mortem Adrian Barbu Detaamentul de Pompieri Mihai Vod Detaamentul de Pompieri Pieptnari Detaamentul de Pompieri Bujoreni: Garda nr.1 de intervenie Bujoreni; Garda nr.2 de intervenie Pcii. Secia de Pompieri Grozveti Grupul de intervenie nr. 2 de Pompieri Detaamentul de Pompieri Obor: Garda de intervenie; Garda nr. 2 de intervenie Pache Protopopescu. Detaamentul de Pompieri Bneasa Detaamentul de Pompieri Dmroaia Secia de Pompieri Fundeni

38 / 234

d) e)

Grupul de intervenie nr. 3 de Pompieri Detaamentul de Pompieri Vitan Detaamentul de Pompieri Aprtorii Patriei Detaamentul de Pompieri Chimitilor Detaamentul de Pompieri Morarilor Grupul de intervenie nr. 4 de Pompieri Detaamentul de Pompieri Palatul Parlamentului Detaamentul de Pompieri Palatul Victoria Detaamentul de Pompieri Expoziiei Detaamentul de Pompieri 13 Septembrie

1.6.2 Puncte de prezen operativ Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Dealul Spirii al Municipiului Bucureti i respectiv Inspectoratul pentru Situaii de Urgen Codrii Vlsiei al judeului Ilfov au misiunea de prevenire, monitorizare i gestionare a situaiilor de urgen care pot aparea n ariile teritoriale deservite. Unitilor de intervenie operativ, desfurate n teritoriu, le revine misiunea de a aciona imediat i cu maxim de fore disponibile (dac sunt necesare) la producerea oricrui eveniment. Conform legislaiei n vigoare, la amplasarea n teritoriu a unitilor i subunitilor specializate n prevenia i intervenia n situaii de urgen se ine seama de urmtoarele aspecte operaionale: timpul de alertare: 1 - 3 minute, n funcie de anotimp, indiferent c urgena se producea n timpul zilei sau noaptea; timpul de rspuns n obiective n care sunt dislocate permanent uniti sau subuniti: 5 15 minute; timpul de rspuns n localitile n care sunt dislocate permanent uniti sau subuniti: 5 25 minute ; timpul de raspuns in localitatile din raionul de intervenie in care nu se afla unitati sau subunitati: 15 35 minute; n vederea asigurrii performanelor de timp la intervenie specificate mai sus, la dimensionarea raioanelor de intervenie i amplasarea (pe ct posibil) a unitilor i subunitilor operative se au n vedere urmtorii parametrii: raza raionului de intervenie 15 km (medie) / 30 km (maxim); viteza medie de deplasare a autospecialelor - 60 km/h. Dotarea serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen la nivelul fiecrei uniti sau subuniti se face inndu-se seama de urmtoarele: cel putin 1 (una) autospecial pentru lucrul cu ap i spum pentru fiecare 10.000 12.000 de locuitori. n cazul obiectivelor speciale sau atunci cnd aria este deservit
39 / 234

de servicii publice private sau voluntare, se aloc 1 (una) autospecial pentru lucrul cu ap i spum pentru fiecare 4.000 - 4.500 de locuitori; cel putin 1 (una) autospecial de descarcerare i cercetare de specialitate; Date fiind condiiile atipice ale oraului Bucureti (dezvoltarea demografic i economic exploziv, combinate cu lipsa dezvoltrii corespunztoare a infrastructurii de transport) viteza medie de deplasare a autospecialelor poate fi mult mai mic (scznd pn la o medie de 2025 km/h), implicit calitatea serviciului pentru public scznd semnificativ. n condiiile actuale, mbuntirea serviciului pentru public se poate face prin cresterea numrului de autospeciale de intervenie, i, dac este posibil, distribuirea acestora n teritoriu, crescnduse n acest mod, densitatea de echipaje operaionale. n mod real, amplasarea n teritoriu a echipajelor i dimensionarea numarului acestora, se face astfel nct s se ndeplineasc urmtoarele criterii: acoperirea riscurilor din zonele de competent din punct de vedere preventiv i operaional, avndu-se n vedere concluziile reieite din Planul de analiz i acoperire a riscurilor - PAAR; corelarea cu specificul atribuiilor stabilite prin lege i posibilitatea extinderii sferei de activitate din domeniul situaiilor de urgen; executarea oportuna a misiunilor, operaiunilor i aciunilor specifice; participarea la operaiuni de intervenie specifice, la nivel naional i/sau n afara Romniei, la solicitare sau conform acordurilor la care Romania este parte; interoperabilitatea cu celelalte structuri destinate apararii vietii, bunurilor si protectiei mediului, din zonele de competena, vecine sau din afara spaiului naional ori din zonele de frontier limitrofe; adaptabilitatea din punctul de vedere al organizrii i desfurarii aciunilor de intervenie; asigurarea acoperirii din punctul de vedere al comunicaiilor i informaticii a zonelor de competen; Pentru cazuri speciale i nevoi de decontaminare chimic, biologic i/sau radioactiv, la nivelul fiecrui inspectorat se prevd 1-2 autospeciale de decontaminare a personalului i 1-2 autospeciale de decontaminare pentru public, a terenului, tehnicii i instalaiilor.

1.6.3 Direcia General de Poliie a Municipiului Bucureti Particip cu forele proprii i tehnica din dotare la aciunile specifice de protecie intervenie, la nivelul Capitalei. Particip din primele momente la aciunile de salvare i evacuare a persoanelor i valorilor deosebite aflate n pericol. Initiaz msurile ce se impun pe linia organizrii circulaiei autovehiculelor stabilind itinerare de baz i de rezerv pentru unitaile care ndeplinesc misiuni speciale in zonele afectate ct i rute ocolitoare pentru ceilali participani la traficul rutier.
40 / 234

Supravegheaz ndeaproape aciunile de evaluare, depozitare i asigurare a materialelor supuse autorizrii (arme, muniii, substante toxice, explozive, radioactive) precum i recuperarea armamentului i muniiei de la deintorii legali care au decedat. Asigur n timp operativ informaiile necesare organismelor de decizie i forele de intervenie despre situaia din raioanele cu distrugeri, n vederea creterii eficienei combaterii efectelor distructive. Asigur prioriti de deplasare pentru mijloacele de intervenie specifice (pompieri, protecie civil, autosanitare, specialiti, etc,). Conlucreaz permanent cu organele de administrare a drumurilor pentru delimitarea, semnalizarea i degajarea cilor de comunicaii afectate, n ordinea importanei. Supravegheaz direct i prin reeaua informativ realitatea datelor raportate de conducerile intreprinderilor productive i comerciale n legatur cu pagubele cauzate, pentru prevenirea nsuirii valorilor i acoperirii fraudelor. Previne i combate specula cu produse alimentare, combustibili, medicamente i alte produse de strict necesitate, precum i stocarea nejustificat a acestor produse.

1.6.4 Direcia de Jandarmi a Municipiului Bucureti Particip cu fore i mijloace proprii la realizarea aciunilor specifice de protecie-intervenie. Stabilete unitile i formaiunile proprii care se planific pentru realizarea aciunilor de protecie-intervenie, n mod deosebit pentru : paza raioanelor de adunare i cazare a sinistrailor i populaiei evacuate; paza locurilor de adunare a cadavrelor; paza obiectivelor afectate; salvarea victimelor din raioanele de distrugeri; meninerea ordinii n locurile de adunare a sinistrailor i de distribuirea alimentelor i mbracmintei; limitarea accesului populaiei n zonele afectate. 1.6.5 Serviciul de Ambulan al Municipiului Bucureti SAMB este o unitate sanitar cu un caracter de unicitate nu numai la nivelul municipiului Bucureti dar chiar i la nivelul ntregii ri. Este o unitate medical strategic cu personalitate juridic, avand ca specific lucrul n regim de ateptare 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. SAMB. este n subordinea Administraiei de Sntate Public a Municipiului Bucureti. Serviciul de Ambulan al Municipiului Bucureti asigur asistena medical de urgen prespitaliceasc att la locul solicitarii ct i pe durata transportului pacienilor (bolnavilor, accidentailor, gravidelor) ctre spital.

41 / 234

Pe langa aceasta SAMB asigur att asisten medical ambulatorie la locul solicitrii precum i transporturi nemedicalizate.Transportul medicamentelor, produselor biologice (snge i organe) i al personalului medico-sanitar se face n program continuu, asigurndu-se necesarul de asisten medical de urgen pe ntreg teritoriul Municipiului Bucureti, iar dac este cazul i n afara acestuia, 24 de ore din 24 SAMB rspunde solicitrilor telefonice venite att din partea populaiei ct i a altor uniti medicale, la 950 de solicitri n medie pe 24 de ore. Fiind principalul segment al asistenei medicale i transportului pentru urgenele majore n etapa prespital, SAMB este implicat i n asisten medical preventiv a marilor aglomerri umane cum ar fi activitile sportive, culturale, social politice, greva foamei, asigurnd asistena medical i transportul pentru urgenele individuale, colective i de mas n cazul catastrofelor. Totodat, SAMB efectueaz i alte activiti cum ar fi asistena medical la domiciliu pentru urgenele de gradul 2, eliberarea de certificate constatatoare de deces n zilele de sambt, duminic i srbtori legale, acordnd de asemenea asistena medical i transportul la spital pentru cazurile sociale, n lipsa unui sistem de asisten social. Pentru a asigura o mai bun rezolvare a solicitrilor, Serviciul de Ambulan al Municipiului Bucureti are organizate substaii de ambulan n sectoare 1, 3, 4, 5 i 6 sediul central fiind i substaie de sector pentru sectorul 2. Substaiile de sector sunt conduse de medici coordonatori de substaii i sunt subordonate administrativ sediului central care este situat n strada Mihai Eminescu, nr. 226, sectorul 2. Celelalte substaii sunt situate n sectoarele 1,3,4,5,6 la urmtoarele adrese: Substaia sector 1 - Str. Pajurei nr. 15 Substaia sector 3 Al. Lunca Bradului nr. 1 A Substaia sector 4 Al. Iuliu Haeganu nr. 1 Substaia sector 5 Str. Lereti nr. 22 Substaia sector 6 Al. Crieti nr 1-3 Dispecerizarea i coordonarea ntregului personal operativ n teren se face din Staia Central, SAMB rezolvnd toate solicitrile adresate de populaie la numrul unic de urgen 112, asistat de calculator prin intermediul aplicaiei computerizate DISPEC, perfecionat i adaptat continuu pe parcursul a 9 ani, pentru a face fat specificului de funcionare al SAMB, pornind de la planificarea anticipat a personalului, optimizarea rezolvrii cazurilor cu echipajele corespunztoare, pn la obinerea diverselor situaii statistice cerute de Ministerul Santii Publice sau de modul de funcionare al decontrii activitii SAMB cu Casa de Asigurri de Sntate a Municipiului Bucureti. Funciile principale ale Sistemului Informatic aferent SAMB sunt: o stabilire diagnostic prezumtiv, furnizare de sfaturi de prim ajutor, preluare date de identificare pacient, semnalare solicitri duble sau triple; o dispecerizarea solicitrilor n funcie de :
42 / 234

o momentul nregistrrii o tipul ambulanei i distana de parcurs o grad de urgen, cu meninerea unui echilibru optim ntre competen i distan o stabilirea necesarului i structurii resurselor pe baz statisticilor medicale i de activitate (pe tur, zilnice, sptmnale, lunare, anuale) Dotarea prezent a SAMB cuprinde aproximativ 150 de ambulane, din care 24 sunt Ambulane de Resuscitare i Terapie Intensiv (ARTI) i 21 sunt Ambulane de Urgen i Resuscitare (AUR), avnd echipajul format n funcie de specificul activitii de asisten medical, din 1, 2 sau 3 persoane cuprinznd: doctori, asisteni medicali i ambulanieri, sunt trimise n teritoriu pentru a rezolva cele 950 solicitri n medie pe 24 de ore, numr ce crete cu 30-40% n caz de epidemie sau pandemie. Personalul medical operativ este format din aproximativ 100 medici, 190 personal mediu sanitar (110 asisteni, 81 operatori registratori de urgen - pregtii pentru identificare ct mai corect a diagnosticului prezumtiv) i 240 ambulanieri (oferi instruii pentru a fi la nevoie a treia persoan ce completeaz echipajul specializat n interveniile de urgen ale ambulanei). Programul de lucru al personalului este n ture (zi i noapte).

1.7

Structuri si cadrul organizatoric activitati in Situatii de Urgenta grave si dezastre

Instituiile cu atribuii, competene i responsabiliti n managementul situaiilor de urgen in arealul operativ al ISUMB sunt: Instituia Prefectului Municipiului Bucureti Primria General a Municipiului Bucureti Primria Sectoarelor 1-6 Inspectoratul pentru Situaii de Urgen al Municipiului Bucureti Administrarea Cimitirelor i Crematoriilor Umane Administraia Lacuri Parcuri i Agrement Bucureti Direcia General de Poliie a Municipiului Bucureti Direcia General de Jandarmi a Municipiului Bucureti Poliia Comunitar a Municipiului Bucureti Comandamentul Garnizonal Bucureti Centrul Militar Zonal Bucureti Oficiu de Mobilizare al Economiei i Pregtirea Teritoriului pentru Aprare al Municipiului Bucureti Direcia Sanitar Veterinar pentru Sigurana Alimentelor a Municipiului Bucureti Autoritatea de Sntate Public a Municipiului Bucureti Serviciul de Ambulan a Municipiului Bucureti Consiliul Naional de Cruce Roie a Romniei Institutul de Medicin Legal Mina Minovici
43 / 234

Oficiul pentru Protecia Consumatorului al Municipiului Bucureti Direcia pentru Sport a Municipiului Bucureti Direcia de Cultur, Culte i Patrimoniu Cultural Naional al Municipiului Bucureti Inspectoratul n Construcii al Municipiului Bucureti Inspectoratul Teritorial pentru Cazane i Recipieni sub presiune (ISCIR) Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural a Municipiului Bucureti Inspectoratul colar al Municipiului Bucureti Agenia de Protecia Mediului Bucureti Direcia General de Eviden a Persoanelor SNTFM CFR MARF Sucursala Bucureti Regionala Ci Ferate Bucureti RATB SC Apa Nova SA RADET SC Distrigaz Sud SA Bucureti CN Apele Romne - Direcia Apele Arge Vedea SGA Bucureti SC Termoelectrica SA SC Electrica Muntenia Sud Sucursala Bucureti SC Romtelecom SA Divizia operare reea acces Bucureti Societatea Comercial METROREX SA Regia Naional a Pdurilor Direcia Silvic Bucureti Direcia Regional de Statistic a Municipiului Bucureti Autoritatea Aeronautic Civil Romn Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa Aurel Vlaicu SA

1.8

Componente ale reproiectarii manageriale Integrarea sistemelor informationale existente, componente ale managementului Situaiilor de Urgen sau a sistemelor ce pot sprijini activitatile in acest domeniu Componenta de dispecerizare operatori de rutina Sistem de alarmare avertizare SMISU/BEMIS, controlul traficului, banca de date urbana, Telverde PMB, NetCity, Managementul resurselor spitalicesti, etc Realizarea unei aplicatii software pentru suportul managementului integrat pentru activitatile de gestionare a Situaiilor de Urgen BBEMIS (Bucharest Emergency Management Information System) Realizarea unui sistem suport pentru BBEMIS in scopul crearii unei Baze de Date Operationale prin preluarea si digitizarea planurilor de actiune existente si actualizarea permanenta a lor

44 / 234

Integrarea sistemelor de comunicaii existente, inclusiv BTMS, sau ce urmeaza a fi achizitionate intr-o platforma unitara pentru un management eficient in toate etapele de gestionare a unei Situaii de Urgen Realizarea unui sistem viabil de alarmare avertizare prin demararea activitatilor de integrare in noul centru a sistemelor cheie si realizarea proiectului de acoperire pentru intreaga zona metropolitana Realizarea arhitecturii hardware pentru noul concept de integrare atat la nivelul CMISU cat si al operatorilor de rutina sau suport si asimilarea lui in SNMSU/sistemul national.

Premise si riscuri

Dupa analizarea proiectului, pentru o dezvoltare satisfacatoare au fost presupuse urmatoarele: Angajarea totala a Contractorului fata de indeplinirea obiectivelor proiectului. De-a lungul contractului, diferite imprejurari pot schimba scenariul initial descris in caietul de sarcini. Contractorul trebuie sa fie dispus si gata oricand de a adapta solutia initiala la noile cerinte cu flexibilitate si cu cele mai bune aptitudini tehnice. Mecanismul de solicitare a unei schimbari trebuie implementat de la inceput si explicat beneficiarului. Acest mecanism trebuie adoptat de la inceput si folosit pe tot parcursul proiectului. Experienta Contractorului in domeniul sistemelor de comanda si control centralizate Complexitatea proiectului si perioada de executare limitata pretind existena experientei corespunzatoare si inalte cunostinte cu privire la tehnologiile implicate in zona specifica a securitatii publice si a sistemelor centralzate de comanda si control. Experienta Contractorului in Romania Experienta companiei, directa sau prin intermediul companiilor asociate sau subcontractoare, in dezvoltarea proiectelor in Romania va usura inceputul proiectului si indeplinirea aspectelor administrative si legale ale dezvoltarii proiectului. Deplina disponibilitate si cooperare a institutiilor Primariei Municipiului Bucuresti si a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta a Municipiului Bucuresti. Obiectivele proiectului depind partial de suportul si de integrarea mijloacelor cu diferite institutii. Acestea isi vor asuma colaborarea totala. Un proiect precum SMISU depinde de buna functionare a institutiilor politice si organizationale atat pe plan local cat si la nivel national. Aceasta conditie se refera la stabilitatea institutiilor politice si administrative cat si la absenta unei perturbari
45 / 234

majore care ar putea duce la rearanjarea pe scara larga a administratiei centrale si a organizarii interne a Primariei Municipiului Bucuresti. Principalele riscuri identificate care pot afecta dezvoltarea si atingerea pozitiva a obiectivelor proiectului sunt: Perioada de executie Exista riscul ca aceasta perioada de executie sa nu poata fi respectata. Folosirea infrastructurii entitatiilor partenere O parte dintre entitatiile care vor fi implicate in proiect beneficiaza de infrastructura tehnica proprie, care va putea fi folosita, partial, in vederea indeplinirii sopului functional si operational al proiectului. Trebuie luate din timp toate masuriile astfel incat sa se evite o posibila indisponibilitate a acesteia. Integrarea cu sistemele externe Integrarea cu sistemele prezente si viitoare in cadrul SMISU este una dintre problemele critice si in acelasi timp cea mai importanta activitate a proiectului. Integrarea implica adapatarea si conectarea la mai multe surse de informatii astfel incat este dorita o arhitectura care sa prezinte un grad maxim de adaptabilitate si flexibilitate. O atentie speciala trebuie acordata integrarii SMISU cu sisteme complementare ale Primariei Municipiului Bucuresti (PMB), ale Primariilor de sector (PS1 PS6), a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU), a Sistemului National Unic pentru Apeluri de Urgenta 112 (SNAU) si cu alte sisteme similare ce vor fi considerate partenere. Conditii meteorologice in timpul proiectului Proiectul va fi desfasurat intr-o zona cu conditii meteorologice normale. Totusi, se va avea in vedere faptul ca Bucurestiul poate fi expus la conditii meteorologice extreme, de la inundatii si canicula vara pana la temperaturi extrem de scazute in tipul iernii. Un aspect foarte important este ca tehnologia aplicata ar putea sa nu fie potrivita pentru conditiile specifice cum ar fi severitatea si durabilitatea cerute in zona unde este instalat echipamentul. Resurse existente Acest proiect se bazeaza si pe rezultatele existente la nivelul operatorilor existenti. Se cere folosirea la maxim a facilitatilor si mijloacelor existente dar aceasta trebuie planificata cu grija. Lucrari civile si infrastructura Solutia pentru implementare care va implica preluarea, imbunatatirea si desfasurarea noilor resurse o sa implice construirea unei cladiri si multiple lucrari de organizare si amenajare a spatiilor.
46 / 234

Cerinte administrare proiect

3.1 Cerinte generale


3.1.1 Responsabilitate Contractorul este singurul raspunzator de toate activitatile si lucrarile necesare pentru a indeplini cerintele acestui caiet de sarcini si respectarea tuturor regulilor si legilor aplicabile in Romania necesare pentru indeplinirea activitatilor din acest Contract.

3.1.2 Locatie proiect Lucrul asupra prezentului contract se va desfasura la locatiile Contractorului sau subcontractorilor acestuia, cu exceptia instalarilor, lucrarilor civile si a organizarii interne. In acest sens, contractorul va trebui sa verifice la fata locului conditiile astfel incat acestea sa fie in conformitate cu reglementarile cu privire la siguranta si la mijloacele existente si limitari.

3.1.3 Limba oficiala Limba oficiala este Limba Romana. Beneficiarul poate sa ceara Contractantului pe parcursul proiectului sa livreze documentele oficiale atat in limba romana cat si in limba engleza, in format electronic si pe hartie (cel putin un original si o copie).

3.1.4 Drept de proprietate Contractorul va livra toate software-urile comerciale utilizate in sistem, documentatia tehnica aferenta si manualele de utilizare. In situatia livrarii unor statii de lucru pentru care Ofertantul propune echipare cu software de baza Microsoft, pentru acestea se va furniza licenta OEM pentru un sistem de operare Microsoft Windows XP sau o versiune ulterioara. Contractorul este responsabil pentru punerea la dispozitie a licentei aferente software-ului de aplicatie necesar implementarii proiectului. Softwareul de aplicatie anterior mentionat devine proprietatea intelectuala neconditionata a Beneficiarului. Nu se admit solutii in cadrul carora sa se pretinda licente suplimentare ulterioare in cazul dezvoltarii software-ului dupa finalizarea contractului.

47 / 234

Orice modificari ale software-ului de aplicatie pe care Beneficiarul le solicita in perioada de garantie a produsului respectiv se vor realiza de catre Contractant fara costuri suplimentare in raport cu cele agreate prin contract la data semnarii acestuia. Toate rezultatele provenite in baza prezentului Contract reprezinta proprietatea Autoritatii Contractante dupa livrare.

3.1.5 Inspectii Autoritatea Contractanta va avea dreptul de a inspecta si verifica executia tehnica si conditiile de dezvoltare a contractului in orice moment. Autoritatea Contractanta pentru a-si exercita acest drept si de a asista la inspectii si teste ce vor fi desfasurate de catre Contractor, va avea dreptul de intra in locatiile, premisele comerciale si de productie ale Contractorului. Administratia va avea dreptul sa: Inspecteze achizitionarea inainte de livrarea acesteia, la locatiile Contractorului si/sau furnizorilor. Inspecteze achizitionarea odata ce a fost livrata, in conformitate cu cerintele prevazute in contract. In cazul in care Beneficiarul si Contractorul nu agreeaza rezultatele in urma testelor sau inspectiilor, fiecare dintre partile contractante va prezenta propria opinie in decurs de 15 zile de la aparitia unei astfel de dispute. Cientul sau Contractorul pot cere repetarea unor astfel de teste in aceleasi conditii si termene sau, daca oricare dintre Partile contractante o cere, de catre un expert desemnat de comun acord. Rezultatele retestarii vor fi concludente. Costul aferent acestor retestari va fi suportat de catre Partea contractanta a carui opinie s-a dovedit gresita. 3.2 Activitati conexe proiectului

3.2.1 Intalnire initiala Acesta se va organiza nu mai tarziu de o saptamana de la semnarea Contractului, pe durata intalnirii, reprezentantii Autoritatii Contractanta si Contractorul vor prezenta detalii cu privire la lucrarea ce va fi executata pe tot parcursul implementarii prezentului proiect. Urmatoarele elemente for fi luate in discutie in cadrul acestei intalniri: Infrastructura proiectului (de unde si cum va fi condus si livrat proiectul) Organizarea Biroului Program (Program Office) Contractorului (personal-cheie, domenii de responsabilitate, elemente de contact etc.) Furnizori avuti in vedere. Riscurile majore identificate si planuri de evenimente neprevazute. Nevoi sau asistenta asteptata de catre Beneficiar.
48 / 234

Contractorul va elabora un Proces Verbal al Intalnirii pentru a prezenta pe scurt activitatea. 3.2.2 Intalniri periodice de monitorizare Cu o periodicitate de o luna, in fiecare Intalnire periodica de monitorizare, Contractorul isi va asuma urmatoarele sarcini: Sa informeze cu privire la statutul activitatilor si posibilelor deviatii de la calendarul planificat. Sa raporteze starea aprovizionarilor esentiale. Sa informeze cu privire la activitatile pe termen scurt. Sa prezinte riscurile identificate si actiunile adoptate. Posibile necesitati pentru perioada urmatoare. Se pot organiza intalniri suplimentare in cazul in care oricare din partile contractante considera necesar. Contractorul va elabora un Proces Verbal al Intalnirii pentru a rezuma aceste activitati.

3.3

Analiza si Managementul Riscurilor

Contractorul va desfasura pe durata intregului Proiect o politica de management al riscurilor in vederea luarii in considerare a urmatoarelor aspecte: Identificarea si urmarirea potentialelor riscuri. Identificarea solutiilor si alternativelor de evitare, reducere sau control al riscurilor. Punerea in practica a solutiilor. Informatiile privind aceasta activitate vor fi cuprinse in Planul de management al Proiectului si luate in discutie in cadrul intalnirilor periodice.

3.4

Arhiva centrala a Proiectului

Contractorul va clasifica, stoca si controla toate documentatiile livrate in Arhiva Centrala a Proiectului. Aceasta va cuprinde documente precum: Documente si corespondenta aferenta Proiectului (faxuri, scrisori, curier) Rapoarte interne si documente (rapoarte privind calitatea, teste interne, contracte, resurse umane, securitatea personalului, securitate si confidentialitate, asigurari etc.) Reprezentantii Beneficiarului vor avea acces deplin la acest fisier, care va trebui sa fie pus la dispozitie in decurs de 5 zile de la incheierea proiectului. Informatiile privind aceasta activitate vor fi incluse in Planul de Management de Proiect.

3.5

Control asupra configurarii


49 / 234

Toate elementele sistemului (de natura hardware si sofware) vor fi inregistrate intr-un registru central cu o politica de control definita a rezultatelor livrabile ale proiectului. Contractorul va dispune de o Organizare de management al configurarii care va fi parte din resursele umane ale proiectului. Informatiile referitoare la aceasta activitate for fi incluse in Planul de management de proiect.

3.6

Managementul calitatii

Contractorul va avea un Grup de asigurare a calitatii care va face parte din resursele aferente proiectului. Acest grup va fi independent din punct de vedere tehnic si administrative pentru functiile de Productie si Inginerie ale proiectului. Politica ce vizeaza calitatea pentru proiect se va dezvolta in cadrul unui Plan al calitatii, care va fi livrat nu mai tarziu de trei luni de la data semnarii contractului. Organizatia pentru Asigurarea Calitatii va fi responsabila cu elaborarea si executarea Planului calitatii. Contractorul va informa reprezentantii Beneficiarului cu privire la indeplinirea Planului calitatii in cadrul intalnirilor periodice. Fisierele de calitate vor contine informatii relevante cu privire la controlul calitatii si testele interne, care vor fi la dispozitia reprezentantilor Beneficiarului.

3.7

Planul de securitate industriala

Contractantul are obligatia de a incheia impreuna cu Beneficiarul un Acord de Confidentialitate in cel mai scurt timp de la intrarea in vigoare a Contractului. In cadrul Planului de management al proiectului, Contractantul va prezenta reprezentantilor Beneficiarului, pentru aprobare, un Plan de securitate industriala care va viza, cel putin, urmatoarele aspecte: Proceduri pentru protejarea facilitatilor in care se vor desfasura activitatile ce privesc contractul, bunurile si echipamentele aferente, inclusiv tranportul partilor componente intre locatii. Un set de proceduri pentru tratarea, distribuirea si salvarea informatiilor secrete. O relatie a personalului care va lucra si care va avea acces la Proiect si la nivele de securitate. Documentele se vor dezvolta si proteja avand in vedere nivelul de securitate a informatiilor secrete. Contractorul va fi raspunzator pentru administrarea si obtinerea autorizatiilor de securitate pentru personalul care va fi implicat in proiect, inainte de inceperea activitatilor. Contractorul, comerciantii si producatorii vor avea contractele necesare de securitate pentru desfasurarea sarcinilor ce le revin in baza Contractului.
50 / 234

3.8

Managementul logistic

Contractorul va prezenta reprezentantilor Beneficiarului, pentru obtinerea unei aprobari, un Plan integrat de suport logistic (ILSP). Acest Plan va acoperi un intreg ciclu de viata al sistemului si va fi livrat nu mai tarziu de sase luni de la incheierea contractului. ILSP va include urmatoarele elemente care vor fi detaliate in documente separate: Analiza suportului logistic. Analiza costului aferent unui ciclu de viata. Mentenanta. Furnizare. Suport locatii. Personal si training. Elemente neutilizate. Contractorul va include in ILSP sarcinile, Planul, punctele de referinta, lista de documente si responsabilitatile in executarea activitatilor ILS. Contractorul va calcula nivelul de exactitate a fiecarui element al sistemului in conformitate cu IEC/TR 62380, MIL-HDBK-217F sau cu un normativ echivalent. Contractorul va planifica toate sarcinile necesare in vederea demonstrarii faptului ca Sistemul este in conformitate cu cerintele privind nivelul de exactitate. Ofertantul va pune la dispozitie pentru implementarea proiectului un specialist in ciclul de viata al proiecteleor cu calificari si abilitati care sa demonstreze managementul securitii prin certificate cum ar fi Certified Information Security Manager CISM/Certified Information Systems Security Professional CISSP sau echivalent), expertiza in auditul sistemelor informatice prin certificate cum ar fi Certified Information System Auditor CISA sau echivalent, bune practici n domeniul IT- msurarea indicatorilor proceselor i a sistemelor informatice prin certificate cum ar fi Control OBjectives for Information and related Technology COBIT sau echivalent, expertiza in adminstrarea si controlul sistemelor informatice prin certificate cum ar fi Certified in the Governance of Enterprise IT CGEIT sau echivalent), si in managementul serviciilor IT certificare Information Technology Infrastructure Library ITIL Expert sau echivalent. Specialistul va avea experien relevant n domeniu IT&C de minim 5 ani si experien practica dovedita prin participarea la cel puin un proiect n calitate de auditor de sisteme informatice informatice complexe (dovedita prin recomandari de la beneficiari) 3.9 Management de proiect

Contractorul va fi responsabil pentru executarea unui set de activitati care pot fi clasificate in conformitate cu urmatoarele criterii: Activitati administrative si de suport pentru dezvoltarea sistemului (activitati orizontale), care cuprind: o Organizarea programului birourilor. o Sedinte periodice.
51 / 234

o Planificare management si aducerea periodica la zi. o Identificarea management-ului riscurilor si activitati de control. o Documentatie. o Activitati de control configuratie. o Controlul calitatii. Activitati direct asociate cu succesiunea lucrarilor de proiect (activitati verticale), care cuprind: o Analiza cerintelor de sistem o Proiectarea sistemului conceptual. In aceasta etapa, Contractorul va diviza sistemul in elemente de configurare hardware (ECH) si elemente de configurare software (ECS). o Proiectare preliminara. In aceasta etapa, Contractorul va asocia cerintele tehnice din Caietul de sarcini cu cerintele tehnice ale fiecarui ECH siECS. o Proiectare detaliata. In aceasta etapa, Contractorul va proiecta ECH-urile si ECS-urile in conformitate cu cerintele asociate intre ele. o Productia/achizitia, integrarea si testarea echipamentului si software-ului. o Instalare si teste la fata locului. o Tranzitie, pe perioada acestei etape, sistemul va incepe sa fie operativ. o Activitati de garantie definite in paragraful referitor la suportul logistic integrat din Caietul de sarcini. Ofertantul va pune la dispozitie un expert manager de proiect cu certificare Project Management Professional - PMP, Projects IN Controlled Environments 2 - PRINCE2 sau echivalent, Certificare Information Technology Infrastructure Library ITIL Foundation sau echivalent, Certificare Management of Risk M_o_R Practitioner, Risk Management Professional RMP PMP sau echivalent. Expertul trebuie sa fie absolvent de studii superioare n domeniul IT&C cu o experien relevant n domeniu IT&C de minim 5 ani, si sa aiba o experienta practica rezultata din coordonarea (in calitate de Team Leader / Manager de proiect) a cel putin 1 proiect privind sisteme informatice complexe. 3.10 Mentenanta Contractorul va prezenta MP (Planul de Mentenanta) reprezentantilor Beneficiarului pentru aprobare. MP va cuprinde cel putin: O descriere a nivelurilor de mentenanta (O, I si D, in conformitate cu documentatia Caietului de sarcini) O descriere a sarcinilor privind Mentenanta preventiva, frecventa, durata, masurile pentru obtinere si toate instrumentele necesare fiecarui nivel de mentenanta. Stocurile de piese de schimb si infrastructura si locurile de depozitare ale acestora.

3.11 Furnizare
52 / 234

Contractorul va oferi un set de piese de schimb care vor garanta calitatea serviciului si cerintele de mentenanta, in conformitate cu specificatiile tehnice incluse in documentatia Caietului de sarcini. Lista pieselor de schimb va fi pusa la dispozitie ca parte integranta a Planului integrat de suport logistic.

3.12 Locatii suport Contractorul trebuie sa identifice toate punctele de contact pentru mentenanta elementelor oferite de sistem.

3.13 Personal si training Contractorul va pregati o serie de cursuri de instruire care vor include cel putin urmatoarele aspecte: Programe teoretice si practice pentru operatorii de sistem in conformitate cu raspunderile fiecaruia dintre acestia. Planificare, locatie si lista de subiecte de abordat. Training specificatii mijloace, documentatie si infrastructura de training. Contractorul va furniza toate resursele necesare.

3.14 Piese inutile Toate piesele inutile sau care raman in plus sau consumabile provenind din contract vor ramane in proprietatea Beneficiarului dupa incheierea perioadei de garantie.

3.15 Referinte de control al proiectului Executarea proiectului va fi controlata printr-o serie de referinte, care vor permite controlul executarii proiectului. Revizuirile ce urmeaza sa se efectueze de catre Contractor cu aprobarea Beneficiarului vor fi: PDR (Revizuirea de proiectare preliminara), a cuprinde: o Revizuirea cerintelor identificate si stabilirea faptului ca nu exista discrepante sau dispute intre Administratie si Contractor. o Evaluarea arhitecturii hardware, a structurii HCE si SCE de intrerupere a sistemului si relatia cu cerintele tehnice fata de cerintele HCE si SCE si operatiile manuale si riscurile asociate cu solutia propusa. o Revizuirea cerintelor HCE si SCE. PDR se va efectua pentru fiecare element in vederea:

53 / 234

o Evaluarii progresului si monitorizarea riscurilor cocentrarii proiectarii sistemului. o Determinarii compatibilitatii de conceptie cu cerintele de configurare a elementului. o Determinarii interfetelor fizice si functionale intre elementele de configuratie si alte elemente hardware si software, locatii si personal. o Evaluarii integrarii solutiei sistemului extern. Contractorul va livra cu 15 zile in avans fata de referinta PDR documentele necesare. CDR (Revizuirea de baza a Proiectului) Revizuirea de baza a proiectului se va implementa pentru fiecare element de configuratie sau set de elemente de configuratie si va urmari: o Determinarea faptului ca proiectul de baza al elementului de configuratie satisface cerintele incluse in specificatiile aferente. o Evaluarea compatibilitatii proiectului de baza al elementului de configurare cu alte elemente, echipamente, locatii sau personal. o Evaluarea domeniilor de risc ale elementului de configurare (la nivel ethnic logistic, economic si de planificare). o Evaluarea rezultatelor analizelor tehnice hardware ale sistemului. Contractorul va livra cu 15 zile in avans fata de referinta CDR documentele necesare. SAT (Test acceptanta sistem) Referintele cuprind productia, dezvoltarea si testarea sistemului si vor revizui: o Determinarea faptului ca toate sistemele sunt dezvoltate si pregatite sa inceapa operarea. o Evaluarea rezultatelor in urma diferitelor teste. o Evaluarea rezultatelor in urma cursurilor de instruire. o Revizuirea documentelor livrabile. Contractorul va livra cu 15 zile in avans fata de referinta SAT documentele necesare.

3.16 Lista de documente ce vor fi livrate Contractorului Aceasta sectiune contine o lista minima de documente tehnice si rapoarte ce vor fi emise de catre Contractor pe durata proiectului. Toate aceste documente vor fi revizuite de catre Beneficiar si trebuie aprobate de acesta pentru a putea fi considerate valide. Lista de documente ce vor fi livrate va fi inclusa din Planul de management de proiect. Management de proiect Document Acronim Referinta

54 / 234

Plan de management de proiect Planul calitatii Planul de suport logistic integrat Procese-verbale in urma sedintelor

PMP QPN ILSP

PDR PDR CDR All

Ciclu de viata al proiectului Document Raport de analiza a sistemului Document de specificatii de sistem Proiectare document sistem/segment Plan test Hardware si Software Revizuire proiectare preliminara Plan lucrari civile si instalatii Revizuirea de baza a proiectului Descrierea detaliata a interfetelor externe Descrierea detaliata a bazei de date Protocoale test de acceptanta Istoric test acceptanta Plan de mentenanta Plan de instruire Manual administrator de sistem Manual supraveghetor sistem Manual operator sistem Manual de intretinere sistem Acronim SAR SSD SSDD HST PDR ICW CDR EIDD DDD ATP-uri ATL-uri MPN TPN SAM SSM SOM SMM Referinta PDR PDR PDR PDR PDR CDR CDR SAT SAT SAT SAT SAT SAT SAT SAT SAT SAT
55 / 234

Certificat de conformitate Raport de incheiere a perioadei de garantie Propunere de intretinere

CoC PGER ---

Livrare sistem Garantie Garantie

3.17 Planul de continuitate a activitatii PLAN.1 In cadrul documentului Proiect Preliminar, va fi nevoie sa se specifice Planul de continuitate a activitatii, urmand aceste activitati: a. Identificarea Riscului b. Asumarea Riscului c. Desemnarea prioritatilor in aplicatii d. Stabilirea cerintelor pentru recuperare e. Documentatia f. Verificare si Implementare g. Distributie si mentenanta PLAN.2 In timpul prioritizarii aplicatiilor si mai ales in cazul stabilirii cerintelor de recuperare, va fi necesar detaierea procedurilor pentru recuperarea datelor a fiecarei aplicatii si rolul fiecaruia in sisteme diferite in situatii diferite de avarii (CMISU, MCCC, BRS)

4
4.1

Cerine de construcii i instalatii


Cerine generale CIV.1 Contractantul va asigura toate lucrariile de proiectare, constructie, amenajare si finisare a cladirii construire in scopul proiectului, conform specificatiilor din prezentul caiet de sarcini si din Anexa 4. CIV.2 Centrul de comand i control va fi operational 24 de ore pe zi / 7 zile pe sptmn. CIV.3 Contractantul va fi responsabil cu instalarea i integrarea tuturor elementelor incluse n acest Contract, i va adapta facilitile i echipamentele existente sau pe care le furnizeaz Beneficiarul. CIV.4 n concordan cu solicitarea beneficiarului, Centrul de comand i control va include de asemenea i birourile administrative i alte facilitai. CIV.5 Contractantul va furniza o specificaie de proiectare care va defini exact proiectul i adaptrile propuse pentru camera. CIV.6 Contractantul va dezvolta un plan complet (construcii, servicii, funcionalitate i altele) i l va trimite Beneficiarului spre aprobare
56 / 234

CIV.7 Toate proiectele, planul, adaptrile i echipamentele trebuie mai nti aprobate de ctre Beneficiar. Toate specificaiile, planurile sau lucrrile care au nevoie de aprobarea Beneficiarului vor fi fcute numai dup ce Constructorul obine toate aprobrile scrise de la Beneficiar. CIV.8 Planurile vor include funcionalitatea, strategii ergonomice i de siguran n vederea asigurrii condiiilor optime de lucru pentru ntreg personalul i eficien maxim n ceea ce privete spaiul i funciunile operaionale. Contractantul va dezvolta aceste strategii i le va trimite Beneficiarului spre aprobare. CIV.9 Sistemele instalate vor fi standarde deschise, astfel incat adugarea altor sisteme sa nu necesite reconfigurare semnificativ. In concordan cu acest lucru, Contractantul va lua n considerare sistemele i proiectele existente i va dezvolta proiectul n aa fel nct s fie perfect compatibil cu acestea. CIV.10 Toate construciile i adaptrile pentru Centrul de Comand i Control trebuie realizate n concordan cu o strategie de extindere, oferind ct de multe capaciti posibile pentru instalarea viitoare a noilor echipamente.

57 / 234

4.2

Centrul Municipal Integrat pentru Situatii de Urgenta

4.2.1 Generalitati
CCC.1 Constructorul trebuie s livreze un Centru de Comand i Control complet, adaptat i organizat, denumit in continuare Centrul Municipal Integrat pentru Situatii de Urgenta. Constructorul va efectua toate lucrarile necesare, in conformitate cu cerintele Beneficiarului si prezentul caiet de sarcini. CCC.2 Constructorul trebuie s execute toate propunerile, desenele, proiectele, si lucrrile de constructie si finisaje pentru livrarea Centrului de Comand i Control. CCC.3 Centrul de Comanda va fi implementat intr-o cladire dedicata, precizata in prezentul Caiet de Sarcini si care va fi amenajata corespunzator. CCC.4 Contractantul trebuie sa realizeze propunerea pentru modelul Centrului de Comand i Control, care va fi trimis pentru comentarii i aprobare Beneficiarului. CCC.5 Cladirea va include cel putin camerele si spatiile specificate in prezentul caiet de sarcini. Suplimentar, Beneficiarul va putea sa solicite realizarea de noi spatii sau facilitati in interiorul cladirii, conform necesitatilor. CCC.6 Constructorul va fi responsabil pentru pregatirea si realizarea in detaliu a informatiilor si proiectelor aferente constructiei astfel incat acestea sa permita realizarea constructiei in conformitate cu normele si regulile privitoare la constructiile civile. Astfel, constructorul va realiza un proiect de arhitectura si simulari aferente, precum si proiectele de lucrari, rezistenta, instalatii electrice, instalatii termice si sanitare, ventilatie etc. CCC.7 Toate proiectele vor fi transmise catre Beneficiar. Inaintea inceperii oricaror lucrari, proiectele vor trebui aprobate de catre Beneficiar. In caz de necesitate, Beneficiarul poate solicita modificari sau adaugiri la proiectele prezentate. CCC.8 Constructorul va fi responsabil de obtinerea tuturor avizelor si a autorizatiilor conform dispozitiilor in vigoare in scopul desfasurarii lucrarilor. CCC.9 Constructorul va realiza toate lucrariile de constructii, instalatii, amenajari si finisaje, interior si exterior. CCC.10 Toate lucrariile vor fi prezentate initial in proiectul tehnic transmis catre Beneficiar si aprobat de acesta. Nu se accepta desfasurarea de lucrari inaintea aprobarii proiectului. CCC.11 Toate lucrariile, amenajarile si finisajele vor fi efectuate numai in conformitate cu proiectul aprobat. CCC.12 In exteriorul cladirii trebuie amplasat un container special cu protectie TEMPEST care va fi utilizat pentru amplasarea echipamentelor aferente solutiei de securitate logica. Cerintele pentru container si solutia de securitate logica se regasesc in cadrul fiselor tehnice.

4.2.2 Cerinele de proiectare Toate lucrarile vor fi executate in conformitate cu Anexa 4. 4.2.3 Cerinele de executie Toate lucrarile vor fi executate in conformitate cu Anexa 4. 4.2.4 Cerine privind amenajarile interioare Toate lucrarile vor fi executate in conformitate cu Anexa 4
58 / 234

4.2.5 Cerinte privind securitatea la incendiu Toate lucrarile vor fi executate in conformitate cu Anexa 4 4.2.6 Alimentare cu energie electrica 4.2.6.1 Sursa ne-intreruptibila (UPS) ENERGO.1 Alimentarea cu energie electrica va fi organizat in doua nivele: statie de curent (UPS) si generator. ENERGO.2 UPS-ul va trebuie sa asigure continuu curentul electric, fara timpi-morti (circuitele de comutare trebuie sa fie 100% electronice cu sisteme de fiabilitate ridicata) ENERGO.3 Nivelul de statie de curent va include un grup de baterii de back-up, ce vor incarca sistemul si un invertor de curent. Invertorul va fi integral electronic, fara nici un element de comutare electro-mecanic pentru linia de furnizare a curentului. Comutarea se va realize in sincron cu linia de furnizare a curentului, intr-un timp foarte mic(mai putin de 3 ms). ENERGO.4 Toate echipamentele de back-up al curentului vor fi amplasate in camera tehnica. ENERGO.5 Din motive de siguranta, camera in care se afla grupul de baterii va fi echipat cu senzori specifici de gaz si sisteme de ventilatie automatice. ENERGO.6 Aerul si circuitul de ventilatie al acestei camere va fi absolut diferit si independent de celelalte sisteme ale cladirii. 4.2.6.2 Generatorul de curent ENERGO.7 Generatorul de Curent va fi creat pe o platforma standard, cu un motor pe combustibil si un generator tri-fazic. Din motive de eficienta si fiabilitate motorul va fi unul Diesel. ENERGO.8 Generatorul de Curent va fi capabil sa porneasca automat in momentul in care sistemul UPS are un nivel scazut de curent (un algoritm de pornire va fi stabilit in conformitate cu specificatiile tehnice ale UPS-ului), avand capacitatea de a alimenta cu curent intreg centrul de comanda, facilitatile adiacente si bateriile UPS-ului. Generatorul se va opri numai dupa ce sursa de curent principala reporneste sau in momentul cand bateriile sunt reincarcate cu cel putin 90% din capacitatea nominala. ENERGO.9 Generatorul va fi capabil sa functioneze continuu, la capacitate maxima, pentru cel putin 3 zile. Alta facilitate a generatorului va fi aceea de a putea fi umplut cu combustibil (diesel) chiar si in conditii de functionare (contructorul se va asigura de toate conditiile necesare pentru aceasta umplere de combustibil sa se realizeze in siguranta). ENERGO.10 Generatorul va fi echipat cu sisteme de reducere a zgomotului si absorbtie a vibratiilor astfel incat sa nu devina un factor de tulburare a activitatii in Centru de Comanda si Control. Deasemenea, sistemul de evacuare va avea tevi si filtru conform normelor ecologice actuale. ENERGO.11 Din motive de siguranta, camera in care se afla generatorul de curent va fi echipat cu senzori specifici de gaz si sisteme de ventilatie automatice.
59 / 234

ENERGO.12 Aerul si circuitul de ventilatie al camerei generatorului va fi absolut diferit si independent de celelalte sisteme ale cladirii.

5
5.1

Arhitectura sistemului
Sistemul de comunicatii

5.1.1 Reteaua locala de date (LAN) LAN.1 Infrastructura pentru reteaua LAN va fi realizata prin cablare structurata FTP cat.6 sau superior. LAN.2 Reteaua trebuie sa permita o utilizare de 365 de zile pe an, 24 de ore pe zi si sa poata fi extinsa conform standarelor in vigoare. LAN.3 LAN-ul trebuie sa asigure comunicatiile intre toate echipamentele conectate in CMISU, cum ar fi: a. Servere si statii de lucru; b. Sistem de comunicatii voce; c. Sistem video; d. Periferice; e. Acces la internet utilizand o conexiune disponibila. LAN.4 LAN-ul trebuie sa asigure comunicatii sigure intre utilizatori, periferice si servere in toate sub-retelele din CMISU, cel putin pentru urmatoarele: a. Reteaua core; b. Reteaua de distributie; c. Reteaua de utilizatori. LAN.5 Criteriile de proiectare pentru LAN trebuie sa fie: a. Disponibilitate mare; b. Redundanta; c. Viteza de procesare mare; d. Arhitectura flexibila referitoare la modificari si reconfigurari; e. Performanta inalta; f. Timp de intarziere redus; g. Clasificare dupa tipul de traffic si efectivul de utilizatori; h. Flexibilitate de traffc inalta folosind resurse dedicate; i. Capabilitati de definire de VLA-uri; LAN.6 Ofertantul trebuie sa specifice echipamentele de retea active necesare sa indeplineasca cerintele de mai sus, specificand switch-urile, bridge-urile, router-ele, load balancer-ele sau alte echipamente estimate. LAN.7 Ofertantul trebuie sa puna la dispozitie un expert comunicatii cu certificari profesionale in domeniu respectiv Cisco Certified Network Professional (CCNP) sau echivalent, Cisco Certified Network Associate (CCNA) sau echivalent, Juniper Networks Certified Internet Associate (JNCIA) sau echivalent, Juniper Networks Certified Internet Specialist (JNCIS) sau echivalent. Expertul trebuie sa aiba
60 / 234

experienta profesional n domeniul de minim 1 an si sa fi particpat in cel puin 1 proiect privind sisteme informatice complexe 5.1.2 Reteaua locala de comunicatii voce VOCE.1 Sistemul de comunicatii voce va opera pe platform fizica a retelei LAN, folosind comunicatii digitale, standard VoIP. VOCE.2 Centralizarea comunicatiilor de voce se va face folosind un echipament dedicat, tip centrala telefonica, digital, instalatat in sectiunea de echipamente, numit PBX. VOCE.3 Sistemul PBX ofera servicii de telefonie interne si externe catre operatori si utilizatori. VOCE.4 Toti operatorii si utilizatorii din CMISU vor avea terminal IP interoperabil cu PBX-ul. VOCE.5 PBX-ul va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. VOCE.6 Teminalul de voce IP va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. 5.1.3 Comunicatiile BEMIS (COM-BEMIS) 5.1.3.1 Performante si caracteristici Sub-sistemul de comunicatii al BEMIS (COM-BEMIS) va acoperi cel putin urmatoarele caracteristici: BCOM.1 Flexibil, platform stabile pentru apelurile de urgenta si monitorizarea traficului in circuitul radio; BCOM.2 Pregatit pentru viitoarele dezvoltari; BCOM.3 Interfata universala si bine definita pentru solutii de securitate; BCOM.4 Panou de Comanda customizabil dupa cerintele clientului-utilizator (usor de familiarizat pentru dispeceri); BCOM.5 Sistem modern de telecomunicatii cu atribute de performanta; BCOM.6 Interfata sistemului va fi deschisa, astfel incat sa poata fi integrata sau extinsa si de alti producatori de solutii, sisteme si/sau aplicatii; BCOM.7 Conexiunea audio nu va avea intarzieri; BCOM.8 Control facil; BCOM.9 Monitorizarea Controlului Acces; BCOM.10 Sistem de monitorizare a comunicatiilor; BCOM.11 Anunturi digitale de pentru apelanti (in asteptare, stare apel etc.); BCOM.12 Conexiune radio digitala cu VoIP sau ISDN; BCOM.13 Integrarea facilitatii de diversitate primire/trimitere in interfata; BCOM.14 Monitorizarea statiei radio si schimbarea de la distanta in retelele radio posible; BCOM.15 O multitudine de retele fall-back, redundanta mare prin constructia speciala; BCOM.16 Alocarea controlului inteligent pentru fiecare statie asigurand operarea continua in caz de nefunctionare a unei statii; BCOM.17 Conexiune simpla a distributiei locatiilor monitorizate cu ISDN (S0 sau S2M); BCOM.18 Interfata cu modul de dispecerizare Tetra; BCOM.19 Activarea locatiilor IP monitorzate;
61 / 234

BCOM.20 Baza de date de abonati (tip agenda telefnica) integrata, cu functii flexibile de cautare; BCOM.21 Interfata pentru sisteme de loguri; 5.1.3.2 Sub-Sistemul de control al comunicatiilor integrate (ICOM-BEMIS ) ICOM.1 Acest sistem va integra comunicatiile radio PMR, radio TETRA, analogice si de telefonie (de toate tipurile utilizate de operatori si autoritati la nivelul Municipiului Bucuresti). ICOM.2 Pentru a fi posibil sa directioneze angajatii rapid si eficient, autoritatile publice si organizatiile de securitate au nevoie de centre de comanda echipate adecvat. Toate apelurile de urgenta trebuie sa fie coordonate si directionate printr-un sistem central de comunicatii. ICOM.3 Sistemul integrat digital de dispecerat este un sistem modular digital de comunicatii cu numeroase posibilitati de extindere cat si garantia de functionare pentru tehnologiile viitoare. Arhitectura sistemului inegrat de dispecerat trebuie sa fie o platforma foarte flexibila si extreme de stabile pentru coordonarea apelurilor de urgenta si grupurile de radio comunicatii. ICOM.4 Sistemul integrat digital de dispecerat trebuie sa fie complet compatibil cu sistemul Tetra; trebuie sa integreze infrastructura Tetra, sistemul radio conventional, indiferent de echipamentul uitilizat, sistemul de telefonie si sistemul de avertizare. ICOM.5 Interconectarea centrului de comanda cu centrul de comanda Tetra este realizata cu conexiuni multiplex ISDN (E1) pentru transmiterea vocii si controlul informatiilor si de asemenea cu o conexiune IP pentru accesarea serviciilor de la un server Tetra. ICOM.6 Prin implementarea acestei interfete, centrul de comanda va oferi posibilitatea folosirii tuturor functiilor unei retele Tetra. Toate caracteristicile canalelor radio analogice si ale sistemelor radio digitale TETRA vor fi prezente. ICOM.7 Utilizatorii potentiali ai sistemului radio digital TETRA Trunking sunt in principiu organizatiile de securitate si autoritatile publice (pompieri, politie, serviciile de urgenta, justitia, armata, si apararea civila) precum si grupuri de civili inchise ca serviciile de transport, aeroporturi sau companiile energetice. Multe din aceste grupe de utilizatori in acest moment isi organizeaza sistemul radio TETRA trunking pentru dispecerat si au integrat reteaua radio digitala in sistemele lor radio si in gestionarea apelurilor de urgenta. ICOM.8 Sistemul va avea cel putin un Switch dedicat sistemului de comunicatii care va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. ICOM.9 Sistemul trebuie sa permita comanda manuala a sistemului de comunicatie din BEMIS (ofertantul trebuie sa descrie functionalitatile si interfata de utilizator). ICOM.10 Sistemul trebuie sa permita comanda automata a sistemului de comunicatie din BEMIS ( ofertantul trebuie sa descrie functionalitatile si interfata de utilizator). Integrare cu infrastructura TETRA pentru trasmisii de date si voce. ICOM.11 Sistemul trebuie sa integreze cel putin urmatoarele functii TETRA in BEMIS: apel individual; apel grup; apel urgenta; grup dinamic (DGNA); transmitere/ receptie mesaje SDS; localizare automata a vehiculelor ( AVL);
62 / 234

ascultare ambientala; monitorizare audio; monitorizare eveniment; localizarea utilizatorului.

ICOM.12 Pentru sustinerea indeplinirii cerintelor ICOM ofertantul va prezenta descrieri succinte si referinte din partea utilizatorilor pentru minim 3 sisteme cu functionalitati similare deja instalate 5.1.3.3 Comunicatii prin satelit SCOM.1 Se va livra un sistem de comunicatii prin satelit, care este compus dintr-o statie fixa pe cladirea CMISU. SCOM.2 Sistemul de comunicatii prin satelit va permite efectuarea de comunicatii in orice loc unde a aparut o urgent si va garanta: a. Comunicatii voce; b. Comunicatii IP tehnice; c. Videoconferinta; d. Scalabilitate. SCOM.3 Sistemul de comunicatii prin satelit va fi modular si usor de extins si va permite cresterea capacitatilor de functionare ( largime de banda, numar de terminale, etc. ). SCOM.4 Ofertantul va detalia principalele sub-sisteme ale sistemului de comunicatii prin satelit mobil: antena, ACU, banda de baza, radiofrecventa, suport, etc. SCOM.5 Sistemul de comunicatii prin satelit fix este compus din toate elementele necesare pentru a stabili comunicatii de voce, date si videoconferinta. Echipamentul fix se va instala pe acoperisul cladirii CMISU (antena fixa cu diametru de minim1.2 m) si va permite orientarea automata a antenei. 5.1.3.4 Comunicatii la nivel dispecer DCOM.1 Sistemul de baz pentru informaiile intrate i ieite din dispecerat este reprezentat de staia operatorului pentru apelul de urgen / staia radio a operatorului. Aceasta este integrata in sistemul de control al comunicatiilor DCOM.2 Aceast staie este realizata n tehnic digitala, asigurand urmtoarele legturi de comunicaii: a. linii trunk digital S0, S2M i analog b. legturi cu staiile de comunicaie / staiile de telecomunicaii ale pompierilor i ale oraului c. conexiuni radio analog d. conexiuni radio digitale (TETRA) e. legturi fixe cu instituii de ex. companii de utiliti DCOM.3 Staia operatorului pentru apel de urgen / staia radio a operatorului prezint toate caracteristicile cerute, printre care: a. identificarea apelantului cu recunoaterea abonailor, n msura n care exist informaii b. suportul prin intermediul unei cri telefonice electronice c. suportul de reapelare pentru abonai DCOM.4 Sistemul de staii este dotat cu redundane necesare comenzii sistemului, senzorilor de comunicaii i alimentrii cu curent electric.
63 / 234

DCOM.5 Cablurile de conexiune necesare sunt conduse prin intermediul a 2 traiecte la sistem. DCOM.6 Operarea acestor sisteme se realizeaz cu ajutorul calculatoarelor cu operare manual a funciilor individuale. n paralel funciile pot fi realizate i susinute de calculatorul central al staiei. 5.1.3.5 Staia pentru apeluri de urgen UCOM.1 Staia pentru apelul de urgen reprezint staia central a CMISU. Aceasta primete conexiuni directe din reeaua public ISDN prin intermediul a 2 linii, conexiunea la reele radio precum i conexiunea la reeaua radio digital. UCOM.2 Se realizeaz i conectarea la staia de telecomunicaii a CMISU precum i conexiunea staiilor de operare n CMISU. 5.1.4 Cerine speciale pentru sistemul de comunicaii 5.1.4.1 Functii speciale COM.1 Susinerea conexiunilor pentru apeluri de urgen prin dou switch-uri separate ale operatorilor de reea. Serverul de telecomunicaii este integrat ntr-o reea. n interiorul reelei exist urmtoarele caracteristici de performan: 1. conexiuni digitale n reea 2. integrarea ntr-un plan de numere de apel 3. afiaj general 4. afiare n text clar 5. suprafee comune de administrare 6. devierea apelurilor 7. transmiterea apelurilor 8. folosirea unui sistem voce digital 9. folosirea crilor telefonice electronice 10. salvarea crilor telefonice electronice ntr-o baz comun de date pentru a putea fi accesate de centrul de comand i control i serverul de comunicaii 11. integrarea bazei de date carte de telefon pentru identificarea abonailor i afiarea pe ecran n serverul de comunicaii i n BEMIS COM.2 Funcii suplimentare: 1. integrarea unei documentaii pe perioad scurt n panoul de control cu conectarea fiecrei staii de operare 2. introducerea apelului de urgen 112 cu identificarea locaiei i dispozitiv de urmrire 3. introducerea numerelor speciale de telefon 4. linii de comutare i linii de legturi fixe la alte centre de comand 5. conectarea la alte centrale de apeluri de urgen, spitale, secii de poliie 6. suportul prin intermediul conexiunilor digitale i analoge pentru conectarea instituiilor, de ex.: 7. furnizori de energie 8. departamente pompieri 9. autoriti de ordine public 10. dispecerate taxi 11. dispecerate cale ferat 12. dispecerate transport public
64 / 234

13. conexiuni cu staiile de comunicaii / administrare / telecomunicaii 14. supravegherea permanent a liniilor cu afiaj de semnalizare defeciune 15. instalarea unui dispozitiv cu transmisie radio ntre reele 16. pregtirea pentru comutarea TETRA cu codificare i decodificare end to end 17. identificarea automat a apelantului 18. sisteme de operare cu i taste cu afiaj meniu 19. instrumente pentru apelare rapid i alocarea tastelor cu editarea i coordonarea tastelor, simbolurilor i marcajelor 20. instalarea unei interfee pentru BEMIS ca interfa CTI cu funcionalitate bidirecional COM.3 Pentru funciile comutate, sistemul cu transmisie radio i sistemul analog de alarm, sistemul trebuie s prezinte o unitate de identificare i afiare. COM.4 Pentru canalele special de transmisie se folosesc tonul de apel 1 i 2. n cazul introducerii tonului de apel se vor afia optic i acustic canalele de transmisie. Odat cu acceptarea canalului de transmisie se deschide difuzorul de ascultare. 5.1.4.2 Canale radio prioritare COM.5 Canalele radio prioritare pot fi comutate selectiv n funcie de dispecerat. n stadiul de procesare, poate fi procesat un canal radio arbitrar. Dup revenirea la stadiul standard este din nou disponibil canalul radio prioritar selectat anterior. COM.6 Prin apsarea tastei PTT se comut automat canalul radio prioritar sau grupul prioritar. 5.1.4.3 Suport pentru conectarea la faxul de urgen i interogarea COM.7 Persoanele cu deficiene de auz au posibilitatea de a trimite fax ctre centrul de comand i control. COM.8 Apelurile primite prin fax sunt preluate manual si automat. Dac apelul este recunoscut ca apel prin fax, atunci acel apel este transmis n continuare printr-o funcie de intermediere la un fax pentru apeluri de urgen. COM.9 Semnalizarea apelului prin fax se pstreaz la staia de lucru Touchscreen. Informaia de apel se terge dac la aparatul de fax se activeaz butonul de recepie prin sistemul de comunicare (PLC). 5.1.4.4 Managementul sistemului central de comunicatii COM.10 Stabilirea nivelurilor de administrare local i la distan pentru suportul service pentru o staie de administrare individual sau n reea. Aceasta va asigura cel putin urmatoarele functionalitati: 1. suport pentru interogri detaliate 2. suport pentru interogri concentrate cu afiaj optic pentru conexiunile / apelurile nc deschise / n ateptare 3. apel de grup 4. apel individual 5. funcia de apelare ntre staii 6. operarea combinat a interogrilor detaliate i concentrate 7. parametrizarea funciilor individuale din sistem
65 / 234

8. interogarea automat a apelurilor dup timp de apelare (First in, First out pro grup/linie) 9. posibilitate de interograre automat a apelurilor mai vechi 10. funcia de ascultare ntre staiile de lucru cu ton de ntrerupere 11. posibilitatea de ntrerupere a tonurilor de apel n stadiul de prelucrare 12. capacitatea de formare automat intern i extern 13. conferin 14. funcie de comutare pentru operare nocturn 15. capacitate multi-protocol 16. apelurile neintermediate se semnalizeaz locului de provenien 17. asistena conexiunilor cu i fr notificare 18. list de activiti pe fiecare staie de lucru 19. suport prin caracteristici standard n telecomunicaii, precum reapelare automat 20. posibilitatea individual de ajustare a apelurilor acustice, precum volum, microfon, semnalizarea apelului, intensitatea difuzorului, reglarea tonului, amplificare, hands-free 21. taste de urgen pentru comutarea manual a apelurilor de urgen 5.1.4.5 Conexiuni fizice COM.11 1. 2. 3. 4. Se va avea in vedere cel putin realizarea urmatoarelor conexiuni fizice: conexiuni de baz S0 conexiune public (sisteme IT) E1 TETRA Ethernet

5.1.4.6 Interfee proprii ale sistemului de comunicatii COM.12 Se va avea in vedere livrarea urmatoarelor interfete de comunicatii: 1. Interfaa sistemului pentru suportul sistemului RSS 2. Interfaa sistemului pentru suportul emitorului alarmei radio 3. Interfaa sistemului pentru suportul operatorului unei staii radio 4. Interfaa sistemului pentru teleservice 5. Interfaa sistemului pentru management central COM.13 Interfata radio TETRA va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.14 Interfata linie TETRA va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.15 Interfata linie E1 va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.16 Interfata linie S0 BRI va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.17 Interfata radio analog PMR va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. 5.1.4.7 Interconectarea TETRA COM.18 Se va asigura interconectarea cu reteaua TETRA prezenta in Bucuresti, prin 3 interfee de sistem E1
66 / 234

5.1.4.8 Comenzi consola integrate operator COM.19 Suportul pentru serverul de comunicaii se va realiza prin panoul de control. COM.20 Panoul de control const din calculator - staie de operare cu sistem de operare, conectat prin LAN BEMIS cu interfeele sistemului pe serverul de comunicaii. Panoul de control va asigura urmtoarele funcii: 1. operare prin cablu 2. operare radio 3. operare digital TETRA 4. documentaie integrat pentru termen scurt 5. emitor alarm 6. panou de afiare i control sistem radio 7. controlul alarmei cu semnal integrat 8. panou de control video 9. suport prin intermediul unei cri telefonice electronice 10. suport pentru formarea printr-o singur apsare 11. afiare deranjamente 12. panou de control pentru serverul de alarm telefonic (taste grup) 13. afiarea orei COM.21 Alte funcii pentru panoul de control: 1. comenzi vocale, opional prin receptor cu identificare color, 2. set cti, 3. dispozitiv hands-free. COM.22 Prin panoul de control se asigur c alarma de avertizare i convorbirea radio se pot realiza n paralel. Afiajul n sistem se realizeaz prin difuzorul integrat n panoul de operare pentru funcia de semnalizare a apelurilor i ascultare. COM.23 Panoul de control se doteaz suplimentar pentru operare sistem TETRA. Panourile de control conin o lamp de avertizare. Lampa de avertizare se conecteaz cu staia de operare. n cazul apelrii unei staii de operare lampa de avertizare se activeaz astfel nct s se poat identifica staia care este n funciune. 5.1.4.9 Alte cerinte COM.24 Consola operator va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.25 Sistemul de inregistrare convorbiri va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.26 Terminalul radio analog va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.27 Cuplorul pentru antena va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. COM.28 Pilon antena: se va instala un pilon pe cladire.

67 / 234

COM.29 Interfata de alarme pentru unitatile de pompieri conecteaza unitatile de pompieri la centrul de comanda si control pentru a transporta informatiile referitoare la alarme. Se instaleaza la centrul de comanda si control. Interfata de alarme pentru unitatile de pompieri va trebui sa indeplineasca cerintele minim necesare conform fisei tehnice. 5.1.4.10 Functii si sisteme de suport comunicatii COM.30 Serverul de comunicaii va initia conexiunea digitala prin interfeele de cablu, precum i interfeele sistem cu echipamentele radio asociate. Interfaa serverului de comunicaii va accepta sistemul TETRA in mod trunking. n BEMIS se realizeaz integrarea i operarea sistemelor de radio digitale prin: 1. repartizarea n grupurile de radio stabilite 2. sfunciade gestionare pentru grupurile radio alocate 3. managementul utilizatorilor 4. Integrarea grupurilor n grupuri, n funcie de activiti operaionale : COM.31 Sistemul va oferi suport de informaii referitoare la stadiul de cuplare cu sistemul de stare si o reea de management prin sistem client pe locuri de munc alocate. 5.1.4.11 Modul de apelare urgen (server de comunicaii) COM.32 Prin sistemul de apelare de urgen se vor opera toate apelurile de urgen, apelurile oficiale, apeluri directe, legturi linie fix sau cu posturi de lucru aflate n legtur cu instalaii de telecomunicaii, conexiuni cu sistemele de adrese publice precum i cu canalele de comunicaii conectate. Un calculator central racordat va prelua printr-o interfaa specializata urmtoarele funcii i procese: 1. preluare numere de telefon (protocol canal D) 2. comparare cu datele salvate din baza de date a calculatorului central 3. afiaj n sistem 4. afiaj date eroare 5. suport la apelare (din cartea de telefon electronic, introducere liber) 6. apel n ateptare 7. ntrerupere apel 8. comunicare mai departe 9. documentaie de utilizare 10. utilizare direct cu preluare de date 11. suport carte de telefon cu cutare text 12. legturi cu catalogul de msuri 13. setare istoric cu cutare dup apeluri intrate, apeluri acceptate, apeluri efectuate cu prezentare statistic dup numr i timp. COM.33 Pentru a monitoriza funcionalitatea interfeei se va crea o telegram ciclic sau un watchdog. Astfel se va trimite de ctre BEMIS la intervale regulate o telegram de date ctre sistemul nchis la care se va rspunde prin subsistem. Dac la telegrama generat de ctre BEMIS nu se rspunde, BEMIS va trimite un semnal corespunztor de eroare care este nregistrat. COM.34 Din partea BEMIS este posibil mprirea anunurilor n anunuri de operare, de deranjament i de alarm care va fi ntreinut apoi de ctre administrator. Coninuturile detaliate se vor conveni n faza de realizare.
68 / 234

COM.35 n cazul unei alarmri necesare BEMIS transmite matricea de alarmare sub form de telegram date ctre subsistemul respectiv. Subsistemul respectiv rspunde la alarm la intervale regulate i comunic i statusul aciunii. BEMIS nregistreaz acest lucru cu o marc de timp, i transmite acest anun. Dac telegrama generat de BEMIS nu primete rspuns BEMIS va transmite un semnal acustic i vizual de eroare pe ecran, prevzut cu un marcaj de timp. COM.36 Managementul datelor i configurarea se realizeaz n serverul de comunicaii. Acesta presupune cel putin nregistrarea datelor istorice, posibilitatea de reapelare din documentul istoric, suport cu carte de telefon electronic i cu nregistrarea liniilor serverului de comunicaii pentru apelurile ieite. COM.37 Pe langa conexiunea prin cablu, posturile oprerative vor avea si conexiune radio cu serverul 5.2 Sistemul si infrastructura IT

5.2.1 Infrastructura de servere INIT.1 Caracteristicile generale ale infrastructurii de servere minim obligatorii sunt urmatoarele: a. Reconfigurarea si repararea componentelor fara oprirea serverului; b. Management si monitorizare remote; c. Infrastructura hardware redundant la nivel de echipament d. Cel putin 2 placi de retea pentru fiecare conexiune fizica; e. Sistemul de operare va furniza un mediu stabil pe care vor rula aplicatiile care sunt instalate pe server. INIT.2 Solutia adoptata va fi cea cu structura de servere fizice multiple, configurate in structura virtualizata. INIT.3 Cantitatiile si specificatiile minim obligatorii ale serverelor sistemului sunt specificate in Fisele Tehnice anexe la prezentul caiet de sarcini. INIT.4 Vor fi configurare doua medii: a. Mediul de productie b. Mediul de testare/dezvoltare/instruire care va contine toate componentele principale ale mediului de productie avand caracteristici de performanta mai scazute 5.2.2 Aria de stocare a datelor INIT.5 Sistemul de stocare va avea cel putin urmatoarele caracteristici tehnice care pot fi revizuite si modificate conform cerintelor proiectului preliminar: a. Dispozitive externe: se vor instala toate sistemele necesare si se va asigura capacitatea maxima de expansiune prin arii de stocare ( disks array) b. Redundanta si disponibilitate extinsa: fiecare sistem trebuie sa fie capabil sa acceseze sistemul de stocare pe cai redundante cu mecanisme de optimizare a accesului; c. Mecanisme de protectie a datelor: Se va implementa un mecanism de protectie de date hardware tip RAID 0,1,5 sau 0+1 impreuna cu mecanisme de tip Hot Spare. d. SAN: Sistemul de stocare trebuie sa ofere capacitati SAN (Storage Area Network) pentru datele critice iar serverele vor fi organizate intr-un cluster.
69 / 234

e. Capacitatea SAN : Capacitatea minima a sistemului SAN va fi cel putin 25 Terabytes. f. Cache: Sistemul de stocare trebuie va avea mecanisme de cache . g. Compatibilitate: Sistemul de stocare trebuie sa fie compatibil r diferite de platforme si sisteme de operare, cel putin cu cele propuse de ofertant in oferta si cu cele existente in mod current. h. Copiere de date: sistemul de stocare trebuie sa ofere sau sa fie compatibil cu mecanisme de copiere hardware si software in mod sincron, asincron si combinat. i. Viteza de acces: sistemul SAN trebuie sa functioneze la viteza de cel putin 4 Gbps in fiecare element ( HBA, switch FC si disc) j. Instrumente de management: vor fi compatibile cu elemente variate, incluzand directive de securitate si vor permite integrarea lor cu instrumente standard de management, monitorizare si alarme. 5.2.3 Posturi de lucru INIT.6 Se vor livra un numar de statii de lucru conform anexei 6. Furnitura va include 20 statii de lucru pentru prelucrarea informatiilor cu caracter ridicat de confidentialitate, cu protectie TEMPEST impotriva emisiilor sau perturbatiilor electromagnetice conform standardului SDIP-27 Level B. INIT.7 Fiecare staie de lucru din Sala Operativa va fi un terminal compatibil PC cu iesiri video, monitoare, tastatur i mouse. INIT.8 Toate tastaturile i dispozitivele de acionare (mouse) vor fi cablate. In interiorul pupitrului dispecerului. INIT.9 Furnizorul va asigura amplasarea calculatoarele staiilor de lucru n sala serverelor, mpreun cu serverele, pentru a reduce zgomotul, interferentele electromagnetice i cldura disipata din Sala Operativa. INIT.10 Toate statiile vor opera cu sisteme de operare si platforme software (de exemplu Microsoft Windows, Linux, OSX sau echivalent), ultimele versiuni. INIT.11 Toate statiile de lucru vor beneficia de monitoare proprii. INIT.12 Monitoarele TFT plate pentru CMISU vor trebui selectate funcie de capabilitatea de a afia imagini video n timp real. INIT.13 Monitoarele pentru pupitrele operatorilor vor avea diagonala minim a ecranului de 22. Vor trebui s aib posibilitatea de ajustare a poziiei i nclinrii. INIT.14 Cablajul ctre i de la monitoarele de pe pupitrele operatorilor va fi ascuns i nu va restriciona in nici un fel micarea monitoarelor; el va fi amplasat n interiorul pupitrelor sau trasat prin podeaua suspendata. INIT.15 Pentru a permite operatorilor s utilizeze ct mai mult spaiu de pe pupitre, monitoarele amplasate pe acestea vor si instalate pe console reglabile. Consolele vor fi dispuse in asa fel nct monitoarele s poat fi utilizate, cu respectarea stricta a cerintelor de ergonomicitate, fr a necesita micarea consolelor celorlalte monitoare si fara a afecta vizibilitatea acestora. INIT.16 Pe lng staiile de lucru din CMISU, se vor oferi si terminale mobile i fixe capabile sa acceseze sistemul de la distan Terminalele mobile cu acces de la distan trebuie s aib la baz computere portabile sau Tablet PC, cu posibilitati de legatura cu sistemul CMISU prin Internet. INIT.17 Fiecare terminal din CMISU situat n afara Camerei de comand va fi prevzut cu o imprimant locala, de mica capacitate.
70 / 234

INIT.18 Este acceptabil ca, in cazul spatiilor de tip birou in care sunt mai mult de 4 terminale, numarul imprimantelor personale sa fie mai mic. INIT.19 Sala Operativa va trebui deservit de un numar de doua (2) imprimante departamentale, de reea, laser color, accesibile personalului operator. Utilizatorii vor avea posibilitatea de a tipri formate maxime A3, selectabil de ctre utilizatori. INIT.20 Pe langa Sala Operativa, fiecare spatiu operativ (birou, sala de sedinte etc) va beneficia de cate 1 (una) imprimanta departamentala. INIT.21 Imprimantele departamentale vor trebui s prezinte un nivel redus de zgomot la funcionare, adecvat utilizrii n cadrul CMISU.

5.2.4 Back-up si recuperare BKPR.1 Ofertantul trebuie sa ofere hardware-ul si software-ul necesar pentru a indeplini urmatoarele cerinte minime: a. Recuperare de date: Trebuie sa fie posibil sa se recupereze date partiale ale unui sistem sau aplicatie fara interferente cu celelate servicii. b. Politici de salvare de date: Trebuie sa permita sa se aplice politici de salvare de date diferite. c. Design-ul back-up-ului: Back-up-ul trebuie sa acopere o varietate de platform mixte, datorita posibililor schimbarii de tehnologie pe termen mediu si lung. d. Client Back-up: Trebuie sa acopere cerintele specific de back-up ale unor anumite componente, de exemplu baze de date. BKPR.2 Sistemul trebuie sa ofere urmatoarele facilitati: a. sa se bazeze pe prelucrarea tranzactiilor; b. sa aiba capacitatea de a efectua salvari de date la comanda utilizatorului pe diverse destinatii / suporturi de stocare rezistente (optice, magnetice) care pot fi stocate in afara sediului; c. sa ofere posibilitatea restaurarii datelor salvate; d. sa asigure posibilitatea ca, utilizand backup off-site, in caz de catastrofa, intregul sistem precum si datele salvate sa poata fi recuperat/ restaurat pe un calculator de rezerva; e. salvarea informatiilor trebuie sa se realizeze automat si periodic pe baza unui scheduler stabilit de Administrator. BKPR.3 Atribute esentiale: a. b. c. d. e. Administrare centralizat web based Suport pentru o mare varietate de hardware Mutare si stocare de date inteligent Automatizare bazat pe politici a proceselor de backup, arhivare si restaurare Capabilitti pentru recuperarea n caz de dezastru

71 / 234

BKPR.4 Salvare via SAN (Storage Area Network): datorita faptului c orice transfer de date n LAN se realizeaz prin protocolul TCP/IP (care este un protocol de nivel ridicat si foloseste intensiv resursele computerelor) facilitatea de salvare via SAN va reduce n mod considerabil si impactul asupra resurselor. Solutia trebuie s permit serverelor si clientilor care se conecteaz la SAN s foloseasc aceast conexiune direct cu mediul de stocare, astfel ncat procesele de salvare/restaurare si arhivare/dezarhivare s se desfasoare prin intermediul SAN n loc de LAN, sau direct pe benzi sau n storage pool-ul de discuri al serverului. Solutia trebuie s asigure salvare/restaurare far incrcare LAN si accesul clienilor la libraria de benzi conectat la SAN BKPR.5 Salvare / restaurare online baze de date: solutia trebuie s asigure salvarea online (far oprirea serviciilor) a bazelor de date precum Oracle, Microsoft SQL sau IBM DB2 BKPR.6 Solutia trebuie s suporte o mare varietate de medii de stocare, independent de producator BKPR.7 Cerinte detaliate: a. Solutia trebuie s asigure salvarea si restaurarea datelor si arhivarea si extragerea acestora b. Aplicatia trebuie s permita efectuarea backup-ului doar pentru fisierele care au suferit schimbari de la ultimul backup si pentru fisierele nou create. Pentru sistemul de fisiere FAT/NTFS, solutia trebuie s fie capabil de a salva doar portiunea modificat a unui fisier. c. Administrarea solutiei de backup trebuie s se poat realiza prin intermediul unei interfete web pentru mai multe servere de backup, indiferent de platformele pe care ruleaza acestea. d. Clientii de backup trebuie s fie accesibili prin intermediul unei interfete web, astfel nct administratorii s aiba la dispozitie un mecanism facil de operare de la distant. e. Solutia trebuie s dispun de un model de administrare flexibil si s permita accesul mai multor utilizatori (administratori si operatori), fiecare cu nivel de autorizare diferit. f. Solutia de backup trebuie s asigure copii de sigurant pentru mai multe versiuni ale aceluiasi fisier, astfel nct s ofere posibilitatea restaurrilor selective. g. Solutia trebuie s fie capabil de a sterge copiile de sigurant ale versiunilor expirate ale fisierelor (n conformitate cu politica de backup) astfel nct s se elibereze spatiu pe mediile de stocare (benzi). h. In cazul n care n timpul procesului de backup/restore conexiunea dintre client si server se ntrerupe, solutia trebuie s fie capabil de a relua acest proces din momentul ntreruperii si nu de la nceput. i. Securitate: solutia trebuie s fie capabil de criptarea datelor schimbate ntre client si server n timpul procesului de backup/restore. j. Aplicatia trebuie s permit setarea perioadelor de pstrare a datelor salvate, n functie de timpul la care a fost realizat backup-ul.
72 / 234

k. Solutia trebuie s contina mecanisme de tipul Bare Machine Backup & Restore pentru sisteme Windows, UNIX si Linux. l. Solutia trebuie s ofere mecanisme de salvare si restaurare pentru NAS fillere folosind protocolul NDMP. 5.2.5 Specificatii functionale si operationale ale serviciilor 5.2.5.1 Servicii de baza SERV.1 Aceasta sectiune specifica serviciile de infrastructura de baza care trebuie folosite de sisteme si care trebuie oferite de ofertant: a. Name Service: Servere DNS servers, atat interne cat si furnizate impreuna cu aplicatia. b. mecanismele redundante corespunzatoare. c. NTP Times Service: Doua servere de timp si un ceas GPS clock trebuie oferit pentru NTP times service. d. Agenti: Ofertantul trebuie sa include in oferta toti agentii necesari pentru functionarea corecta a sistemului. e. Securitarea spatiului operatorilor: Spatiul operatorilor trebuie echipat cu toate sistemele necesare pentru a asigura nivelele de securitate adecvante conform specificului activitatii. 5.2.5.2 Baza de date operationala INIT.22 Baza de date operationala se va ocupa cu managementul depozitelor de stocare a datelor. Capacitatile principale solicitate bazei de date operationale: a. Optimizarea inregistrarilor si interogarilor b. Disponibilitate mare c. Facilitati de backup si restaurare d. Inregistrarea si schimbarile fiecarei operatiuni (inserare, stergere, updatare, interogare) e. Control acces depinzand de profile si permisiunile fiecarui tabel. f. Suport pentru toate standardele relationale, si de asemenea XML, text, imagini si spatiu alocabil g. Suport pentru procedurile de stocare Java si PL/SQL h. Performanta, securitate si fiabilitate i. Suport pentru diferitele sisteme de operare j. Unelte de administrare a statisticilor INIT.23 Baza de date operationala va fi capabila sa utilizeze datele stocate, ca Unelte de creare a deciziilor. INIT.24 Ofertantul trebuie sa livreze licentele pentru intreaga infrastructura de baze de date propusa. INIT.25 Ofertantul trebuie sa explice mecanismele prin care baza de date operationala va fi populata. INIT.26 Nivelul Baza de Date - este compus din minim doua servere de baza de date in cluster activ activ care sa asigure balansarea incarcarii, precum si disponbilitate maxima. INIT.27 Serverele de baza de date vor fi conectate la un storage comun: Storage Area Network (SAN), unde se afla instanta de baza de date de lucru.
73 / 234

INIT.28
a) b) c)

d) e)

INIT.29
f)

g) h) i)

j) k) l)

INIT.30
a) b) c)

Cerine generale SGBDR va fi capabil s stocheze, interogheze i s returneze date alfanumerice. Baza de date relaional trebuie s suporte comunicarea cu aplicaiile client folosind protocolul de transport pe reea TCP/IP Baza de date relaional trebuie s ruleze pe pe distributiile majore de sisteme de operare prezente pe piata cum ar fi Windows, Linux, Solaris, AIX, HP-UX, in vederea asigurarii portabilitatatii. SGBDR va oferi funcii de raportare si se va integra uor cu instrumentele de raportare folosite. SGBDR va suporta Unicode UTF-8 pentru a asigura un set acoperitor de caractere. Cerine de securitate Baza de date relaional va trebui s permita restricionarea accesului la nivelul obiectelor bazei de date in functie de drepturile de acces ale utilizatorilor Baza de date trebuie s permita aplicarea simultan a mai multor politici de securitate pe un acelai obiect al bazei de date Baza de date relaional trebuie s ofere o list cu operaiile pe care un grup sau o clas de utilizatori le poate executa In vedera auditarii activitatii, baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate care nregistreaz urmtoarele informaii pentru modificri, inserri, tergeri i selectri de ctre utilizatori individuali, ale obiectelor interne bazei de date: o id-ul utilizatorului bazei de date (ID aa cum este el stocat n baza de date) o data i ora (data i ora aciunii) o tipul tranzaciei (selectare, inserare, modificare, sau stergere) o id-ul bazei de date o obiectul/obiectele int o interogarea trimis Baza de date relaional trebuie s ofere abilitatea de a se ajusta la gradul de detalii, capturate de ctre facilitatea de audit. Baza de date trebuie s ofere un mecanism de verificare i validare a parolelor. Baza de date relaional trebuie s ofere un mecanism de criptare a datelor. Cerine de salvare i recuperare Baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate pentru salvarea totala i/sau parial a bazei de date Baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate pentru restaurarea totala i/sau parial a bazei de date. Baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate pentru nregistrarea tuturor modificrilor bazei de date, pentru a permite recuperarea bazei de date (nregistrarea tranzaciilor)
74 / 234

d) Baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate pentru recuperarea totala e)

f) g) h) i)

j) k) l)

INIT.31
a) b) c) d)

e)

INIT.32
a) b) c) d) e)

i/sau parial a bazei de date de la un moment de timp specificat de utilizator. Baza de date relaional trebuie s ofere abilitatea de a face salvri pentru unul sau mai multe spaii alocate tabelelor aa cum este specificat de ctre administratorul bazei de date. Baza de date relaional trebuie s permit salvarea online a bazei de date direct pe band. Baza de date relaional trebuie s permit o restaurare a bazei de date direct de pe band. Baza de date relaional trebuie s scrie n mai multe fiiere pe disc simultan n timpul unei operaii de salvare, in vederea cresterii performantei. Baza de date relaional trebuie s citeasc din mai multe fiiere pe disc simultan n timpul unei operaii de restaurare, in vederea cresterii performantei. Baza de date relaional trebuie s permit citirea i scrierea paralel n timpul unei operaii de salvare Baza de date relaional trebuie s permit citirea i scrierea paralel n timpul unei operaii de restaurare Baza de date relaional trebuie s permit o arhitectur de nalt disponibilitate Cerine de integritate a datelor Baza de date relaional trebuie s identifice i s rezolve situaiile care ajung n puncte moarte (deadlock) Baza de date relaional trebuie s permita constrngeri de tip cheie primar Baza de date relaional trebuie s permit ca o coloan s nu accepte valori NULL. Baza de date relaional trebuie s ofere abilitatea de impunere a constrngerilor pentru a se asigura c nici o valoare duplicat nu este introdus ntr-o coloan anume care nu particip la o cheie primar Baza de date relaional trebuie s ofere abilitatea de a impune constrngeri asupra tipurilor i valorilor datelor Cerinte analize geografice Sa ofere suport pentru analize geografice 3D, cum ar fi modele urbane, modele de teren sau nori de puncte Sa ofere suport pentru geocodare de adrese Sa ofere un format deschis pentru stocarea, administrarea si interogarea datelor de tip referinta de locatie Sa furnizeze un model deschis pentru stocarea si administrarea grafurilor Sa ofere functionalitati analitice pentru aplicatii de tip business intelligence care sa includa capabilitati de clasificare, aranjare, asociere si corelare geografica

75 / 234

f) Sa furnizeze un tip de date pentru obiecte de tip geografic pentru stocarea,

g) h) i) j)

INIT.33
a)

b)

INIT.34
a) b) c)

d) e)

f) g) h)

i)

indexarea si efectuarea de operatiuni cu acest tip de date, impreuna cu setul asociat de operatori Sa ofere posibilitatea de expunere ca servicii web a informatiilor geografice Sa ofere un model deschis pentru stocarea si administrarea de topologii Sa ofere suport pentru versionarea datelor, punind la dispozitie atit versiunea curenta, cit si cea istorica a datelor Sa ofere posibilitatea de efectuare de calcule precise pe datele geografice, luind in considerarea si curbura pamintului pentru functiile de tip lungime, distanta sau arie Cerine privind dicionarul datelor Baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate de catalog (sau dicionar de date) care este modificat automat de fiecare dat cnd instruciuni de tipul Data Definition Language (DDL Limbajul de definire a datelor) i Database Control Language (DCL - Limbajul de Control al Bazei de Date) se aplic pe acea baz de date. Baza de date relaional trebuie s ofere o facilitate pe platforma instalat pentru a accesa catalogul i a obine informaii legate de obiectele bazei de date, in vedera monitorizarii instructiunilor care se executa. Cerine privind performana i scalabilitatea bazei de date Baza de date relaional trebuie s poata rula pe sisteme de tip cluster in mod activ-activ Baza de date trebuie sa asigure partajarea automata a incarcarii intre nodurile cluster-ului in vederea maririi productivitatii Sistemul de gestiune de baze de date sa contina propriul soft de clusterware integrat, astfel incat sa permita rularea pe diferite platforme si sisteme de operare fara achizitionarea de soft de cluster aditional de la producatorul sistemului de operare Baza de date relaional trebuie s ofere abilitatea s partiioneze tabele in vederea cresterii performantei si administrarii facile a datelor din tabele Baza de date relaional trebuie s permit unei tabele s fie partiionate bazndu-se pe una sau mai multe valori specifice de date, aa cum este hotrt de ctre administratorul bazei de date Baza de date relaional trebuie s permit definirea cantitii minime de date transferate ntre disc i memoria local a bazei de date la o cerere Baza de date relaional trebuie s ofere facilitatea s rein date din tabele special indicate n memoria local pentru o perioad nedefinit de timp Baza de date relaional trebuie s permit setarea mrimii unei zone din memoria local, rezervat s rein date din tabele special indicate, pentru o perioad nedefinit de timp Baza de date relaional trebuie s aib un optimizator bazat pe cost pentru a optimiza interogrile
76 / 234

j) k) l)

INIT.35
a) b)

c) d) e)

Instane multiple, izolate, i complet funcionale ale bazei de date trebuie s poat coexista pe un singur nod fizic. Baza de date relaional trebuie s suporte indeci in vederea regasirii rapide a informatiilor. Sa ofere posibilitatea de partitionare logica a tabelelor mari in scopul reducerii timpului de acces la date dupa diverse criterii de partitionare (list, range, hash) si toate combinatiile acestora (range-list, range-hash, etc.) Cerine privind administrarea bazei de date Baza de date relaional trebuie s ofere o unealt de administrare a bazei de date Unealta de administrare a bazei de date oferit cu Baza de date trebuie s includ urmtoarele caracteristici: o O fereastr SQL pentru a construi i executa scripturi o O fereastr pentru a salva i afia scripturi SQL o O fereastr grafic pentru a aduga i terge urmtoarele obiecte ale bazei de date i pentru a le modifica proprietile: tabel, index, vedere, constrngere, declansator, procedur stocat o O interfa pentru a efectua sarcini legate de urmtoarele funcii ale bazei de date: stocare, backup, recuperare S ofere capabilitatea de diagnosticare a problemelor aparute la nivelul bazei de date prin urmrirea execuiilor S permit prin componenta de administrare web afiarea de grafice de performant n timp real S ofere o funcionalitate de recomandari de optimizare a interogrilor SQL

5.2.5.3 Securitatea informatica Securitate logica, se refera la elementele hardware si software, si la configuratiile necesare pentru a asigura securitatea, confidentialitatea si autenticitatea datelor din sistem. Este un element esential pentru intreg proiectul. Masurile de securitate logica trebuiesc proiectate si livrate in conformitate cu urmatoarele cerinte minime: SERV.2 Firewall a. Securitatea conexiunilor externe: Conexiunile cu exteriorul trebuiesc protejate prin sisteme firewall cu filtre suficiente pentru a proteja diferitele sisteme si retele. b. Interfata cu firewall-urile: Sistemul firewall trebuie sa incorporeze interfete grafice care sa permita crearea de obiecte, servicii si reguli vizuale si interactionale. c. Suport pentru tehnologii si protocoale standard: Firewall-urile trebuie sa suporte atat protocoale standard IP cat si tehnologii standard cum ar fi NAT (Network Address Translation) d. Suport pentru VPN-uri: Sistemul firewall trebuie sa suporte crearea de VPNuri prin protocoalele standard ca IPsec. e. Autentificarea utilizatorilor: Firewall-ul trebuie sa permita autentificarea utilizatorilor atat prin sistemul intern (baze de date interne) cat prin sisteme externe (LDAP, RADIUS, etc)
77 / 234

f. Disponibilitate mare: Firewall-ul trebuie sa functioneze in configuratii cu disponibilitate mare si / sau echilibrarea proceselor. g. Instalarea: Firewall-ul trebuie sa fie livrat, instalat si configurat la parametrii ceruti de masurile de securitate propuse si determinate in etapele de analiza si protectare ale arhitecturii sistemului. SERV.3 Detectie intruziuni a. Detectia intruziunilor: Livrarea, instalarea, configurarea si setarea parametrilor a unui sistem de detectie a intruziunilor centralizat. b. Alarme pentru detectia intruziunilor: Sistemul trebuie sa fie capabil sa genereze o singura alarma pentru un atac, chiar daca atacul a declansat mai multe incidente. c. Detectii false: Sistemul de detectie a intruziunilor trebuie sa fie capabil sa reduca numarul de detectii false. SERV.4 Criptarea comunicatiilor a. Comunicatia de date intre sisteme si sub-sisteme trebuie sa fie criptata de fiecare data cand trece prin retele care nu sunt sub controlul CMISU. b. Sistemele de criptare trebuiesc sa fie livrate, instalate, configurate si setate conform necesarului propus si determinat in etapele de analiza si protectare ale arhitecturii sistemului SERV.5 Sistemul antivirus a. Sistemul antivirus: Trebuie livrat, instalat, configurat si setat un sistem centralizat de antivirus pentru eventualele conexiuni la internet si alte retele externe. Sistemul antivirus trebuie sa aibe incorporat un serviciu de update automat, precum si operatiuni ce pot fi facut in cazul unor virusi nedetectati. b. Sistemul de update al antivirusului: Costul update-urilor pe durata contractului, trebuie inclus in pretul de oferta. SERV.6 Certificate digitale a. Compatibilitatea cu certificatele digitale: Intregul set de hardware si software trebuie sa fie livrat suficient de deschis si compatibil in integrarea cu alte certificate standard. 5.2.5.4 Gestiunea documentelor DOCM.1 Sistemul trebuie sa suporte o mare varietate de continut in format electronic, de la imagini scanate ale documentelor pe hartie, la documente create cu editoare de text, foi de calcul tabelar, desene CAD fisiere video AVI, MPG, fisiere audio MP3, fisire grafice: BMP, JPG, GIF fisiere text: PDF, TXT, HTML, .odt (open office), .flv (flash video), mpeg-4, posibilitai de streaming media, webcam si va oferi suport pentru integrarea unor viewere in cadrul solutiei de catre beneficiar pentru alte tipuri de fisiere ce ar putea prezenta interes pe viitor; DOCM.2 Informatiile din sistem trebuie pastrate intr-o structura asemanatoare arhivarii fizice: fiset, cutie, dosar, separator documente, document; DOCM.3 Sistemul de management de documente trebuie sa permita realizarea structurii arborescente si definirea de noi niveluri in cadrul arhivei electronice; DOCM.4 Documentele trebuie pastrate independent de baza de date, pentru a evita cresterea dimensiunii baze de date si ingreunarea timpului de raspuns. In baza de date se vor pastra doar legaturi catre documente / fisiere, alaturi de metadatele specifice; DOCM.5 Formatul de stocare al documentelor electronice va fi cel nativ. Se exclude
78 / 234

pastrarea documentelor in format propriu sistemului de arhivare electronica, pentru a asigura recuperarea datelor in caz de defectiune; DOCM.6 Se solicita existenta facilitatilor de setare a cailor de salvare a documentelor, configurabile in functie de dimensiunea arhivei, astfel incat sa fie generate foldere separate de dimensiune fixa, ce pot fi salvate ulterior pe medii de stocare; DOCM.7 Accesul la documente se va realiza prin oricare dintre urmatoarele: Client Desktop, Client Web; DOCM.8 Sistemul trebuie sa ofere posibilitatea utilizatorilor de a se conecta folosind un client smartphone non-web DOCM.9 Sistemul de management al documentelor va fi independent de platforma, putand rula atat pe Windows, cat si pe Linux, Unix; DOCM.10 Interfata utilizator va fi multilingva, utilizatorul avand posibilitatea de a realiza selectie in momentul autentificarii; DOCM.11 Interfata va fi de tipul user-friendly, sa contina facilitati de help contextual. In functie de tipul utilizatorului, va exista posibilitatea configurarii acesteia dupa nevoi, oferind facilitati de adaugare de butoane sau de eliminare a unor butoane; DOCM.12 Mesajele de eroare va fi insotite de texte explicative. Sistemul trebuie sa permita pastrarea unui log de functionare a serverului pentru a se putea urmari potentialele probleme ce urmeaza a fi tranmise echipei de suport tehnic; DOCM.13 Sistemul solicitat va fi de tip modular, acesta trebuind sa functioneze ca un tot unitar; DOCM.14 Sistemul trebuie sa ofere o interfata de tip API, care sa ofere suport pentru dezvoltarea/integrarea cu alte sisteme folosind cel putin limbajele de programare Java si .NET DOCM.15 Sistemul trebuie sa permita accesul la functiile acestuia pentru realizarea unor customizari suplimentare, direct din interfata si prin legatura externa din cadrul unei solutii de dezvoltare avansate sau prin servicii WEB; DOCM.16 Pentru customizarile realizate, sistemul trebuie sa permita adaugarea de butoane specifice carora sa li se asocieze functiile dezvoltate si de asemenea, trebuie sa se permita adaugarea de noi facilitati in cardul meniului contextual (cand se efectueaza click drept pe un element din arhiva); DOCM.17 Sistemul va contine o zona de Favorites, in care utilizatorul sa poata pastra cel mai recent folosite documente/fisiere; DOCM.18 Subsistemul va permite scanarea direct din cadrul solutiei, fara necesitatea apelarii unei aplicatii externe. Sistemul va fi compatibil cu driverele TWAIN si ISIS, sa permita realizarea de profiluri de scanare, configurarea unor facilitati precum : stabilirea nivelului de alb din pagina, rezolutie, calitatea imaginii, setarea formatului imaginii si al compresiei acesteia, dimensiunea paginii scanate, sa permita setarea scanarii duplex sau simplex; DOCM.19 Sistemul trebuie sa permita utilizarea de separatori de documente pentru oferirea posibilitatii de automatizare a unor procese de lucru; DOCM.20 Facilitatile de administrare vor fi permise inclusiv din interfata Web; DOCM.21 Sistemul trebuie sa permita oferirea de drepturi multiple de acces in cadrul
79 / 234

solutiei, adaugare de noi utilizatori, mostenirea de drepturi, gruparea utilizatorilor in grupuri, asocierea de administratori de grupuri de utilizatori; DOCM.22 Sistemul trebuie sa permite realizarea importului de utilizatori de pe statia locala sau din sistemul LDAP; DOCM.23 Sistemul trebuie sa permita criptarea documentelor pe 128 biti si utilizarea de chei de criptare; DOCM.24 Asocierea de drepturi va putea fi realizata pana la nivel de obiect; DOCM.25 Sistemul trebuie sa permita copierea unei structuri de fisiere dintr-un cabinet intr-un alt cabinet si definirea de structuri predefinite pe care utilizatorul sa le poata accesa cu usurinta; DOCM.26 Sistemul trebuie sa permita pornirea de activitati pentru un document sau grup de documente; DOCM.27 Sistemul trebuie sa permita realizarea de proiecte in cadrul arhivei electronice, raportat la elementele existente in arhiva; DOCM.28 Sistemul trebuie sa detina un mecanism avansat de Audit, care sa furnizeze rapoarte la nivel general si individual; DOCM.29 Sistemul trebuie sa permita schimbul de fisiere precum si comunicarea intre utilizatori; DOCM.30 Sistemul trebuie sa permita repartizarea de sarcini intre utilizatori si clasificarea acestora pe nivele de prioritate, precum si filtrarea sarcinilor dupa o perioada de timp dorita de utilizator; DOCM.31 Sistemul trebuie sa permita rescanarea unui document; DOCM.32 Sistemul trebuie sa permita pastrarea unui istoric al versiunilor fisierelor, vizualizarea versiunilor anterioare, revenirea la o versiune anterioara, compararea intre versiuni precum si pastrarea de versiuni pentru metadatele asociate fisierelor; DOCM.33 Sistemul trebuie sa detina facilitati avansate de vizualizare: marirea imaginii cu 25%, 50%, 100%, incadrare pe inaltime, incadrare pe latime, fullscreen, afisare documente de tip thumbnail view; DOCM.34 Sistemul trebuie sa permita transmiterea documentelor pe fax, email, imprimanta direct din interfata acestuia; DOCM.35 Sistemul trebuie sa permita adaugarea de documente electronice printr-un mecanism de tip drag and drop si sa permita integrare cu Windows Explorer. DOCM.36 Sistemul trebuie sa detina facilitati de integrare cu sisteme de editare text si integrare cu e-mail, oferind facilitati de salvare in arhiva direct din editorul de texte; DOCM.37 Sistemul trebuie sa asigure lipsa aparitiei de dubluri in cadrul arhivei, prin oferirea facilitatii de realizare de scurtaturi catre un obiect din arhiva; DOCM.38 Sistemul trebuie sa ofere facilitati de verificare a spatiului de stocare ocupat de o ramura din arhiva si numarul de componente ale acelei structuri arborescente; DOCM.39 Sistemul trebuie sa permita vizualizarea elementelor din structura in mod ordonat: sortare manuala, alfabetic ascendent, alfabetic descendent, dupa data arhivarii; DOCM.40 Sistemul trebuie sa asigure autenticitatea documentelor arhivate prin mecanisme de verificare de tipul check-sum;
80 / 234

DOCM.41 Sistemul trebuie sa permita adaugarea de notite pe document, comentarii, adaugarea de atasamente la document; DOCM.42 Sistemul va detine facilitatea de realizare de preview al unui document, pentru a creste timpul de afisare al elementelor arhivate, prin transformarea documentului in sine, in format TIFF sau PDF spre exemplu; DOCM.43 Sistemul va detine optiuni de imbunatatire a calitatii imaginii precum si optiuni multiple de vizualizare a acestor imagini: zoom pe zone, incadrari pe orizontala sau verticala, fullscreen, rotire imagine, vizualizare serii de imagine in forma Thumbnail cu preview; DOCM.44 Sistemul trebuie sa permita pornirea de fluxuri simple si predefinite. Crearea fluxurilor va fi realizata direct din interfata sistemului fara a necesita cunostinte de programare; DOCM.45 Sistemul trebuie sa permita urmarirea evolutiei fluxurilor si realizarea de rapoarte de activitate, precum si transmiterea de instiintari catre persoanele implicate; DOCM.46 Interactiunea in cadrul fluxurilor de lucru trebuie sa se poata realiza atat din client cat si din interfata Web; DOCM.47 Sistemul va detine facilitati avansate de cautare: dupa metadate, comentarii, versiune, adnotari precum si facilitati extinse de cautare in continut; DOCM.48 Sistemul trebuie sa permita pastrarea de profile de cautare si definirea de cautari personalizate; DOCM.49 Sistemul de cautare va detine facilitati de rafinare a rezultatelor afisate; DOCM.50 Sistemul va oferi functionalitatea de rotire de documente in cadrul previzualizarii DOCM.51 Sistemul va oferi functionalitatea de zoom pe documente in cadrul previzualizarii DOCM.52 Sistemul trebuie sa ofere un mecanism de check-out si check-in pe documente DOCM.53 Sistemul trebuie sa ofere un mecanism ce permite inghetarea documentelor DOCM.54 Sistemul trebuie sa permita mutarea de documente in aria de lucru a altui utilizator DOCM.55 Sistemul trebuie sa permita trimiterea de mesaje intre utilizatori DOCM.56 Sistemul trebuie sa permita exportul si importul arhivei electronice; DOCM.57 Sistemul va detine facilitati de restaurare a elementelor sterse; DOCM.58 Sistemul trebuie sa permita realizarea unui nomenclator de documente si a unor forme de indexare; DOCM.59 Sistemul trebuie sa permita definirea de template-uri de documente; DOCM.60 Sistemul va prezenta suport pentru integrarea semnaturii electronice; DOCM.61 Sistemul va prezenta facilitati de recunoastere OCR; DOCM.62 Sistemul trebuie sa permita lucrul cu versiuni multiple de documente si comparare intre versiuni de documente, pentru a determina modificarile realizate de la o versiune la alta; DOCM.63 Sistemul trebuie sa permita arhivarea documentelor direct din sistemul de operare, prin apelarea la click dreapta a arhivei electronice; DOCM.64 Sistemul trebuie sa permita folosirea sistemelor profesionala de stocare: benzi
81 / 234

magnetice, blueray-uri, storage-uri; DOCM.65 Sistemul trebuie sa permita lucrul pe activitati bine definite; DOCM.66 Sistemul va oferi facilitati avansate de cautare: in document, dupa cuvinte cheie, dupa comentarii la versiuni, in textul post-it-urilor sau cautare fulltext; DOCM.67 Sistemul trebuie sa permita intregrarea cu alte aplicatii; DOCM.68 Sistemul trebuie sa permita extinderea functionalitatilor direct din cadrul interfetei de lucru de catre untilizator, printr-o zona de scripting; DOCM.69 Sistemul trebuie sa permita notificari automate ca e-mail sau task; DOCM.70 Sistemul trebuie sa permita adaugarea de stamp-uri la un document; DOCM.71 Sistemul trebuie sa permita adaugarea de adnotari asupra documentului; DOCM.72 Sistemul trebuie sa permita asignarea de inconite grafice dedicate pentru ramurile / categoriile din arhiva; DOCM.73 Sistemul trebuie sa permita definirea de tipuri proprii de documente si iconite asociate acestor tipuri de documente; DOCM.74 Sistemul va prezenta o interfata de administrare complexa, atat din clientul web cat si din clientul de Windows; DOCM.75 Sistemul trebuie sa permita realizarea de profile de scanare; DOCM.76 Sistemul trebuie sa permita definirea de profile de back-up; DOCM.77 Sistemul va prezinta facilitati de replicare intre client si server si server-server; DOCM.78 Sistemul va folosi resurse minimale pentru rularea acestuia in conditii optime; DOCM.79 Sistemul va fi extensibil, numarul de utilizatori sa poate creste prin simpla modificarea a codului de licenta; DOCM.80 Sistemul trebuie sa permita restaurarea documentelor intr-un timp foarte scurt, in cazul aparitiei unei defectiuni hardware; DOCM.81 Sistemul trebuie sa permita adaugarea de voice notes ca atasament la documentul respectiv (de exemplu o inregistrare vocala care sa stabileasca instructiuni cu privire la acel document); DOCM.82 Sistemul de management de documente trebuie sa fie compatibil ODMA. El va permite lansarea automata din sistem a aplicatiilor cu care au fost creeate fisierele iar din aplicatiile ODMA sa se poata salva automat in sistem, fara operatii suplimentare de tip salvare atasare; DOCM.83 Sistemul de management de documente trebuie sa permita integrarea serviciului de e-mail, adica sa poata trimite automat mesaje la aparitia unor evenimente (ex. Documente expirate, documente in lucru etc) catre adrese de e-mail ale utilizatorilor; DOCM.84 Sistemul de management de documente trebuie sa aiba o interfata standard de cautare a documentelor pe baza unor criterii diverse (nume document, data crearii, cuvinte-cheie etc.). Aceasta va asigura accesul utilizatorului la acele documente la care are dreptul, pe baza drepturilor de acces definite in sistem; DOCM.85 Sistemul va oferi posibilitatea de setare de drepturi de access pentru utilizatori si grupuri de utilizatori, cu granularitate pana la nivel de document si camp de indexare asociat documentului DOCM.86 Sistemul de management de documente trebuie sa permita ca un document sa
82 / 234

poata fi inregistrat simultan in mai multe registre; DOCM.87 Sistemul va oferi posibilitatea de tiparire a registrelor de documente; DOCM.88 Sistemul de management de documente trebuie sa aiba incluse utilitare (.exe) care permit atasarea simultana la un document a mai multor fisiere selectate manual sau specificate ca rezultat al unei operatii de recunoastere coduri de bare; DOCM.89 Sistemul de management de documente trebuie sa dispuna de un modul integrat in clientul de mesagerie ofertat in solutia de mesagerie astfel incat sa permita lucrul cu documente direct din clientul de e-mail; DOCM.90 Sistemul va oferi mecanisme de cautare dupa diverse optiuni de cautare (cautare dupa formularul de indexare cu cuvinte cheie, cautare folosind Wildcard, cautare pentru secvente, cautare incepe cu sau se termina cu, cautare de la / pana la, cautare complexa , cautare full text combinata) DOCM.91 Sistemul de management de documente trebuie sa dispuna de un modul de tip enterprise search care sa permita cautarea atat in arhiva proprie cat si pe siturile interne ale institutiei sau in exterior si organizarea rezultatelor astfel incat sa permita regasirea dupa cuvinte cheie si ordonarea raspunsurilor in functie de relevanta rezultatelor; DOCM.92 Structura arborescenta se va integra nativ cu ierarhiile LDAP, avand elementele sincronizate la nivel de unitate organizationala si de obiect de tip grup; DOCM.93 Sistemul trebuie sa permita stabilirea posturilor si a subordonarii acestora, rutand automat cererile catre sefii directi, conform fluxului stabilit; DOCM.94 Sistemul trebuie sa permita pornirea de fluxuri ad-hoc de tip informare/distribuire sau de tip avizare/aprobare cu selectarea utilizatorilor sau grupurilor de utilizatori care vor fi implicati. De asemenea, trebuie sa permita salvarea acetor fluxuri ad-hoc pentru refolosirea ulterioara; DOCM.95 Sistemul trebuie sa functioneze pe fluxuri definite vizual prin masina de stari. Sistemul trebuie sa permita definirea vizuala a tranzitiilor intre stari precum si conditiile ce determina aceste evenimente; DOCM.96 Sistemul trebuie sa permita notificarea prin e-mail referitor la aparitia unei cereri si va conduce operatorul automat in pagina unde acesta poate aproba sau refuza aceasta cerere; DOCM.97 Sistemul trebuie sa ofere posibilitatea generarii de rapoarte in format tiparit la cereri, pentru a fi semnata, pe baza unui template predefinit. DOCM.98 In cadrul sistemului de management al documentelor trebuie sa va realiza arhiva centrala pentru subsistemul de monitorizare si inregistrare a istoricului datelor. 5.2.5.5 Server GIS Server GIS trebuie s ndeplineasc urmtoarele specificaii minime obligatorii: SGIS.1 Caracteristicile fundamentale ale bazei de date geospaiale: a) datele spaiale trebuie s poat fi stocate n dubl precizie, eliminnd astfel neconcordanele n ceea ce privete precizia datelor, unificnd prelucrarea geometriei i simplificnd geoprelucrarea volumelor mari de date geospaiale;
83 / 234

b) fiierul unei baze de date geospaiale trebuie s poat fi stocat sub forma unui folder de fiiere care poate fi stocat att pe platforme Windows ct i Linux sau Unix, fr limite pentru volumul de date geospaiale ce se doreste a fi salvat; c) continutul fiierului unei baze de date geospaiale trebuie s poat fi de asemenea comprimat. d) s permit accesul unui numr nelimitat a dou categorii de utilizatori: e) utilizatori cu drepturi de vizualizare a informaiei (inclusiv n format vector GIS) din baza de date pe baza unei aplicaii Web-GIS; f) utilizatori de tip manageri cu drepturi de vizualizare a rapoartelor operative i istorice. SGIS.2 Editare web a obiectelor spaiale. Serverul Web GIS s permit crearea de aplicaii Web GIS cu funcionalite de editare web a obiectelor spaiale, cu posibilitatea de selectare a straturilor ce pot fi editate (inclusive la nivel de versiune) i pentru fiecare strat selectat pentru editare s permit selectarea editrii numai a geometriei sau a atributelor sau a ambelor; SGIS.3 Pentru meninerea integritii spaiale a datelor, funciile de editare web s permit utilizarea i configurarea opiunilor de snapping; SGIS.4 Procedeul de replicare a bazelor de date geospaiale trebuie s permit crearea i gestionarea de replici ale acesteia (n ntregime sau parial); o parte sau toate seturile de date geospaiale ale unei versiuni ale aceleiai baze de date geospaiale trebuie s poat fi replicat; s se asigure restricionarea la datele ce trebuiesc replicate prin intermediul interogrilor spaiale i a celor bazate pe atribute; dou sau mai multe baze de date geospaiale s poat fi sincronizate cu generarea mutipl ale editrilor efectuate asupra fiecarei baze de date geospaiale; SGIS.5 S permit actualizarea bazei de date geospaiale master imediat ce s-au operat schimbri asupra unei versiuni a acesteia (aa numitul procedeu check-in/checkout); SGIS.6 S permit gestionarea detectrii modificrilor i conflictelor pentru versiuni anterioare ale bazelor de date geospaiale fr a fi necesar reconcilierea sau existena unei sesiuni de editare deschise; SGIS.7 Trebuie s permit rezolvarea conflictelor de versiuni att la nivelul versiunii parent a bazei de date ct i n cadrul sesiunii de editare; SGIS.8 S ofere un cadru de lucru scalabil pentru publicarea pe internet a hrilor interactive, datelor geospaiale, serviciilor web gis i accesul utilizatorilor la toate acestea; SGIS.9 Un cadru standard de server gis ce va permite dezvoltarea de aplicaii particularizate utiliznd : java, .net, flex, javascript i silverlight. Produsul software destinat dezvoltrii aplicaiilor web gis particularizate trebuie s ofere o diversitate de instrumente dezvoltator utile n utilizarea datelor geospaiale, a obiectelor spaiale dar i serviciilor web gis; SGIS.10 S permit dezvoltarea de aplicaii server cu funcionaliti gis, distribuite n mediile client/server i de servicii web, folosind standardele cheie cum ar fi: java,
84 / 234

.net, com i xml/simple object access protocol (soap) pentru transferul de date i mesagerie pe internet (http) i arhitectura rest (representational state transfer); SGIS.11 Suport pentru format kml (citire i publicare de servicii tip kml care s poat fi accesate de client web i desktop ce suport formatul kml) i integrarea totodat cu acesta i a simbologiei, etichetelor text, grafice, draparea direct peste modelul digital al terenului i posibilitatea de auto-refresh pe server i a optimizrii proceselor de analiz tridimensional; SGIS.12 Integrare cu aplicaiile software desktop gis, fr a fi nevoie de conversia datelor gis. De asemenea, sistemul informatic geografic trebuie s permit publicarea oricarei hri realizate cu aplicaiile software desktop gis fr a se produce modificri asupra acestora; SGIS.13 S dispun de un set de instrumente dedicate optimizrii publicrii rapide a documentelor hart ca servicii web hart, mentinnd totodat i standardele cartografice complexe ale layerelor create prin intermediul aplicaiilor gis desktop specificate anterior; SGIS.14 Utilizarea datelor vector i datelor raster cu diverse rezolutii. De asemenea, utilizarea simultan, n aplicaiile web, a celor dou categorii de date; SGIS.15 S ofere obiecte programatice out-of-the-box pentru dezvoltarea aplicaiilor web, care s permit: a) afiarea hrilor publicate prin intermediul serviciilor GIS, a rozei vnturilor etc., b) navigarea n hart, c) interogarea datelor geospaiale, d) afiarea i administrarea map tip-urilor, e) editarea versionat a datelor spaiale. SGIS.16 S asigure gestionarea datelor geospaiale, accesul multiutilizator de citire/scriere n bazele de date geospaiale, comprimarea bazelor de date cu versiuni multiple chiar n momentul n care utilizatorii sunt conectai la bazele de date; SGIS.17 Posibilitatea de unificare a geometriei obiectelor de versiuni separate n cazul editarii aceluiai obiect geospaial de ctre doi editori; SGIS.18 S permit posibilitatea editrii web a datelor; SGIS.19 Produsul web s permit transcalculul de coordonate on-the-fly din sistemul n care sunt stocate datele n cel n care sunt afiate; SGIS.20 Posibilitatea de a dezvolta aplicaii i servicii folosind aceeai tehnologie orientat-obiect; SGIS.21 Administrarea serviciilor web gis prin intermediul unei aplicaii web (utilizare intr-un browser) i posibilitatea publicrii de servicii web profesionale. Crearea rapid de servicii gis i dezvoltarea rapid a portalelor web gis cu ajutorul exemplelor de cod i a template-urilor puse la dispoziie de productorul software; SGIS.22 S asigure interoperabilitatea cu diverse aplicaii gis avansate enterprise i cu aplicaii web de catografiere profesionale;

85 / 234

SGIS.23 Posibilitatea crerii de script-uri java (pentru diverse diverse funcionalitti precum sunt funcionalitile de navigare n hart, interogare, geocodare, geoprelucrare) capabile s exploateze serviciile web geospaiale amintite anterior; SGIS.24 Capabiliti server cu funcii pentru crearea, interogarea, analiza i geoprocesarea datelor raster; SGIS.25 Instrumente pentru publicarea serviciilor web xml. Sistemul informatic geografic trebuie s permit publicarea bazelor de date spaiale ca servicii geospaiale, funcionalite care permite accesul direct la bazele de date distribuite. De asemenea, aceste servicii trebuie s permit replicarea i sincronizarea bazelor de date geospaiale. Aceste servicii trebuie s ofere posibilitatea integrarii n hri a datelor spaiale (provenite din baze de date geospaiale) publicate n lan, wan i internet. n plus, acest serviciu trebuie s asigure posibilitatea realizrii de conectri multiple (utilizatori cu roluri i drepturi diferite) la nivelul diverselor versiuni de date ale aceleiai baze de date geospaiale. De asemenea, aplicaiile client conectate la aceeai baz de date geospaiale trebuie s poat efectua operaii de extragere de date, creare de replici, importul, exportul i reconcilierea versiunilor existente la nivelul replicilor; SGIS.26 S dispun de aplicaii dedicate i de instrumentele specifice gestionrii securizrii serviciilor gis i aplicaiilor web. De asemenea, sistemul informatic n ansamblul lui, trebuie s asigure definirea utilizatorilor, a rolurilor i drepturilor de utilizare a serviciilor i aplicaiilor web gis dezvoltate pe tehnologie active server pages; SGIS.27 S ofere suport pentru diseminarea informaiilor geospaiale i distribuirea capabilitilor de cartografiere diferitelor tipuri de aplicaii client, aplicaii web de tip lightweight, aplicaii de tip browser i aplicaii desktop gis; SGIS.28 S ofere posibilitatea de particularizare, integrare i comunicare tinnd seama de standardele internaionale specifice informaiei geospaiale i asigurarea interoperabilitii web; SGIS.29 S ofere suport att pentru protocolul ipv4 i ipv6 ct i unicode; SGIS.30 S asigure posibile implementri viitoare de soluii particularizate privind modelarea i analiza datelor de tip reea; SGIS.31 S ofere suport pentru realizarea analizelor pentru toate formatele raster i vector suportate de aplicaiile software desktop gis; SGIS.32 S permit utilizarea de sisteme de proiecii diferite on-the-fly pe durata analizelor; SGIS.33 Produsul gis destinat dezvoltrii de portale web gis trebuie s ofere urmtoarele faciliti: SGIS.34 Trebuie s permit dezvoltarea de aplicaii ria (rich internet applications), fr a avea cunostine avansate de programare, utilizand api-uri pentru .net, javascript, java, microsoft silverlight i adobe flex n care s se poat utiliza animaii, nregistrri video, reprezentri 3d etc.; utilizarea resurselor online puse la dispoziie de productorul softului pentru afiarea n aplicaia web gis a imaginilor satelitare i aeriene cu rezolutie de 500m, 15m (acoperire continu) i 1m (acolo unde este disponibil), hrilor de transport i modelul terenului.
86 / 234

SGIS.35 S ofere un set de instrumente destinate analizei geostatistice avansate care: SGIS.36 S ofere o gam larg de instrumente destinate explorrii datelor spaiale, identificrii abaterilor, prediciei, i crerii suprafeelor; SGIS.37 S permit prelucrarea datelor ( histograme, statistici sumare) SGIS.38 S permit realizarea de hri clasificand datele prin metoda cantitativa SGIS.39 S permit analiza domeniilor de variaie ale datelor, identificarea excepiilor, s permit examinarea tendinelor de ansamblu, determinarea autocorelaiei spaiale i corelaiei dintre diferite seturi de date; SGIS.40 Prelucrarea datelor geospatial pentru analiza tendinelor; SGIS.41 S permit realizarea de hri dintr-o serie de poligoane din jurul unui punct; SGIS.42 S permit predicia, determinarea erorilor standard ale prediciei, analize ale limitelor de prag i s ofere o varietate de modele i instrumente pentru crearea hrilor de localizare cantitative; SGIS.43 S permit realizarea de semivariograme i covariaii ale setului de msuratori; SGIS.44 S ofere un set de instrumente destinate modelrii spaiale i analizei avansate care s permit: a) Identificarea unei locaii potrivite. b) Calcularea distantelor si directiilor intre doua puncte c) Realizare date folosind functii de prelucrare a imaginilor d) Analiza date raster / vector e) Interpolarea valorilor pentru o zon de studiu. f) Realizarea de analize statistice pe zone predeterminate. g) Functii Map Algebra pentru analiza geografice h) Metode de analiza hidrologic i) Analiza suprafetelor complexe j) Tehnici de analiza statistic in format harta care se actualizeaza automat k) Analiza densitii folosind obiectele spatiale l) Analiza distanei si directiei intre diferite puncte m) Interogarea i explorarea datelor SGIS.45 s permit realizarea analizelor complexe prin expresii algebrice simple - map algebra SGIS.46 Ofertantul trebuie sa dispuna de un expert GIS cu competente in tehnologiile GIS ofertate dovedite prin certificari si competente avansate in realizarea hartilor GIS, recunoscute prin diplome sau premii. Expertul va avea experienta profesionala de cel putin 5 ani, experienta dovedita in coordonarea de proiecte nationale sau internationale in domeniul GIS si experienta profesionala in domeniu de cel putin 5 ani. SGIS.47 Sistemul va asigura replicarea fisierelor de tip tile harta pe mai multe servere de fisiere. Avand in vedere numarul mare de fisiere tiles continute de o harta, dinamica actualizarii lor precum si dimensiunea acestora, trebuie sa existe un modul care sa efectueze replicarea fisierelor diferentiat (doar pe cele modificate) si fara sa afecteze banda de transfer sau capacitatea de procesare a serverului ce stocheaza
87 / 234

aceste fisiere. Este necesar sa se foloseasca tehnologie software care sa permita rularea in background, in timpul in care sistemul nu este folosit pentru activitati critice SGIS.48 Componenta de server a replicarii fisierelor de tip tile: a) administreaza directorul cu toate tile-urile si listele de tile-uri pentru fiecare sector b) periodic scaneaza listele si tile-urile de pe disc (pe baza unui checksum) inregistrand toate operatiile (adaugare/modificare/stergere) intr-un jurnal c) furnizeaza printr-un serviciu web jurnalul de operatiuni d) mentine un jurnal de activitate sub forma unui fisier text sau windows event log (descarcarea fisierelor va fi jurnalizata de serverul web) e) directorul cu tile-urile hartii este expus printr-un server web SGIS.49 Componenta agent client a replicarii fisierelor de tip tile:

a) memoreaza pozitia in jurnal a ultimei actualizari si cere serverului jurnalul de operatiuni ulterioare b) parcurge jurnalul primit si incearca sa descarce (folosind job-uri de background care nu afecteaza performanta procesorului) tile-urile de pe server si sa le stearga pe cele care au fost sterse pe server c) raporteaza serverului pozitia ultimei actualizari d) mentine un jurnal de activitate sub forma unui fisier text sau event log sistem de operare e) daca serviciul client este oprit in cursul operatiei de download job-ul va continua in background si va fi preluat in momentul repornirii clientului 5.2.5.6 Sistem GIS pentru staii de lucru Sistemul GIS pentru staii de lucru trebuie s permit editarea n mod avansat a resurselor GIS. Sistem GIS pentru staii de lucru trebuie s ndeplineasc urmtoarele specificaii minime obligatorii: WGIS.1 Posibilitatea utilizrii de ctre 3 utilizatori concureni WGIS.2 S fac parte din categoria produselor GIS profesionale, utilizate la nivel mondial WGIS.3 S vizualizeze, administreze, creeze i analizeze date specifice GIS referitoare la toate facilitile existente; WGIS.4 S asigure instrumente ce permit analiza, optimizarea i publicarea documentelor de hart realizate sub form de servicii web, scalabile ctre un server de aplicaii GIS centralizat;
88 / 234

WGIS.5 S dispun de instrumente profesionale de management a datelor geospaiale (creare clase de obiectele geospaiale, adugare de domenii spaiale, tergere/adugare cmpuri, subtipuri, administrare relaii ntre date spaiale i non-spaiale, topologii); WGIS.6 S asigure funcii complexe de management a datelor n mediul de geoprelucrare prin: a) Conversia diferitelor tipuri de date: raster, CAD, dbase, formate vector; b) Gestionarea tabelelor bazei de date geospaiale prin analiza acestora, setarea privilegiilor, etc.; c) Crearea de seturi de date geospaiale de tip multiutilizator i asigurarea performanei bazei de date geospaiale prin instrumente profesionale de compactare i comprimare a acesteia; d) Gestionarea geometriei obiectelor geospaiale funcie de anumite caracteristici, ce permit explodarea multipl, delimitarea liniilor prin vertecsi, extinderea liniilor, conversia obiectelor geospaiale de tip poligon n cele de tip linii, instrumente de generalizare a obiectelor geospaiale, cum sunt cele de simplificare i modelare; e) Import/export date din format CAD; WGIS.7 S permit amplasarea automat a etichetelor de tip text i editarea cartografic profesional de tip WYSIWG - What You See Is What You Get; WGIS.8 S asigure stocarea etichetelor i simbolizrii cartografice direct n baza de date geospaial inclusiv actualizarea automat n cazul modificrii poziiei spaiale i a atributelor obiectelor spaiale modificate; WGIS.9 S permit etichetarea n funcie de clase de etichete; WGIS.10 S permit diseminarea direct i automat a produselor hart cartografice profesionale i a planurilor de referin geospaiale sub diferite drivere i formate: imprimare plotter, postcript, PDF (incluzand posibilitatea vizualizrii atributelor), formate imagine (JPG, PNG, TIFF, etc.), publicarea direct la nivelul aplicaiei server GIS avansat centralizat i sub forma de servicii web GIS (WCS, WFS, etc.); WGIS.11 S asigure integritatea spaial prin intermediul: a) Topologiei bazei de date geospaiale, n special construirea i ntreinerea relaiilor spaiale ntre obiectele geospaiale folosind regulile topologice i a procesului de validare; b) Reelelor geometrice, asigurnd modelarea conectivitii specifice acestora. WGIS.12 S permit personalizarea interfeei utilizator prin adugarea sau eliminarea barelor de instrumente, butoane, meniuri i aplicaii cu funcionaliti noi, folosind limbaje standard de programare, precum: Visual Studio .NET, C++, Perl, vbscript, Visual Basic, JavaScript, VBA, Python; WGIS.13 S permit editarea cu ajutorul mouse-ului asemntoare celei oferite de programele CAD (introducere coordonate XY, perpendicular, paralel, n funcie de direcie, distan); WGIS.14 S permit crearea uoar de hri de calitate;

89 / 234

WGIS.15 S furnizeze capaciti de cartografiere complet, inclusiv legende dinamice, reprezentarea corect a diferitelor sisteme de coordonate, scalare corect, redarea corect a hrii n concordan cu proiecia selectat; WGIS.16 S permit redarea hrilor la scara real, de la diferite formate pn la A0. Desenele s poat fi redate prin imprimare/ plottare ca de altfel i prin formate digitale (ex.TIF). Mrimea simbolului (ex. Latimea liniei) s poat varia automat n funcie de scara utilizat; WGIS.17 S se poat conecta la seturi de date CAD asigurndu-se importul i exportul ctre CAD (dxf); WGIS.18 Trebuie s suporte minimum urmtoarele topologii: puncte, linii, poligoane; WGIS.19 S fie uor de folosit de utilizatorii non-tehnici; WGIS.20 Trebuie s poat fi rulate pe PC-uri standard, ce au minim instalat sistemul de operare WGIS.21 S permit lucrul cu tabele i cu baze de date spaiale; WGIS.22 S permit interogarea grafic (dup poziie) sau dup atribute; WGIS.23 S permit lucrul cu formate vectoriale n sisteme de coordonate specifice Romniei: Stereografic 1970, Gauss Kruger, UTM i WGS 84; WGIS.24 S permit stocarea datelor n oricare din sistemele de coordonate locale (definite custom) i n cel naional, precum i n toate sistemele de coordonate internaionale recunoscute i procesarea lor fr a fi necesar importul datelor dintr-un sistem n altul; WGIS.25 S permit transcalculul de coordonate on-the-fly din sistemul n care sunt stocate datele n cel n care sunt afiate; WGIS.26 S permit gestiunea mixt att a datelor raster cu cele vector ct i acelor alfanumerice. Datele vector i alfanumerice trebuie gestionate integrat ntr-o baz de date relaional profesional; WGIS.27 S fie nelimitat cu privire la obiectele geografice (ex.ca numar de puncte, linii, noduri i poligoane), nsuirile bazei de date i nregistrrile ataate acesteia; WGIS.28 S dispun de faciliti pentru etichetarea automat a entitilor grafice din citirea bazei de date; WGIS.29 S permit calcularea distanelor i direciilor dintre dou puncte date prin intermediul coordonatelor geografice (n diferite sisteme); WGIS.30 S permit georeferenierea hrilor scanate: tif, jpeg, bmp; WGIS.31 S permit interogri/ selecii dup atribute sau poziii spaiale; WGIS.32 S permit ca tabelele de date externe s fie integrate n totalitate n baza de date intern; WGIS.33 S permit ca obiectele vector, raster i CAD s fie relaionate din punct de vedere geografic independent unul de altul dar s poat fi afiate mpreun; WGIS.34 S asigure posibilitatea editrii multiutilizator -mediul de gestionare a bazelor de date geospaiale trebuie s permit accesul i editarea simultan a obiectelor spaiale de ctre utilizatori multipli i s asigure reconcilierea oricrui conflict; WGIS.35 S permit ca utilizatorii s poat lucra cu mai multe tipuri de obiecte de date intuitive. Bazele de date geospaiale trebuie s permit construirea de obiecte de date
90 / 234

ce corespund unui model de date specific utilizatorului. n loc de obiectele spaiale generice puncte, linii, poligoane, utilizatorii trebuie s aib posibilitatea de a lucra cu obiecte de interes, cum ar fi: conducte, vane, strzi, etc.; WGIS.36 S asigure un depozit central uniform al bazelor de date geospaiale gestionat printr-un RDBMS; WGIS.37 S dispun o bar de instrumente pentru a permite conectarea la echipamente GPS (COM, rata transfer); WGIS.38 S permit vectorizarea n baza de date utilizand cu opiuni de snapping la vector i raster; WGIS.39 S permit extragerea semi-automat a informaiilor dntr-o hart raster scanat i georefereniat; WGIS.40 S permit publicarea de date GIS arhivate pe server-ele productorului software i distribuirea acestora ctre utilizatori (user i parola) n scopul distribuirii volumelor mari de date spaiale; WGIS.41 Mod stocare date desktop n formate ce suport mai mult de 10GB; WGIS.42 s permit crearea de modele utilizand interfaa grafic i limbaje de programare script precum: Python, VBscript i Jscript; WGIS.43 S permit suprapunerea de date vector, analize spaiale complexe: de tip proximitate, vecintate, cuprindere, i analize spaiale statistice; WGIS.44 Analiza spaial bi sau tridimensional a datelor vector i raster; WGIS.45 Crearea i analiza suprafeelor destinate modelrii, vizualizrii i analizelor complexe; WGIS.46 Prelucrarea datelor geospaiale, analiza (histograme, analiza tendinelor, hri tematice cantitative, etc.) i interpolarea geostatistic a datelor spaiale ct i posprelucrarea acestora; WGIS.47 S permit diagnosticarea calitii modelrii prin validare simpl i ncruciat (compararea modelelor) i exportul rezultatelor de predicie n obiecte de tip poligon, linii de contur, grid-uri, etc; WGIS.48 S ofere instrumente pentru modelarea dup diferite scenarii complexe cum ar fi reele multimodale de transport a diferitelor forme de transport prin utilizarea unor puncte de coincidene; WGIS.49 S ofere suport pentru realizarea analizelor pentru toate formatele raster i vector suportate de aplicaiile software desktop GIS; WGIS.50 S permit utilizarea de sisteme de proiecii diferite on-the-fly pe durata analizelor; WGIS.51 S dispun de un mediu de modelare grafic pentru a selecta cea mai bun locaie a unei amplasri; WGIS.52 S permit crearea bufferelor raster pe baza unei distane sau pe seama vecintilor obiectelor spaiale; WGIS.53 S dispun de metode de interpolare a suprafeelor n cazul fenomenelor continue spaiale cu diferite metode de analiz statistic spaial (interpolare inversat, metoda Kriging, interpolare de tip curb, polinomial, sau utiliznd tehnica de vecintate, etc.);
91 / 234

WGIS.54 S permit generarea hrilor de densitate folosind obiectele spaiale de tip punct; WGIS.55 S permit crearea de suprafee continue pornind de la puncte sau linii de contur; WGIS.56 S permit realizarea simultan de interogri booleane i calcule algebrice pe intrri multiple; WGIS.57 S permit realizarea analizelor zonale sau de vecintate; WGIS.58 S asigure realizarea diferitelor tipuri de analize statistice cu funcii diferite incluznd statistici de vecintate, pe celul, de suprapunere zonal i statistici multivariate; WGIS.59 S permit realizarea generalizrii i prelucrarea datelor pentru validare WGIS.60 S asigure instrumentele necesare analizelor de densitate: Kernel, Line i Point Density; WGIS.61 S permit realizarea clasificrilor, vizualizrilor i generalizrilor datelor grid; 5.2.5.7 Modul de monitorizare a sistemului Ofertantul va pune la dispozitie o aplicatie software comercial care sa permita monitorizarea echipamentelor, aplicatiilor si a fluxului informational din cadrul acestora pe mai multe niveluri, pornind de la nivelul software pana la componentele hardware care sustin sistemul. Modulul trebuie sa puna la dispozitie urmatoarele functionalitati: MONIT.1 Sa poata administra evenimentele sistemelor de operare, printr-un jurnal de evenimente la nivel de ntreprindere care colecteaza i raporteaza problemele i informatiile generate referitoare la sistemele i aplicatiile din reteaua companiei. MONIT.2 Sa permita monitorizarea switch-urilor, routerelor, imprimantelor si altor dispozitive prin SNMP. MONIT.3 Sa efectueze raportarea i analiza tendintelor necesare pentru urmarirea problemelor n timp i generarea rapoartelor detaliate despre starea de functionare generala a mediului administrat. MONIT.4 Sa permita monitorizarea aplicatiilor distribuite pe mai multe servere; MONIT.5 Sistemul trebuie sa detina un editor in mod grafic de componentele ale unui serviciu; MONIT.6 Sistemul trebuie sa permita monitorizarea si raportarea evenimentelor, urmarirea nivelului de sanatate al sistemului MONIT.7 Sistemul trebuie sa permita identificarea fiecarui echipament din retea printr-o reprezentare grafica; MONIT.8 Aceste rapoarte sa poata fi accesate local sau sa poata fi publicate n site-urile Web pentru accesul facil la informatiile de administrare ale sistemelor.
92 / 234

MONIT.9 Modulul trebuie sa permita definirea de harti de monitorizare intr-un editor grafic, cu posibilitati de a crea prin operatii de tip wizard si drag-n-drop: a) Harta echipamentelor in rack b) Harta aplicatiilor pe echipamente c) Harta echipamentelor/aplicatiilor in camerele unde sunt instalate d) Harta camerelor in cadrul cladirii(lor) MONIT.10 Utilizatorul trebuie sa poata naviga intre harti astfel incat sa comute de la un nivel de detaliere la altul, vizualizand oricand, in timp real, starea aplicatiilor si a echipamentelor monitorizate MONIT.11 In cadrul unui proces informational utilizatorul trebuie sa poata sa ajunga repede, din elementele de proces monitorizate pana la pozitia in rack a echipamentului care a produs defectiunea. MONIT.12 Modulul trebuie sa permita crearea de harti de proces, geografice, topologice sau de tip panou de bord pe care sa se pozitioneze elementele monitorizate MONIT.13 Hartile elementelor monitorizate sa poata fi afisate in baza rolurilor utilizatorilor printr-un browser web. MONIT.14 Sa prezinte portleti specifici pentru cel putin un portal (ex: Sharepoint, Websphere, WebLogic)
MONIT.15 Sa permita crearea de rapoarte de disponibilitate a aplicatiilor pe baza interdependentelor intre harti

5.2.5.8 Suita de aplicatii de productivitate i colaborare SPRD.1 Suita pentru productivitate si colaborare trebuie instalata pe toate statiile client livrate in proiect si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: a) s fie un sistem integrat pentru mbuntirea productivitii b) s fie o suit de programe destinate s lucreze mpreun pentru rezolvarea diverselor probleme c) s ofere acces la informaii pentru realizarea de aciuni eficiente i decizii inteligente d) s asigure lucrul rapid i eficient e) s aib suport pentru extinderea functionalitii prin dezvoltarea de module integrabile f) s poat sa partajeze informaii i coninut ntre aplicaiile din suit g) s aib o instalare facil i automatizat a pachetului de programe h) interfa localizat n limba romn (meniuri, submeniuri, ajutor n limba romn) i) suport tehnic local
93 / 234

j) corector ortografic i gramatical n limba romn k) sa aiba suport pentru Portable Document Format file (PDF)

SPRD.2 caracteristici:

Aplicaie de editare, formatare i partajare documente cu urmtoarele

a) suport pentru editarea documentelor folosind caractere romneti corecte i b) c) d)

e)

f) g) h) i) j) k) l)

tastatura romneasc standardizat crearea, urmrirea, modificarea, gestionarea comentariilor i modificarilor pentru documente precum si previzualizarea modificrilor n timp real suport pentru standard deschise de documente precum i de scheme particularizate de documente faciliti avansate de formatare (dimensiune font, paragraf, borduri, marcatori i numerotare, coloane, tabelatori, inserare numerotare pagini n variante complexe (subcapitole, numr pagin din numr total de pagini etc.) i vizualizare (antet i subsol, format pagin tiprit, marcaje de urmrire etc.). suport pentru inserarea de tabele i posibilitatea de desenare de grafice ntr-un format avansat (inserarea de forme automate sgei, scheme logice, stele i forme ondulate, conectori i linii drepte sau ondulate, inserarea de casete de text sau icoane de tip WordArt-uri, posibiliti de colorare sau de umplere cu culoare a spaiilor goale) panou de cercetare i referine suport pentru controlul i versionarea documentelor panou de citire, destinat persoanelor cu dizabiliti vizuale inspector de documente, pentru scoaterea informaiilor ascunse sau confideniale; controlul aplicatiilor de tip macro gestiunea certificatelor de securitate unelte pentru recuperarea documentelor suport pentru compararea a doua documente asemanatoare, cu afisarea diferentelor si asemanarilor dintre documente Aplicaie pentru calcul tabelar: suport pentru editarea tabelelor folosind caractere romneti corecte i tastatura romneasc standardizat suport pentru standard deschise de documente librrie de conexiune de date, integrare cu sisteme de baze de date i aplicaii construite pe standarde deschise suport pentru tabele cu numr mare de rnduri (minim 500.000) suport pentru formatare condiional suport pentru conectare la sisteme de tip Business Inteligence motor de generare grafice (de ex. pie-chart, bars, points, samd) inspector de documente, pentru scoaterea informaiilor ascunse sau confideniale; controlul aplicatiilor de tip macro suport pentru ecuaii matematice
94 / 234

SPRD.3
a) b) c) d) e) f) g) h) i)

j) suport pentru semnturi digitale si gestiunea certificatelor de securitate k) unelte pentru recuperarea documentelor

SPRD.4
a) b) c) d) e) f) g)

h) i) j) k)

Aplicaie pentru colaborare i mesagerie : suport pentru editarea mesajelor folosind caractere romneti corecte i tastatura romneasc standardizat suport pentru gestiunea mesajelor de pot electronic, a calendarelor, a persoanelor de contact eliminarea mesajelor e-mail nesolicitate de tip SPAM i blocarea atasamentelor periculoase posibilitatea de cutare n corpul mesajelor, n cadrul persoanelor de contact i n calendar panouri de asisten pentru utilizare si ajutor integrare cu sisteme de tip instant messaging inspector de documente, pentru scoaterea informaiilor ascunse sau confideniale; controlul aplicaiilor de tip macro pentru creterea nivelului de securitate suport pentru semnturi digitale i pentru criptarea documentelor i a mesajelor sa asigure administrarea mesajelor electronice primite i trimise ntr-un mod intuitiv sa permita evidena persoanelor de contact (inclusiv nume, prenume, funcie, telefon fix, mobil, fax, adrese acas, firm, adrese email, adres web, etc). Programul trebuie, de asemenea, s includ calendar, list de activiti zilnice sau programate la diferite date, posibilitatea de import / export de certificate. Aplicaie pentru prezentri grafice: suport pentru editarea prezentrilor folosind caractere romneti corecte i tastatura romneasc standardizat suport pentru multimedia, integrare i rulare fisiere audio si video panouri de asisten pentru utilizare i ajutor panou de cercetare i referine suport pentru controlul si versionarea documentelor inspector de documente, pentru scoaterea informaiilor ascunse sau confideniale suport pentru documente semnate electronic i criptare gestiunea certificatelor de securitate suport pentru vizualizarea elementelor suplimentare doar pentru prezentator precum timp scurs, notie, pagini urmtoare n paralel cu rularea prezentrii pentru audien unelte pentru recuperarea documentelor

SPRD.5
a) b) c) d) e) f) g) h) i)

j)

5.2.5.9 Solutie antivirus


95 / 234

5.2.5.9.1 Caracteristici generale minimale si eliminatorii: AVIR.1 detectia si dezinfectia atat a virusilor internationali cat si a celor regionali (Europa de Est) AVIR.2 producatorul trebuie fie certificat ISO 9001 pentru productie de software AVIR.3 se solicita autorizare de distributie/revanzare din partea producatorului pentru revanzator; AVIR.4 Ofertantul solutiei de securitate trebuie sa aibe un minim de 5 inginerii de suport tehnic certificati de catre producatorul solutiei antivirus. Se solicita copie dupa diplomele de certificare. AVIR.5 Ofertantul trebuie sa fie certificat de catre dezvoltatorul solutiei de securitate. Se solicita diploma si prezenta pe site-ul producatorului la rubrica parteneri. AVIR.6 Certificari internationale obtinute cel tarziu in intervalul 2005 - 2010 (ICSA Labs, Checkmark, Virus Bulletin, CheckVir etc); Se vor prezenta cel putin 4 certificate emise de organizatii europene pentru produsele anti-virus livrate de catre ofertant. AVIR.7 Posibilitatea de update centralizat a solutiei antivirus atat pentru statii cat si pentru servere in mod automat/programat la un interval de maxim 1 ora; AVIR.8 Existenta unui singur motor de scanare a antivirusului de statie, pentru a nu se incarca suplimentar memoria sistemelor de calcul AVIR.9 Din considerentele unei solutii complete cu management centralizat, intreaga solutie va apartine aceluiasi producator AVIR.10 Asigurarea si garantarea actualizarii semnaturilor de virus si upgrade la noi versiuni pe intrega perioada care se va contracta, cu posibilitati de prelungire. AVIR.11 Sa existe posibilitatea ca in cazul trecerii la alt sistem de operare si/sau server de mail sa fie livrat un kit de instalare si certificat de licenta pentru produsul nou fara costuri suplimentare. 5.2.5.9.2 Privind serviciile si echipa de suport tehnic: AVIR.12 Avertizari prin e-mail asupra aparitiei noilor virusi a) Mesaje de alerta in cazul aparitiei unor noi virusi distructivi sau cu potential mare de rapandire rapida b) Posibilitatea de a trimite aceste avertizari si la partenerii Beneficiarului pe baza unor adrese de e-mail furnizate de acesta AVIR.13 Posibilitatea furnizorului/producatorului de a raspunde unor solicitari cu privire la incidente provocate de catre atacurile virusilor in termen de 24 ore prin interventie in locatiile beneficiarului fizic/sau de la distanta folosind o aplicatie cu urmatoarele particularitati (pe sistemele Windows): a) Interventie real-time securizata, bazata pe un ticket cu durata limitata de valabilitate; b) Contact continuu intre inginerul suport tehnic si client prin intermediul unei aplicatii de chat inclusa in sesiunea remote; c) Vizibilitate totala asupra actiunilor intreprinse prin aplicatia remote; d) Posibilitatea clientului de a prelua controlul in orice moment;
96 / 234

e) Conectare via plug-in web care nu necesita configurari suplimentare in firewall-ul sau serverele clientilor f) Nu necesita dezvaluirea parolelor de administrator de pe serverele clientilor. AVIR.14 Antidot pentru orice virus nou semnalat de catre beneficiar AVIR.15 Suport tehnic, telefonic, e-mail si chat non-stop, 24/24 in limba romana oferit de producator. In oferta tehnica si comerciala furnizorul va prezenta numerele de telefon si adresele de email la care beneficiarul poate accesa serviciile de suport tehnic. AVIR.16 Cel putin 3 dintre specialistii de suport tehnic ai producatorului solutiei antivirus sa aiba certificari pe cel putin una din tehnologiile ofertate precum Microsoft Certified Professional sau echivalent. Se vor prezenta copii ale certificarilor. AVIR.17 Asistenta tehnica telefonica si remote la configurarea produselor AVIR.18 Constatarea de deficiene sau neconcordane ntre caracteristicile tehnice i funcionale ale produsului livrat i instalat i cerinele tehnice din caietul de sarcini atrage dup sine nlocuirea produsului software antivirus sau actualizarea acestuia, n termen de 48 ore de la constatarea deficienelor. AVIR.19 Nu se admit neconcordane ntre performanele, caracteristicile produselor software antivirus livrate/instalate i caracteristicile din specificaia tehnic a Caietului de sarcini. 5.2.5.9.3 Cerinte minime pentru produsele antivirus: 5.2.5.9.3.1 Antivirus pentru statii de lucru (mobile sau fixe) cu management centralizat AVIR.20 Metode de detectie a virusilor, a programelor spion, a rootkit-urilor, a mesajelor de tip spam, a tentativelor de fraudare de tip phising si a altor programe cu potential malitios AVIR.21 Intefata grafica in limba romana AVIR.22 Solutia de securitate pentru statii va fi livrata impreuna cu manualul de utilizare in limba romana 5.2.5.9.3.2 Caracteristici si functionalitati principale ale modulului antivirus si antispyware : AVIR.23 Scanarea automata on acces (in timp real) a fisierelor care se copiaza de pe suport extern si din LAN sau WAN AVIR.24 Posibilitatea de a scana statiile client inainte de instalare. In acest fel se detecteaza si elimina amenintarile de securitate existente AVIR.25 Clientii antivirus pentru workstation sa permita scanarea transferurilor de fisiere la comunicatii P2P (instant messaging) AVIR.26 Scanarea euristica comportamentala prin simularea unui calculator virtual in interiorul caruia sunt rulate aplicatii cu potential periculos protejand sistemul de virusii necunoscuti prin detectarea codurilor periculoase a caror semnatura nu a fost lansata inca AVIR.27 Scanarea la cerere si la acces a oricarui suport de stocare a informatiei (FDD , HDD, CD-ROM)
97 / 234

AVIR.28 Scanarea in urmatoarele arhive si efectuarea dezinfectarii intr-o serie de formate uzuale (arj, ace, cab, dbx, docfile, gzip, lha, mbx, mime, pdf, pst, rar, rpm, rtf, sfx, tar, zip, thebat) AVIR.29 Scanarea automata a e-mailurilor la nivelul statiei de lucru indiferent de clientul de e-mail folosit la nivelul POP3 AVIR.30 Posibilitatea selectarii tipului principal si secundar de actiune la detectarea unui mesaj infectat AVIR.31 Posibilitatea trimiterii de mesaje de alerte automate catre adresa de e-mail a destinatarului in caz de detectie a unui mesaj infectat. AVIR.32 Mesaje pe ecran sub forma de fereastra pop-up in momentul detectarii unui email infectat AVIR.33 Configurarea cailor ce urmeaza a fi scanate, inclusiv la nivel de fisiere; AVIR.34 Clientii antivirus pentru workstation sa permita excluderea de la scanarea onaccess (in timp real) a fisierelor de anumite dimensiuni, cu posibilitatea definirii dimensiunilor respective AVIR.35 Clientii antivirus pentru workstation sa permita definirea unor liste de excludere de la scanarea on-access si on demand (in timp real si la cerere) a anumitor directoare, discuri, fisiere sau extensii. AVIR.36 Clientii antivirus pentru workstation trebuie sa contina optiunea de pauza si reluare a scanarilor AVIR.37 Clientii antivirus pentru workstation sa permita monitorizarea activa a registrilor afisand mesaje de atentionare a utilizatorului in momentul in care o aplicatie incearca sa modifice cheile registrilor AVIR.38 Cu ajutorul unei baze de date complete cu semnaturi de spyware si a euristicii de detectie a acestui tip de programe, produsul va trebui sa ofere protectie antispyware si sa permita prevenirea furtului de date confidentiale. AVIR.39 Clientul antivirus pentru worstation trebuie sa functioneze atat in cadrul retelei interactionand cu consola de management cat si in mod standalone cu posibilitatea de actualizare atat din LAN cat si de pe serverul producatorului solutiei fara ca utilizatorul sa intervina asupra setarilor AVIR.40 Pentru a nu incarca resursele sistemului produsul antivirus trebuie sa contina un singur motor de scanare si sa poata rula scanarile programate cu prioritate redusa AVIR.41 Mod de vizualizare grafica a procesului de scanare la acces precum si a activitatii in Internet, afisata permanent la nivelul statiei de lucru 5.2.5.9.3.3 Firewall: AVIR.42 Firewall protectie a datelor si filtrarea traficului la intrare si la iesire, controland fisierele de tip cookie, blocand scripturile malitioase si programele de tipul XXX-dialer. AVIR.43 Predefinirea setului de reguli ce urmeaza a fi aplicate in mod automat AVIR.44 Controlul fisierelor de tip script si cookie
98 / 234

AVIR.45 Posibilitatea de a stabili tipul de lucru invizibil la nivelul retelei locale sau Internet 5.2.5.9.3.4 Antispam: AVIR.46 Tehnologiile antispam sa permita adaptarea la noile tehnici de lansare a spamului, analizand si memorand preferintele utilizatorului, reducand astfel la minim numarul mesajelor legitime etichetate ca spam. AVIR.47 Filtrul antispam sa poata fi antrenat de catre utilizator, prin simpla clasificare a catorva e-mail-uri ca spam sau legitime AVIR.48 Filtrare a mesajelor Spam de tip imagine AVIR.49 Posibilitatea blocarii mesajelor e-mail in functie de limba utilizata la scrierea acestora AVIR.50 Folosirea filtrului antispam antrenat pe baza unei serii de mesaje spam astfel incat acesta sa poata recunoaste noile mesaje de acest tip prin identificarea asemanarilor cu cele pe care le-a examinat deja. 5.2.5.9.3.5 Carantina: AVIR.51 Produsul antivirus sa permita trimiterea manuala si automata a fisierului din carantina catre laboratorul antivirus. AVIR.52 Produsul antivirus sa permita stergerea automata a fisierelor duplicate sau a celor carantinate mai vechi de o anumita perioada, pentru a nu incarca inutil spatiul de stocare AVIR.53 Posibilitatea de a muta un fisier din carantina in locatia lui originala 5.2.5.9.3.6 Administrare si instalare remote: AVIR.54 Posibilitatea de a avea o consola centrala care la randul ei sa poataa avea subordonate mai multe console care pot indeplini aceleasi functii AVIR.55 Posibilitatea creari unui singur kit de instalare , utilizabil atat pentru sistemele de operare 32-bit cat si pe 64-bit AVIR.56 Posibilitatea de instalare a clientilor antivirus doar cu anumite module ( ex: fara antiphising ) AVIR.57 Clientii antivirus instalati pe statiile de lucru vor permite adaugarea modulelor de securitate care au fost omise la instalarea initiala. AVIR.58 Atat la nivel de server de management cat si la nivel de statie sa fie permis importul si exportul setarilor AVIR.59 Posibilitatea de dezinstalare automata a solutiei de securitate antivirus existente in prezent utilizand scripturi WMI AVIR.60 Detectare automata a statiilor nou intrate in retea cu posibilitatea de instalare automata a protectiei antivirus pe acestea AVIR.61 Detectia statiilor de lucru fara protectie dupa numele acestora si dupa plaja de adrese IP AVIR.62 Automatizarea, pe baza de politici de securitate, a activitatilor administrative de rutina
99 / 234

AVIR.63 Clientii antivirus pentru workstation sa permita scanarea programata, respectiv verificarea, periodica sau numai la anumite momente, a sistemului fara interventia utilizatorului AVIR.64 Protejarea prin parola a accesului la consola de management a solutiei antivirus AVIR.65 Protejarea prin parola a clientilor antivirus astfel incat dezinstalarea acestora sa fie posibila doar daca se introduce parola de administrator a sistemului. AVIR.66 Asigura respectarea politicilor de securitate ale companiei de catre utilizatorii statiilor de lucru mobile, chiar si atunci cand acestea nu sunt conectate la retea AVIR.67 Produsul trebuie sa permita administratorului de retea sa instaleze/dezinstaleze programe (instalate cu MSI installer) de pe statiile client prin utilizarea de script-uri WMI la cerere si programat. AVIR.68 Posibilitatea de a stabili restrictii, la nivel de utilizator, legate de accesul la site-uri web nesigure sau cu continut inadecvat, precum si la anumite aplicatii precum si limitarea accesului la Internet in anumite intervale de timp. AVIR.69 Posibilitatea de a colecta de informatii legate de componentele si sistemele informatice ale statiilor de lucru prin utilizarea de script-uri de administrare WMI. AVIR.70 Permite stabilirea a doua tipuri de clienti - clientii autorizati, cu acces nelimitat la interfata si clientii restrictionati, cu acces limitat la interfata AVIR.71 Posibilitatea de notificare a administratorului in cazul in care clientii de workstation au fost inactivi un numar de zile predefinit AVIR.72 Posibilitatea de a instala/dezinstala programe nedorite de pe statiile de lucru in mod programat 5.2.5.9.3.7 Rapoarte si grafice: AVIR.73 Clientii antivirus pentru workstation sa permita generarea de rapoarte complete privind rezultatele scanarii si infectiilor detectate dar si a tuturor obiectelor scanate AVIR.74 Posibilitatea de a crea rapoarte pe baza unor sabloane de rapoarte definite in consola de management. AVIR.75 Posibilitatea de a crea rapoarte pe useri si grupuri de useri. AVIR.76 Posibilitatea de a exporta rapoarte 5.2.5.9.3.8 Backup AVIR.77 Posibilitatea realizarii unor copii de rezerva a datelor importante la nivel local, pe statiile de lucru sau direct pe medii de stocare externe: CD, DVD 5.2.5.9.3.9 Actualizare: AVIR.78 Actualizarea antivirus sa poata fi facuta automat la un interval de maxim 1 ora, on demand AVIR.79 Posibilitatea efectuarii update-ului la nivel de client de workstation in mod silentios (fara avertizare) AVIR.80 Posibilitatea de a astepta restartarea calculatorului dupa efectuarea actualizarii fara a notifica utilizatorul
100 / 234

AVIR.81 Posibilitatea stabilirii intervalului de descarcare a actualizarilor AVIR.82 Posibilitatea de a configura servere de actualizare cascadate 5.2.5.9.3.10 Antivirus pentru servere de fisiere pe platforma Windows : AVIR.83 Protectie antivirus, antispyware si antirootkit AVIR.84 Actualizarea antivirus sa poata fi facuta automat la un interval de maxim 1 ora, on demand AVIR.85 Scanarea euristica comportamentala prin simularea unui calculator virtual in interiorul caruia sunt rulate aplicatii cu potential periculos protejand sistemul de virusii necunoscuti prin detectarea codurilor periculoase a caror semnatura nu a fost lansata inca AVIR.86 Marcarea read only a fisierelor scanate in cadrul aceleiasi sesiuni si rescanarea acestora numai in cazul unei noi sesiuni, update sau infectie in cadrul sistemului. AVIR.87 Scanare in timp real a fisierelor ce trec prin server, atat la deschiderea acestora cat si la inchidere; posibilitatea scanarii la cerere si a serverului pe care este instalat AVIR.88 Cu ajutorul unei baze de date complete cu semnaturi de spyware si a euristicii de detectie a acestui tip de programe, produsul va trebui sa ofere protectie antispyware si sa permita prevenirea furtului de date confidentiale. AVIR.89 Administrare sa poata fi facuta centralizat din cadrul consolei de management globale sau independent AVIR.90 Posibilitatea scanarii la alegere doar a fisierelor avand extensiile specificate de administrator precum si optiunea de scanare numai a fisierelor de o dimensiune mai mica decat o limita stabilita de administrator AVIR.91 Posibilitatea de definire a proceselor care sa fie excluse de la scanare. AVIR.92 Posibilitati de actiuni multiple la detectia unui virus (disinfect, delete, mutare in carantina) AVIR.93 Posibilitatea de a seta locatia de carantina unde vor fi stocate mailurile virusate in functie de optiunea administratorului AVIR.94 Produsul va trebui sa ofere rapoarte si statistici detaliate referitoare la scanarea antivirus AVIR.95 Update configurabil de pe internet cu setari specifice unui proxy (user si password) sau din cadrul retelei de pe un server de update propriuSe vor trimite notificari la detectarea unui mail virusat in functie de optiunile alese la administrator AVIR.96 Posibilitatea de notificare prin mail a existentei unei versiuni noi a produsului instalat. AVIR.97 Posibilitatea de export a setarilor produsului pentru a putea fi importante la o instalare ulterioara sau pe un alt server de fisiere. AVIR.98 Sa se poata integra in consola de administrare Windows MMC. AVIR.99 Produsul se va integra in cadrul consolei de management unitar al solutiei antivirus 5.2.5.9.3.11 Antivirus pentru servere de fisiere Linux/Unix (Samba File Server) AVIR.100 Compatibilitate cu sisteme de operare Linux/Unix
101 / 234

AVIR.101 Scanarea euristica comportamentala prin simularea unui calculator virtual in interiorul caruia sunt rulate aplicatii cu potential periculos protejand sistemul de virusii necunoscuti prin detectarea codurilor periculoase a caror semnatura nu a fost lansata inca AVIR.102 Posibilitatea produsului de a monitoriza disponibilitatea propriilor module in vederea verificarii functionalitatii acestuia AVIR.103 Cel putin 2 certificari pentru doua distributii diferite de Linux/Unix AVIR.104 Respectarea completa a standardului FHS (Filesystem Hierarchy Standard) fara ingerinte in sistem AVIR.105 Compatibil cu sistemele de monitorizare SNMP 5.2.5.9.3.12 Antivirus, antispyware pentru servere e-mail AVIR.106 Actualizarea antivirus sa poata fi facuta automat la un interval de maxim 1 ora, on demand precum si fortat de catre producatorul antivirusului in momentul aparitiei unei amenintari virale astfel incat sa nu existe brese de timp intre aparitia semnaturilor de virusi aparute pe site-ul producatorului si momentul actualizarii serverului de mail. AVIR.107 Scanarea euristica comportamentala prin simularea unui calculator virtual in interiorul caruia sunt rulate aplicatii cu potential periculos protejand sistemul de virusii necunoscuti prin detectarea codurilor periculoase a caror semnatura nu a fost lansata inca AVIR.108 Produsul trebuie sa ofere protectie antivirus, antispam, content filtering, attachment filtering si sa asigure scanarea bazelor de date AVIR.109 Asigura scanarea atasamentelor si a continutului mesajelor in timp real, fara a afecta vizibil performanta serverului de mail. AVIR.110 Produsul va trebui sa ofere optiuni multiple la identificarea unui atasament virusat (disinfect, delete, mutare in carantina) AVIR.111 Cu ajutorul unei baze de date complete cu semnaturi de spyware si a euristicii de detectie a acestui tip de programe, produsul va trebui sa ofere protectie antispyware si sa permita prevenirea furtului de date confidentiale. AVIR.112 Produsul va trebui sa ofere protectie antispam, configurabila cu o baza de semnaturi actualizabila prin internet; vor exista optiuni de de configurare: stergere, redirect, reject precum si marcare a mailurilor de tip spam. AVIR.113 Pentru scanarea antispam va trebui sa existe posibilitatea de a seta nivelul de agresivitate al filtrului, black-list si white-list configurabile la nivelul administratorului, filtru URL si scoring dupa tipurile de caractere folosite (chirilice, asiatice) AVIR.114 Produsul va trebui sa ofere filtru RBL care sa identifice spam-ul prin sincronizarea cu anumite baze de date online care contin liste de servere de mail cunoscute ca fiind la originea acestui tip de mesaje. AVIR.115 Produsul va trebui sa ofere filtru Bayesian antrenabil, capabil sa identifice mesajele spam prin intermediul examinarii unor exemple concrete de e-mailuri din Inbox, exemple pe baza carora filtrul invata sa diferentieze spam-ul de e-mail-urile legitime.
102 / 234

AVIR.116 Produsul va trebui sa ofere anti-phishing, care sa detecteze tentativele de copiere a infatisarii si continutului mesajelor autentice in vederea pacalirii destinatarului acestora pentru obtinerea ilegala de date confidentiale. AVIR.117 Se vor trimite notificari la detectarea unui mail virusat in functie de optiunile alese la administrator, sender sau receiver AVIR.118 Posibilitatea de a seta locatia de carantina unde vor fi stocate mailurile virusate in functie de optiunea administratorului AVIR.119 Produsul va trebui sa ofere rapoarte si statistici detaliate atat referitoare la scanarea antivirus cat si la scanarea antispam AVIR.120 Produsul va trebui sa poata defini politici de filtrare antivirus, antispam, a continutului sau a atasamentului pentru diferiti utilizatori sau grupuri AVIR.121 Update configurabil de pe internet cu setari specifice unui proxy (user si password) sau din cadrul retelei de pe un server de update propriu AVIR.122 Posibilitatea de notificare prin mail a existentei unei versiuni noi a produsului instalat.Produsul se va integra in cadrul consolei de management unitar al solutiei antivirus 5.2.5.10 Sisteme de operare SISO.1 Pentru servere se cere sistemul de operare Unix, Linux sau Windows in functie de componentele software SISO.2 Sistemele de operare server vor avea urmatoarele caracteristici: a) s aib la baza tehnologii verificate de-a lungul timpului b) sa ruleze pe echipamentele hardware livrate c) s asigure un suport complet pentru sistemul aplicativ i s furnizeze un nalt nivel de fiabilitate d) trebuie s permit rularea pe procesoare cu 64 bii e) sa aiba instrumente de administrare performante f) sa permita virtualizare si partionarea serverelor (procesoare, memorii, I/O, etc.) SISO.3 Clientii utilizai trebuie operai unitar cel puin cu sistemul de operare Windows 7 Professional sau echivalent/superior din punct de vedere functional 5.2.5.11 Soluia CRM 5.2.5.11.1 Cerinte generale SCRM.1 Soluia propus trebuie s se bazeze pe un pachet de aplicaii software disponibile comercial (COTS Commercial off the Shelf) de tip CRM (Customer relationship management), care s funcioneze integrat i s fie testate n alte implementri similare.
103 / 234

SCRM.2 Soluia propus trebuie s se bazeze pe un pachet de aplicaii software care trebuie s provin de la acelai productor, iar aplicaiile trebuie s fie nativ integrate. SCRM.3 Pachetul de aplicaii software propus trebuie s nu impun alegerea unei anumite platforme tehnologice, fiind capabil s ruleze pe multiple sisteme de operare i baze de date. SCRM.4 Furnizorul pachetului software va trebui s fac accesibile standardele i instrumentele de dezvoltare utilizate n realizarea produsului, precum i interfeele standard, astfel nct s permit extinderea acestuia i realizarea schimbului de date cu sisteme exterioare. SCRM.5 Se va oferi Beneficiarului posibilitatea de a customiza/modifica aplicaiile standard livrate de productor, conform cerinelor prezente sau viitoare. SCRM.6 Instrumentele de dezvoltare oferite trebuie s dea posibilitatea specialitilor IT aparinnd Beneficiarului de a interveni asupra aplicaiilor, cum ar fi modificarea unui ecran de introducere a datelor n aplicaiile livrate etc. SCRM.7 Efectele implementrii unui astfel de sistem trebuie s duc la: a. mbuntirea calitii serviciilor prestate de organizaie pentru ceteni; b. Reducerea numrului de angajai care intr n contact cu o persoan care dorete obinerea de informaii necesare; c. Rezolvarea eventualelor probleme sau informarea despre unele aspecte pe care trebuie s le aduc la cunotina ceteanului; d. Reducerea costurilor de comunicare cu fiecare cetean/solicitant; e. Reducerea timpului de rspuns la problemele sesizate; f. Realizarea unei imagini mai bune a organizaiei n relaia cu cetenii. SCRM.8 Principalele funcionaliti care se doresc acoperite de soluia CRM: a. Gestiunea informaiilor despre ceteni; b. Gestiunea interaciei cu cetenii pe urmtoarele canale de interacie: i. Call Center (telefonie); ii. E-mail; iii. Fax; iv. Web (portal pentru ceteni); v. Direct (centru de relaii cu publicul, corespondenta); c. Gestiunea solicitrilor/cererilor/reclamaiilor: d. Gestiunea relaiei cu unitile, instituiile i ageniile deservite; e. Gestiunea campaniilor de informare i sondajelor. SCRM.9 Ofertantul va prezenta detaliat modul n care soluia oferit susine necesitile enumerate mai jos. 5.2.5.11.2 Gestiunea informaiilor despre solicitani/ceteni SCRM.10 Soluia oferit trebuie s aib la baz un model de date predefinit, specific relaiei cu solicitanii n cadrul sectorului public. Ofertanii vor descrie elementele specifice sectorului public din modelul de date i vor specifica referinele soluiei n cadrul organizaiilor din Administraia Public i Ordine Public.
104 / 234

SCRM.11 Soluia oferit trebuie s permit nregistrarea i administrarea informaiilor specifice despre solicitani, att persoane fizice ct i persoane juridice. SCRM.12 Modelul de date trebuie s fie flexibil, extensibil i deschis pentru a putea stoca toate atributele i informaiile necesare (structurate sau nestructurate). n plus, modelul de date trebuie s permit ncrcri periodice sau on-line de date din alte sisteme interne sau externe. SCRM.13 Soluia oferit trebuie s ofere posibilitatea de nregistrare a datelor de contact ale solicitanilor, respectiv nume, CNP, adrese de domiciliu, loc de munc, ocupaie, adrese de email i numere de telefon multiple. SCRM.14 Soluia oferit trebuie s aib capacitatea s rein modalitatea de contact (telefonic, e-mail, scrisoare, fax) pe care o prefer solicitantul pentru interaciile ulterioare (ex. n cazul n care sunt necesare informaii suplimentare pentru rezolvarea solicitrii, notificarea rezoluiei, etc.). SCRM.15 Soluia oferit trebuie s ofere posibilitatea nregistrrii informaiilor de natur demografic ale solicitanilor (sex, data naterii, statut marital, etc.), care sunt relevante pentru soluionarea cererii sau care pot sta la baza rapoartelor i analizelor. SCRM.16 Soluia oferit trebuie s permit nregistrarea i pstrarea istoriei complete de relaionare a solicitanilor cu M.A.I. prin Centru de Contact, de pe toate canalele de interacie i zonele de servicii. SCRM.17 Vor fi prevzute urmtoarele aspecte: a. Gestiunea solicitanilor/cetenilor, identificndu-se i colectnd informaiile i caracteristicile unice specifice acestora; b. colectarea datelor referitoare la un anumit solicitant/cetean din surse multiple: i. date operaionale, ii. nregistrri ale schimburilor de informaii dintre organizaie i cetean, folosind pentru aceasta machete standard pentru cereri, sugestii, reclamaii, recomandri formulate de ctre ceteni etc.; iii. transformarea datelor colectate despre solicitani, din mai multe surse, ntr-o informaie coerent, n scopul analizei i prezentrii unei imagini complete despre solicitant; c. regsirea informaiilor, utilizatorul avnd acces rapid la: i. oricare solicitant/cetean din baza de date; ii. informaiile vehiculate ntre organizaie i solicitant sau grupa de solicitani selectat. SCRM.18 Fia fiecrui solicitant va cuprinde urmtoarele informaii: a. Informaii specifice despre solicitani; b. informaii privind identitatea solicitantului (persoan fizic sau reprezentant al unei persoane juridice, inclusiv informaiile privind persoana juridic pe care o reprezint). Informaiile furnizate de solicitant vor putea fi verificate n baza de date a Evidenei persoanelor; c. informaii de contact (adrese, nr. telefon, e-mail, canalul preferat de contact); SCRM.19 Informaii privind relaia solicitantului cu M.A.I:
105 / 234

a. cererile i rspunsurile transmise/primite, recomandrile i opiunile formulate; b. proprieti ale solicitantului, dac acestea fac obiectul cererii; c. rspunsurile care s-au formulat i transmis; d. reclamaiile i sesizrile prezentate de ctre solicitant privind modul de rezolvare a cererilor sale. SCRM.20 Informaii ce vor fi folosite n vederea stabilirii de msuri proactive: a. informaii demografice i de clasificare; b. informaii privind relaiile ntre entiti (reprezentai ai unei companii, membri familie, sucursale, etc.). SCRM.21 Configurarea aplicaiei de CRM se va face de ctre ofertant n etapa de implementare a Centrului de Contact n urma consultrii cu Beneficiarul pe baza unei analize privind: a. grupele de solicitani; b. tipurile de cereri gestionate i modalitile de culegere a informaiilor specifice fiecrui tip de cerere; c. procesele de rezolvare. 5.2.5.11.3 Gestiunea interaciei cu solicitanii/cetenii SCRM.22 Aceasta arie funcional are drept scop gestiunea integrat a interaciilor cu cetenii i integrarea cu gestiunea informaiilor i relaiilor cu acetia, n scopul consolidrii i unificrii canalelor de comunicare i interacie cu solicitanii, precum i creterii calitii acestora i a serviciilor oferite. SCRM.23 n acest scop, se va realiza o unificare a interaciei n sine cu coninutul solicitrii i cu activitile declanate n urma acesteia (rezolvarea solicitrii). Indiferent dac interacia este iniiat de M.A.I. sau de cetean, dac este vorba despre un schimb de informaii, o cerere de audien, o cerere de asisten, o reclamaie, o contestaie etc., soluia propus va permite nregistrarea n sistem a coninutului solicitrii i gestiunea procesului de rezolvare. De asemenea, soluia propus va permite implementarea unor proceduri standard de lucru pentru abordarea i rezolvarea cererilor i informrilor de orice tip venite de la ceteni precum i a comunicrilor iniiate de organizaie ctre ceteni. SCRM.24 Soluia trebuie s permit solicitanilor posibilitatea de a cere asisten utiliznd canalul de interacie preferat i s captureze coninutul i finalitatea acestei interacii. De asemenea, prin gestionarea controlat a canalelor moderne de interacie, Centrul de Contact va asigura informarea i asistena contribuabililor, optimiznd n acelai timp costurile interne la nivel de organizaie. 5.2.5.11.4 Canalul telefonie - CTI (Computer Telephony Integration) SCRM.25 Soluia CRM ofertat va trebui s permit folosirea telefonului de ctre agent direct din aplicaie, fr a fi necesar lucrul cu mai multe ecrane ale unor aplicaii diferite. n acest scop aplicaia va oferi capabiliti de tip softphone sau toolbar pentru comunicaii care s permit accesul utilizatorului la funciuni de telefonie
106 / 234

(rspuns/iniiere/ntrerupere apel, transfer, conferin, etc.). Pe lng acestea, soluia trebuie s permit preluarea din central a informaiilor privind apelurile precum i a informaiilor nregistrate n IVR ceea ce va permite o mai bun alocare i o mai bun pregtire a operatorului pentru a susine interacia. SCRM.26 Operatorii vor fi ghidai de scripturi pentru susinerea interaciei astfel nct s se asigure un tratament adecvat al solicitanilor i preluarea tuturor informaiilor relevante de la primul apel. SCRM.27 Soluia ofertat trebuie s permit logarea unic a operatorului direct n interfa fr a fi necesare logri adiionale pe echipamentele telefonice. SCRM.28 Soluia oferit trebuie s permit operatorului de Centru de Contact s incheie conversaia telefonic deschis apsnd cu un click de mouse pe butonul respectiv afisat de software sau folosind taste rapide. Dupa ce ncheie apelul n acest mod, operatorul trebuie s fie liber s preia apelul urmtor. SCRM.29 Soluia oferit trebuie s permit transferul apelului i datelor: cnd un apel este transferat, datele trebuie s fie transmise mpreun cu apelul. Cellalt operator trebuie sa aib posibilitatea s vad instant informaiile solicitantului precum i nregistrrile efectuate de primul operator. SCRM.30 Soluia ofertat trebuie s ofere facilitatea de conferin astfel nct agenii s poat implica experi sau supervizori n convorbirile telefonice purtate cu solicitanii. SCRM.31 Soluia oferit trebuie s suporte urmtoarele funcii de supervizare: ascultare apel, intervenie n apel, deconectare apel, nregistrare convorbire, logare/ delogare operator. SCRM.32 Prin integrarea cu telefonia, soluia trebuie s permit recunoaterea automat a apelurilor care vin, pentru ca agentul s poat s acceseze ultima cerere a apelantului, nainte de a rspunde apelului, n acest fel fiind mai bine pregtit pentru a susine interacia. SCRM.33 Soluia oferit trebuie s permit eventualele configurri care in de integrarea cu telefonia (CTI- Computer telephony integration) cum ar fi screenpops SCRM.34 Soluia ofertat trebuie s permit accesul operatorului la Baza de cunotine i soluii pentru regsirea rapid a modului n care trebuie ncadrat i tratat o anumit solicitare. 5.2.5.11.5 Canalul E-mail i mesagerie SCRM.35 Soluia CRM ofertat va oferi i conexiune e-mail. Pe de o parte soluia trebuie s permit nregistrarea solicitrilor primite pe e-mail i pe de alt parte cetenii, agenii, supraveghetorii etc., s aib posibilitatea s fie informai despre acceptare i despre procesarea cererii. Aceste e-mail-uri de notificare trebuie s fie generate automat cu un text predefinit i, de asemenea, trimise automat solicitantului/ceteanului. SCRM.36 Conexiunea la sistemul de e-mail se va face prin protocoalele POP3 over SSL, IMAP over SSL i/sau SMTP over SSL, sau POP3S, IMAPS i SMTPS. 5.2.5.11.6 Canalul Fax
107 / 234

SCRM.37 Soluia CRM ofertat va permite preluarea i prelucrarea solicitrilor intrate prin Fax. Integrarea cu canalul Fax va oferi i suport outbound prin rspunsuri definite n aplicaie i transmise prin Fax. SCRM.38 Se va oferi i instala o aplicaie de fax-mail, astfel nct faxurile primite n Centrul de Contact vor intra ntr-un server sub form de e-mail. Pentru aceasta furnizorul va realiza dimensionarea hardware i software a soluiei, astfel nct s se poat primi minim 30 de transmisii fax simultan. SCRM.39 Faxurile primite vor fi transferate n aplicaie, care va permite nregistrarea acestei interacii ct i preluarea coninutului sub form de ataament. SCRM.40 Soluia oferit va permite crearea coninutului i transmiterea de fax-uri direct din aplicaie, prin integrarea cu acest canal. SCRM.41 Pentru crearea de coninut pentru fax-uri va fi inclus posibilitatea utilizrii de abloane. SCRM.42 Interacia prin fax va fi tratat n mod unitar la fel ca i celelalte tipuri de interacii, nregistrndu-se inclusiv canalul pe care a avut loc aceasta interacie. 5.2.5.11.7 Canalul Web SCRM.43 Soluia CRM ofertat trebuie s ofere o component dedicat pentru accesul direct al solicitanilor/cetenilor n regim self/service. Aceast component va permite solicitanilor cel puin: a. acces controlat la baza de cunotine i proceduri; b. acces la o seciune tip FAQ; c. nregistrarea solicitrilor n formulare web; aceste solicitri vor intra n aceleai fluxuri de lucru ca i celelalte solicitri nregistrate n Centrul de Contact; 5.2.5.11.8 Canalul Direct i Corespondena SCRM.44 Soluia CRM ofertat va permite accesul utilizatorilor din centrele de relaii cu publicul care au interacii directe sau primesc corespondena de la solicitani, la nregistrarea i regsirea informaiilor despre solicitani i solicitri. Acetia vor avea posibilitatea de a introduce solicitri i de a scana documentele primite de la ceteni i a le asocia nregistrrilor din sistem. SCRM.45 Soluia va permite pentru toate categoriile de utilizatori definirea de coresponden (outbound) 5.2.5.11.9 Gestiunea solicitrilor, cererilor, reclamaiilor SCRM.46 Aceast arie funcional va oferi o platform i un cadru de activitate controlat i procedurat pentru gestiunea informaiilor, relaiilor i comunicrilor implicate n activitile de rezolvare a cererilor i sesizrilor, plngerilor i contestaiilor primite de la ceteni pe orice canal de interaciune (numite generic solicitri). SCRM.47 SCRM.48 n acest scop, se va asigura gestiunea integrat, corelarea ntre resursele interne implicate n aceste activiti, informaiile despre ceteni, relaiile i comunicrile cu acetia care apar n cursul rezolvrii cererilor i cazurilor.
108 / 234

SCRM.49 De asemenea se va asigura accesul personalului autorizat implicat n aceste activiti la informaiile relevante despre ceteni. SCRM.50 Principalele aspecte care trebuie luate n considerare sunt urmtoarele: 5.2.5.11.10 nregistrarea solicitrilor SCRM.51 Solicitrile vor putea fi nregistrate/preluate n sistem de pe oricare din canalele de interacie i asociate la nregistrarea despre solicitant. Cererile introduse pe canalul web direct de ctre solicitant respectnd cerinele de securitate ale Beneficiarului, vor fi distribuite ctre Centrul de Contact pentru o prima validare i apoi introduse n fluxul de lucru. n cadrul edinelor de workshop vor fi definite, i ulterior implementate, abloane specifice pentru fiecare tip de solicitare, coninnd cmpuri obligatorii care s asigure preluarea tuturor informaiilor relevante pentru o anumit solicitare 5.2.5.11.11 Gestiunea resurselor SCRM.52 Trebuie s existe posibilitatea definirii att a resurselor individuale ct i a grupelor de lucru i de alocare a cererilor n cadrul acestei organizri. Pentru fiecare resurs/echip va exista posibilitatea definirii de competene i nivel de competene. Fiecare utilizator va avea drepturi i responsabiliti specifice categoriei din care face parte. 5.2.5.11.12 Fluxuri de lucru SCRM.53 Este necesar posibilitatea definirii de fluxuri specifice de lucru pentru fiecare tip/categorie de cerere. Fluxurile de lucru vor putea fi uor vizualizate/modificate n sisteme, de ctre Beneficiar. n cadrul unui flux de lucru se vor defini activitile care trebuie efectuate pentru rezolvarea solicitrii, succesiunea lor i timpul maxim admis pentru execuie. Acestea vor fi lansate automat n succesiunea definit i alocate ctre resursa responsabil. 5.2.5.11.13 Criterii de alocare SCRM.54 Alocarea solicitrilor i a activitilor se va face funcie de o matrice bazat pe: a) Solicitantul/categoria de solicitani; b) Tipul de solicitare; c) Caracterul de gravitate/urgen al solicitrii; d) Setul de competene i nivelul de competene a resursei; e) Gradul de ncrcare a resursei. SCRM.55 Soluia va permite transferul activitii i escaladarea activitilor i a solicitrilor care se abat de la criteriile de conformitate sau procedurile stabilite (ex. timp de rspuns depit). 5.2.5.11.14 Baza de cunotine i proceduri SCRM.56 Pe tot parcursul fluxului de lucru, resursele vor avea acces la o baz de cunotine, soluii i proceduri n scopul asigurrii standardizrii activitii. Cererile la care s-a rspuns i soluia acestora pot fi imediat salvate ntr-o aa numit baz de
109 / 234

cunotine. Pentru a introduce date n aceast baz de cunotine e nevoie de o autorizare special oferit de administrator, n acest fel asigurndu-se uniformitatea datelor. SCRM.57 Pot fi asignate cuvinte cheie fiecrei nregistrri pentru ca a fi folosite de ctre ageni la cutare, pentru a rspunde cererilor. Dac un agent gsete un rspuns adecvat n baza de cunotine l poate introduce ntr-un cmp tip soluie al ticketului su. 5.2.5.11.15 Gestiunea relaiei cu unitile, instituiile i ageniile deservite SCRM.58 Pentru solicitrile care depesc nivelul de competen sau responsabilitate al personalului din front office al Centrului de Contact i care nu sunt nici de competena personalului din back-office din structurile M.A.I. din municipiul Bucureti se va oferi o soluie pentru transferare i gestiune n cadrul unitilor, instituiilor i ageniilor subordonate. Principiile de baz vor fi: a. accesul controlat al personalului din cadrul acestor organizaii la informaii i solicitri; b. gestiunea centralizat i facil a organizaiilor i a angajailor acestora cu responsabiliti privind rezolvarea solicitrilor; c. neduplicarea informaiei privind solicitanii/solicitrile n baze locale din cadrul acestor organizaii; d. posibiliti de prelucrare/rezolvare similare cu cele ale personalului din frontoffice. 5.2.5.11.16 Gestiunea campaniilor de informare i a sondajelor SCRM.59 Accesul se va face prin intermediul unui portal dedicat pentru aceste organizaii. SCRM.60 Soluia oferit va permite identificarea necesitilor de informare ale populaiei i abordarea proactiv a acestor necesiti prin campanii de informare n mas. Vor fi oferite capabiliti de definire, automatizare i monitorizare a acestor campanii. Campaniile vor putea fi adresate ctre grupuri specifice din cadrul populaiei. Coninutul informrii va fi publicat att ctre utilizatorii interni care intr n contact cu populaia ct i ctre public. Pentru populaie se vor utiliza canale de informare web, telefonic, i e-mail, corespondenta. SCRM.61 Pentru msurarea activitii Centrului de Contact i identificarea modului n care aceasta poate fi mbuntit, va fi posibil organizarea de sondaje privind gradul de satisfacie al solicitanilor/populaiei fa de serviciile oferite. Sondajele vor putea fi efectuate n legtur cu rezolvarea solicitrilor, ca un ultim pas n flux, prin preluarea de feed-back-uri de la solicitani pe toate canalele de interacie utilizate de acetia. De asemenea, vor putea fi organizate sondaje periodice pe un anumit subiect care s nu fie legate de procesele de rezolvare a solicitrilor. 5.2.5.11.17 Necesiti i capabiliti de integrare SCRM.62 Integrare cu telefonia (CTI) n scopul susinerii eficiente a interaciei pe canalul voce utiliznd o interfa unic cu utilizatorul.
110 / 234

SCRM.63 Integrare cu e-mail. Toi utilizatorii soluiei CRM vor avea posibilitatea de a transmite e-mailuri direct din aplicaie (oubound). Pentru grupul specializat de operatori din Centrul de Contact va fi posibil primirea i gestiunea mailurilor direct n aplicaie, prin integrarea complet a canalului e-mail cu nregistrarea n sistem a interaciei pe acest canal. SCRM.64 Integrare Fax: Grupul specializat de operatori din Centrul de Contact vor avea posibilitatea de a primi i transmite Fax-uri direct din aplicaie. SCRM.65 Integrare cu aplicaiile de tip Office. Capabiliti de integrare i interoperabilitate cu alte sisteme. Sistemul va oferi posibilitatea de a se defini i monitoriza: a. sistemele conectate; b. tipul de conectare/transfer (inbound/outbound; on-line/batch) inclusiv periodicitatea transferului batch; c. informaiile/datele schimbate cu aceste sisteme; d. maparea pe structura de date interne; e. regulile de completare/consolidare a informaiei gestionate de sistem cu informaii din alte sisteme (completarea informaiei despre solicitani, solicitri); SCRM.66 Vor fi prevzute schimburile de informaii inbound i outbound despre solicitani i solicitri cu alte sisteme att n timp real ct i in mod batch. 5.2.5.11.18 Asigurarea calitii informaiei SCRM.67 Soluia oferit va trebui s permit asigurarea calitii informaiei gestionate de sistem. Se vor avea n vedere asigurarea unicitii informaiei introduse n sistem prin instrumente de identificare i eliminare a duplicatelor. SCRM.68 Identificarea duplicatelor se va face prin reguli configurabile de matching (potrivire) complet sau parial i prin asignarea unui scor de matching. Eliminarea duplicatelor trebuie s fie posibil prin pstrarea informaiei cu cel mai nalt grad de ncredere sau prin consolidarea informaiei existente n mai multe nregistrri. Eliminarea duplicatelor se va putea face automat sau manual funcie de gradul de matching i de necesitatea unei decizii din partea personalului. Soluia va oferi o consol de administrare pentru rolul de Data Quality Manager, n care vor putea fi definite toate regulile de formatare i unicitate (matching, eliminare, consolidare) i vor putea fi monitorizate aceste procese. SCRM.69 Curarea i deduplicarea datelor va fi posibil prin procese batch sau n timp real. Persoanele care introduc informaii despre solicitani vor fi avertizate la introducere despre existena unei nregistrri similare n sistem i vor avea posibilitatea s ia decizia viznd introducerea unui nou profil solicitant sau deschiderea solicitrii pentru un solicitant deja existent (care a mai avut solicitri n trecut). Acest aspect este foarte important n asigurarea unor informaii corecte i coerente despre solicitani, care vor sta la baza analizelor i a deciziilor ulterioare. 5.2.5.11.19 Capabiliti de lucru cu documente scanate
111 / 234

SCRM.70 Soluia de CRM va oferi posibilitatea, direct sau prin integrare cu o component dedicat, de a captura i gestiona documente scanate n scopul procesrii electronice a informaiilor importante blocate n documente stocate pe hrtie. Acest lucru va permite gestiunea electronic a tuturor informaiilor asociate solicitrilor, pe ntreg ciclul de rezolvare, inclusiv paii care n stadiul incipient al sistemului nu pot fi acoperii/procesai pe suport informatic, de exemplu cereri primite prin pot n format liber, aprobri interne cu semntur olograf. 5.2.5.12 Server Web SWEB.1 Componenta server web este compusa din doua servere web cu balansare a incarcarii SWEB.2 Solutia server web trebuie sa poata rula in mod reverse-proxy si sa permita ascunderea adreselor din domeniul intern. SWEB.3 Componenta server web trebuie sa permita implementarea unei comunicatii criptate folosind tehnologii de tip Secure Socket Layer (SSL) si sa fie compatibila cu solutia de control acces. SWEB.4 Cerinele serverului web sunt : a) Sa ofere suport pentru SSL si autentificare de baza b) S permit extensia functionalitilor pe baza de plugin-uri sau module c) Serverul web trebuie sa dispuna de plugin-uri astfel incat sa permita utilizarea ca server de interfata pentru serverul de aplicatii d) Serverul web trebuie sa permita implementarea unui mecanism de tip SSO in conjunctie cu solutia de control acces e) Serverul trebuie sa permita implementarea unei arhitecturi de tip PKI f) Comunicatiile cu exteriorul retelei trebuie sa se realizeze atat criptat cat si in clar, in functie de tipul informatiei ; suport SSL v3 g) Sa permita integrarea cu solutii de accelerare hardware a criptarii/decriptarii h) Sa permita operarea in mod reverse-proxy i) Sa dispuna de functionalitati de rescriere a adreselor URL j) Sa dispuna de mecanisme de balansare a incarcarii k) Sa permita configurarea intr-un mod de disponibilitate ridicata l) Sa ofere suport pentru IPv4 si IPv6

112 / 234

m) Sa permita rularea continutului dinamic oferind suport cel putin pentru tehnologiile PHP, JSP, C/C++ n) Sa permita port tunneling o) Portabilitate pe multiple platforme harware si sisteme de operare 5.2.5.13 Server Portal SPRT.1 Componenta Portal este compusa din minim doua servere cu balansare a incarcarii pe care ruleaza serviciile portalului sistemului informatic pentru situatii de urgenta. SPRT.2 Scopul componentei Portal este de a consolida multiple interfete de utilizator provenite de la diferite sisteme si aplicatii, si de a le face disponibile printr-un punct unic de acces web, unde utilizatorii se pot autentifica, pentru a avea acces la toate produsele si serviciile disponibile, in conformitate cu drepturile si rolurile lor din sistem. SPRT.3 Componenta portal va servi ca un punct de pornire pentru utilizatorii ce doresc sa acceseze solutia. Astfel, interfetele de lucru catre toate componentele solutiei pot fi prezentate ca parti ale aceleiasi solutii web, folosind diferite criterii de personalizare. SPRT.4 In plus, componenta portal va asigura: a) un mediu declarativ, bogat pentru crearea unei interfete web, publicarea si administrarea informatiei, accesarea datelor dinamice, si adaptarea experientei utilizatorilor folosind un framework pentru orice tehnologie web, cum ar fi accesul la aplicatii bazat pe arhitectura J2EE si servicii web; b) conectarea angajatii, partenerii si clientii cu informatia de care au nevoie in format personalizat pentru fiecare comunitate de utilizatori; c) organizarea si administrarea continutului web prin functionalitati de grupare a paginilor in grupuri de pagini si definirea de sabloane de pagini; d) setarile la nivel de grupuri de pagini ce controleaza sabloanele, paginile si tipurile de obiecte, proprietatile si clasificarile elementelor de continut, si traducerile lingvistice ce pot fi utilizate de paginile continute in respectivul grup de pagini; e) functionalitati avansate de personalizare si customizare; f) control al nivelelor de customizare al paginii si al portletilor ce sunt disponibile pentru utilizatori: de la simple privilegii de ascundere, afisare si rearanjare pana la privilegii ce permit construirea unei pagini; g) utilizarea standardelor de interoperabilitate cu ar fi XML, Portlet, WSRP Web Services for Remote Portlets (WSRP) si Java Specification Request (JSR) 170 pentru integrarea facila si rapida cu orice serviciu expus de un sistem extern; h) un grad ridicat de securitate pentru orice resursa gazduita sau accesata prin intermediul interfetei unice de utilizare. SPRT.5 Cerinele componentei de portal sunt: a) Interfa web standardizat, simpl i intuitiv
113 / 234

b) Interfa cu utilizatorii bogat n funcionaliti, care s ofere un nivel ridicat de accesibilitate, conform cu cerinele nivelului I (A) de accesibilitate WCAG versiunea 1.0 c) Grad ridicat de securitate a sistemului, care s garanteze confidenialitatea i securitatea datelor utilizatorilor pentru accesul neautorizat att dinafar ct i din interiorul sistemului d) Rapoarte analitice asupra tuturor actiunilor utilizatorilor, care s ofere posibilitatea de a analiza traficul i activitatea utilizatorilor pe portal e) Componenta de management de coninut, care s permit stocarea i gestionarea ntr-o manier sigur i eficient a tuturor seciunilor ce vor fi publicate prin intermediul portalului f) Un framework unic de dezvoltare a portalului, astfel nct indiferent de tipul de coninut publicat n portal sau de tipul de aplicaii, modul de integrare al acestora n portal s fie consistent i sigur g) Administrare simplificat, pe intreg ciclul de via al portalului h) Servicii i extensii ale portalului modulare, care s permit dezvoltarea ulterioar de noi funcionaliti i) Suport pentru servicii web i Web Services for Remote Portlets (WRSP) j) Arhitectur orientat pe servicii, astfel nct toate serviciile implementate pentru gestionarea coninutului n portal (publicare, cutare, versionare, etc.), s poat fi reutilizate i incluse n alte aplicaii k) Administrarea si dezvoltarea portalului se va putea realiza facil, utilizand doar un browser web l) Personalizarea experientei utilizatorilor prin posibilitatea personalizarii interfatei de portal (aranjare in pagina, alegere skin-uri etc) m) Sa contina un motor de cautare performant, care se permita efectuarea de interogari in toate sursele de informatie prezente in mediul portal n) Sa imbunatateasca experienta utilizatorilor prin utilizarea unor tehnologii bazate pe Web 2.0 si AJAX o) Sa ofere acces catre toate resursele prezente in cadrul portalului printr-o singura autentificare, la deschiderea sesiunii p) Suport pentru standardele deschise JSF, JSR 168, JSR 170 q) Sa ofere posibilitatea de a repozitiona portlet-ii in cadrul portalului prin operatiuni simple de drag and drop r) Sa ofere functionalitati Web 2.0, pentru a asigura interactiunea dintre utilizatorii portalului s) Sa ofere posibilitatea de a utiliza un director LDAP pentru a stoca si administra utilizatorii portalului t) Sa fie integrata cu software-ul de control al accesului la resurse u) Sa fie integrata cu serverul web v) Sa fie integrata cu serverul de aplicaii SPRT.6 Sa fie portabila pe multiple platforme harware si sisteme de operare
114 / 234

5.2.5.14 Server Aplicatie SAPP.1 Componenta de Aplicatie este compusa din minim doua servere cu balansare a incarcarii pe care ruleaza serviciile de logica a sistemului informatic pentru situatii de urgenta. SAPP.2 Serverul de aplicatii reprezinta componenta care asigura logica aplicatiilor solutiei. SAPP.3 Componenta server de aplicatii va asigura infrastructura software necesara executiei aplicatiilor moderne bazate pe standarde deschise. SAPP.4 Serverul de aplicatii trebuie sa asigure un set de servicii standard pe care toate aplicatiile dezvoltate si instalate sa il poata accesa si utiliza: a) b) c) d) servicii de clusterizare pentru o disponibilitate ridicata; servicii de balansare si dirijare a incarcarii; servicii de securitate pentru protejarea resurselor gazduite; servicii de definire si context de executie pentru resursele de aplicatie: conexiuni catre baze de date relationale, cozi de mesaje; e) servicii de manipulare a datelor in format XML; f) servicii de management al tranzactiilor la nivelul aplicatiilor. SAPP.5 Cerintele componentei server de aplicatii sunt:

a) Compatibil cu specificatiile platformei Java Enterprise Edition 5 sau echivalent b) Compatibilitate cu specificatiile platformelor anterioare Java, Java 2 Enterprise Edition 1.4 si Java 2 Enterprise Edition 1.3 sau echivalent c) Platforma tehnologica completa pentru instalarea si executia site-urilor web dinamice, serviciilor web si aplicatiilor J2EE sau echivalent d) Suport complet pentru specificatiile Java Servlets 2.3, 2.4 si 2.5 sau echivalent e) Suport complet pentru specificatiile JavaServer Pages 1.2, 2.0 si 2.1 sau echivalent f) Suport complet pentru specificatiile Enterprise JavaBeans 2.0, 2.1 si 3.0 sau echivalent g) Suport pentru servicii web conform specificatiilor WS-I Basic Profile 1.0 si 1.1 h) Suport complet pentru servicii web utilizand specificatiile JAX-WS 2.0 si JAX-RPC 1.1 sau echivalent i) Suport pentru Simple Object Access Protocol (SOAP) versiunile 1.1 si 2.0 si SOAP with attachments API for Java (SAAJ) j) Transformarea datelor in format XML utilizand standardul W3C Extensible Stylesheet Language (XSL)

115 / 234

k) Citirea si scrierea datelor in format XML utilizand interfetele de programare standard Document Object Model (DOM) si Simple API for XML (SAX) si specificatia Streaming API for XML (StAX) sau echivalent l) Securizarea serviciilor web utilizand standardele WS-Security si WSSecurityPolicy m) Suport complet pentru standardul Java Database Connectivity (JDBC) versiunile 2.1 si 3.0 sau echivalent n) Suport pentru conectarea la multiple sisteme de gestiune a bazelor de date relationale (SGBDR) o) Partajarea conexiunilor de date (Connection Pooling) integrat cu mecanismele de clustering si detectare a defectelor implementate la nivelul bazelor de date p) Suport complet pentru standardul Java Messaging Service (JMS) versiunile 1.0 si 1.1 sau echivalent q) Suport complet pentru managementul tranzactiilor utilizand specificatia Java Transaction API (JTA) versiunile 1.0 si 1.1 sau echivalent r) Implementare proprie pentru specificatia Java Persistence API (JPA) sau echivalent cu suport pentru urmatoarele tipuri de obiecte : Plain Old Java Object (POJO), JavaBeans si Enterprise Java Beans (EJB) sau echivalent s) Suport complet pentru standardul Java Authentication and Authorization Service (JAAS) sau echivalent t) Mecanisme de grupare a serverelor in clustere de servere de aplicatii atat in topologii de tip activ-activ cat si activ-pasiv u) Stoparea temporara a unui nod din cluster pentru mentenanta si suport, sistemul in acest timp fiind disponibil pentru activitati normale v) Mecanisme de balansare dinamica a incarcarii sistemului intre resursele administrate in cadrul aceluiasi cluster w) Mecanisme de scalare a sistemului pe orizontala (Scale Out) si verticala (Scale Up) x) Sa ofere proceduri de aplicare automata de patch-uri pe un cluster de servere de aplicatii cu mentinerea continuitatii de business a aplicatiilor y) Server web integrat z) Sa permita rularea serverului de aplicatii pe toate distributiile majore de sisteme de operare prezente pe piata: Windows, Linux si UNIX aa) Sa permita instalarea de noi versiuni ale unei aplicatii fara intreruperea utilizatorilor conectati asigurand continuitate activtii de business (ZeroDowntime); vechea aplicatie va fi dezactivata numai dupa inchiderea tuturor conexiunilor active la momentul instalarii noi versiuni bb) Consola de administrare a serverelor de aplicatii cu capabilitati de gestiune a schimbarilor de configuratii: blocarea unei configuratii in vederea modificarii salvarea unei configuratii fara aplicare efectiva revenirea la o configuratie anterioara istoricul modificarilor
116 / 234

cc) Sa se permita inregistrarea, sub forma unui script de comenzi, a operatiilor de administrare executate asupra unui domeniu de aplicatii cu posibilitatea de utilizare ulterioara a acestuia pentru activitati de administrare si mentenanta a serverului de aplicatii dd) Suport pentru protectie impotriva supraincarcarii serverului de aplicatii utilizand optiuni de configurare a resurselor software pentru cazurile in care serverul nu mai poate accepta noi cereri de procesare, capacitatea maxima a sistemului fiind atinsa ee) Serverul de aplicatii trebuie sa includa facilitati de modificare dinamica (selftunning) a numarului de sesiuni concurente acceptate functie de gradul de incarcare a sistemului exploatat SAPP.6 Sa permita migrarea automata a unei instante de server de aplicatii dintr-un cluster de pe un nod al clusterului pe altul conform politicilor de administrare definite 5.2.5.15 Server integrare SINT.1 Componenta Integrare este compusa din minim doua servere cu balansare a incarcarii pe care ruleaza serviciile de integrare si fluxuri de procese din cadrul sistemului pentru situatii de urgenta. SINT.2 La randul ei aceasta componenta este formata din urmatoarele subcomponente: 5.2.5.15.1 Componenta Aplicatii SOA SINT.3 Pentru dezvoltarea aplicatiilor in arhitecturi SOA (Service Oriented Architecture) se impune existenta unei infrastructuri software care sa ofere suport pentru: a) utilizarea standardelor deschise XML si WS-*; b) managementul intregului ciclul de viata a serviciilor web; c) ansamblarea componentelor SOA sub forma de aplicatii compozite; d) definirea sub-componentelor de aplicatii SOA folosind un limbaj de tip workflow bazat pe standarde deschise. SINT.4
e)

f)

g) h)

Cerintele componentei aplicatii SOA sunt: Sa ofere suport complet pentru dezvoltarea, testarea, executia, monitorizarea, optimizarea si administrarea aplicatiilor compozite folosind standardul Service Component Architecture (SCA) Sa ofere suport pentru solutii moderne si deschise de integrare conform principiilor si conceptelor arhitecturilor Service Oriented Architecture (SOA) si Event Driven Architecture (EDA) Sa fie bazata pe standardele deschide de interoperabilitate a aplicatiilor WS-I Basic Profile, WSDL, WS-*, XML, SOAP, UDDI Mediul de dezvoltare sa asigure dezvoltarea si instalarea aplicatiilor compozite SOA pe serverele de executie si sa permita scrierea de suite de teste asociate modulelor de aplicatii
117 / 234

i) j) k) l) m)

n)

o) p) q)

r)

s)

t) u)

Sa permita modelarea declarativa a proceselor de afaceri utilizand standardul OASIS BPEL cu ajutorul mediului de dezvoltare integrat al sistemului Sa permita ansamblarea proceselor de afaceri BPEL in aplicatii compozite folosind standardul Service Component Architecture (SCA) Sa ofere suport pentru comunicatii sincrone si asincrone inter-aplicatii Sa ofere mecanisme transparente de persistenta a starii aplicatiilor si informatiilor de audit intr-o baza de date relationala Sa permita folosirea canalelor de notificare moderne (email, voce, SMS, fax) pentru informarea utilizatorilor despre evenimentele semnificative aparute in aplicatii Pentru interactiunea umana cu aplicatiile compozite, sa ofere sabloane predefinite de dirijare a activitatilor catre utilizatorii cu roluri specifice la nivelul aplicatiilor precum si interfete grafice de lucru cu aplicatiile automatizate Sa se integreze cu solutii de tip Service Registry bazate pe standardul deschis Universal Description Discovery and Integration (UDDI) Sa permita auditarea si inregistrarea aplicatiilor compozite executate sau in curs de executie precum si a datelor transportate In scopul detectarii problemelor de performanta, infrastructura de executie sa permita colectarea permanenta de statistici de executie timpi de executie, frecventa de aparitie evenimente, stari pentru aplicatiile compozite instalate Sa includa un modul dedicat de stocare si evaluare a regulilor de business externe aplicatiilor modelate, pe care personalul non-tehnic sa le poata accesa si modifica on-line prin intermediul unei console web Implementarea unui mecanism de export al informatiilor variabile proces, activitati, exceptii din aplicatii direct in baze de date relationale sau cozi de mesaje Facilitati de activare a auditarii numai in cazul terminarii cu eroare a unei aplicatii Sa ofera mecanisme de definire, inregistrare si consum de evenimente utilizand filtre personalizabile in cadrul aplicatiilor compozite SOA.

SINT.5 Componenta de aplicatii SOA va pune la dispozitie o modalitate completa, standardizata si usor de utilizat pentru modelarea, instalarea, executia si monitorizarea solutiilor de tip procesari de business ce contin aplicatii eterogene si in care procesele de business presupun atat interventie umana cat si automata. SINT.6 Modelarea proceselor de lucru se va realiza utilizand standardul Business Process Execution Language (BPEL) ca limbaj standard pentru agregarea unui set discret de servicii sub forma unei diagrame de proces. SINT.7 Prin modelarea proceselor se va asigura: a) automatizarea proceselor standard de lucru din cadrul organizatiei sub forma de fluxuri electronice;
118 / 234

b) modelarea grafica, de tip drag&drop, a proceselor de business utilizand c)

d) e)

f) g)

h) i)

j)

standardul BPEL; conectori predefiniti pentru integrare cu solutii informatice eterogene astfel incat sa se permita schimbul de informatii cu sisteme externe indiferent de tehnologia utilizata de acestea; un motor de transformare si rutare a mesajelor; un modul pentru interactiune umana cu capabilitati de gestiune a listei de activitati, aprobarilor, notificarilor, escaladarilor, rutarilor seriale, paralele si ad-hoc; mecanisme de tratare a exceptiilor si compensare a activitatilor proceselor; un modul integrat de mesagerie electronica care sa permita transmiterea de notificari si alerte catre sisteme folosind diverse canale (e-mail, SMS, fax, voice); monitorizarea proactiv a fluxurilor n execuie prin accesul direct, sub forma de tablouri de control, la indicatorii cheie de execuie; utilizarea standardelor de interoperabilitate cum ar fi XML, Web Service Definition Language (WSDL), Simple Object Access Protocol (SOAP), Universal Description Discovery and Integration (UDDI) pentru integrarea facila si rapida cu orice serviciu expus de un sistem extern; publicarea fluxurilor electronice ca servicii web standard ce pot fi reutilizate in modelarea altor procese de business.

5.2.5.15.2 Componenta monitorizare aplicatii SOA Monitorizarea proactiva si eficienta a sistemelor si componentelor de aplicatii SOA se va face utilizand serviciile componentei monitorizare aplicatii SOA. SINT.8 Cerintele componentei monitorizare aplicatii SOA sunt: a) Sa permita monitorizarea in timp real a indicatorilor de tipul Key Performance Indicators (KPI) b) Sa permita monitorizarea in timp real a SLA-urilor de business sau operationale c) Sa colecteze date utilizand diferite canale de date precum: conexiuni la baze de date relationale, cozi de mesaje, publicare directa in cache-ul de monitorizare in timp real d) Definirea si prezentarea tablourilor de bord se va putea face de catre personal non-tehnic utilizand un simplu browser web e) Solutia va permite definirea de alerte si planuri de actiuni asociate nerespectarii KPI-urilor si SLA-urilor impuse sau altor evenimente ale sistemului. 5.2.5.15.3 Componenta magistrala de mesaje SINT.9 Integrarea aplicatiilor se va face utilizand serviciile unei componente de tip magistrala de mesaje. Aceasta componenta va oferi suport pentru: a) virtualizarea accesului la functionalitatile de aplicatii;
119 / 234

b) c) d) e)

conectarea la diferite tehnologii si sisteme de aplicatii; transformarea mesajelor schimbate intre aplicatii; rutarea mesajelor intre diferitele sisteme integrate; livrarea sigura a mesajelor intre sisteme. Cerintele componentei magistrala de mesaje sunt: Suporta transformari si manipulari de date complexe pentru implementarea de fluxuri de mesaje Tipurile de mesajele transportate suportate de solutia de tip Magistrala Mesaje vor fi: XML, text, ne-tipat, binar, attachment Sistemul va include capabilitati extinse de transformare a mesajelor XML utilizand standarde deschise W3C Extensible Stylesheet Language (XSL) si XQuery Ofera solutii de conectare predefinite la principalele tipuri de tehnologii: baze de date relationale, cozi de mesaje (Java JMS, Oracle Advanced Queuing (AQ), IBM MQ, MS MQ), sisteme de fisiere, servere FTP Suporta solutii de conectare la principalele sisteme de aplicatii Ofera un cadru de dezvoltare pentru noi solutii de conectare la sisteme externe bazat pe standarde deschise Ofera servicii de transport cu suport pentru persistenta datelor Ofera servicii de transport cu suport pentru garantarea livrarii datelor Include capabilitati extinse de transformare si dirijare a datelor bazate pe continutul transportat Solutia va implementa urmatoarele modele de servicii: sincron cerere/raspuns, asincron one-to-one, asincron one-to-many, asincron cerere/raspuns (synchronous-to-asynchronous bridging) Magistrala de Mesaje va oferi posibilitatea definirii, la momentul executiei, a adreselor de destinatie a mesajelor (Dynamic Routing), eventual prin interogarea unei solutii de tip Service Registry utilizand standardul UDDI Solutia va implementa mecanisme de control si garantare a livrarii mesajelor conform urmatoarelor tipuri de politici: Exactly-Once, At-Least-Once, BestEffort Specificarea si modificarea fluxurilor de mesaje sa se poata face atat utilizand mediul de dezvoltare integrat al sistemului cat si un simplu browser web Managementul incarcarii livrarii mesajelor catre serviciile destinatie inregistrate la nivelul magistralei de mesaje folosind cozi de mesaje tampon care permit: o definirea concurentei maxime admise de serviciul destinatie; o definirea unei perioade de expirare pentru mesajele trimise; o definirea de prioritati asociate mesajelor. Componenta gateway si securitate aplicatii SOA
120 / 234

SINT.10
a) b) c)

d)

e) f) g) h) i) j)

k)

l)

m) n)

5.2.5.15.4

SINT.11 Accesul securizat la aplicatiile SOA, bazat pe seturi de politici de control al accesului administrate centralizat, va fi asigurat de componenta gateway si securitate aplicatii SOA. SINT.12
a) b) c) d)

Componenta va oferi: suport pentru securitatea serviciile web bazat pe standarde deschise; mecanisme de interceptarea a cererilor catre serviciile web si aplicarea de politici de securitate asupra acestora; depozitar central de politici de securitate; consola web de administrare si monitorizare a securitati la nivelul serviciilor web. Cerintele componentei gateway si securitate aplicatii SOA sunt: Sa ofere un modul centralizat de gestiune si aplicare a politicilor de securitate peste portofoliul de aplicatii compozite instalat Sa ofere servicii de securitate atat la nivel transport cat si la nivel de aplicatie Pentru asigurarea securitatii la nivel transport, solutia va permite utilizarea protocolul Secure Socket Layer (SSL) si a certificatelor compatibile X.509 Sa ofere servicii de securitate specifice lucrului cu serviciile web standard: o autentificarea accesului la servicii o autorizarea accesului la servicii Solutia sa fie bazata pe standardele deschise de securitate a serviciilor web, precum WS-Security, Security Assertation Markup Language (SAML) Sa ofere suport pentru standardele deschise de securitate privind mesajele in format XML: o XML Encryption pentru criptarea / decriptarea mesajelor XML in vederea asigurarii confidentialitatii mesajelor transportate; o XML Signature pentru semnarea / verificarea digitala a mesajelor XML in vederea asigurarii integritatii si non-repudierii mesajelor transportate Sa permita securizarea tuturor apelurilor catre serviciile existente printr-un mod de functionare de tip poarta de acces (gateway) fara sa fie necesara modificarea proceselor instalate Sa ofere agenti ce vor putea fi instalati pe statiile client in vederea impachetarii (adaugare informatii securitate) apelului catre serviciile web dorite Definirea politicilor de securitate se va face declarativ, utilizand un instrument de configurare web-based, pe baza unor primitive de activitati de securitate pre-definite exemplu: verificarea credentialelor utilizator versus un director LDAP, auditarea accesului la un serviciu, etc. Componenta procesare evenimente
121 / 234

SINT.13
a) b) c) d)

e) f)

g)

h)

i)

5.2.5.15.5

SINT.14 Componenta procesare evenimente va permite dezvoltarea si executia aplicatiilor cu arhitectura bazata pe evenimente (Event-Driven Architecture). Componenta va permite in principal lucrul cu fluxuri de evenimente prin selectarea, agregarea si sincronizarea performanta a unui numar ridicat de evenimente provenite din sisteme si aplicatii multiple. SINT.15
a) b) c)

d)

e) f)

g)

h)

i) j) k)

l) m)

Cerintele componentei procesare evenimente sunt: Sa ofere capabilitati extinse pentru implementarea aplicatiilor cu arhitectura Event-Driven Architecture (EDA) Sa ofere un mediu declarativ pentru dezvoltarea aplicatiilor bazate pe evenimente Sa ofere un mecanism de cache pentru evenimente in care aplicatiile sa poata publica evenimente respectiv din care aplicatiile sa poata consuma evenimente marind disponibilitatea si performanta infrastructurii de evenimente Sa ofere un depozitar de evenimente care sa stocheze secventele de evenimente aparute si sa permita executarea ulterioara a acelorasi evenimente pe baza scenariilor inregistrate in depozitarul de evenimente Sa permita monitorizarea continua a surselor de evenimente putand realiza filtrarea, agregarea, corelarea si sincronizarea evenimentelor Sa implementeze un limbaj specializat, de tip SQL, care sa permita selectarea si filtrarea continua a evenimentelor receptionate din multiple surse de evenimente Limbajul de procesare a evenimentelor sa permita definirea de ferestre de evenimente incrementale sau batch bazate pe intervale de timp sau numar de evenimente de interes Limbajul de procesare a evenimentelor sa permita definirea de sabloane de detectie a secventelor de evenimente si non-evenimentelor folosind operatori logici si temporali Limbajul de procesare a evenimentelor sa permita definirea de sabloane de detectie a evenimentelor bazate pe expresii regulate Limbajul de procesare a evenimentelor sa permita managementul incarcarii aplicatiilor catre care evenimentele filtrare sau agregate sunt livrate Sa permita integrarea limbajul de procesare a evenimentelor cu aplicatii scrise in Java folosind modele de programare de tip Plain Old Java Object (POJO) sau Spring pentru procesarea performanta a evenimentelor Sa includa un generator de incarcare care sa permita simularea de evenimente in vederea testarii aplicatiilor bazate pe evenimente Sa se integreze bidirectional cu componentele magistrala de mesaje si aplicatii SOA astfel incat aceste componente sa poata fi surse sau destinatii pentru evenimentele gestionate de solutia de tip CEP.

5.2.5.16 Control acces si gestiune utilizatori INIT.36 Aceasta va fi compusa din urmatoarele servere:
122 / 234

a) Server Control Acces un server pe care ruleaza serviciile care asigura

managementul identitatii utilizatorilor (componenta de securitate), precum si accesul centralizat la informatia despre utilizator printr-un unic punct. b) Server LDAP server dedicat stocarii informatiei despre profilul utilizatorilor si structura organizatorica. INIT.37 Data fiind importanta asigurarii unui grad ridicat de securitate a accesului la informatiile vehiculate prin intermediul interfetelor web, este esentiala utilizarea unor solutii avansate de control al accesului web, administrare unitara a conturilor de utilizator si stocare sigura a profilelor. INIT.38 Aceste componente vizeaza alinierea solutiilor software cu tendintele de securitate din domeniul prelucrarii datelor cu caracter confidential si trebuie sa ia in considerare urmatoarele specificatii: a) Solutie de control al accesului: o Control al accesului la aplicatii web o Single sign on si federalizare a accesului la aplicatii web o Administrare centralizata a politicilor de acces la aplicatii b) Solutie de administrare unitara a conturilor de utilizator: o Creare automatizata de conturi in functie de politici de acces la resurse o Stergere automatizata a conturilor in functie de politicile de acces la resurse o Vedere unitara a tuturor resurselor alocate unui utilizator o Raportare si auditare avansata o Integrare cu sistemele vizate pe baza de tehnologie fara agenti c) Solutie de stocare sigura a profilelor de utilizator: o De tip LDAP v3 o Stocarea efectiva a informatiei sa se faca la nivel de baza de date o Informatiile stocate sa beneficieze de toate avantajele de redundanta, disponibilitate si securitate de la nivelul bazei de date utilizate o Sa contina functionalitati de virtualizare a surselor de identitati 5.2.5.16.1 Controlul accesului INIT.39 Solutia de control al accesului la aplicatii web trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: d) Stocarea configuratiilor si a politicilor sa se realizeze intr-un director LDAP unificat, fara a exista nevoia unui depozitar proprietar de date e) Sa permita accesarea simultana a mai multor surse de identitati pentru realizarea autentificarii si autorizarii, fara a implica duplicarea informatiei sau crearea unui metadirector f) Toate componentele software ale solutiei trebuie sa permita rularea in mod disponibilitate ridicata folosind functionalitati native si fara a necesita echipamente suplimentare g) Sa ofere o interfata web pentru administrare si self-service
123 / 234

h) Sa permita rularea de fluxuri pentru inregistrarea utilizatorilor, recuperarea si i)

j) k)

l)

m)

n)

o) p)

q) r) s) t) u)

resetarea parolei, inregistrarea in grupuri de cercetare Toate politicile de control al accesului trebuie sa poata fi definite utilizand interfata web a solutiei, fara a necesita cunostinte de programare sau rularea de scripturi pe server Sa permita simularea politicilor de acces (ce utilizatori afecteaza, ce politica va fi aplicata in anumite conditii, etc) Sa ofere control al accesului bazat pe roluri, in combinatie cu alti factori precum momentul de realizare a cererii de contectare, adresa de retea de unde provine cererea, grupul din care faca parte utilizatorul si orice alt atribut din profilul acestuia (inclusiv atribute special definite, nestandard) Functionalitati de tip single sign on (autentificare unica) pentru toate resursele protejate; orice utilizator care se autentifica si este autorizat trebuie sa poata avea acces la informatiile expuse de sistem fara a i se cere reautentificarea pe parcursul sesiunii, atat timp cat nu exista politici care sa ceara acest fapt Sa ofere autentificare multi nivel combinand orice metode de autentificare disponibile (de exemplu nume utilizator si parola pentru nivel privat, certificat digital pentru nivel confidential, etc) Sa suporte cel putin urmatoarele metode de autentificare: o Nume de utilizator si parola o Certificate digitale x.509 o Smart card o Token-uri fizice cu PIN o Bazata pe formulare web o API-uri de autentificare pentru dezvoltari Schimbarea comportamentului standard (refuza acces sau permite acces pentru resursele neprotejate) Auditarea informatiei sa se realizeze atat in fisiere text formatate cat si in baze de date (precum Oracle si SQL Server); auditarea se refera la evenimente de autentificare si autorizare, nu evenimente de functionare a sistemului (pentru acestea se accepta loguri text) Nivelul de auditare trebuie sa fie configurabil (succes, nereusita, etc) Sa se integreze cu solutii avansate de raportare si sa ofere out-of-the-box rapoarte pentru datele auditate Sa realizeze criptarea informatiei transferata intre componentele sistemului si clienti (HTTPS, LDAPS, etc) Solutia de control acces sa ofere integrare cu solutia de stocare a utilizatorilor si cu cea de administrare unitara Suport pentru acces federalizat la resursele expuse de parteneri si toate standardele urmatoare: o SAML 1.0, 1.1, 2.0 o Liberty Alliance ID-FF 1.1, 1.2 o WS-Federation
124 / 234

5.2.5.16.2 Gestiunea utilizatorilor INIT.40 Solutia de administrare a utilizatorilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: a) Sa ofere posibilitatea de implementare in faze. Organizatia poate alege ce functionalitati sa implementeze (de exemplu doar module care vizeaza complianta si provizionarea) fara a exista dependente sau prioritati; decizia trebuie sa poata fi realizata la nivel de resursa. b) Alocare automata de resurse catre utilizatori pe baza de politici si drepturi. Pentru orice set de utilizatori, administratorii pot specifica nivelul de acces pentru fiecare resursa ce urmeaza a fi alocata, astfel incat fiecare utilizator sa aiba doar drepturile de acces necesare indeplinirii sarcinilor de lucru specifice c) Definirea de politici de negare a accesului la resurse d) Capabilitati de tratare a erorilor din cadrul fluxurilor de alocare a resurselor (sau aprobari) e) Cand un utilizator pleaca din organizatie sau accesul nu mai este necesar in urma schimbarii rolului, solutia trebuie sa permita revocarea automata sau manuala a acestuia , conform cu politicile de acces din sistem f) Interfata expusa catre utilizatori (self-service) trebuie sa permita vizualizarea si modificarea informatiilor din profil g) Utilizatorii si administratorii trebuie sa poata urmarii stadiul unei cereri in timp real, la orice moment h) Utilizatorii trebuie sa isi poata configura intrebari si raspunsuri cheie pentru resetarea parolelor de acces la resurse dintr-un punct unic i) Administrare delegata pentru situatiile in care utilizatorii sunt temporar nedisponibili j) Suporta politici avansate de parole: lungime parola, numar si tipuri de caractere necesare, sa impiedice reutilizarea acelelasi parole in mod repetat dupa expirare, dictionar de parole care nu trebuiesc utilizate k) Sa poata genera parole in mod automat la inregistrarea utilizatorilor l) Politici de parole multiple pentru aceeasi resursa m) Sincronizarea bidirectionala a parolelor intre resursele administrate si solutia de administrare a utilizatorilor n) Motor de fluxuri care sa permita modelarea proceselor de aprobare din organizatie cu suport pentru escaladare si delegare a aprobarii o) Sa permita definirea de reguli de negare a accesului la o resursa X daca utilizatorul are acces la o anumita resursa Y p) Solutia trebuie sa ofere posibilitatea rularii periodice a unor rapoarte (atestare): o Sa pastreze istoricul rapoartelor rulate; pentru fiecare rulare sa ofere detalii pentru fiecare utilizator o Atestarea nu trebuie sa se bazeze pe posibilitatea de conctare la sisteme (chiar daca un sistem nu este accesibil, sa se poata raporta pe baza datelor interne ale sistemului de administrare a utilizatorilor, fara a exista pierderi de informatie)
125 / 234

q) Monitorizare continua a conturilor orfane si executare a unor actiuni corective

automate r) Solutia trebuie sa fie usor de configurat si administrat: o Sa nu necesite mai mult de un depozitar pentru stocarea tuturor informatiilor specifice (baza de date), incluzand roluri, politici, fluxuri de lucru sau date de profil ale utilizatorilor o Sa permita inalta disponibilitate fara schimbarea arhitecturii produsului sau instalarii o Sa suporte personalizare folosind unelte vizuale, fara a fi nevoie ca administratorii sa invete libaje de programare specifice produsului s) Solutia trebuie sa foloseasca aceleasi tehnologii pentru toate componentele (self-service, provizionare, conectori, etc). 5.2.5.16.3 Stocarea utilizatorilor INIT.41 Solutia de stocare a utilizatorilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: a) Sa permita accesarea datelor despre utilizatori atat din baze de date cat si din directoare LDAP, cu posibilitatea de agregare selectiva a profilelor si expunerea acestor informatii in format LDAP catre alte sisteme b) Stocarea utilizatorilor sa se realizeze intr-un director de utilizatori LDAP v3 c) Sa permita integrarea cu celelalte componente ale sistemului general astfel incat sa existe o singura sursa de utilizatori pentru toate nivelele (aplicatie, baza de date, etc) 5.2.5.17 Server mesagerie electronica Cerinte minim obligatorii pentru sistemul de mesagerie electronica: SMSE.1 Usurinta in utilizare: a) Solutia sa ofere asistenta vizuala pentru alegerea celor mai bune date si ore pentru intalniri, in functie de programul invitatilor si resurse. b) Posibilitatea de a vedea informatiile despre disponibilitatea persoanelor din calendar. c) Salile de conferinta si echipamentele sa fie marcate clar in agenda, astfel incat sa poata fi parcurse separat. d) Sa se poata programa mesaje Out-of-Office separate, pentru a fi trimise unor destinatari interni sau externi dupa preferinta mesaje diferite. e) In cazul accesului la casuta postala prin Web sa se permita convertirea documentelor (Microsoft Office Word, Excel, PowerPoint i PDF) astfel incat sa poata fi vizualizate chiar daca aplicatiile respective nu sunt instalate pe calculatorul client. Deasemenea, accesul prin Web sa aduca functionalitati extinse gen schedule assistant, categorii de mesaje, cautari avansate f) Lucru colaborativ facil din interfata Web, adica daca un utilizator primeste o legatura la un document de pe un site SharePoint (portal) sau alt sistem de partajare a fisierelor, sistemul de mesagerie sa preia linkul si sa faca cererea in numele utilizatorului pentru a afisa documentul.
126 / 234

g) Accesul la casutele postale sa se poata face si de pe dispozitive mobile, Windows Mobile etc. Mai mult, daca un dispozitiv este pierdut sau furat, utilizatorul sa poata sterge continutul dispozitivului mobil sau sa poata reseta parola prin interfata Web. h) Usurinta in realizare de reguli pentru a redirecta corespondenta in diverse arhive, containere sau destinatii, i) Posibilitatea de a marca corespondenta cu diferite culori in functie de importanta, pentru o vizibilitate mai buna. j) Posibilitatea de a grupa e-mailurile in functie de topic, destinatar, identificator etc. k) Informatii oferite in legatura cu destinatiile din interiorul institutiei catre care dorim sa trimitem corespondenta (exemplu: daca persoana respectia este in concediu; daca in componenta grupului catre care dorim sa trimitem un mesaj exista si oameni din afara institutiei etc) SMSE.2 Eficienta in administrare si securitate l) Sistemul de mesagerie trebuie sa asigure performante ridicate si fiabilitate, pe masura ce cresc dimensiunile casutelor postale si numarul de conturi de utilizator per server. Sa aiba capacitatea sa acomodeze cantitati foarte mari de mesaje la performante ridicate. m) Sistemul sa ofere un grad ridicat de securitate, care sa poate fi integrat nativ cu PKI (infractrucura de chei publice) sau cu RMS (sistem de gestionare a drepturilor de acces la informatie) usor de folosit si integrat nativ cu Active Directory. n) Sistemul sa permita filtrarea antispam disponibila de la instalare, fiind gestionata de rolul de server Edge Transport, in perimetrul retelei si sa ofere un mecanism de protectie impotriva virusilor si al viermilor de retea. o) Arhitectura sa asigure o inalta disponibilitate si replicarea bazelor de date cu casutele postale. Baza de date sa poata sa fie replicata si pe alte servere de mesagerie din institutie si in cazul in care baza de date primara este corupta, automat utiliatorul sa fie redirectat catre alta copie a casutei postale. p) E-mailurile din interiorul organizatiei sa fie criptate automat, de la plecarea din clientul de e-mail al expeditorului, pana la primirea n clientul de e-mail al destinatarului. q) Configurarea aplicatiei client de e-mail, in vederea conectarii la server, sa se faca usor, de genul daca utilizatorul este conectat la retea, serverul de mesagerie prin componentele sale sa configureaze automat profilul de Outlook al utilizatorului. r) Pentru a putea impune anumite reguli (interne, guvernamentale sau locale) sistemul trebuie sa fie capabil, prin control detaliat asupra fluxurilor de e-mailuri, sa implementeze un motor pentru politici. s) Pentru a asigura certificarea mesajelor administratorii trebuie sa poata utiliza reguli de transport pentru a aplica clasificari ale mesajelor pentru e-mailurile in tranzit, in functie de subiect, continut sau adresa expeditorului/destinatarului. Sa existe posibilitatea folosirii unui un proces automat care sa scaneze foldere predefinite de administrator pentru a retine, expira sau jurnaliza mesajele, in functie de normele care trebuie respectate.
127 / 234

t) Sistemul sa poata permite realizarea de cautari text rapide in cadrul tuturor casutelor postale din organizatie, daca este necesara aceast actiune din punct de vedere legal. u) Sistemul de mesagerie sa permita integrarea cu centrala telefonica existenta pentru a adauga functionalitati de cutie vocala cat si IVR (recunoasterea inteligenta a vocii) pentru utilizatorii din institutie. v) Produsul sa ofere sistemului de operare contorii necesari pentru a putea fi urmarita starea de functionare si performanta in fiecare clipa cat si integrarea cu diferite unelte de monitorizare. w) Consolele de aministrare sa fie intuitive si usor de utilizat. x) Sistemul sa poata delega drepturi diferite pentru anumite departamente sau grupuri de persoane pentru a asigura segregarea drepturilor in functie de responsabilitatile fiecarui utilizator. y) Sistemul sa dispuna de unelte care sa permita rularea de comenzi text cat si realizarea facila de scripturi pentru a automatiza diverse actiuni cat si pentru a automatiza instalarea aplicatiei pe o platforma noua. z) Sistemul sa ofere interfata de autoadministrare pentru utilizatori. aa) Sistemul sa ofere protocoale de acces la casuta postala: POP, IMAP, WEB si protocolul MAPI. bb) Sistemul sa ofere unelte de jurnalizare si arhivare la nivel global sau pentru un numar restrans de utilizatori cat si posibilitatea clientului de a-si arhiva singur mesajele. 5.2.5.18 Configuratia minimala de procesare(mediul de productie) # servere Server Server Web Server Portal Web Server Aplicatie Server Integrare Server Control Acces Server LDAP Server DB Server gestiune documente Server GIS Server monitorizare Server management echipamente Server Backup Server Antivirus Server Mesagerie Server CRM 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 2 2

# core / server 1 2 4 2 2 2 4 2 4 2 2 2 2 4 2

5.2.5.19 Configuratia minimala de procesare(mediul de testare/dezvoltare/instruire)


128 / 234

Server

# servere

# core / server

Server Web 2 1 Server Portal Web 2 1 Server Aplicatie 2 1 Server Integrare 2 1 Server Control Acces 2 1 Server LDAP 2 1 Server DB 2 1 Server gestiune documente 2 1 Server GIS 2 1 Server monitorizare 1 1 Server management echipamente 1 1 Server Backup 1 1 Server Antivirus 1 1 Server Mesagerie 2 1 Server CRM 2 1 Alte sisteme: Securitate logica; Atentionare privind vehicule suspecte; Managementul defectelor; Integrarea cu BTMS; Managementul unitar al drepturilor de acces. Cerinte detaliate pentru aceste subsisteme se gasesc in fisele tehnice. 5.2.6 Sub-Sistemul operativ mobil Sistemul mobil permite interconectarea in timp real a terminalelor mobile folosind comunicatii securizate prin retelele mobile (UMTS/HSDPA/GPRS). Sub-sistemul va include de asemenea o componenta de tip Unmanned Aerial Vehicle (UAV); acesta va putea fi lansata de pe un vehicul si va fi utilizata pentru transmiterea in timp real de imagini video din teren (zona situatii de urgente). Cerinte detaliate pentru aceste subsisteme se gasesc in fisele tehnice. MOB.1 Ofertantul trebuie sa furnizeze urmatoarele echipamente pentru Sistemul Mobil, asa cum se detaliaza in anexa: a. PDA (Personal Digital Assistant pentru personal, lucru in mod portabil) b. Laptop-uri MOB.2 Principalele aplicatii care vor rula pe echipamentele mobile sunt, dar nu sunt limitate la: acces la informatii de la locul unui incident; acces la rapoarte; acces la notificari. MOB.3 Ofertantul va dezvolta o aplicatie software care va transfera date de la doua baze tehnice care vor fi definite in proiectul preliminar (de exemplu: masini furate, etc. ). MOB.4 Ofertantul va dezvolta o aplicatie software care sa permita transferul de inregistrari ale incidentelor in BEMIS. 5.2.7 Sub-Sistem Monitorizare si Management MNG.1 Ofertantul va detalia propunerea pentru un sistem de monitorizare si management al retelei cu urmatoarele cerinte:
129 / 234

a. Sistemul, prin protocoale ca SNMP (Simple Network Management Protocol) va utiliza informatia introdusa de agenti si depozitata in fiecare statie sau server si o va procesa. b. Sistemul va fi capabil sa genereze alarme in cazul incidentelor de tipul nefunctionarii serviciilor sau serverelor precum si la incidente predefinite de tipul : o Memorie libera minima o Spatiu disponibil pe disk o Temperatura ridicata o Supraincarcarea proceselor c. Sistemul va permite recunoasterea automata a fiecarui element, a elementelor introduse manual si a elementelor relocate. d. Sistemul va prezenta permanent o harta a topologiei fizice si logice a retelei. e. Sistemul va genera cel putin urmatoarele rapoarte: : o Tipul alarmei : critica sau non-critica. o Folosirea link-urilor online si a istoricului. o Listarea inventarului si a obiectelor din retea. MNG.2 Sistemul de management va satisface urmatoarele cerinte: a. Descriere functionala: ofertantul va descrie principalele functionalitati ale sistemului de management; b. Descrierea arhitecturii: ofertantul va descrie arhitectura sistemului de management;

5.2.8

Sistemul de afisare de mari dimensiuni (perete-ecran)

5.2.8.1 Generalitati VIDEO.1 Ecranele de mari dimensiuni ale CMISU functioneaza controlate de interfata grafica comuna (GUI), iar funciile trebuie s fie disponibile la fiecare dintre staiile de lucru operator din Centru. VIDEO.2 Sistemul de afisare trebuie sa corespunda cerintelor tehnice si ergonomice specifice unui dispecerat civil. 5.2.8.2 Ecranul principal din Sala Operativa VIDEO.3 Ecranul principal din Sala Operativa va fi modular, de tip matrice cu retro-proiectie multipla, capabil de a afia att imagini CCTV ct i imagini de nalt rezoluie generate pe calculator de la subsistemele SMSUB. VIDEO.4 Ecranul principal va ocupa partea principal a peretelui frontal din Sala Operativa. Poziionarea ecranului principal va ine cont c pe el pot fi afiate imagini CCTV ce nu trebuie prezentatepersoanelor neautorizate. VIDEO.5 Ecranul principal va include funcii de staie de lucru operator, pentru a compune anumite combinaii de imagini CCTV i de calculator, conform cerinelor operaionale. Aceste combinaii pot include intrri pentru imagini prenregistrate sau n direct, grafic de calculator i televiziune n direct.

130 / 234

VIDEO.6 Caracteristicile si configuratia imaginilor pe ecranul principal vor fi organizate si stabilite prin aplicatia software dedicata, accesibila in retea, de la orice terminal. Configuraia caracteristicilor ecranului principal va trebui s poat fi stocat de ctre operatori i restaurat la cerere. VIDEO.7 Dimensiunile, configuratia i solutia tehnica a echipamentului aferent ecranului principal vor fi incluse n documentul de Proiect final. Toate elementele mecanice de fixare vor fi testate i verificate nainte de montarea echipamentului. VIDEO.8 Ecranul principal va trebui s fie fixat pe planeul inferior, n mod rigid. Va trebui s fie lsat un spaiu suficient pentru ventilaie i acces la reparaii, in spatele acestuia. Modalitile de prindere vor fi prezentate n documentul Proiect i convenite cu Beneficiarul nainte de instalare. VIDEO.9 Conexiunile prin cablu la/de la monitoare vor trebui incluse n grosimea declarat pentru toate display-urile n cadrul documentului Proiect. Acest document va trebui s declare spaiile necesare din spatele monitoarelor, n scopul ventilrii i ntreinerii. VIDEO.10 Construcia ecranului principal va trebui s fie de aa natur nct grosimea vizibil a marginilor orizontale i verticale s fie minim. VIDEO.11 Elementele de afiare bazate pe tehnologii de proiecie vor trebui s aib anumite caracteristici de fiabilitate, de exemplu lmpi duale, pentru a asigura o operare continu cu un minim de intervale pentru reparaii. VIDEO.12 Configuratia ecranelor va fi aleasa in asa fel incat ecranul de afisare va fi instalat in pozitie fixa, iar toate operatiunile de intretinere, interventii si mentenanta se vor face prin spatele ecranului. Nu se accepta nici o interventie prin fata ecranului. VIDEO.13 Ecranul principal va fi controlat de un calculator server specializat (display screen controller). Controlerul Ecranului principal va trebui s aibe caracteristici de protecie la defectri de ordin 2 pentru evitarea ntreruperii serviciului la apariia unor defectri singulare. VIDEO.14 Controlerul Ecranului principal va trebui s fie conectat la celelalte subsisteme prin intermediul LAN din CMISU. Furnizorul va lua n considerare posibilitatea de a amplasa acest server mpreun cu celelalte n sala de echipamente n loc de amplasarea sa n apropierea ecranelor din Sala Operativa . VIDEO.15 Furnizorul va trebui s includ o descriere detaliat a controlerului ecranului principal, a funciunilor acestuia, interfeelor cu elementele de afiare i cu sub-sistemele CMISU, n documentul Proiect pentru aprobarea de ctre Beneficiar. VIDEO.16 Ecranul principal va fi realizat matriceal, folosind 30 cuburi cu retroproiectie, amplasate in configuratie 3 linii (orizontale) x 10 coloane (veriticale). In functie de forma amplasamentului final, este de asteptat ca ecranul sa prezinte o curbura orizontala de 3-10. 5.2.8.3 Alte ecrane VIDEO.17 Alte ecrane vor fi prevazute, dupa necesitati, in saliile de sedinta. In cadrul CMISU vor fi prevazute un numar de 10 ecrane suplimentare, amplasate in functie de posibilitati, in principal in saliile de sedinte si in birourile operative. 5.2.8.4 Servere de control video VIDEO.18 Sistemul de afisare va beneficia de sistemul electronic propriu de procesare video si de management a ecranelor.
131 / 234

5.2.8.5 Reteaua video VIDEO.19 Transmisia datelor aferente sistemului video se va face printr-o retea IP, proprie sistemului (sau dedicata acestuia) astfel incat, in caz de cadere a retelei principale, ecranele sa ramana functionale. VIDEO.20 Reteaua si echipamentele active aferente sistemului de afisare (principal si secundar) vor fi integral redundante. VIDEO.21 Proiectul de retea si echipamente aferente sistemului de afisare vor fi descrise in Proiect si vor fi agreate cu Beneficiarul. VIDEO.22 Reteaua IP a sistemului de afisare va respecta specificatiile IEEE 1000BaseT si va fi cablata cu cablu de cupru tip FTP Cat.6 sau cu cablu de fibra optica. 5.2.8.6 Aplicatia de management ecranelor si a imaginilor VIDEO.23 Sistemul de afisare in ansamblu va beneficia de o aplicatie (sau o suita de aplicatii) software de management a suprafetelor de afisare. 5.2.9 Sistemul de videoconferinta VCONF.1 Sistemul videoconferinta permite comunicatiile intre utilizatori diferiti si realizarea de conexiuni intre Sala Operativa si alte locatii. VCONF.2 Serverul de videoconferinta multi-punct are caracteristicile minime specificate in anexa 6, fisa tehnica aferenta. 5.2.10 Sistemul integrat de securitate fizica Prin securiatate fizica se intelege ca sunt acoperite toate aspectele in legatura cu controlul accesului la CMISU si diferite birouri in interior, precum si supravegherea perimetrala si interioara. Scopul acestor specificatii este de a obtine un sistem integrat de securitate la central CMISU, stabilind politici globale care vor imbunatati securitatea persoanelor si a proprietatilor de orice fel care trebuie protejate si sa optimizeze operatiunile si mentenanta facilitatilor. SEC.1 Ofertantul va livra un sistem integrat de securitate fizica testat. Solutia propusa trebuie sa fie testata si implementata la alti clienti. SEC.2 Soluia de securitate este asigurat de patru sisteme complementare: a. Sistemul de alarm va asigura securitatea personalului i echipamentelor, genernd alarme in cazul situaiilor necontrolate sau intruziunilor b. Alarma n caz de incendiu ca orice dispecerat, Centrul de comand i control trebuie echipat cu o alarm n caz de incendiu alocat, capabil s detecteze orice incendiu, urm de fum sau temperaturi periculoase. c. Sistemul de control al accesului va proteja interiorul Centrului de comand i control mpotriva accesului personalului neautorizat. Pentru aceasta, exist echipament protejat, personal de serviciu i coninutul informaional. d. Sistemul video de supraveghere a securitii asigur supravegherea i serviciul de nregistrare a imaginilor pentru fiecare poziie din sistem. 5.2.10.1 Sistemul de alarm

132 / 234

SEC.3 Sistemul local de alarm va fi realizat folosind o unitate specializat central, alocat acestui scop i echipat cu senzori i accesorii pentru a detecta orice intruziune neautorizat. SEC.4 Interfaa utilizatorului va fi realizat printr-o tastatur alocat cu ecran alfanumeric care va putea fi folosit de ctre utilizatori obinuii, de ctre administrator sau personalul tehnic. SEC.5 Protecia uii va fi asigurat de senzori magnetici (Reed-Contact, magnet pasiv la u i detector de contact pe partea fix). Toate uile vor fi echipate cu senzori. Ca o opiune, ferestrele pot fi echipate cu asemenea senzori magnetici. SEC.6 Zonele din interior vor fi protejate folosind senzor PIR (receptor pasiv cu infrarou tehnologie singular). Senzorii vor fi selectai n vederea acoperirii a cel puin 80% din suprafa i vor fi orientai n principal spre posibilele intrri (ui i ferestre). SEC.7 Unitatea de alarm va avea o soluie local de energie de rezerv (baterii rencrcabile) calculate pentru a asigura funcionalitatea soluiei locale de securitate (alarma de interior i a perimetrului) pentru cel puin 24 de ore n ateptare i 30 minute alarma). SEC.8 Alarma va avea o siren local optic-acustic, amplasat extern. SEC.9 Sistemul de alarm trebuie s se poat proteja independent, prin partiii diferite i interfeele utilizatorului (tastaturi) cel puin n Camera de Control i Camera Tehnic. 5.2.10.2 Soluia de control a accesului SEC.10 Controlul accesului va asigura identificarea personalului la fiecare intrare n Centrul de Comand i Control. De asemenea, sistemul va putea identifica fiecare persoan la ieire. SEC.11 Sistemul de control al accesului va fi fcut n jurul accesului inteligent i unitii centrale de control, cititori (proximitatea codului) i dispozitive de blocare a uii. SEC.12 Sistemul va putea memoriza informaie pentru cel puin 200 de utilizatori. SEC.13 Pe fiecare cale de acces la Centrul de Comand i Control (uile de acces) vor fi plasate soluii de blocare administrate prin accesul electronic i sistemul de control. Aceast soluie de blocare va ine uile nchise normal i va permite deschiderea numai dac sistemul electronic identific persoana autorizat. SEC.14 In caz de urgen (incendiu, cutremur sau altele) uile se vor putea deschide automat. De asemenea, o soluie mecanic de deschidere de rezerv va fi furnizat. Pentru situaii de urgen, unitatea de acces i control va avea o interfa care va colecta date din sistemul de incendiu & alarm. SEC.15 Personalul va fi identificat folosind soluia de identificare personal fiecare persoan va avea propriul su card de proximitate, folosit pentru acces i identificare. Toate cardurile vor fi standard i identice, dar pe fiecare card va fi posibil de plasat un tabel imprimat coninnd identificarea utilizatorului i informaia (nume i prenume, imagine, funcie, departament etc.). SEC.16 Pe ambele pri ale uii vor fi plasate cititoare de proximitate, care vor putea citi carduri de la cel puin 10 cm distan. Cititoarele de proximitate vor fi n permanen conectate la fluxurile de date la unitatea central, nefiind acceptate comenzi directe la sistemul de blocare.
133 / 234

SEC.17 Sistemul de proximitate (carduri i cititoare) va fi selectat standard i furnizat de mai muli productori, pentru ca integratorul s poate furniza carduri pentru cel puin 10 ani utilizabile sau clientul va putea gsi specialitii de pe pia n aceast perioad. SEC.18 Sistemul va memora i nregistra toate evenimentele (intrare, ieire, deschiderea uii, persoane etc.). nregistrarea va fi stocat local (memorie intern static) i, la cerere, va fi transferabil pe suport extern (computer local). SEC.19 Aplicaia software va putea asigura transferul de date n alte formate (format tradiional PC), realiza nregistrri, statistici, evidena personalului etc. Aplicaia software va putea funciona n timp real i dup analiza evenimentelor. 5.2.10.3 Supraveghere video SEC.20 Zonele centrului de comand i Control vor fi n permanen supravegheate de mai multe camere video, montate pentru a asigura supravegherea cel puin a zonelor specificate mai departe. SEC.21 Zonele supravegheate video zonele care trebuie supravegheate permanent video sunt: a. Intrrile n Centrul de Comand i Control b. Intrarile in Sala Operativa c. Intrrile n Camera Serverelor. SEC.22 Supravegherea va fi asigurat n permanen, folosind camere video ce vor stoca imaginile ntr-o zon de stocare alocat. SEC.23 vizualizarea imaginilor se va putea realiza din orice punct de acces n reeaua local din cldirea Centrului de Comand i Control, ns va fi accesibil numai personalului autorizat. Din motive de securitate, vor fi plasate cel puin dou (2) monitoare permanente de supraveghere video : n interiorul Camerei de Control i la Postul de Securitate. SEC.24 Toi parametrii funcionali ai sistemului sau ai camerelor video vor putea fi setati n ntregime static folosind o interfa software alocat (preferabil bazat pe web). SEC.25 Aplicaia de setare va fi unitar (acelai software / interfa) pentru toate camerele de securitate din sistem ns va putea seta fiecare camer n parte. Setarea fiecrei camere va fi protejat de drepturile de acces, valabile numai prin acces autorizat (prin utilizator sau parol). SEC.26 Pentru a asigura modul de supraveghere pe timp de noapte, sistemul va avea dispozitive de iluminat cu Infrarou, pentru camerele de supraveghere a zonelor de intrare. SEC.27 Camerele video vor fi fr ntreinere, nefiind solicitat nici o intervenie obinuit. In caz de defectare, sistemul va permite schimbul fizic al dispozitivului camer ns nu este necesar nici o procedur special. SEC.28 Camerele de interior vor fi plasate n carcase tip dome (in scopuri estetice. SEC.29 Toate imaginile de la camerele de securitate video de la toate amplasamentele i Centrul de Comand i Control vor fi nregistrate ntr-o zon alocat de stocare, plasat in Centrul de Comand i Control . Zona de stocare va fi redundant i va asigura un timp de nregistrare de cel puin 30 zile pentru toate camerele. Accesul la informaia de la sistemul de securitate video stocat va fi permis numai utilizatorilor autorizai.
134 / 234

5.2.11 Interfee de sistem Furnizarea de interfee de sistem cu suport software i integrare de sistem. Instrumentul de programare este susinut de hardware i interfee de software.

5.2.11.1 Cerine generale ale interfeelor INT.1 Calculatorul central comunic cu sistemele conectate prin legatura fizica si interfata digitale. INT.2 BEMIS nregistreaz prin intermediul interfeei mesajele intrate i ieite, informaiile i erorile, aplicndu-le un marcaj temporal i afindu-le. Dac la telegrama generat de BEMIS nu se rspunde, BEMIS trimite acustic i vizual pe ecran un semnal de eroare. INT.3 Interfeele de cuplare sunt conectate printr-o interfa TCP/ IP protocol pe baz. INT.4 Reeaua de transfer este un Fast Ethernet sau un gigabit Ethernet cu switch, o lime de band de 10/100/1000 megabii pe secund. INT.5 Porturile seriale sunt convertite cu serverele terminale n porturi IP. INT.6 Pentru monitorizarea funcionalitii ambelor interfee i pentru afiare se va trimite o telegram sau un watchdog. Astfel calculatorul central va trimite la intervale regulate o telegram de date ctre sistemul conectat, la care se va rspunde de ctre subsistem. INT.7 Pentru monitorizarea funcionalitii rutinei programul primete numere curente de nregistrare, la care se va rspunde. n cazul n care BEMIS nu primete rspuns la telegrama generat cu numrul de nregistrare corespunztor, BEMIS va aduce un semnal de eroare corespunztoare, vizual i sonor pe ecran. INT.8 Subsistemul conectat transmite cu ajutorul telegramei ciclice / watchdog statusul propriu de operare sau eventuale erori. Acestea prevd i transferul altor mesaje. n BEMIS mesajele de operare, eroare, alarm se difereniaz i se sorteaz per operator de sistem. n plus fa de anunurile i informaiile orientate ctre proces prin interfee se pot susine i funcii manuale individuale. Mesajele se raporteaz n BEMIS. Administrarea datelor i configurarea sistemului se realizeaz cu instrumente de administrare n calculatorul central. INT.9 Toate interfeele se vor configura astfel nct n cazul unei erori sau a unei cderi de sistem acestea s porneasc automat / individual. n plus, exist posibilitatea de a putea reseta instrumentele interfeei cu ajutorul software. Interfeele redundante trebuie nchise automat n cazul unei defeciuni iar n cazul revenirii, sistemul s revin la stadiul de baz. n plus se va crea un schimb de interfee ciclic pentru interfeele redundante. Printr-un anun de operare se va prezenta care interfa este activ. INT.10 n caz de eroare toate interfeele trebuie s fie astfel configurate nct s lucreze fr efecte secundare asupra instalaiei conectate i s aib efect asupra calculatorului central. 5.2.11.2 Cerine de baz pentru interfeele de sistem
135 / 234

INT.11 Calculatorul central susine interfeele pentru funciile de anunare i de comand. Pentru a asigura faptul c interfeele sunt funcionale n ntreaga arie se vor ndeplini cerinele prezentate n continuare. INT.12 Interfeele manuale se vor opera pe sisteme i se vor separa de interfeele BEMIS. INT.13 Predarea documentaiilor tehnice ale interfeelor cu protocolul de date, structura de date, derularea funciilor, cazurile test. Livrarea unui sistem test pentru dezvoltarea interfeei i implementarea n BEMIS prin calculatorul central. Suport la dezvoltarea interfeei dac exist abateri fa de interfeele obinuite cunoscute, prin suport direct, prin suport telefonic. INT.14 Suport la integrarea sistemului la faa locului prin test de sistem, preluare, participare la edintele de proiect pentru coordonare tehnic i din punct de vedere a termenlor. INT.15 n continuare se vor descrie cerinele de baz i funciile sistemului. Msura n care sunt operaionale la faa locului sisteme de acest tip depinde de structura de la faa locului i de cerine. Interfeele se vor stabili n fiecare caz n parte i se vor stabili cu beneficiarul. 5.2.11.3 Monitorizarea interfeelor INT.16 Pentru a monitoriza funcionalitatea interfeei se va crea o telegram ciclic sau un watchdog. Astfel BEMIS va trimite la intervale regulate o telegram de date ctre sistemul nchis la care se va rspunde prin subsistem. Dac la telegrama generat de ctre BEMIS nu se rspunde, BEMIS va trimite un semnal corespunztor de eroare care este documentat. INT.17 Subsistemele conectate vor fi informate prin status despre starea de operare existent, despre anunurile de eroare existente. Clasificarea mesajelor n funciune de operare, eroare, alarm i revizie se vor ntocmi de ctre administrator care le va i verifica. INT.18 Funcii individuale a. realizare legtur / realizare comunicare b. anun actualizare c. declanare mesaje de alarm d. deconectare declanator e. comutare declanator pe mod revizie f. comutare declanator pe revizie off g. aport simultan a mai multor detectoare (detector avalan) h. afiare defeciune interfa i. repunere automat n funciune a unei interfee dup finalizarea defeciunii j. funcie comand pornit k. funcie comand oprit 5.2.11.4 Interfaa pentru serverul de alarm telefonic / server alarmare telefonic INT.19 Suport pentru efectuarea de apeluri telefonice ca apel individual, apel de grup sau a unui grup de apelare pentru conexiuni prin cablu, pentru conexiuni n domeniul comunicaiilor mobile, GSM/ UMTS.

136 / 234

INT.20 Trimiterea de informaii mesaje scurte. Implicarea de servicii de pager generale care sunt furnizate n calitate de participant cu o interfa de comunicare/ legtur la serverul de alarm telefonic. INT.21 Calculatorul central comunic cu serverul de alarma telefonic prin intermediul unei interfee protocol TCP/ IP. Reeaua de transport este un Ethernet switch Fast-/Giganet. INT.22 Pe lng controlul standard prin matricea de alarm trebuie s fie posibile introducerea i trimiterea de text liber individual (vorbit i scris). Administrarea datelor i configurarea (de exemplu, gruparea posturilor telefonice respectiv discuiilor precum i a aparatelor finale mobile) se realizeaz n fiecare subsistem. INT.23 Administrarea datelor i configurarea (de exemplu, gruparea posturilor telefonice respectiv discuiilor precum i a aparatelor finale mobile) se face de ctre administrator cu instrumentul de ntreinere al BEMIS. INT.24 Alocarea la secia de telefon cu apelurile efectuate. Preluarea i prezentarea listelor de apeluri i de apeluri preluate din serverul de alarma telefonic din sistem. Integrarea n funcia CTI. 5.2.11.5 Interfaa pentru sistemul de detectare a incendiilor INT.25 Stabilirea unei interfee bidirecionale pentru citirea i scrierea sistemelor de anunare a erorilor alocate ca aa-numita interfa mare de dialog. Sprijinirea funcionrii sistemului pentru mesajele de intrare i ieire cu informaii n scris/ citit. INT.26 Implementarea interfeei existente de conectare prin portul serial pentru sisteme de alarmare, cum ar fi RS232, V.24, printr-un server port cu protocolul TCP/ IP prin LAN ca LAN Ethernet ctre calculatorul central.

5.2.11.6 Interfaa cu sistemul de management trafic (cu integrare video) INT.27 Interfa de acces pentru semnale video digitale. INT.28 Calculatorul comunic cu sistemul de conectat prin intermediul unei interfee TCP/ IP. Reeaua de comunicare este Ethernet comutat. Lime de band de obicei 4 MB. INT.29 Principalele subsisteme din cadrul BTMS catre trebuiesc integrate sunt subsistemul de control al traficului urban (Urban Traffic Control) si subsistemul de monitorizare video(CCTV). Solutia propusa este realizare unei interfete integrate comune celor doua sisteme care sa permita operatorilor SMSUMB si BTMS schimbul rapid de informatiilor si lucrul pe acelasi suport operational (common operational picture). INT.30 SMSUMB trebuie sa integreze urmarirea fluxurilor video si controlul camerelor video. INT.31 SMSUMB trebuie sa integreze vizualizarea inregistrarilor video INT.32 SMSUMB trebuie sa integreze functionalitatea Follow me, urmarirea video a vehiculelor de urgent. INT.33 SMSUMB trebuie sa permita urmarirea acordarii de prioritate la trecerea prin intersectii pentru vehiculele de urgenta.

137 / 234

5.2.11.7 Interfaa cu pozitiile externe INT.34 Centrul de comand i control este separat din punct de vedere al configurrii reelei i al structurii de operare n trei domenii eseniale: a. Segmente de reea din zona calculatorului central pentru prelucrarea proceselor de control ale centrului b. Segmente de reea n domeniul de administrare pentru postprelucrarea datelor, analize, statistici, sisteme de contabilitate, integrarea de servicii complementare, cum ar fi tehnologia video c. Segmente de reea extern pentru conectarea cu locuri de munc externe pentru a susine utilizarea de postprocesare, de colectare a rapoartelor, sistemul de contabilitate precum i dispunerea de locuri de munc externe / la distan cu acces la calculatorul central. INT.35 Segmente de reea individuale sunt separate unele de celelalte prin sistemele firewall eficiente sub supraveghere IT. Transmiterile de date n alte segmente de reea subordonate se realizeaz de ctre calculatorul central exclusiv unidirecional. INT.36 Operarea de la distan/ extern cu reeaua de gestionare i cu reeaua calculatorului central va fi sprijinit exclusiv prin suport server WEB / de exemplu server CITIRX. Circuitul comunicrii dintre locul de munc extern / la distan se va realiza prin clientul WEB / de exemplu CITIRX cu serverul subordonat WEB / de exemplu CITIRX. Serverul WEB / de exemplu CITIRX primete porturile de autentificare alocate n firewall pentru a putea derula relaiile de comunicare att cu calculatorul central ct i cu reeaua de administrare. 5.2.11.8 Interfee digitale sistem radio / TETRA INT.37 Sistemul de suport Digital radio. Conexiune printr-o interfa E1 cu interfeele de datele i pregtirea pentru interfaa IP . INT.38 Integrarea sistemului radio digital TETRA n sistemul de control.

5.2.11.9 Interfaa utilizatorului INT.39 Interfaa cu utilizatorul este parte a sistemului de control operaional i se va integra pentru utilizarea i funcionarea acestuia. Prezentrile ulterioare sunt pentru suport n acest sens. INT.40 Afiarea grupurilor TETRA prin vizualizarea de informaii de stare n culori. Lista de participani individuali. Culoarea indic ce grup este n funcie / vorbete. INT.41 Linia actual a utilizatorului este afiat. Afiarea personalului i resurselor. Culoarea indic statusul. Crearea SDS sosit din SDS. Enumerarea apelurilor de urgen i a cerinelor de revenire. Preluare/ acceptarea prin dublu-click. Filter Manager pentru a seta coninutul ecranului. 5.2.11.10 Interfa la servere externe

INT.42 Sistemul calculatorului central este separat din punct de vedere al configurrii de reea i structura de prelucrare n zonele: a. segmente de reea n domeniul calculator central pentru prelucrarea centrului de control al proceselor
138 / 234

b. segmente de reea n domeniul de administrare pentru utilizarea de postprocesare, analize, statistici, sisteme de contabilitate, integrarea de servicii complementare, cum ar fi tehnologia video INT.43 Segmente de reea individuale sunt separate unele de celelalte prin sistemele firewall eficiente sub supraveghere IT. Transmiterile de date n alte segmente de reea subordonate se realizeaz de ctre calculatorul central exclusiv unidirecional. Datele din procesele BEMIS sunt transferate spre postprelucrare dup utilizare, facturare i sprijin pentru serviciile de management pe serverul de management n administrare LAN. INT.44 Serverul de WEB / de ex. CITRIX primete porturi de drepturi alocate n firewall pentru a putea derula relaii de comunicare cu segmentele de reea din reeaua calculatorului central dar i din reeaua de administrare. 5.2.11.11 INT.45 a. b. c. d. e. Interfee radio GSM Interfetele GSM standard vor asigura cel putin urmatoarele functionalitati: transferul datelor prin intermediul serverului de comunicare la interfaa GSM trimiterea de date cu selectare n sistemul central pregtirea datelor de trimis prin mesajele de alarmare marcarea datelor de transferat prin intermediul GSM suport trimitere de texte goale din sistemul central prin intermediul interfeei GSM f. susinere a funciei de comunicare n reeaua GSM g. comunicaiile intrate se vor primi exclusiv prin firewall sau prin serverul web cu LAN-BEMIS rezultat. Interfee date radio SMS a. Interfetele SMS standard vor asigura cel putin urmatoarele functionalitati: trasmitere de mesaje SMS prin intermediul interfeei GSM, cuplate prin serverul de comunicare sau prin routerul de sistem legat la circuit la conexiunea de date cu serverul sistem al providerului de reea mobil. transmitere de date SMS-uri selectare n sistemul principal marcarea date/ textelor care urmeaz s fie transmise transfer de mesaje de alarmare transfer de texte goale cu alocarea de cote gratuite pentru textele, datele i informaiile de transmis Interfee FAX a. b. c. d. e. f. Interfetele FAX standard vor asigura cel putin urmatoarele functionalitati: suport al unei interfee Fax cu circuit prin serverul de fax transmiterea de mesaje, date i texte din sistemul de control al misiunii. transfer la ediia de fax server pe interfaa de fax suport pentru interfee multi fax salvare intermediar a textelor transmise raport pentru faxurile trimise
139 / 234

5.2.11.12 INT.46

b. c. d. e. f.

5.2.11.13 INT.47

g. salvare intermediar a textelor dac acestea nu pot fi transmise imediat prin porturile de conectare disponibile Interfa e-mail

5.2.11.14

INT.48 Interfata implementata pe serverele de mail va asigura cel putin urmatoarele functionalitati: a. suportul unei interfee de e-mail pentru transmiterea de date, tiri, texte din circuit. b. opiuni pentru a selecta din textele i mesajele pregtite c. configurare sprijin pentru transferul de texte din telegramele de alarm d. marcarea textelor de transferat e. preluarea n formatul de e-mail. f. transfer de date prin firewall n gestionare LAN pentru predarea prin interfaa de email n gestionarea LAN sau direct prin internet cu pornirea firewall. g. nregistrarea n jurnal a mesajelor trimise h. preluarea ntr-un protocol de trimiteri i. suport al unui index de adrese cu preluarea din datele de baz/ index de adere j. afiarea mesajelor trimise k. afiaj pentru mesajele care nu au fost trimise din cele de trimis 5.2.12 Sub-Sistemul baza de timp TIME.1 Furnizorul va trebui sa prevad n CMISU o baz unic de timp real, sigura si stabila, precum i un repetor de timp separat (tip Time-Server). Sursa exterioar de tact va trebui sincronizat cu alte purttoare de date, considerate universale si compatibile cu sistemele general acceptate in Uniunea Europeana. TIME.2 n conformitate cu cele de mai sus, baza de timp a sistemului va utiliza un receptor GPS pentru livrarea impulsurilor de tact. Toate echipamentele furnizate i instalate n cadrul acestui Contract vor prelua automat informatia de ceas de la aceste faciliti. TIME.3 Calculatorul central comunic cu un sistem central ceas cu timp GPS printr-un protocol TCP / IP. Serviciul de timp este susinut de un server ceas, cu o alocare ceas la un server de sistem. Reeaua de transmitere este un Ethernet rapid Fast/ Giganet. Sprijin pentru timpul standard pentru aplicaiile de sincronizare. 5.2.13 Sistemul de alarmare avertizare pentru populatie ALA.1 Proiectul va include interfatarea, integrarea si implementarea nodului de comanda a sistemului de alarmare-avertizare pentru public. La nivelul Municipiului Bucuresti, acesta include un numar de sirene, precum si reteaua de comunicatii (analogica si digitala) aferenta. ALA.2 Contractorul va include la nivelul CMISU infrastructura fizica si interfata necesare conectarii la sistemul de alarmare-avertizare. Aceasta va include cel putin o statie de lucru si un server dedicat (fizic sau logic). ALA.3 Contractorul va livra solutia de management integrat a sistemului de alarmareavertizare a populatiei. Aceasta va rula in cadrul BEMIS, ca aplicatie Web-Based, accesibila atat de la nivel central cat si in mod de acces de la distanta.
140 / 234

ALA.4 Aplicatia va permite accesul de la un numar nelimitat de terminale externe sistemului, cu conditia ca acestea sa fie conectate securizat. ALA.5 Toata comunicatia se va face criptat ALA.6 Toate comenziile la nivelul aplicatiei se vor aplica numai dupa autentificarea utilizatorului, prin metoda sigura (semnatura digitala sau similar). ALA.7 Aplicatia va asigura monitorizarea si prezentarea, in forma grafica, a circuitelor de comanda si a starii sirenelor si a dispozitivelor din sistem. ALA.8 Toate actiunile, fluxurile si informatiile vehiculate in sistem vor fi memorate intr-un fisier dedicat (log de evenimente). ALA.9 Interfata de utilizator va asigura urmatoarele facilitati: a. aplicatie software cu operare centralizata, pe server b. capactate de operare pe cel putin 2 monitoare simultane, din care unul afiseaza harta sinoptica c. functie de apropiere in harta (zoom) d. capabilitate de operare cu ecran senzitiv (tip touchscrieen) ALA.10 Sistemul va permite conectarea folosind cel putin urmatoarele tipuri de interfete si/sau protocoale: a. RS232 b. Ethernet c. Analog (cablat) d. Radio (VHF si/sau UHF transmisie FFSK cu criptare 24 bit sau superior) ALA.11 Contractorul va avea in vedere analizarea in detaliu a sistemului implementat la nivelul Muncipiului Bucuresti, astfel incat solutia propusa sa fie perfect compatibila cu acesta. ALA.12 In cadrul CMISU va fi livrat un echipament de comanda a sistemului de alarmare-avertizare independent, acesta avand functie de back-up in caz de cadere a sistemului central. Caracteristicile echipamentului de comanda de siguranta vor fi: a. controller multifunctional, dedicate sistemului de alarmare-avertizare b. ecran tip LCD-TFT, senzitiv c. Interfete de conectare: RS232, RS485, USB, Ethernet Data fiind complexitatea sistemului, ofertantul va pune la dispozitie un expert arhitect sisteme IT cu studii superioare n domeniul IT&C (se vor prezenta copii dup diplomele de sudii), competente in domeniul arhitecturilor complexe (se va prezenta certificare profesionala TOGAF 8 sau echivalent), competente privind dezvoltarea aplicatiilor dovedite prin certificarea Microsoft Certified Solution Developer sau echivalent si cu experien profesional n domeniul IT&C de cel putin 5 ani.

Cerinte functionale

Sistemul va functiona pe baza unei suite de sub-sisteme si aplicatii informatice complexe, deschise, generice sau dezvoltate special pentru acesta. Suita de aplicatii se va numi BEMIS (initialele Bucuresti EMIS). n continuare sunt descrise cerinele tehnice pentru asigurarea proceselor operaionale n centrul de comand i control. nregistrarea semnalizrii Dispecerizare
141 / 234

Alarmare Suport intervenie nchidere intervenie Procesare intervenie Dubla nregistrare Intervenia n vecintate Strategii pentru mijloacele de intervenie Suport grafic Distribuirea i cumularea interveniilor Organizarea anticipat a interveniei Semnalizri multiple Documentaia Semnalizarea automat a incendiilor Caracteristici pentru serviciul de salvare Intervenia medicului de urgen Transport bolnavi Comunicri i informaii Urmatoarele procese vor fi acoperite prin functionalitati minim obligatorii:

6.1 nregistrarea semnalizrii


FN.1 nregistrarea semnalizrii se efectueaz ca: a. nregistrare manual a semnalizrii prin apeluri telefonice sau radio (semnal radio analog, RSS, SDS ) cu transfer de informaii ale apelantului, ID apelant. b. preluare direct a numerelor utilizatorilor la recepionarea apelului de urgen i afiare automat a adresei apelantului c. nregistrare automat a semnalizrii prin sistemele de detectare a intruziunilor / incendiilor, cu afiarea ID-ului apelantului d. preluarea datelor obiectivului la intrarea alarmei de avertizare e. nregistrare la alegere a locului de intervenie prin localitate, cartier, obiectiv, strad cu suportul datelor de referin i cu suportul GIS FN.2 Cutare tip Wildcard a. Preselecie localitate, cartier, zone b. Reducere a listei de selecie cu fiecare liter introdus c. Prezentare direct a strzilor transversale. n funcie de selecie inserarea automat a tuturor obiectivelor adiacente unei strzi/ numr. d. Indicaii directe la informaiile consemnate despre strad i obiectiv e. Efectuarea verificrii numrului f. Recunoaterea obiectivului prin numr g. Marcarea locului interveniei n sistem grafic h. Preluarea locului interveneiei din modulul grafic i. Alocarea unui timp de avertizare n avans n cazul interveniilor planificate
142 / 234

j. Alocarea unui durate aproximative a interveniei k. Planificarea automat a transporturilor cu luarea n considerare a duratei de intervenie sau fr durat de intervenie l. Marcarea interveniilor ciclice cu generarea automat a ncheierii interveniei m. Luarea n considerare a timpilor de ntrerupere FN.3 Sistemul asist nregistrarea semnalizrii cu ID-ul de avertizare prin verificarea localitii, verificarea serviciului de intervenie precum si a cuvntului-cheie de intervenie. Aici vor fi utilizate datele de referin furnizate i sau investigaiile externe de date, de ex. date adres, date localitate, date obiectiv, servicii de intervenie, cuvinte-cheie de intervenie, cuvinte-cheie (pompieri, serviciu ajutor, serviciu salvare) sau datele din fiierele de informaii. FN.4 n cazul nregistrrii manuale a semnalizrii aceste date vor fi utilizate liber. Sistemul trebuie s ajute prin datele de referin disponibile, precum i cu datele de informare liber introduse. FN.5 n cazul nregistrrii automate a semnalizrii cu conectare la sistemele de comunicaie alocate vor fi utilizate datele nregistrate definitiv despre localitate i obiectiv, precum i cuvintele-cheie de intervenie. Acestea trebuie nregistrate automat sau modificate manual. nregistrarea se efectueaz la alegere n cmpul apelant i/sau n cmpul anun intervenie. Informaiile individuale nregistrate la date localitate sau obiective vor fi marcate n computerul central pentru intervenii. Pentru separarea acelorai date localitate se efectueaz n primul rnd marcarea printr-un cod localitate/ cartier. n cazul unor date localitate comune se va aloca un cod date localitate. FN.6 Datele de intervenie necesare pentru operarea avertizrii i pentru operarea general a centrului de comand i control, inclusiv datele statice de referin trebuie consemnate ntr-o baza central de date, care va fi inut redundant i la care orice centru de intervenii ndreptit va avea acces cu procesele i funciile sale. Informaiile deja nregistrate vor fi salvate ca istoric i vor fi puse la dispoziie pentru nregistrarea semnalizrilor i raportul de situaie. FN.7 La nregistrarea semnalizrilor vor fi puse la dispoziie informaii suplimentare din baza de date relaional, care la nevoie pot fi accesate. FN.8 Acest lucru este valabil i pentru datele suplimentare externe, ca de ex. informaii despre condiiile meteorologice de pe serverele web, datele din fiierele cu materiale periculoase ns cu afiarea pe un sistem independent din cadrul serverului central pentru intervenii. FN.9 n template-ul de nregistrare vor fi nregistrate informaiile de avertizare cu ajutorul cmpurilor de prelucrare. Cmpurile de prelucrare obligatorii trebuie marcate n mod clar. FN.10 Cmpurile obligatorii (marcate color) sunt cel putin urmatoarele: informatii referitoare la localizare(precum localitate, cartier, strad) i cuvintele-cheie de intervenie. FN.11 Cmpurile opionale din template-ul de nregistrare servesc la completare i informare.

143 / 234

FN.12 Prin introducerea de text liber pot fi nregistrate informaii i texte de avertizare suplimentare. Trebuie s existe posibilitatea de a prelua prin funciile de copiere texte din alte blocuri de text sau date de informare. Numrul de caractere ce pot fi introduse nu trebuie s fie limitat. FN.13 Continuarea prelucrarii va fi posibil numai n cazul n care sunt completate cmpurile obligatorii cerute. Cmpurile obligatorii necompletate vor fi indicate prin marcarea vizual a cmpurilor respective. Cursorul de scriere va fi plasat automat n primul cmp obligatoriu necompletat. FN.14 O dat cu nregistrarea semnalizrii sistemul va insera automat data, ora i dispecerii competeni. FN.15 La ncheierea unei nregistrri de semnalizare ca mesaj de alarm are loc salvarea general a nregistrrii semnalizrii. Semnalizarea nregistrat va fi salvat ntr-o lista Intervenii nregistrate, neatribuite i aici vor fi supravegheate pentru prelucrarea ulterioara. n cazul n care se depete perioada estimat de timp, sistemul va da o avertizare vizual. FN.16 nregistrarea semnalizrii va fi introdus i procesat n sistem in timp real. n funcie de configuraia sistemului urmtoarele date minime trebuie introduse n sistem i preluate n jurnalul operativ / protocolul de intervenie: Ora apelului, preluarea apelului, declanarea senzorului, recepionarea senzorului, ntocmirea unui mesaj de alarm prin salvare la transmiterea ctre un alt centru de intervenii.

6.2 nregistrarea locaiei / Verificarea locaiei


FN.17 La introducerea unor date despre locaie va fi afiat automat un nomenclator al numelor similare i numelor alternative sau sinonime cu locaia pentru: a. zone b. localiti c. cartiere d. strzi e. seciune strad f. intersecie strzi g. numr h. strzi transversale cu intersecii, intersecii mari, seciune strad, structurat dup nregistrarea numrului i. obiective (cldiri, compartimente, antiere / zone nchise, senzori cu denumire i statut, etc.) FN.18 n cazul n care denumirile locaiei apar de mai multe ori, atunci sistemul va face automat o referire la informaii suplimentare, ca localitate aferent, localitate la strad, cartier la localitate, zon la localitate. FN.19 nregistrarea unei locaii trebuie s se poat efectua dup reguli ierarhice: a. prin intermediul informaiilor deja cunoscute, ca strad sau numr
144 / 234

b. prin intermediul seleciilor zonelor supraordonate, ca ar, localitate, cartier, strad, strad transversal, numr FN.20 Dispecerul are posibilitatea de a scrie datele locaiei direct n cmpul pentru introducerea datelor sau s preia localitatea sau obiectivul cutat dintr-un nomenclator al localitilor. FN.21 Informaiile despre locaie nregistrate vor fi marcare n paralel cu un simbol pe ecranul pentru informaii grafice. Acest suport grafic (suport GIS) pentru verificarea locaiei se efectueaz prin conectare a datelor despre locaie, cu referine geografice, la datele grafice. FN.22 Prin conectarea datelor despre locaie i datelor grafice exist posibilitatea de a prelua datele despre locaie prin clicul mouse-ului din informaiile grafice din prelucrarea interveniei / template-ul de semnalizare. FN.23 n plus nregistrarea trebuie s fie asistat prin grafic la: a. Localizare in GIS b. Pozitionare/Repozitionare n GIS FN.24 O alt metod de asistare pentru introducerea de date ale locaiei este asistarea unei nregistrri rapide prin codurile combinate cu semne speciale pentru mai multe cmpuri. Prin intermediul semnelor speciale trebuie s existe posibilitatea de a furniza locaii multiple sau de a marca intersecii i seciuni. Exemplu: Strada-12 = Liniu ca separator de ex. pentru strad i numr Localitate + strada principal + strada = Semnul + ca separator de ex. pentru dou strzi ca marcare a unei intersecii. FN.25 La cmpurile de denumire a localitii trebuie s fie posibil introducerea a orict de multe sinonime i denumiri alternative i aceasta trebuie s conduc la o nregistrare corect. Sistemul trebuie sa permita particularizarea sinonimelor pentru specificul limbii romane. Dictionarul de sinonime sau prescurtari trebuie sa poata fi schimbat de catre beneficiar. FN.26 Asistarea cutrii i structurrii seciunilor de strad dup numr i strzi transversale.

6.3 Cutare fonetic


FN.27 Pentru cutarea fonetic datele despre locaie trebuie ordonate dup sonoritate. Numele similare care indic acelai model sonor din punct de vedere fonetic trebuie indicate din baza de date prin verificarea locaiei.

6.4 Serviciul de intervenie

145 / 234

FN.28 Serviciile de intervenie sunt beneficiari ai BEMIS: serviciul de pompieri, serviciul de salvare cu salvare de urgen, servicii de transport, n principal serviciul de transport bolnavi, servicii tehnice de salvare, servicii de comunicaii i servicii speciale. FN.29 Serviciile de intervenie reprezint domenii de lucru independente i pot fi mprite dup forma de organizare n diverse centre de intervenie. FN.30 Serviciile de intervenie se mpart i/sau se cumuleaz n funcie de cerine conform interveniei, astfel nct rezult intervenii principale i secundare. Capacitatea de cumulare a interveniilor principale i secundare trebuie documentat i prezentat continuu n sistem. FN.31 n plus exist posibilitatea de a aloca serviciilor de intervenie numere de intervenie independente, pentru efectuarea evalurilor, statisticilor i deconturilor dup derularea serviciului de intervenie. FN.32 Serviciul de intervenie are asociate cuvinte-cheie de intervenie. n cazul n care nu se selecteaz un serviciu de intervenie, atunci serviciul de intervenie va fi alocat automat n funcie de cuvntul-cheie de intervenie nregistrat. FN.33 Prin template-ul de intervenie exist posibilitatea de a aloca anticipat serviciul de intervenie, de ex. pentru a pregti resursele pentru anumite sarcini cum ar fi transportul bolnavilor i pentru a le optimiza pentru informaia de avertizare i prelucrarea propriu-zis.

6.5 Cuvnt-cheie de intervenie


FN.34 Cuvntul-cheie de intervenie este parametrul informaiei ce eveniment este semnalizat. Pentru nregistrarea unui cuvnt-cheie de intervenie exist posibilitatea de a introduce cuvntul-cheie direct la nregistrarea semnalizrii sau de a atribui respectivului cuvnt-cheie alte cuvinte-cheie nregistrate. FN.35 Cuvintele-cheie trebuie asociate tipurilor de incidente i /sau mijloacelor de intervenie. FN.36 Sistemul trebuie n plus s propun cuvinte-cheie de intervenie la introducerea cuvintelor-cheie definite. Dispecerul poate introduce informaia direct sau poate prelua printr-o funcie de copiere cuvntul-cheie de intervenie. FN.37 nregistrarea cuvintelor-cheie cu litere i reducerea listei pe baza caracterelor introduse (cum ar fi localitile) pentru selecie i nregistrare. FN.38 O dat cu nregistrarea cuvntului-cheie de intervenie se efectueaz verificarea vecintii(vezi interveniile nvecinate) i alocarea serviciului de intervenie(de ex. serviciul de pompieri/salvare). FN.39 Trebuie efectuat alocarea unui cuvnt-cheie de alarm provenita de la un obiectiv (de ex. cuvnt-cheie de la senzor). 6.5.1 Modificarea cuvintelor-cheie legate de obiectiv, zon, strad

146 / 234

FN.40 Dup verificarea locului de intervenie cu privire la eventualele tipuri de strzi, tipuri de obiective sau tipuri de zone indicate trebuie s fie posibil o modificare a cuvntului-cheie. FN.41 Dispecerizarea trebuie efectuat cu cuvntul-cheie nlocuit automat n funcie de strad, obiectiv sau zon. Sistemul software verific n funcie de acestea cuvntul-cheie definitiv. Cuvntul-cheie definitiv nlocuiete cuvntul-cheie iniial i devine cuvnt-cheie principal pentru dispecerizare. Exemplu: La semnalizarea unui eveniment se utilizeaz cuvntul-cheie INCENDIU. La verificarea locaiei adresa va fi recunoscut, fiind vorba la respectiva adres despre un obiectiv deosebit (de ex. cmin de btrni = tipul de obiectiv), aflat pe o strad cu o insuficient alimentare cu ap de stins incendiile (= tipul de strad). Locul interveniei se afl n zona pompierilor voluntari (=tipul de zon), care va fi alarmat n aceast zon n paralel cu pompierii. Cuvntul-cheie INCENDIU trebuie modificat respectiv nlocuit n mod corespunztor stabilirii diferitelor tipuri. Trebuie s fie clar dac msurile / modificarea cuvntului-cheie / nlocuirea cuvntului-cheie din tipul de strzi, zone i obiective se vor aduga msurilor de la cuvntul-cheie INCENDIU, sau dac este posibil modificarea difereniatoare a cuvntului-cheie (verificare a ceea ce se solicit n msurile suplimentare din tipurile respective i ceea ce este deja furnizat n cuvntul-cheie principal). 6.5.2 Modificarea cuvntului-cheie de intervenie FN.42 La modificarea situaiei de intervenie poate fi modificat cuvntul-cheie de intervenie nregistrat. Modificarea se efectueaz oricnd prin renregistrarea unui cuvntcheie de intervenie sau prin utilizarea unui buton funcional +/- pentru adaugarea sau eliminarea unui cuvnt-cheie. Exist posibilitatea nregistrrii unui cuvnt-cheie adiional. FN.43 Dup modificarea cuvntului-cheie de intervenie, pe baza modificrii va fi posibila o nou dispecerizare. Propunerile de dispecerizare sau propunerile de msuri deja existente vor fi efectuate n conformitate cu cuvntul-cheie completat. Dispecerizrile completate sau modificate vor fi marcate color fa de celelalte dispecerizri existente pe ecranul de prelucrare. FN.44 n cazul modificrii unui cuvnt-cheie mijloacele de intervenie deja alocate vor fi prezentate cu meniune de modificare. Acest lucru nseamn n cazul adaugarii unui cuvnt-cheie c mijloacele de intervenie vor fi adaugate automat. n cazul eliminarii unui cuvnt-cheie se va marca ce mijloacele de intervenie pot fi nlturate manual.

6.6 Tabloul sinoptic al cuvintelor-cheie de intervenie

147 / 234

FN.45 n tabloul sinoptic al cuvintelor-cheie de intervenie, cuvintele-cheie de intervenie vor fi stabilite i reprezentate separat n funcie de departamente, servicii (pompieri, serviciu ajutor, salvare de urgen, transport bolnavi, informaii, evenimente cu daune de mari proporii etc.) i n funcie de necesiti. Cuvintele-cheie de intervenie pot fi completate printr-un cod de prioritate att ca prezentare, ct i ca funcie. 6.6.1 Intervenii nvecinate FN.46 nainte de ramificarea cutrii mijloacelor de intervenie se va verifica dac la aceleasi obiective sau in localitile, cartierele, strzile, seciunile de strad, numere aflate n vecintate se deruleaz o "intervenie nvecinat" sau dac pentru acestea exist o semnalizare. FN.47 Afiajul include toate centrele de intervenie n verificare. Sarcinile noii intervenii pot fi preluate respectiv verificate, dac este vorba despre un proces care se afl deja n prelucrare / intervenie. n cazul declanrii mai multor senzori automai, semnalizarea va fi alocat automat obiectivului furnizat. Acest lucru este valabil i atunci cnd sunt alocai mai muli senzori unui singur obiectiv(cazul obiectivelor mari). FN.48 Dup alocare se efectueaz o verificare i indicarea interveniilor nvecinate respectiv acelorai intervenii, dac este vorba despre declanarea senzorilor din aceleai obiective sau din obiective nvecinate. Interveniile nvecinate vor fi afiate ca list de selecie, va rezulta o list ncruciat i afiarea n sistemul grafic. FN.49 La declanarea senzorilor trebuie prezentate n sistemul grafic planurile aferente ale obiectivului: planul de evacuare a cldirii cu prezentarea senzorilor declanai i cu prezentarea dinamic a informaiilor. n cazul unei extinderi a declanrii senzorilor, indiferent de nregistrarea n sistem a semnalizrilor primite, afiajele trebuie actualizate permanent. FN.50 Stabilirea distanelor pentru marcarea zonelor nvecinate va fi configurabila la nivel de obiectiv. Dispecerul are n plus posibilitatea de a ajusta liber aceasta distanta. O alt posibilitate este reglarea dinamic a distanei n baza cuvintelor-cheie indicate i a tipului mijloacelor de intervenie. FN.51 Verificarea vecintii n sistem trebuie trebuie sa fie o functionalitate ce poate fi activata/dezactivata la nivel de utilizator.

6.7 Mesaj multiplu in cazul unui incident


FN.52 In cazul unor apeluri de urgenta, apeluri speciale si alarme trebuie sa se realizeze de catre sistem o verificare a cuvintelor cheie de aplicatie cu privire la mesajele primite din zone apropiate, mesajele repetate sau similare. FN.53 Rezultatul verificarii este indicat pe fiecare staie de lucru. Identificarea trebuie sa fie realizata in fiecare caz, indiferent cine a deschis cazul.

148 / 234

FN.54 Cazurile similare, respectiv cele gasite adiacent, trebuie sa fie indicate utilizatorului prin alocarea unui punct comun. Distanta dintre incidentele similare trebuie sa fie configurabila.

6.8 Aparitia stringenta a mesajelor


FN.55 In cazul incidentelor cu nevoia stringenta a acceptarii apelurilor de urgenta/accesului semnalizatoarelor (avalanse de mesaje) BEMIS-ul trebuie sa administreze in scurt timp o amplitudine de mesaje/acceptari de mesaje. FN.56 Acceptarea mesajului in cazul avalanselor de mesaje (manual sau automat) sprijina inregistrarea rapida a multor cazuri care pot sa fie procesate de abia mai tarziu. Mesajele trebuie sa fie colectate in lista cazurilor care nu sunt alocate. FN.57 Mesajele trebuie sa fie sortate in special dupa urmatoarele criterii: a. Cuvinte-cheie de aplicatie b. Prioritate c. Timpul de acces d. Locatia e. Informatii cu privire imaginea mesajului FN.58 Alte criterii de sortare/filtrare trebuie sa fie permise. FN.59 Cazurile care nu sunt alocate trebuie sa fie distribuite pe staii de operare pentru fiecare pas de procesare (inspectii, controale, ghidare, procesari). Cazurile care nu sunt alocate trebuie sa poata fi transmise mai departe catre locatii optionale sau pregatite sa preia cazuri in interiorul unui centru de comand cat si catre locatii in afara centrului de comand pentru a fi procesate in continuare. FN.60 Daca un caz nu este procesat intr-un timp definit, se realizeaza in mod automat o conexiune catre alta locatie de aplicatie. Mai multe locatii de executare a cazurilor pot fi conectate pentru o distributie a aplicatiei intr-o grupa de urmarire sau de colectare. FN.61 In cazul unei locatii mari cu volum ridicat de mesaje se realizeaza distributia datelor dupa cuvintul-cheie, locatie, domeniu, serviciu.

6.9 Imaginea de ansamblu a aplicatiei


FN.62 Cazurile curente precum si cele planificate in prealabil trebuie sa fie prezentate in ansamblu. Imaginea de ansamblu a aplicatiei contine toate cazurile de la colectarea acestora pana la finalizare. Filtrele trebuie sa fie presetate. FN.63 In plus trebuie sa existe posibilitatea ca fiecare filtru sa poata fi setat individual.

6.9.1 Predarea si expedierea mesajelor si aplicatiilor

149 / 234

FN.64 In serverul central de aplicatie configurarea Predarea si expedierea mesajelor si aplicatiilor trebuie sa fie configurabila. Prin aceasta caracteristica exista posibilitatea ca incidentele in procesare si/sau accesate pentru procesarea in continuare sau pentru predarea altor statii de operare sa fie expediate in continuare. Astfel trebuie sa fie furnizat un buton cu functia de expediere/predare. FN.65 Daca acest buton este activat dupa accesarea unui mesaj sau in cazul unei aplicatii suportate, apare o lista a operatorilor catre care se poate face predarea de aplicatii/mesaje. Pentru dispeceri este irelevant daca acesti operatori se gasesc in interiorul propriului centru de comanda sau intr-un centru de comanda preconfigurat in retea (centru de control in caz de urgenta). FN.66 Predarea, respectiv expedierea mai departe a cazurilor este inregistrata si supravegheata in sistem. Cel care a expediat primeste o confirmare in momentul deschiderii cazului predat. Daca preluarea nu se poate face catre statia de operare care trebuie sa preia, aplicatia ramane la posesor. Prin predare/expediere cazul trebuie sa se subordoneze noului operartor ca posesor. Informatiile cu privire la apelul pentru acest caz trec apoi catre statia de operare care trebuie sa le prelueze.

6.9.2 Campul de text FN.67 In ecranul de introducere a datelor este pus la dispozitie un camp de text liber pentru notite si observatii incluzand alocarea la un caz. Campul de text trebuie sa dispuna de functii de editare (marcare, copiere, stergere, transferare). FN.68 Textele pregatite trebuie sa poata fi preluate din campurile de text existente sau din cazurile asemanatoare. FN.69 Dispecerul trebuie sa aiba posibilitatea sa preia din cazurile existente, pe langa campuri de tip text, si alte tipuri de informatii, prin copiere, respectand securitatea IT (Exemplu: informatiile sub forma de imagini). FN.70 Informatiile sub forma de text trebuie sa fie inregistrate si prezentate in istoricul modificarilor cazului.

6.9.3 Memorare FN.71 Dupa acceptarea manuala a unui mesaj imaginea mesajului trebuie sa fie memorata si sa ii fie alocat un numar de caz unic in BEMIS.

6.9.4 Numarul de aplicatie FN.72 Sistemul gestioneaza numerele de cazuri.

150 / 234

FN.73 Numarul de caz este desemnat si indicat prin postarea unui mesaj in sistem. Alocarea ferma se realizeaza la confirmarea imaginii de mesaj prin memorarea sau derivarea in dispozitie/alarmare. FN.74 Cazurile planificate in prealabil primesc in cadrul planificarii anterioare un numar de procedura. Prin activarea cazului numarul de caz este atribuit si alocat in mod ferm. FN.75 Numerele de aplicatie sunt predeterminate intr-o structura ierarhica. Serviciul de executie primeste un numar central - de exemplu serviciul de pompieri. Serviciile de completare alocate, precum serviciul de salvare si alte servicii sunt identificate prin numerele de subcazuri care permit permit o alocare clara la cazul principal. FN.76 Numarul de cifre al numarului de caz trebuie sa fie prezentat public si trebuie sa asigure o protectie de pana la 12 cifre. FN.77 Numarul apelului de urgenta inregistrat trebuie sa fie alocat numarului incidentului din baza de date.

6.9.5 Mesaje informative FN.78 Mesajele care nu au ca rezultat crearea unui caz sau au doar caracter informativ sau sunt apeluri conectate gresit pot fi tratate prin ca mesaje de tipul serviciu informational. Daca in cazul unui mesaj acceptat butonul Informatie\ este activat, sistemul comuta in modul de informare. In modul de informare informatia apelantului este transferata automat in informatia aplicantului si in informatia apelantului. Cuvantul-cheie de aplicatie este setat cu un cuvant-cheie de aplicatie informatie, rezervat in prealabil.

6.9.6 Atribuirea imaginii de mesaj conform serviciilor FN.79 Functia de posesor/detinator de caz trebuie sa fie configurata dupa diferite criterii: Unic posesor, posesor-grup, posesor-total ca functii ale centrului de control.

6.10 Dispozita de interventie (ordinul de executie a operatiunii)


FN.80 Dispozitia se compune din propunerea de dispozitie pe baza unei planificari de aplicatie conform unei ordini de alarma si de pornire.

6.10.1 Prezentarea dispozitiei FN.81 Dispozitia trebuie sa se imparta aplicatii/independente de aplicatii si in resurse. in informatii referitoare la

151 / 234

FN.82 Resursele alocate si/sau masurile trebuie sa fie indicate prin descrierea si prezentare sub forma unei liste de dispozitie cu fiecare conditie de procesare. Dispozitia este facuta pe baza informatiilor actuale referitoare la statusul resursei in mod automat. Prin dispozitie resursa responsabila este activata. Resursa este blocata pentru alte procesari si dispozitii. FN.83 Resursele dispuse sunt prezentate impreuna cu data/ora alocarii intr-o lista de dispozitie. In plus activitatile complementare, precum semnalizarea, deschiderea cataloagelor de masuri si informatiile suplimentare sunt indicate. Dispozitia pregatita automat pe baza planurilor de alarma, a ordinei de alarma si de incepere precum si pe baza unei liste de masuri este standardul obligatoriu. Devierile manuale si completarile trebuie sa fie protejate de sistem pentru a putea reactiona in mod corespunzator in situatii speciale. FN.84 In cazul modificarii cuvantului-cheie de aplicatie sau a locatiei de aplicatie dispozitia trebuie sa fie ajustata automat. Astfel resursele necesare suplimentar trebuie sa fie completate automat. FN.85 La modificarea cuvantului-cheie trebuie sa se completeze resursele luand in considerare resursele deja dispuse. In functie de configurare si de setarile sistemului in aceasta dispozitie se pot prezenta resurse din contingente disponibile, liber sau din cazurile in progres. FN.86 Prezentarea dispozitiilor in fisierul aplicatii dispuse conform criteriilor de sortare care vor fi prevazute, in legatura cu tipul de caz, de cuvantul-cheie, de prioritate, de resursa, de locatia de aplicatie, de alocarea in grupe de procesare si alti parametrii (reglarea parametrilor de filtrare).

6.10.2 Parametrii dispozitiei FN.87 La baza dispozitiei sta cautarea de resurse prin prezentarea alarmelor planificate in prealabil, masurilor si informatiilor. FN.88 Bazele dispozitiei sunt urmatorii parametri de dispozitie: a. resurse b. tipul resursei c. resursa cu echipament special si competenta d. aparate cu resursa e. tipul da caz f. starea resursei g. conditiile de dispozitie a resursei : fara ocupare, incarcare speciala (Exemplu: targa, incubatorul, respectiv alte echipamente speciale cu instructiuni cu privire la pregatirea resurselor la locul aplicatiei, de ex. carucior pentru pacient), disonibil, pauza, prioritate h. cuvant-cheie de aplicatie/cuvant-cheie i. serviciul de aplicatie j. localizarea cazului k. distanta fata de localizarea cazului l. durata drumului pana la caz
152 / 234

m. n. o. p. q. r. s. t. u.

angajati plan de serviciu domeniu/zona supraveghere/domeniu de protectie/domeniu de aplicatie alegerea libera, manuala locatia actuala a resursei inlocuirea cu resurse de rezerva prima statie raspunzatoare/ajutatoare inainte de locatie-functii statutul numeric al resurselor RSS / SDS (una sau mai multe cifre):

Exemplu: RSS-Status / SDS Status apel de urgenta 0 multi-digit pregatit accesibil prin radio 1 pregatit pentru supraveghere 2 pe drum catre locatia de aplicatie 3 se gaseste la locatia de aplicatie 4 cerere de discutie 5 nu este pregatit 6 pe drum catre spital 7* receptie in mana/transmisie externa 9* *este definit in mod specific in BEMIS. v. informatii de completare la parametrii de dispozitie: w. resursei nu ii este alocat niciun caz x. resursa este propusa y. resursa este semnalizata z. resursa este semnalizata, dar totusi nu este transmisa intr-un time-out din status RSS 3 sau asemanator in SDS

6.10.3 Transmisia vocala FN.89 Pentru sprijinul dispozitiei toate resursele primesc un fisier WAVE. In fisierul WAVE denumirea resurselor este pozitionata vocal si alocata.

6.11 Managementul resurselor


FN.90 Criteriile de cautare pentru resurse trebuie sa fie cel putin: distanta resurselor fata de locul cazului, statutul resurselor, procesul resurselor si cifrele aplicatiei. FN.91 Acesti parametrii trebuie sa fie ajustabili individual in functie de prioritatea lor.
153 / 234

6.11.1 Completari la resurse FN.92 Tipurile de resurse trebuie sa poata fi impartite in grupe si subgrupe.

6.11.2 Cautarea de resurse FN.93 Rezultatele cautarii de resurse pentru interventie trebuie sa fie ajustabile in functie de evenimente, de raporturile de situatie ale mesajelor, de tipurile de resurse, de situatiile de dispozitie, de tacticile de cautare si de substituire. FN.94 Daca o resursa este propusa pentru un caz in progres si preluata, automat se realizeaza o dealocatre de la cazul existenta cu documentatia corespunzatoare, automata si cu notificarea disponentilor. FN.95 Domeniile de cautare trebuie sa fie prezentate la vedere. Pe langa alocarea automata exista posibilitatea sa se realizeze o alocare manuala. Alocarea manuala se realizeaza prin setarea informatiilor de statut la fiecare resursa. FN.96 Alocarile manuale pot fi realizate si pentru resurse alocate la cazuri in progres pentru a retrage resursele dintr-un caz existent si pentru a le prelua intr-unul nou.

6.11.3 Tactica de management a resurselor FN.97 In strategia de alocare a resurselor trebuie sa existe posibilitatea sa se utilizeze diferiti parametrii de calcul, de exemplu calculul dupa un timp optim, calculul dupa un timp maxim, predeterminat. Selectia parametrilor de calcul trebuie sa fie liber ajustabila. FN.98 Dispecerul trebuie sa aleaga prin informatii grafice resurse apropiate, corespunzatoare, acestea putand fi asociate. In completare sistemul trebuie sa introduca resursele in GIS si in transferurile de date GPS cuplate. FN.99 Datele transferate GPS trebuie sa fie valorificate in cadrul strategiei de urmarire a resurselor. Autovehiculele in discutie sunt indicate in lista de dispozitie si grafic pe harta.

6.12 Activitatile dispecerului


FN.100 Activitatile dispecerilor se realizeaza prin aplicarea parametrilor de dispozitie si a cerintelor de principiu din dispozitie si sunt listate dupa cum urmeaza: a. preluarea de cazuri din prezentarea grafica (GIS) b. preluarea din tabelul de autovehicule, respectiv resurse c. preluarea resureslor de la un caz in progres d. rezervarea in prealabil a unei resurse e. rezervarea unei resurse-aplicatia de resurse, de exemplu camioane cu diferite sarcini si conditii f. modificarea cuvantului-cheie de aplicatie (ridicare, micsorare)
154 / 234

g. modificarea locatiei cazului h. anexarea cuvintelor-cheie aditionali la caz i. anexarea de resurse, tipuri de resurse sau aparate la cuvintele-cheie de aplicatie pentru dispozitia automata care va fi completata j. anexarea, respectiv modificarea cuvintelor-cheie de aplicatie/a informatiei statutului k. modificare preliminara a parametrilor de dispoziie prealabila l. generarea de texte de anunturi si rapoarte si resursele care se afla in aplicatie sunt identificate conform statutului cu informatii ale statutului si prin culori.

6.13 Fiiere de informaii


FN.101 Pentru dispoziie, BEMIS trebuie s ofere informaii suplimentare, la care, n cazul n care este necesar, agentul autorizat s poat avea acces. Informaiile vor fi atribuite panoului de semnalizare, Indiferent de acest lucru, accesul la msuri, informaii, carte telefon electronica etc. rmn valabile i fr dispoziia unei intervenii. FN.102 Aceast facilitate este utilizat pentru susinerea general a operrii, prin utilizarea posibilitilor multiple ale server-ului de dirijare a interveniilor, i fr ca acesta s depind de interveniile pentru activitile generale i informaii ale centrului de comanda. Cu ajutorul fiierelor de informaii i ale bazelor de date tip text, se va nfiina o baza de cunostinte, ce va oferi informaii i sfaturi n prelucrarea interveniilor, precum i n prelucrarea msurilor care trebuie luate.

6.14 Finalizarea planificrii


FN.103 Finalizarea planificrii se face prin preluarea mijloacelor de intervenie i a msurilor n alarmare planificat.

6.15 Sprijinirea si dirijarea interveniilor


FN.104 Cu ajutorul sistemului de susinere a interveniilor sunt supravegheate i prelucrate interveniile aflate n derulare. Agentul care d dispoziia trebuie s aib posibilitatea indicrii interveniilor pe ecran. Indicarea pe ecran se va efectua cu ajutorul unui filtru de selectare, de ex. interveniile pompierilor, salvrii, numere de intervenie, data interveniei, ora interveniei, mijloace de intervenie utilizate.

155 / 234

FN.105 Cu ajutorul listei intervenii alarmate n curs de desfurare fiecare agent autorizat sa emita dispoziii poate avea acces la intervenii i astfel s efectueze aici prelucrrile necesare sau s ia msurile care sunt cerute. Toate informaiile din apelul telefonic sunt alocate de regul agentului care a emis dispoziia sau lui CMISU care dirijeaz intervenia. Locaia principal a interveniilor este acel loc care preia intervenia respectiv, o prelucreaz, salveaz preluarea ei sau locaia cu funcia de colectare. FN.106 Solicitri ulterioare, alarmri de completare, n cazul pregtirii mijloacelor de intervenie sunt solicitate de regul de ctre forele de intervenie cu ajutorul comunicrii prin unde radio de la centrul de comand i control. FN.107 Modificrile permanente ale statusului mijloacelor de intervenie care se afl pe lista de dispoziii a interveniei alocate. n plus disponentul trebuie s aib posibilitatea modificrii manuale a informaiilor de status ale interveniilor care sunt n curs de derulare. FN.108 Pentru sprijinirea interveniilor, disponentul utilizeaz de regul caracteristicile standard Anunare, Emitere dispoziie , Alarmare. FN.109 Cu ajutorul interfeei de anunare trebuie, ca prin modificarea cuvntului cheie de intervenie sau prin indicarea unei ci de mijloc pentru intervenie, s existe posibilitatea modificrii numrului (de ex. 3x maini salvare), sau indicrii unui mijloc de intervenie sau a modificrii locaiei de intervenie, emiterea unor dispoziii suplimentare pentru mijloacele de intervenie. FN.110 Mijloacele de intervenie pentru care s-a emis ulterior o dispoziie trebuie alarmate cu ajutorul modulului de alarmare. n plus trebuie s existe posibilitatea ca n urma discuiilor cu centrul de intervenie s poat fi retrase mijloace de intervenie dintr-o locaie i punerea lor la dispoziie pentru alte sarcini. FN.111 Din punct de vedere al tehnicii de comunicare, centrul de intervenie are la dispoziie toate mijloacele i cile de informare. O funcie regulat n susinerea interventiilor sunt informaiile salvate n server-ul de dirijare a interveniilor sau din datele din surse externe. FN.112 n cazul n care intervenia se extinde la o zon mai mare, exist posibilitatea n sprjinirea interveniei ca centrul de intervenie s prelucreze mai repede i mai eficient intervenia cu ajutorul caracteristicilor standard prin prelucrare paralel. FN.113 Prin sistemul grafic de informare (GIS) trebuie s existe mereu posibiltatea sprijinirii forelor de intervenie cu informaii i indicaii extinse referitoare la situaia de la faa locului. FN.114 Toate interveniile aflate n curs de desfurare sunt reprezentate pe sistemul grafic de informare. Printr-un click agentul care emite dispoziia are posibilitatea s verifice interveniile aflate n curs de derulare i s reprezinte mijloacele de intervenie utilizate. FN.115 O importan deosebit o are sprijinirea interveniilor cu ajutorul sistemului grafic de informare n serviciul de salvare. Agentul care emite dispoziia trebuie s aib posibilitatea s observe n mod regulat mijloacele de intervenie i s optimizeze comenzile care urmeaz. FN.116 Toate funciile, informaiile, indicaiile i aciunile din susinerea interveniei vor fi nregistrare prin alocarea lor la respectivele locuri de intervenie.
156 / 234

6.15.1 Redarea interveniei FN.117 Functionalitatea Redarea interveniei trebuie s poat fi folosit permanent n prelucrarea interveniilor. Agentul care face dispoziia are astfel posibilitatea s transmit mai departe interveniile ctre alte locuri de intervenie. Transmiterea interveniilor se va nota ntr-un proces-verbal prin schimbul ntre Proprietar i Utilizator. Aceste schimburi se vor susine prin prelucrarea permanent i fr ntrerupere a sistemului. FN.118 n cazul unui schimb de Utilizator sunt blocate prelucrrile permanente, ns rmn active n supraveghere. Anunarea unui nou Utilizator se va face prin setarea unei tampile cu ora i cu Utilizator. Toate interveniile aflate n curs de desfurare i toate celelalte intervenii vor fi alocate noului Utilizator la staia de operare. 6.15.2 Vedere de ansamblu asupra interveniilor FN.119 Toate interveniile vor fi reprezentate ntr-o lista pentru o vedere de ansamblu cu diferii parametri. Cu ajutorul unor funcii de tip filtru care poate fi liber setat trebuie s existe posibilitatea filtrarii si sortrii listei n funcie de servicii i funcii. FN.120 Filtrele pot fi setate de exemplu n funcie de domeniile de supraveghere, de paz, de zone supravegheate, de domenii protejate, de tipul autovehiculului, de marca autovehiculului, de status, de numr de intervenie, de numr de telefon pentru apel n caz de intervenie, de timpii de intervenie i de prelucrare.

6.15.3 ncheierea interveniei FN.121 Prin ncheierea interveniei se finalizeaz toate aciunile unei intervenii, datele preluate n intervenie sunt transmise din BEMIS in modulul de administrare. Aici sunt arhivate pe termen lung. ncheierea interveniei este un modul de program prin care interveniile aflate n curs de derulare sunt ncheiate, respectiv sunt finalizate. Interveniile pot fi ncheiate dac mijloacele de intervenie nu mai sunt utilizate. FN.122 Prin modificarea de status trebuie s fie posibil finalizarea parial sau n totalitate a interveniilor pentru a putea utiliza mijloacele de intervenie de la paz sau de la locaiile de intervenii i n alte locuri. (n mod automat sau manual) FN.123 Dup ncheierea interveniei, fiierele de intervenie nu mai pot fi modificate. Atta timp ct mai exist o intervenie n alt locaie, aceast intervenie nu poate fi ncheiat de ctre iniiator.

6.15.4 ncheiere
157 / 234

FN.124 O ncheiere de intervenie cu ajutorul server-ului de dirijare a interveniilor poate fi efectuat dac niciun mijloc de intervenie nu mai este activ n aceast intervenie. Mijloacele de intervenie i ncheie automat operaiunea prin succesiunea predefinit RSS, cu ajutorul BEMIS sau manual prin agentul care emite dispoziia. FN.125 ncheierea interveniei poate fi efectuat de server-ul de dirijare a interveniilor n mod automat, dac toate mijloacele de intervenie au parcurs o succesiune logic a statusului. n plus exist posibilitatea efecturii unei ncheieri manuale dup indicarea anticipat cu ajutorul server-ului de dirijare a interveniilor. FN.126 ncheierea interveniei deschide mai ales urmtoarele posibiliti: a. posibilitatea separrii mijloacelor de intervenie, de ex. autovehicule ale salvrii, ale pompierilor b. sunt elaborate copii dup mjloacele multiple de transport c. indicarea unei intervenii pentru evaluri speciale d. redare n arhivarea BEMIS

6.16 Procese complementare i module de program aferente BEMIS


FN.127 Urmrirea statusului pentru mijloacele de intervenie ca baz a dispoziiei i suportului pentru intervenie cu documentaia aferent, cu suportul urmtoarelor funciuni: a. urmrirea statusului cu referin la mijloacele de intervenie pe baz RSS b. introducerea manual a statutului dup statutul RSS c. Includerea componentelor automatice de statut n protocolul de intervenie, precum 0, 1 i 5 d. modificarea i retragerea atenionrilor de statut false, tranziiei statutului e. refuzul tranziiilor de status nepermise n forma configurabil f. indicarea informaiilor statusului- documentarea despre informaiille de status g. suportul de introducere a punctelor forte pentru mijloacele de intervenie. 6.16.1 Prelucrare paralel a interveniilor/msurilor FN.128 Prelucrarea paralel a interveniilor i msurilor n diferite locuri de comand a interveniilor n cadrul centrului de comand trebuie s faciliteze posibilitatea ca locurile de comand ale interveniilor s se susin reciproc n cazul daunelor mai mari sau n cazul unei conglomeraii de intervenii i activiti i s procedeze divizat pe sarcini . FN.129 La prelucrarea paralel se poate ca fiecare staie de operare s apeleze la datele unei intervenii sau a unei msuri i s realizeze prelucrri. (prelucrare divizat). FN.130 n server-ul de comand a interveniilor se vor trece prelucrrile paralele realizate n protocolul de intervenii i documentate cu locurile de munc participante respectiv a agentului autorizat. Interveniile/msurile i mijloacele de intervenie/resursele rmn n subordinea raportrii.
158 / 234

FN.131 n mod normal locul de coordonare lucreaz ca i proprietar general. 6.16.2 Planificarea anterioar interveniei FN.132 Modulul planificarea anterioar interveniei este o completare a modulului preluarea raportrii. Cu ajutorul modulului de program planificarea anterioar interveniei trebuie s fie pregtite intervenii, msuri i activiti. Planificrile anterioare ale interveniei servesc planificrii generale a interveniei i a planificrii transportului. FN.133 Planificarea anterioar trebuie s fie posibil att pentru intervenii unice ct i pentru cele repetitive. Pe baza modulului de planificare anterioar se vor planifica mijloace de intervenie libere sau mijloace de intervenie cu caracteristici deosebite. Suplimentar trebuie s existe posibilitatea, s se poat rezerva intervenii la anumite ore fixate sau anumite mijloace de intervenie i astfel s se blocheze pentru alte intervenii. n BEMIS se va observa prin ce planificare anterioar s-a blocat mijlocul de intervenie. FN.134 n momentul planificrii anterioare se va pregti msura pentru intervenie. n cazul interveniilor repetitive se va pune automat o nou programare. FN.135 Interveniile pot fi programate pe viitor cu o administrare automat a programrilor. FN.136 Interveniile planificate anterior trebuie s fie vizualizabile n liste generale. FN.137 Criteriile de sortare ale indiciilor sunt urmtoarele: a. mijloacele de intervenie b. data c. timpul d. locul prelurii e. destinaia

6.16.3 Caracteristici pentru serviciul de salvare FN.138 Serviciul de salvare respectiv serviciile de urgenta, transportul bolnavilor i alte domenii mai speciale ca serviciul salvrii aeriene se vor trata in modulul de prelucrare genarale n server-ul de comand a interveniilor. FN.139 Serviciul de salvare solicit server-ului central informaii suplimentare: a. tipul interveniei b. mijlocul interveniei c. tipul mijlocului de intervenie d. nceputul interveniei e. sfritul interveniei f. suportul unei planificri de rute prin planificarea anterioar pentru transportul bolnavului. g. cuplarea planificrii rutei cu datele grafice

159 / 234

h. caracteristici ale cltoriei ca de ex. semnal special, cltorie urgent, cltorie standard,pacient/victima unui accident: nume, prenume, loc,localitate, strada, numr, telefon, vrst,data naterii, suportul prelurii din informaia celui care o red despre tehnica cuplat a comunicrii. i. int: domeniu, loc, localitate, strada, secia, pat. j. locul prelurii: domeniu, loc, localitate, strada, numarul casei, denumirea obiectului, ex. spital/locuin, cldire, parte a cldiii, plan, secie, camer, pat k. tipul subordonarea textelor libere transportului: dus/ntors, schimb automat cu ntoarcerea transportului l. comunicatorul cu adres, nume, prenume, loc, localitate, strada, numrul casei, indicaii, numr de telefon (suportul cu adresa comunicatorului cu adres din datele apelului cu cuplarea pentru tehnica comunicaiei) m. meniuni adiionale pentru medic, specialist, nume, adres-distan-cine suport cheltuielile n. transferul datelor ctre sistemele de colectare a pozitiilor autovehiculelor(date de baz pentru intervenie, de ex. coordonatele interveniei, numrul interveniei, loc, cuvinte cheie, pacient) prin suport GPRS de la transporturi multiple o. suport i realizare a transporturilor colective p. suport i realizare a interveniilor ciclice 6.16.4 Planificarea anterioar a transporturilor pentru bolnavi cu privire de ansamblu grafic FN.140 Pentru planificarea transportului de bolnavi, punctul esenial n transportul sau planificarea anterioar a interveniei este o reprezentare grafic ca program de planificare i reprezentare. n reprezentarea grafic se vor pregti urmtoarele informaii: a. mijloace de intervenie b. rasterul de timp c. rasterul de timp mprit n minute i ore d. rasterul de timp mprit n zile e. rasterul de timp mprit n sptmni f. rasterul de timp mprit n luni g. rasterul de timp mprit n ani FN.141 Grafica trebuie s ofere o privire de ansamblu asupra mijloacelor de intervenie planificate, referitor la acoperirea n timp. FN.142 Valorile nregistrate se vor reprezenta n privirea de ansamblu grafic cu subordonare la mijloacele de intervenie existente. FN.143 Pentru intervenii ciclice se va reprezenta o privire de ansamblu, n ce zi a sptmnii este planificat o intervenie ciclic n cadrul unui interval de 12 luni. FN.144 Interveniile terminate se vor terge din privirea de ansamblu, inclusiv din privirea de ansamblu grafic. n privirea de ansamblu mijloacele de intervenie sunt prezentate n funcie de statutul actual al informaiilor i al disponibilitii.
160 / 234

6.16.5 Planificarea anticipat a mijloacelor de intervenie FN.145 Mijloace de intervenie vor fi planificate anticipat conform listei urmtoare: a. planificarea mijloacelor de intervenie fixe b. planificarea i alocarea mijloacelor de intervenie deschise c. alocarea mijloacelor de intervenie n funcie de zon d. asistarea planificrii anticipate a mijloacelor de intervenie conform unui grafic de timp automat ntocmit cu precizie pe o perioad de 12 luni e. intervenii ciclice f. introducerea mijloacelor de intervenie din tabloul sinoptic grafic g. nregistrarea informaiilor de completare pentru mijloacele de intervenie

6.17 Transporturi multiple / Transporturi colective


FN.146 O intervenie n caz de urgen sau un transport calificat al bolnavilor la care sunt preluate sau transportate mai multe persoane cu un mijloc de intervenie, va fi distribuit automat i/sau manual cu ajutorul comenzii Distribuire n mai multe intervenii individuale cu alocarea cte unei persoane i/sau maini. FN.147 Persoanele implicate n intervenie vor fi nregistrate ntr-o Lista pacieni, pentru a putea prezenta la cutarea dup nume persoanele alocate respectivei intervenii. Prin aceasta lista se va asigura faptul c prin funciile de cutare pot fi cutate i prezentate persoanele dup transport i locurile-int. Listele de nume trebuie s poat fi tiprite sau transmise n format electronic.

6.17.1 Continuarea transportului FN.148 Asisten pentru funcia de continuare a transportului, n special n cazul serviciul de salvare, transportul bolnavilor: a. preluarea pacientului de la locul interveniei b. transport la punctul-int 1 c. preluare de la punctul-int 1 - Continuarea transportului la punctul-int 2 cu asistena ulterioar a transportului de retur FN.149 n modul continuarea transportului trebuie s existe i posibilitatea de a asista continuarea transportului ca transport multiplu / colectiv, i anume: a. preluarea pacientului de la locul prelurii b. transport la punctul-int 1 c. preluarea unui al doilea pacient de la punctul-int 1 d. continuarea transportului la punctul-int 2 FN.150 Alternativ: a. preluarea a doi pacieni de la locul prelurii
161 / 234

b. transportul pacientului 1 la punctul-int 1 c. pacientului 2 la punctul-int 2 FN.151 ncheierea interveniei FN.152 Copierea datelor din intervenii FN.153 Cnd s-a ncheiat o intervenie sistemul trebuie s asiste posibilitatea ca prin copiere s preia pentru noi intervenii mesajele de alarm nregistrate. Dispecerul trebuie s aib posibilitatea de a completa respectiv de a modifica datele copiate cu noile date de intervenie i s gestioneze aceast nou intervenie printr-o dispecerizare independent. FN.154 Cutarea spitalelor adecvate trebuie s fie posibil simultan dup mai multe departamente specializate (de ex. medicin intern, secie brbai i terapie intensiv)

6.18 Situaii speciale


FN.155 n cazul situaiilor speciale procesele operaiunii trebuie asistate prin procese suplimentare ale server-ului central pentru intervenii. Aceste procese trebuie corelate cu procesele i modulele de program ale operaiunii (nregistrarea semnalizrii, dispecerare, alarmare, asisten intervenie i ncheierea interveniei), precum i cu celelalte module de program suplimentare. FN.156 n cadrul centrului de comand i control trebuie constituite grupe de posturi din centrele de intervenii configurabile dinamic pentru asistarea n situaii speciale. Rezult ntr-o anumit msur cerina de a lucra n paralel la posturile din centrele de intervenii. FN.157 n cazul situaiilor speciale trebuie constituite domenii de intervenie n legtur cu evenimentul respectiv cu mijloacele de intervenie alocate. Crearea domeniilor de intervenie n legtur cu evenimentul respectiv trebuie asistata cu ajutorul sistemului GIS. FN.158 Derularea ulterioar n cadrul domeniilor de intervenie n legtur cu evenimentul respectiv se efectueaz independent cu ajutorul bazei de date a mijloacelor de intervenie alocate. FN.159 O situaie excepional va fi activat prin marcarea unui check box. FN.160 Intervenia rapid FN.161 Intervenii de mari proporii a. Extinderea interveniei cu ajutorul unui tablou de situaie al vehiculelor pentru alocarea mijloacelor de intervenie / resurselor n seciunile de intervenie. Constituirea i modificarea unui astfel de tablou pe baza planurilor de intervenie pregtite sau adaptarea la condiiile speciale ale unei intervenii de mari proporii cu reproducerea structurii organizaionale la faa locului cu prezentare n urmtoarele grupe, i anume: toate mijloacele de intervenie pentru o intervenie dup alarmare mijloacele de intervenie ntr-un spaiu alocat mijloacele de intervenie ntr-un loc special mijloacele de intervenie la seciunea de intervenie 1, de ex. acces 1 metrou mijloace de intervenie la seciunea de intervenie 2, de ex. ieire metrou autovehicule externe n scop de sprijin
162 / 234

b. O dat cu lansarea interveniei mijloacele de intervenie vor fi prezentate n functie de clasificarea lor. FN.162 Transferul nregistrrilor de date pentru decontarea interveniilor serviciului de pompieri i de salvare, procesarea interveniei i procesarea statistic a. O dat cu transferul datelor interveniei ctre software-ul administrativ trebuie transmise datele de baz nregistrate, care pot fi utilizate ntre altele pentru nregistrarea raportului de intervenie, decontare, procesarea interveniei i statistic. b. Toate datele nregistrate trebuie copiate din server-ul central pentru intervenii sub form de nregistrare de date n software-ul administrativ. FN.163 Transferul nregistrrilor de date ctre poliie sau alte centre de intervenie FN.164 n cadrul unei posibile colaborri ntre centrul de intervenii, poliie sau alte centre de intervenii conectate pot fi transferate cuvintele-cheie de intervenie definite sau, n anumite cazuri i n baza unui acord, datele nregistrate despre locaie i informaii despre obiectiv. Transferul se efectueaz de la server-ul central pentru intervenii printr-o conexiune de date ctre centrul de intervenie. FN.165 Datele de intervenie din mesajul de alarm: a. Locaia evenimentului (localitate, strad, numr respectiv kilometrul) b. Tipul evenimentului sub form de cuvnt-cheie de intervenie i cuvnt-cheie suplimentar resp. cuvnt-diagnostic c. Data evenimentului d. Informaii despre apelant e. Texte nregistrate liber f. Date din sistemul de coordonate geografice GIS FN.166 Informaii despre obiectiv: Transferul de informaii despre obiectiv pentru obiectivele nregistrate, selectate cu indicaii despre obiectiv Transferul de informaii individuale nregistrate sub form de texte, grafice, imagini. FN.167 Datele de baz utilizate la import / export: a. Datele despre locaie: b. Localitate c. Cartier d. Strad e. Numr obiectiv f. Denumire g. Localitate h. Numr i. Apelant j. Numele k. Prenumele l. Text liber m. Informaii despre intervenie n. Tipul interveniei
163 / 234

6.19 Baza de date despre personal


FN.168 Modulul Baza de date despre personal este un instrument suplimentar pentru dispecerizare. Structurarea, configurarea i administrarea unei baze de date despre personal trebuie asistate prin server-ul central pentru intervenii. Modulul Baza de date despre personal servete conectrii ntre mijloacele de intervenie alocate i/sau libere, de regul sub forma autovehiculelor de intervenie i personalul de intervenie pentru pompieri i serviciul de salvare. La alegere conectarea se poate efectua ntre autovehiculele de intervenie i personalul de intervenie sau ntre personalul de intervenie i autovehiculele de intervenie. FN.169 Baza de date despre personal va fi gestionat manual. Perioada va cuprinde minimum ase sptmni calendaristice plus completri. Sistemul trebuie structurat n mod extensibil pentru conectarea cu planul de serviciu prin intermediul unei interfee corespunztoare. n cadrul administrrii bazei de date trebuie nregistrat fiecare persoan n parte cu funcia ei. FN.170 Operatiile modulului Baza de date despre personal: a. Descrierea problemei Deoarece n staiile de pompieri exist mai multe maini dect pot fi manevrate personal, este neaprat necesar ca n caz de alarm s fie luat n considerare personalul aflat de gard. b. Stabilirea efectivului de maini se efectueaz prin planificarea interveniei, furnizarea informaiilor n server-ul central pentru intervenii prin administratorul de sistem. FN.171 Situaia real a bazei de date trebuie afiat actualizat pe ecranul de comand al interveniei. FN.172 n cazul modificrii efectivelor staiei de intervenie n server-ul central pentru intervenii de ctre un dispecer trebuie efectuat n mod automat nregistrarea n jurnalul de supraveghere (ora i utilizatorul). FN.173 Crearea bazei de date depinde n principal de autovehicule i va fi efectuat n dou etape: efectivul standard i efectivul minim. FN.174 n principiu toate vehiculele vor fi nregistrate cu efectivele standard indicate. n cazul n care vehiculul nu poate fi ocupat de efectivul standard, atunci acest lucru trebuie s i fie indicat dispecerului. Deoarece sunt posibile i efective de personal ntre efectivul standard i efectivul minim, este necesar afiarea efectivului real de ocupare a vehiculului. FN.175 n cazul n care dintr-o staie de pompieri sunt mobilizate mai multe maini i nu s-au putut respecta efectivele standard, atunci efectivele vehiculelor pot fi reduse cel mult pn la efectivul minim, pentru a putea fi mobilizate pe ct posibil toate vehiculele aflate n stare de alarm de la respectiva staie de pompieri.

6.20 nregistrarea ulterioar a interveniei

164 / 234

FN.176 Operatia nregistrarea ulterioar a interveniei este necesar n cazul n care server-ul central pentru intervenii are defeciuni din cauza lucrrilor de service sau avariilor i astfel nu mai este disponibil pentru operaiunile curente i procesarea curent. Prin operatia nregistrarea ulterioar a interveniei pot fi derulate msurile adecvate i nregistrrile dup repornirea server-ului central pentru intervenii. FN.177 Urmtoarele lucrri trebuie s asiste modului de programe: a. Modificarea prioritii n cadrul interveniei. b. Preluarea funcionalitii generale. Datele interveniei nregistrate ulterior sunt datele de referin ale sistemului general i sunt utile pentru prelucrarea ulterioar i pentru cutarea fr restricii.

6.21 Jurnal de activitate BEMIS


FN.178 In server-ul central de intervenie se va ine un jurnal de activitate. In acesta se inregistreaz toate modificarile din sistem cu marcarea timpului. Informaiile se vor ordona cu statiile de lucru i cu utilizatorii nregistrai. FN.179 Jurnalul de activiate se va completa dup un format structurat unitar. FN.180 Acesta va fi disponibil in format printabil pentru o afiare pe ecran i pentru o printare pe o imprimant.

6.22 Protocolul de intervenie al computerului central de intervenie


FN.181 In protocolul de intervenie se nregistreaz structurat toate aciunile legate de intervenie. Toate aciunile se vor nregistra sortate temporal, cu marcare temporal. In aceast form structurat se vor realiza de ex. urmtoarele nregistrri: FN.182 - aciuni i msuri pentru declanarea interveniei, utilizatori nregistrai, eliminai, inregistrri telefonice ale utilizatorilor, prelucrri in paralel, predri de intervenie, nregistrri manuale legturi deviate, legturi nerealizate, nregistrri ale statusului, informaii despre locurile de intervenie etc. FN.183 - date de nregistrare cu documentarea completrilor ulterioare i a modificrilor protocolului RSS, msuri realizate - protocoale care se doresc a fi verbalizate depiri temporare, indicare manual cu corpuri de text. Protocolul de intervenie trebuie s reprezinte o prezentare curent a interveniilor ordonate. Protocolul de intervenie se va printa sau se va afia pe ecran.

6.23 Aplicaii / aplicaii de sistem suporturi/ gestionarea datelor


FN.184 Pentru asisten n operarea centrului de comand se vor instala urmtoarele aplicaii: a. Comanda de alarmare i decuplare b. Catalog de msuri
165 / 234

c. d. e. f. g. h. i. j. k. l. m. n. o. p. q.

GIS Administrarea mijloacelor de intervenie cu recunoaterea statusului Date de informare Informaii legate de baza de date Rapoarte Informaii despre printare Texte de prezentare Planificarea rutei Prezentarea general a tirilor Training si simulare Documentare Sistem de informare asupra poziiilor centrale Tablou al mijloacelor de intervenie Sisteme de nregistrare / Management Suprafee, ecrane

FN.185 Pentru administrarea datelor se vor ntocmi module separate cu drepturi de autorizare a accesului pentru fiecare n parte conform urmtoarelor domenii: a. Administrarea datelor de baz b. Date locative c. Paza d. Poziii de lucru e. Alarmare f. Urmrile alarmei g. Responsabiliti (adrese, etc.) h. Calea de legtur i. Plecri j. Disponibiliti k. Informaii legate de text l. Date legate de Comanda de alarmare i decuplare m. Suport de studiu pentru chestiuni legate de baza de date n. Administrarea drepturilor i utilizatorilor

FN.186 Suport de configurare: a. Configurarea i parametrizarea sistemului pentru instalare proprie in domenii indicate b. Activarea i dezactivarea funciilor i desemnrilor pe taste a funciilor c. Ordonarea i activarea funciilor de meniu d. Sisteme demo i de test e. Setari generale f. Setari la nivel de utilizator
166 / 234

6.24 Comanda de alarmare i decuplare


FN.187 Reprezint premisa obligatorie pentru dispunerea automat n server-ul central. FN.188 Comanda de alarmare i decuplare trebuie s se intemeieze pe baze unitare pentru poziia central i s se execute cu specific local i de intervenie. FN.189 Comanda de alarmare i decuplare se execut in cadrul planificrii alarmei. Trebuie s existe posibilitatea de a suporta planificarea alarmei cu mprirea pe grupe a mijloacelor de intervenie, posibilitatea pentru repartizarea n subintervenii care aparin unei intervenii comune. Exemplu: Din acest cuvnt cheie (metrou) se obin posibil trei subintervenii: Subinterenia 1: pentru atac direct Subinterenia 2: pentru atac ntr-o staie de metrou vecin Subinterenia 3: pentru intervenie ntr-un spaiu de pregtire

6.25 Cataloage de msuri


FN.190 In cataloagele de msuri se stipuleaz alarmri, informaii i activitti necesare pentru derularea interveniei ca modul separat. Cataloagele de msuri se includ n modulele de program dispoziie i alarmare. FN.191 In cataloagele de msuri se definesc msuri care trebuie aplicate n caz de interveie. Pentru msuri care sunt executabile printr-o interfa de date sistemul trebuie s le pun pe acestea la dispoziie. La intocmirea cataloagelor de msuri sistemul trebuie s se bazeze pe matricele de msuri si pe msurile de intrevenie definite n baza de date. FN.192 Formarea unui calup de msuri unice dintr-un catalog: a. separarea msurilor n obligatorii, automate, manuale, opionale i ciclice b. supravegherea temporar a msurilor unice cu supravegherea intervalului pentru msuri ciclice c. descrierea msurilor d. prelucrarea in paralel a msurilor ctre posturi centrale de intervenie diferite e. documentarea msurilor executate f. indicarea msurilor luate g. suport de comunicare direct din catalogul de msuri (telefon, expedierea daterlor, SMS, E-Mail, Fax, depe printat) h. alarmare direct din catalogul de msuri. 6.25.1 Catalog de msuri centrat pe intervenie

167 / 234

FN.193 Odat cu prezentarea propunerii de dispoziie pentru dispeceri trebuie s se poat prezenta un catalog de msuri centrat pe intervenie care s vin in completare n cmpul de dispunere. Prin confirmarea rndurilor de dispunere se pregtete catalogul de msuri la care dispecerul are acces. FN.194 Utilizarea unui catalog de msuri centrat pe intervenie presupune ca intervenia aferent s fie apelat la server-ul central de intervenie. Dup deschiderea catalogului de msuri pentru aplicare trebuie s existe o list cu descrierea pe scurt a tuturor msurilor aferente. Prin marcarea unei etape de utilizare a descrierii scurte trebuie evideniat descrierea lung a msurii unice aferente. FN.195 In catalogul de msuri respectiv n lista de msuri prezentat se vor pune linkuri la texte de referin. Toate msurile se vor supraveghea temporal. Dac se depesc timpii stabiliti se produce o semnalizare acustica/ optic ctre locul/ locurile de intervenie centrale cu repetarea n timpii setai. Msurile executate se vor contabiliza. Msurile neexecutate (Exemplu.: dac un participant nu poate fi gsit telefonic) se vor marca. FN.196 Toate msurile i aciunile se preiau cu o marcare temporal in protocolul computerului central de intervenie. Modoificri sau abateri de la msurile propruse se justific intr-o cutie de verificare. Justificarea se va face cel trziu pn la inchiderea interveniei. FN.197 Catalogul de msuri trebuie legat de prelucrarea interveniei. Masurile centrate pe intervenie trebuie disociate intre msuri obligatorii i msuri posibile. Nu este posibil incheierea interveniei dac nu sunt prelucrate toate msurile obligatorii i nu sunt marcate corespunztor. FN.198 In momentul prelucrrii unei msuri se va deschide un cmp pentru rspunsuri. Msurile incheiate se vor lua din catalog i se vor trece in plan secund i/ sau ca rezolvate. In forma unei liste de rezolvri de ex. pentru a fi bifate. FN.199 Server-ul central de intervenie trebuie s ofere posibilitatea de a activa msuri prin repetare manual dac restabilirea automat a legturii nu s-a fcut cu succes. Msuri repetate se vor meniona n catalog respectiv in lista de msuri. 6.25.2 Indici de performan rezumativi ai catalogului de msuri FN.200 In catalogul de msuri se delimiteaz intre msuri obligatorii opionale i tipice. Formarea de cataloage de msuri dintr-un pachet de msuri unice a. posibilitatea justificrii pentru msurile respinse b. indicaia automat a msurilor executate defectuos la incheierea unei intervenii.

6.26 Date de informare

168 / 234

FN.201 In sistem se pun la dispoziie date de informare suplimentare pentru informaii. Datele de informare sunt informaii posibile i nu trebuie gestionate de ctre utilizator. FN.202 Datele de informare se inregistreaz in serverul central de aplicatie ca texte independente precum i ca informaii legate de obiecte i de date. Dac obiectele se subordoneaz informaiilor atunci la selectarea unui obiect pe ecran se afieaz o informaie care este in spatele obiectului. In cazul informaiilor importante aceste se afieaz obligatoriu. Exist posibilitatea de a marca informaiile ca find importante (de ex. informaii legate de obiecte). FN.203 Completarea informaiilor cu acces la datele externe prin web client integrat la locul central de intervenie, prezentarea datelor, preluarea n serverul central de aplicatie, aplicarea avnd in vedere solicitrile de siguran IT FN.204 Integrarea datelor de informare in special a datelor cu privire la substanelor periculoase in sistemul de informare grafic. FN.205 Prezentare rezumativ a datelor de informare: a. In administrarea mijloacelor de intervenie se face un tablou general la capitolul intervenii nerezolvate cu privire la interveniile care ateapt mijloace de intervenie liber dup tip sau fel (Exemplu: mijloace de intervenie rezervate). b. Interveniile se sorteaz dup prioriti i se afieaz pentru prelucrare. In a doua parte a tabloului cu privire la intervenii se indic interveniile in curs in care este implicat un mijloc de intervenie potrivit sau adecvat care se afl n apropierea locului n care trebuie realizat intervenia nefinalizata. c. Administrarea mijloacelor de intervenie pune la dispoziie utilizatorului un instrument pentru a putea gestiona in mod adecvat la avizarea unui mijloc n situaiile in care la dispoziie se afl mai puine mijloace de intervenie sau resurse.

6.27 Prezentarea general a mijloacelor de intervenie


FN.206 Prezentarea general a mjloacelor de intervenie faciliteaz o imagine de ansamblu durabil, actual, rapid cu privire la cele mai importante date i situaii a mijloacelor de intervenie existente cu urmtoarele informaii: a. status alfanumeric cu data i ora inregistrrii statusului b. gradul de procesare c. alarmarea d. instruciuni/ comenzi e. particulariti f. mijloace de intervenie de schimb existente / mijloace de intervenie pentru (indice ca mijloace de intervenie de schimb ) g. indice dac pentru un mijloc de intervenie exist un mijloc de intervenie de schimb FN.207 Ordonarea mijloacelor de intervenie la fiecare din domeniile de schimb i supraveghere trebuie s se fac dinamic.
169 / 234

FN.208 Prezentarea datelor generale se face cu ordonarea facila a locurilor centrale de intervenie. Interfeele i tabelele se pregtesc grafic i se prezint dup organizarea fiecrui domeniu al postului central. Mijloacele de intervenie trebuie s poat fi preluate intr-o prezentare grafic. Tabelele se vor ordona dup servicii de intervenie, grupe, obiecte, domenii de supraveghere i protecie. FN.209 Pentru prezentarea mijloacelor de intervenie dup criterii diferite i liber instabile de ex. tipul mijlocului de intervenie, modul mijlocului de intervenie i statusul mijlocului de intervenie se poate crea o posibilitate de flitru. FN.210 O preluare, respectiv o dispunere a mijlocului de intervenie, se va extrage din prezentarea general printr-o funcie de alocare. FN.211 Mijloacele de intervenie de schimb se vor desemna ca atare de ex. adugarea de litere i prezentarea asistenei la tehnoredactare sau la apsarea mouse-ului.

6.28 Disponibilitatea mijloacelor de intervenie


FN.212 Disponibilitatea mijloacelor de intervenie ofera posibilitatea de a desemna mijloace de intervenie ca fiind inlocuibile sau nu la anumite intervale i de a le prezenta statusul in tabloul general. FN.213 Caracteristici de performan: a. Diferite intervale de timp in care un mijloc se afl disponibil sau nu este disponibil. b. Zile libere c. Preluarea unei informaii de status (ex. pauz) d. Dispunerea mijlocului de intervenie intr-o alt prioritate e. Integrarea in msurile propuse cu prioritate corespunztoare f. Aplicarea n domeniul de protecie i supraveghere a mijloacelor de intervenie

6.29 Administrarea lipsei mijloacelor de intervenie


FN.214 Exist o lips a mijloacelor de intervenie dac: a. dac este indisponibil ultimul sau penultimul mijloc de intervenie b. personalul de intervenie nu mai este disponibil pentru alte intervenii c. mijlocul de intervenie desemnat sau un mijloc de intervenie furnizat nu mai este disponibil d. resursele nu mai sunt disponibile FN.215 La apariia indisponibilitatii mijlocului de intervenie se va indica automat serverului central de aplicatie. FN.216 Administrarea mijlocului de intervenie se va relationa cu administrarea personalului.
170 / 234

FN.217 Se va asigura preluarea intr-o alocare prestabilita pentru activarea unei intervenii sau a unei alocari/ alarmri ulterioare a unui mijloc de schimb ctre un mijloc de intervenie aflat in funciune.

6.30 Returnarea mijlocului de intervenie


FN.218 Dac exista un incident pentru care nu exist un mijloc de intervenie sau o resurs, atunci se va administra de ctre serverul central de aplicatie ca o intervenie nerezolvat. Procesul se va integra in supravegherea temporal. Dupa trecerea timpilor setai, computerul central va emite mesaje in cazul depasirii unor parametri. FN.219 Este vorba despre urmtorii parametrii: a. Cel trziu dup un timp stabilit de operator b. Dac se elibereaz un mijloc de intervenie definit sau o resurs pentru o intervenie c. Dac pentru un mijloc de intervenie exist personal la dispoziie

6.31 Tabloul mijloacelor de intervenie / Prezentare general a statusului


FN.220 Tabloul mijloacelor de intervenie este o reprezentare grafic a mijloacelor de intervenie pentru afiarea mjloacelor de intervenie i a repartizrilor care sunt gestionate de serverul central de aplicatie. In tabloul mijloacelor de intervenie acestea sunt prezentate in functie de status, disponibiliti i repartizri locale. FN.221 Rezervri, resurse umane, actualizare automat permanent a mijloacelor de intervenie dup status i disponibilitate, echivalarea automat cu poziia central de urgen, afiarea anunurilor externe, afiarea pauzelor, suportul de alarme al mijloacelor de intervenie alocate. FN.222 Mijloacele de intervenie sunt un sinonim al aparatelor si msurilor predilecte, supravegherii si personalului necesar pentru intervenie care susin intervenia. FN.223 Mijloacele de intervenie sunt desemnate in tabloul mijloacelor de intervenie. Se vor face urmtoarele indicaii: a. mijloace de intervenie prin radio b. denumirea mijloacelor de intervenie prin comutarea anunului printr-un comutator de radio c. radioemisie cu informaie Tool pentru fiecare form de prezentare d. status RSS-SDS e. domenii de supraveghere/ protecie/ obiecte/ cldiri f. particulariti g. desemnarea mijloacelor de schimb a celor de intervenie h. numr nelimitat de tablouri configurabile i. dispunerea liber a mijloacelor de intervenie in diverse rubrici, coloane, rnduri n mrimi variabile
171 / 234

j. instalarea de filtre i opiuni de afiaj pentru afiarea la intervenii actuale i supraveghere dup mijloacele de intervenie, tipurile de mijloace de intervenie etc. k. prezentare cromatic conform informaiei despre status in configurare liber l. mrimi de scriere setabile m. alegere liber a informaiilor prezentate in etalarea grafic n. actualizarea la timp a fiecrei modificri dup status o. cutarea mijloacelor de intervenie dup status p. afiarea mijloacelor de intervenie alocate la solicitarea verbal q. afiarea rezervrilor mijloacelor de intervenie r. afiarea i salvarea ultimelor indicaii RSS s. desemnarea de mijloace de intervenie la evacuari t. apelarea interveniei prin desemnare i controlare (ex. dublu click) u. dispunerea mijloacelor de intervenie prin transpunerea direct in intervenii v. alarmare independent de intervenie cu predarea textului/ text scurt RSS / informatie de date w. indicaii RSS x. transmitere de text scurt RSS y. modificarea statusului actual z. suport de informaie scurt cu privire la mijloacele de intervenie aa. timp de lucru al mijloacelor de intervenie la dispunere bb. dispunerea unui mijloc de intervenie dup planul de lucru cc. suportul securitatii cu preluarea alarmrii legate de mijloacele de intervenie sau a celei legate de securitate/ de locurile de operare dd. suportul unei actualizri a mijloacelor de intervenie ee. urmrile mijloacelor de intervenie centrate pe supraveghere ff. desemnarea mijloacelor de intervenie gg. suportul protocolului RSS FN.224 Mijloacele de intervenie sunt domenii, locuri, supravegheri sau obiecte ale subdiviziunilor organizatorice. Informaiile despre status se vor instala la cuplarea la sistemul de radioemisie pentru transmiterea automat a informaiei. FN.225 Pe lng informaiile automate de status, sistemul trebuie s sprijine i informaia scurt tactic conform TR BOS. Suplimentar la aceste informaii se vor desemna mijloacele de intervenie cu reprezentri cromatice diferite in funcie de informaia despre status i de disponibilitate in lista general.

6.32 Formate de prezentare ale tabloului mijloacelor de intervenie


FN.226 Tabloul mijloacelor de intervenie se va prezenta in forme si formate diferite. FN.227 In particular exist urmtoarele cerine pentru prezentare: a. Imprirea tabloului n format tabelar sau grafic b. Afisarea de straturi statice c. Se vor afia n special:
172 / 234

- mijloace de intervenie / resurse disponibile, indisponibile, in curs de intervenie inclusiv, alocarea lor pe compartimente de intervenie - mijloace de intervenie cu personalul asociat - tipuri de mijloace de intervenie, tipuri de organizare.

6.33 Sistem grafic


FN.228 Sistemul informativ grafic (GIS) este un instrument de ajutor pentru prelucrarea interveniei cu centrul de comand i control. Datele locative furnizate sunt furnizate intr-o baz de date in computerul central cu o cuplare referentiat geografic la datele grafice. FN.229 Sunt acceptate ca suport planuri grafice orientate pe vectori si pixeli. In sistemul grafic GIS se face o prezentare dinamic a locurilor, obiectelor, interveniilor desemnate, etc. Exemplu: cu GIS sunt suportate prezentri vizuale de intervenie i depozitare: - analizarea strzilor i obiectelor dintr-un polygon - msurarea distanei - desemnarea suprafeelor de avertizare - prezentarea mesajelor de blocaj cu cuplarea datelor locative suport de calcul automat al rutei pentru urmtoarea strategie FN.230 Prin selectarea locului sunt afiate toate obiectele furnizate intr-o raz liber instalabil. Identificarea unui segment de strad este ajutat si de identificarea strzilor invecinate i a interseciilor precum i prin indicarea numerelor caselor. Suplimentar exist posibilitatea identificarii unui segment de strad cu selectarea sistemului informaional grafic.

6.33.1 Planuri de fundal in GIS FN.231 Planurile de baz pentru GIS vor fi harti digitale pentru gestionarea msurtorilor completate prin planuri vectoriale digitalizate, puse la dispozitie de catre beneficiar. Acestea vor fi prezentate in cel putin urmatoarele formate: a. Hart digital a oraului ca plan vectorial 1: 500 b. Plan topografic vectorial 1: 25.000 c. Plan de ansamblu vectorial 1: 50.000 d. Hri digitale Bucureti (UTM) e. Imagini digitale Bucureti f. secvente video georeferentiate (ex: radar meteo, simulari propagari, etc.) FN.232 In completare sunt alte planuri suplimentare, planuri grafice axate pe obiect. Cu privire la un sistem de selecie trebuie ca dispecerul s aiba posibilitatea de a alege msuri/trepte diferite i de a accesa informaii suplimentare. Informaii suplimentare stocate se vor afia optic in sistem.

173 / 234

FN.233 Locuri, strzi, numere de case sunt refereniate geografic in datele puse la dispoziie de administrarea msurtorilor in fisiere ASCII. Aceste date se vor folosi pentru construcia bazei de date locale i sunt o parte a sistemului grafic. FN.234 Suplimentar datelor preluate, sistemul trebuie sa ofere posibilitatea de a integra informaii privind ortofotografii, fotografii in sistemul grafic. Sistemul trebuie s ofere posibilitatea de a pstra fiecare identificare independent de treptele de zoom. FN.235 Corpurile de date ce realizeaza administrarea msurtorilor, precum i datele grafice autoproduse se vor prelua prin convertorul grafic adecvat in sistemul informaional grafic al computerului central. FN.236 Prin zoom sau schimbarea imaginii trebuie s existe posibilitatea de a arta detalii. FN.237 In sistemul grafic trebuie s poat fi desemnate prin indicatori de tip ptrat, dreptunghi, cerc sau date locative incluse intr-un poligon. De asemenea, trebuie s existe posibilitatea de a da click pe obiecte georefereniate in harta i de a afia informatii referiotoare la acestea. FN.238 Sistemul grafic reprezint informaii i aplicaii suplimentare pentru intervenie: a. planuri de mesaj b. planuri curente c. planuri speciale d. reprezentarea domeniilor de vecintate e. imagine de ansamblu asupra imprejurimilor locului de intervenie, intervenilor invecinate, mijloacelor de intervenie care se gsesc in aplicaie i infomaiei despre obiecte f. cuplarea datelor grafice cu datele de intervenie prin trimitere la planurile furnizate. g. preluarea mijloacelor de intervenie i a informaiilor de intervenie din aplicaie prin desemnearea simbolurilor de intervenie grafic din tabloul general cu indicarea numrului de intervenie si trimiterea la datele de informare. h. prezentarea informaiilor stocate i a datelor despre meniu. Aranjarea automat a funciilor simbol pentru desemnarea locurilor de intervenie. i. reprezentarea mijloacelor de intervenie. Icoanele mijloacelor de intervenie trebuie s fie conform msurii. La o apropiere ulterioar se face o repartizare in mai multe icoane care reprezinta un grup de vehicole. j. deschiderea unor informatii suplimentare prin click pe un caz pe harta cu reprezentarea informaiilor suplimentare k. click pe obiecte, locuri, strzi, si afisarea informatiilor despre acestea l. integrarea unui sistem GPS de afiare i urmrire pentru mijloacele de intervenie cuplate m. editarea informaiei grafice n. furnizarea i afiarea rutelor strzilor blocate si informaiilor legate de obiecte o. completarea nivelurilor pentru reprezentarea suplimentar de ex. zone de evacuare, zone de pericol, zone de supraveghere, zone de supraveghere depozite, situaia unor zone rezidentiale, situaia canalizrilor, conductelor. p. afiarea imaginilor video externe pentru pozitionarea pe baza de coordonate
174 / 234

q. cuplarea datelor externe cu sistemul informaional grafic r. suportul operatiunilor legate de baza de date grafic cu setarea de aplicatii mijloace de intervenie, date locative, obiecte FN.239 Administrarea grafic se realizeaza cu poziii de lucru computerizate cu acces la aplicaiile grafice prin instrumente adecvate de intreinere. FN.240 Funcii automate in sistemul grafic (obligatorii): a. Pozitionarea hrii b. Preluarea unui caz curent c. Poziionarea simbolului de intervenie pe harta d. La deschiderea cazului i modificarea cuvntului cheie trebuie s fie actualizat pe harta simbolul cazului e. Simboluri liber definite despre editorul de simboluri in sistemul grafic. f. Poziionarea simbolului mijloacelor de intervenie g. Mijloacele de intervenie trebuie s fie poziionate in poziia transmisa. Poziia definitiv a unui mijloc de intervenie trebuie permanent adaptat i actualizat la datele GPS. FN.241 Funcii manuale in sistemul grafic: a. nivele de zoom predefinite b. afisare/ascundere de layere (construcii, terenuri, racorduri (ap gaze, curent) canalizare, conducte linii la inlime) c. editarea suprafeelor i zonelor prin selectarea locurilor indicate in baza de date . d. deplasarea hrii e. suportul unei centrri automate pe mijlocul ecranului la poziionarea incidentelor f. Comutare independent afiare straturi de hart i. Este necesar ca hart s fie reprezentata printr-un set de straturi suprapuse, straturi ce vor putea fi afiate sau ascunse independent. De asemenea innd cont de regulile de securitate impuse sistemul va trebui snu permit anumitor utilizatori vederea anumitor straturi. ii. Trebuie ca din interfaa s se poat comuta cu uurin, printr-un click, afiarea sau ascunderea unui strat disponibil utilizatorului curent. iii. Alt funcionalitate necesar este posibilitatea gruprii arbitrare a unor straturi de hart ntr-un grup ales de administratorul aplicaiei. iv. Gruparea straturilor ntr-un grup faciliteaz comutarea afirii lor astfel ncat (de)bifarea grupului va avea ca efect (de)bifarea fiecarui element din grup, n mod recursiv pe ntreg sub-arborele. v. Reciproc, cnd toate elemente (de toate nivelurile) ale unui subarbore sunt (de)bifate (adica afiate sau ascunse de pe hart) atunci i rdcina subarborelui va fi (de)bifat. g. Navigare ntre cadre i. n timpul utilizrii sistemului operatorii umani au nevoie s revin la cadre anterioare i / sau s navigheze la cadrele urmatoare. De aceea sistemul informatic va reine un istoric al cadrelor vizualizate i va permite navigarea bidirectionala n cadrul acestui istoric.
175 / 234

h.

i.

j.

k.

l.

m.

ii. Un cadru este definit de ctre patrulaterul de hart pe care l conine. Doua cadre centrate n acelai punct dar la altitudini logice diferite nu vor fi echivalente. Focalizare / defocalizare i. Modulul de hart va permite focalizarea sau defocalizarea fie n mod precis, fie n mod rapid. Focalizarea sau defocalizarea precisva fi disponibil cu ajutorul unor unelte dedicate, iar cea rapid folosind rotia de derulare a mouse-ului. ii. Focalizarea precisa, de exemplu, se va face selectnd unealta de focalizare i apoi conturnd (drag-and-drop) un dreptunghi ce conine cadrul dorit. n urma eliberrii butonului mouse-ului acel cadru va fi afiat pe ntreg ecranul, efectundu-se gradul de focalizare corespunztor. Deplasare hart i. Pentru a putea vedea zonele nvecinate cu cadrul curent, sistemul informatic va permite o deplasare facil a hrii folosind o unealt dedicat. ii. Cnd unealta de deplasare este activa, o mutare (drag-and-drop) cu mouse-ul n hart va realiza o deplasare echivalent. Afiarea ntregului cadru i. La nivelul sistemului informatic va trebui s fie disponibila o unealta dedicata pentru vizualizarea ntregii hri a regiunii de care este responsabil un operator uman. ii. Printr-un simplu clic de mouse pe unealta se va centra regiunea i se va realiza focalizarea necesar vizualizrii ntregii regiuni administrate. Afiare pe tot ecranul i. Aplicaia va trebui s permit un mod de lucru n care ocupa ntreg ecranul monitorului , fr bara de unelte, bara de stare sau meniuri ale browserului, astfel nct bara de stare a sistemului de operare sau alte regiuni ce nu in direct de aplicaie s nu consume spaiu vizual. ii. Este necesar s existe un buton ce va fi vizibil i n modul normal de utilizare i n modul full screen (pe ntreg ecranul) ce va realiza comutarea ntre aceste moduri. Afiarea listei de incidente i. Aplicaia va permite afiarea incidentelor active (incidentul activ este un incident confirmat ce nu a fost soluionat inca) i navigarea rapid ntre ele prin centrarea hrii la coordonatele incidentului. ii. De asemenea lista va trebui s se poat sorta dup oricare din coloanele ce specific detaliile incidentelor. Selectnd un incident va avea ca urmare i centrarea hrii pe incident i focalizarea la un nivel predefinit, optim pentru operarea acelui incident. Interogare obiective
176 / 234

n.

o.

p.

q.

i. Obiectivele (cele de risc sau cele simplu-publice) vor putea fi interogate privind numele, identificatorii sau alte atribute proprii. Simularea propagrii incidentelor n timp real i. Deoarece un incident poate genera alte incidente (de exemplu n incendiu n imediata apropiere a unei benzinarii poate duce la o explozie a benzinariei) trebuie s se poat vizualiza pas cu pas stadiile unei posibile propagri. ii. Sistemul trebuie s porneasc de la un incident existent / raportat i stabilindu-se o raza de afectare se va analiza care sunt posibilele obiective captatoare de risc. Fiecare obiectiv captator de risc se va adauga ntr-o lista pentru simularea acestei propagri. iii. Obiectivele captatoare de risc pot fi (desi nu este obligatoriu) i emitoare de risc, riscul generabil fiind emis ntr-un poligon cunoscut / estimat. iv. Obiectivele de pe raza incidentului initial sunt obiective afectabile de nivel 1. Obiectivele afectabile ca urmare a declanrii unui incident generat de un obiect de nivel 1 sunt obiective afectabile de nivel 2 i aa mai departe. v. n urma analizei posibilelor interaciuni ntre obiective se va alcatui o list arborescent. Din lista se vor putea selecta una sau mai multe obiective i pe baza acestei selecii trebuie s se poat genera un raport privind evacuarea zonei afectate / afectabile (raport de incident, adres incident, plan de evacuare cladire, i alte detalii de interes). Calculul i afiarea regiunilor de timp de deplasare i. Sistemul informatic trebuie s permit calcularea i afiarea duratelor de deplasare dintr-un punct dat. Folosind o unealta specific se va putea specific un loc n cadrul ariei administrate i se vor calcula i afia poligoanele centrate n acel punct pentru care n orice punct interior se va ajunge ntr-o durata maxim de 5 minute, 10 minute sau 15 minute. Cutare de adres i. Aplicaia va permite cutarea unei adrese potale pe baza numelui strzii sau a unui fragment al acestuia i, opional, un numr de strad. ii. n urma cutrii se va alctui o list de rezultate posibile, iar selecia unui rezultat va centra i evidenia pe hart locaia candidat. Editare atribute obiective i. Obiectivele publice pot avea atribute sub forma cheie valoare. Aplicaia trebuie s permit vizualizarea i editarea acestora n bloc. ii. Se va putea selecta o regiune dreptunghiular pe hart, iar toate obiectivele cuprinse n aria desenat vor fi selectate pentru editarea atributelor. iii. n finalul editarii se va putea opta pentru salvarea modificrii sau anularea ei.
177 / 234

r. Calcul drum optim i. Aplicaia trebuie s pun la dispoziia utilizatorului functionalitatea de calcul a drumului optim, n cadrul infrastructurii rutiere. ii. Astfel specificnd un punct de pornire i un punct de sosire s calculeze i safiseze ruta optim, ce va avea durata de deplasare minima i va ine cont de sensuri unice, blocaje i alte aspecte. s. Asociere echipaj i. Aplicaia va trebui s permit asocierea (asignarea) unui echipaj de intervenie sau mai multe la un incident. Asocierea va fi vizibil pe hart printr-o linie trasat permanent ntre echipaj i incident. ii. Aciunea de asociere va fi facila i va implica desemnarea echipajului i apoi a incidentului. iii. Un echipaj va putea fi asociat cu maxim un incident la un moment dat. Vor putea fi asignate doar echipajele ce sunt disponibile (neasociate cu alt incident i care sunt apte de intervenie nu au defeciuni tehnice, probleme fizice ale persoanelor membre ale echipajului s.a.m.d.) t. Dezasignare echipaj i. Omolog cu aciunea de asociere va fi aciunea de dezasociere (dezasignare) de echipaj de la un incident. Aciunea va fi i mai simplu de realizat dect cea de asociere, fiind necesar doar s se selecteze un echipaj ce urmeaz a nu mai participa la soluionarea incidentului i marcarea tergerii asignrii. ii. Aceast aciune este necesar n cazul n care asignarea iniial a fost facut eronat, sau cnd echipajul trebuie alocat unui alt incident. u. nchidere incident i. n momentul n care un incident a fost soluionat, aplicaia va trebui s permit nchiderea incidentului. La nchiderea incidentului, acesta nu va mai fi afiat n lista de incidente active, pictograma asociat nu va mai fi figurat pe hart iar incidentul va fi arhivat. ii. Arhivarea prin intermediul aplicaiei are ca scop posibilitatea utilizarii datelor incidentului n modulul de analiza, descris ulterior n acest document. v. Repozitionare incident i. Sistemul informatic va trebui s permit repoziionarea unui incident n cazul n care operatorul uman a obinut informaii ulterioare, mai precise, privind locaia exacta a incidentului. De asemenea, o poziionare iniial eronat a operatorului poate fi o situaie alternativ ce va necesita o repoziionare. FN.242 Funcii de editare GIS a. incrcare grafic, prelucrare, stocare, transpunere pe harta b. reprezentare grafic a elementelor
178 / 234

c. modificarea obiectelor eliminarea obiectelor

6.34 Managementul substanelor periculoase


FN.243 Sistemul GIS trebuie sa afiseze reprezentarea geografica a rspndirii substanelor periculoase. FN.244 Datele locative aflate intr-un traseu poligonal sau in cota standard de rspndire. FN.245 Integrarea in GIS - reprezentarea in forma rspndirii substanelor periculoase printr-un poligon corespunztor

6.35 Afiarea punctelor de blocaj /PUNCT DE plecare/planificarea rutei


FN.246 In computerul central se va crea posibilitatea de a inregistra puncte de blocaj pentru datele locative difereniate pentru zone i drumuri. FN.247 Inregistrarea se face printr-ul tool care realizeaza inregistrarea locului care se blocheaz, respectiv strada, cat si blocajul. FN.248 Grupele mijloacelor de intervenie se poziioneaz in grupe de dispunere.

6.36 Puncte de blocaJ, PUNCT DE plecare


FN.249 Afiarea punctelor de blocaj indic toate punctele la care se blocheaza drumul de acces pentru pompieri i salvare sau la care se limiteaz considerabil accesul. FN.250 Punctele de blocaj sunt cuprinse in intervale de timp, actualizate zilnic (de exemplu santiere zilnice de la ora la ora, care noaptea se elibereaz). FN.251 Punctele de blocaj pot fi stabilite, nregistrate, modificate i terse att de operator ct i de administrator. Dac un punct de blocaj este activ, atunci se marcheaza pe harta ca punct de blocaj atta vreme ct blocajul este activ. FN.252 Suplimentar se face o list cu puncte de blocaj afisate pe ecran si se va printa. Ocolirile, drumurile secundare, respectiv devierile se vor indica n depea de alarm dac nu sunt indicate in sistem. In mesaj se va cuprinde o serie de obiecte, domenii, zone, locuri, strzi i poriuni de strzi. FN.253 Suplimentar sunt comunicate zilnic punctele de blocaj active centrelor de supraveghere prin document printat. FN.254 Serverele centrale sunt informate prin sistemul informaional intern despre punctele de blocaj zilnice. FN.255 Punctele de blocaj instalate se reseteaz automat sau manual dup trecerea termenului setat.
179 / 234

FN.256 Informaii legate de punctele de blocaj sunt comunicate verbal, fax sau e-mail de autoritile competente prin serverul central de aplicatie. FN.257 Sistemul trebuie sa fie pregtit pentru o cuplare a bazei de date pentru a putea prelua informaii ale instituiilor responsabile in baza unui sistem informaional grafic similar. FN.258 Administrarea punctelor de blocaj, cat i modificarea punctelor de blocaj, drumuri de plecare, planificarea rutelor se face prin interfaa de ntreinere a datelor cu aplicatii de intreinere pe baza administrativ i pe cea a posturilor centrale.

6.37 Planificarea rutei


FN.259 Referitor la planificarea rutei, trebuie s existe posibilitatea de a seta, planifica i edita rute optime de intervenie. Mai departe, planificarea rutelor servete la realizarea strategiei pentru resursele de interventie cu privire la calcul pentru optimizarea mijloacelor de intervenie in legtur cu apropierea de intervenie. FN.260 Bazele planificrii rutei o constituie sistemul informatic grafic legat de un sistem de navigare automat. FN.261 Coordonatele de inceput i de final sunt tranferate prin computerul central in sistemul de navigare. Acesta gsete ruta indicat ca fiind cea mai rapid si mai scurt. FN.262 Rezultatul planificrii rutelor este trasmis ctre serverul central de aplicatie. FN.263 Opional se pot pune n sistem planuri grafice care s fie cuplate direct cu sistemul de navigare dac se asigur c aceste date sunt actualizate in sistemul informaional grafic GIS. FN.264 Rutele comunicate se vor afia pe locul de intervenie in mod grafic. FN.265 Cerinele pentru sistemul de routing sunt imprite in urmtoarele caracteristici de performan: a. comunicarea distanei despre ruta propriu-zis b. comunicarea distanei despre ruta linia aerian c. comunicarea timpului de deplasare cu parametrii de vitez setabili

6.38 Sistem de simulare, testare i training


FN.266 Pentru simulare, training i testarea de programe i sistem a noilor programe i aplicaii sau ale celor modificate, trebuie sa existe un sistem de sine stttor cu o baz de date pe serverul de test i training. FN.267 Trainingul se face cu copii corespunztoare ale sistemului existent. Activitatea curent a computerului in productie nu este influenat de sistemul de test. FN.268 Datele de baz in sistemul de testare sunt sincronizate regulat cu baza de date principal de pe serverul central. In cazul sistemului de training trebuie s existe posibilitatea executrii unei replici manuale a sistemului.
180 / 234

6.38.1 Training FN.269 Sistemul de training, ca aplicaie de sine stttoare in computerul central, are conform programelor furnizate urmtoarele funcii: a. deschiderea aplicaiei b. inregistrarea avertismentului c. service/suport sistem de detectarea a intruziunilor i incendiilor d. ordonare manual i automat a mijloacelor de intervenie e. posibilitatea de modificare a ordonrii f. modificarea statusului mijloacelor de intervenie FN.270 Trainingul este un sistem independent. Accesul la date se face ntr-o baz de date independent echivalent cu baza de date a computerului central de interventie.

6.38.2 Testare/simulare FN.271 Sistemul servete verificrii preliminare a datelor indicate, fiierelor i configurrilor n ntreinerea datelor, precum i verificrii software-ului nou i modificat (update-uri, upgrade-uri, rute) . FN.272 Pentru verificrile sistemului sunt verificate aplicaiile cu activitate de simulare i training similar aplicaiilor reale din serverul central de aplicatie. O alt editare in acest program este preluarea i predarea de date. FN.273 Datele preluate trebuie s fie verificate n prealabil prin sistemul de test i simulare. Abia dup verificarea acestora se va face preluarea in aplicaia real a serverului central.

6.39 Sistemul de informaii al centrelor de intervenie


FN.274 Sistemul de informaii al centrelor de intervenie este un sistem de distribuie a datelor pentru informaii (de exemplu texte, tabele, imagini) ntre punctele de intervenie ale centrului de intervenie. FN.275 Corespondena electronic (e-mail) din cadrul centrului de intervenie va fi derulata printr-un WEB Client. FN.276 Informaiile de semnalizare trebuie afiate ca informaii despre apel n rndurile de comunicare ale computerului central pentru intervenii, de ex. cu informaia mesaj nou. FN.277 Urmtoarele informaii i funcii trebuie puse la dispoziie: a. autorul mesajului b. data
181 / 234

c. ora d. destinatarul e. locul interveniei f. obiectivul g. staia/domeniul de protecie h. locul de munc i. denumirea destinatarului j. scurt mesaj /titlu k. informaia mesajului ca introducere de text liber l. lista de distribuie cu nregistrarea destinatarului m. informaii despre expeditor la deschiderea unui mesaj de ctre destinatar prezentarea destinatarului, care a deschis mesajul (confirmarea) n. tiprire o. dispozitiv reminder pentru un mesaj dup un timp presetat, o singur dat sau recurent p. cutare de mesaje q. alocarea unei adrese univoce de e-mail pentru centrul de intervenie r. asistarea unui modul de planificare cu funcie de calendar.

6.40 Managementul senzorilor


FN.278 Managementul senzorilor trebuie s asiste prelucrarea i administrarea sistemelor de semnalizare ce sunt racordate la centrul de intervenie. Sarcina managementului senzorilor este de a administra senzorii furnizai cu alocarea n funcie de zone, obiective, ID senzor i statut senzor. FN.279 Fiecrui senzor trebuie s i poat fi nregistrate informaii suplimentare, de ex. informaii detaliate despre obiectiv, descrieri ale obiectivelor, planuri suplimentare ale obiectivelor, persoanele responsabile, firme de service mandatate, etc.

6.40.1 Revizia senzorilor FN.280 n modulul Revizia senzorilor, senzorii vor fi marcai ca fiind n revizie. Furnizarea timpilor de pornire-oprire pe parcursul unei zile. Indicarea datei unei alocri anticipate cu supravegherea orei programate. FN.281 nregistrarea persoanelor care semnalizeaz cu verificarea dreptului respectivei persoane prin datele personale nregistrate o dat cu dreptul de semnalizare. FN.282 Este exclus conectarea senzorilor n cadrul unui sistem de alarm n caz de incendiu. FN.283 Conectarea la computerul central pentru intervenii se efectueaz printr-un protocol unitar.
182 / 234

FN.284 Cerinele de deservire a sistemului pentru declanarea senzorilor i prelucrarea senzorilor. Exemplu: - dispozitivele unei distribuii a informaiei pentru senzorii declanai n funcie de - numrul senzorului - grup - zon - obiectiv - statut - afiarea unui numr de semnalizri i lista senzorilor, n cazul declanrii mai multor senzori 6.40.2 Informaii grafice despre senzori FN.285 Senzorii nregistrai trebuie conectai i afiai la sistemul de informaii grafice prin intermediul obiectivelor.

6.40.3 Protocolul de transfer FN.286 n protocolul de transfer vor fi prezentate informaii despre senzor. 6.40.4 Protocolul despre senzor din computerul central pentru intervenii FN.287 n protocolul despre senzor din computerul central pentru intervenii se vor nregistra n ordine cronologic toate declanrile senzorilor, activitile derulate i cazurile aferente: a. data b. ora c. recunoatere ID d. statut senzor e. alarm f. revizie g. anun avarie h. notificare operaiune i. post n cadrul centrului de intervenie j. utilizator k. denumire senzor l. obiectiv FN.288 Funciile de selectare dup interogarea printr-un filtru sunt: a. toate nregistrrile b. anunuri alarm
183 / 234

c. d. e. f.

alarm manual alte alarme confirmri numrul interveniei

6.41 Cutarea interveniilor


FN.289 Asistarea unei cutri de intervenie prin cutare dup intervenii curente, planificare sau arhivate. Posibiliti de cutare prin filtrele de sistem configurate cu urmtoarele criterii de cutare: a. tipul interveniei b. cuvnt-cheie de intervenie c. cuvnt-cheie d. perioada e. numrul interveniei f. mijlocul de intervenie g. tipul mijlocului de intervenie h. post de lucru i. nume / pacient j. locul de intervenie cu informaii referitoare la localitate, strad, obiectiv k. afiarea din rezultatul cutrii

6.42 Statistica BEMIS


FN.290 Statistica BEMIS se va adapta alturi de evaluarea liber, suplimentar la datele oficiale de statistic i estimrile pompierilor i ale serviciului salvrii, prin filtre predefinite, care pot fi modificate (de ctre administrator). Formatele de statistic vor fi transferate n layout-uri agreate. Pentru layout-uri, se vor defini i configura formate corespunztoare de layout i imprimare. FN.291 Interogarea statisticii este asistat ntr-un interval de timp predefinit sau direct pe baza utilizrilor executate. Statistica va fi emis n perioade de timp definite de utilizator precum statistica zilei, statistica sptmnii, statistica lunii, statistica anului sau statistica pe mai muli ani. Aplicaia va expune trei tipuri de analize ce au ca date de intrare arhiva de incidente. Toate cele trei tipuri de analize difer doar n forma de prezentare grafic. Criteriile de filtrare sunt tipul de incident i perioada orar a zilei. Principalul scop al analizelor retrospective este identificarea zonelor cu probleme pentru tratarea lor ntr-un mod optim. Analiza tip heatmap Acest tip de analiz va expune incidentele ce corespund criteriilor de filtrare, ca zone colorate mai intens n rou n zone cu densitate de incidenta mai mare i mai slab colorate unde densitatea e mai mica.
184 / 234

Analiza tematic Se vor prezenta pe hart regiunile (sectoarele) zonei administrate, colorate n nuane de portocaliu n funcie de numrul de incidente n acele regiuni. Zonele cu un numr mai mare de incidente vor avea nuane mai inchise. Analiza tip cluster n acest tip de analiza aplicaia va trebui s prezinte discuri de dimensiuni diferite ce au pozitionat central numarul de incidente pe subregiune. Dimensiunea discului va fi proporional cu numrul de incidente din subregiune.

6.43 Cerine de operare


FN.292 Parametri de interogare: aici vor fi afiai parametri individuali ce pot fi interogai, de ex. dat, or, cifre, valori alfanumerice, liste generale de valori. FN.293 Cmpuri obligatorii/ Cmpuri facultative: cmpurile obligatorii i cmpurile facultative vor fi marcate n mod clar. FN.294 Selectare fereastr: in selectarea ferestrei se vor cuprinde diferite evaluri ntrun cmp comun de rezultate cu parametri de selecie definii.

6.44 Parametri statistic


FN.295 n continuare sunt reprezentai cei mai importani parametri din BEMIS. a. numr intervenie b. domeniu intervenie - localiti - cod potal - coordonate geografice - coduri oficiale regionale c. loc intervenie/ loc de destinaie - strad - sector de strad - intersecie - domeniu de supraveghere - loc apel d. obiect intervenie/ obiect int - denumire - tip (spital, direcie de specializare, departament, secie) e. organizaii (pompieri, serviciul de salvare, diverse) f. termene de ajutor/ intervale intervenie primire apel de urgen - preluare apel - terminare convorbire
185 / 234

- moment ncepere misiune - moment alarm g. tipul notificrii h. final notificare i. cuvnt-cheie intervenie - imagine notificare - cuvnt-cheie ncheiere - semnal special j. telefon k. semnalizator l. mobil m. informaii status RSS n. diverse (definire liber) FN.296 Parametrii la pompieri i acordarea de ajutor a. tipul incendiului / msuri / daune - daune - cauze b. acordarea de ajutor - persoane n situaii periculoase - animale n situaii periculoase - accidente de munc - prbuiri - accidente de circulaie - blocaje de circulaie c. protecia mediului - substane care pun n pericol apa - substane care pun n pericol aerul - otrviri - daune furtun - daune diverse, emisiii d. persoane persoane afectate e. notificare fr intervenie - alarm de diversiune - alarm premeditat de diversiune - alarm de diversiune prin semnalizator - alarm de diversiune prin telefon - serviciul de informaii f. intervenii speciale - salvri speciale - salvri la nlime g. mijloace intervenie - autovehicule
186 / 234

- persoane - aparate - mijloace externe - specialiti - diverse (liber definibil) h. semnalizator - semnalizator - domenii semnalizare - semnalizator cu informaii status - notificare a strii de alarm - semnal de avarie - semnal revizie FN.297 Parametrii referitori la Serviciul de salvare a. salvare n caz de urgen - caz de urgen - transport multiplu - accident de circulaie - accident de munc - alt accident - boal - diverse - intervale intervenie - mijloc de transport - tip de transport - sarcin permanent b. transport bolnavi - transport regulat - transport comun - transport cu medic nsoitor - amplasare - moment preluare pacient - moment pacient la destinaie c. alte servicii de transport - transport intensiv - transport de snge transport de organe - intervenii dup numrul de mijloace de intervenie folosite n acelai timp FN.298 nregistrrile i evalurile datelor cuprinse n BEMIS despre intervenii i activiti vor fi pregtite pentru managementul calitii. FN.299 Pentru statistic, se poate utiliza un instrument integrat de software cu funcii de export-import.

187 / 234

6.45 Raportare statistica


FN.300 Aplicatia va cuprinde un modul dedicat de statistica pe urmatoarele categorii de resurse: a. echipaj de interventie (pe tipuri de echipaje) b. personal c. echipament d. tip interventie e. tip risc f. altele

6.46 Managementul calitii


6.46.1 Cerine generale FN.301 Datele nregistrate i prelucrate vor fi reprezentate n baza de date relaional pentru evaluarea calitii dup adaptarea liber a coninutului bazei de date. Pentru reprezentare, se vor executa funcii de filtru i sortri ale datelor evaluate. FN.302 Criteriile msurabile ale unui management al calitii: a. frecvena lansrii de ctre apelant de apeluri de tipul Notificare nainte de apelare (preluare automat) b. frecvena lansrii de ctre apelant de apeluri n timpul Notificrii nainte de apelare c. timp de ateptare apel nainte de interogare prin 112 - timp de ateptare apel nainte de interogare d. frecvena strii de ocupare e. timpul de reacie la intervenii critice f. interogare calificat la apeluri de urgen prin folosirea unui algoritm g. flux de comunicaii intrare h. ieire pentru toate direciile i. durata convorbirii cu totalizarea direciilor j. ncrcarea complet a centrului de comand. FN.303 Datele necesare n acest sens vor fi extrase din datele BEMIS, precum i din modulul de administrare cu evaluri i statistici i vor fi transmise ctre sistemul de calitate. Prin macro-ul programului ce va fi pus la punct, datele nregistrate ale evalurilor i statisticilor vor fi transmise n modulul programului Sistem de calitate. Acolo, datele vor fi comparate conform indicaiilor analizei situaie int/ situaie curent. Astfel, pot fi determinate valori de performan. 6.46.2 Cerine i date pentru un sistem de management calitate

188 / 234

FN.304 Interveniile nregistrate, activitile diferitelor servicii vor fi procesate i reprezentate n funcie de diverse sub-diviziuni: a. domenii b. obiecte c. pompieri d. salvare de urgen e. transport bolnavi f. politie g. servicii speciale h. serviciul de informaii. FN.305 Divizarea n funcie de activiti, funcii i rezultate, de ex.: a. preluare notificare b. durat preluare c. alarme d. durat alarm e. intervenii f. durat intervenie g. termene servicii de acordare de ajutor h. volum prelucrare i intervale prelucrare pe fiecare loc de comand intervenie i. ncrcare complet a sistemului. FN.306 Date ale serviciilor prestate de pompieri pentru evaluare sunt: a. numr de intervenii n funcie de tip vehicul/ mijloc de intervenie (servicii) b. mijloace de intervenie utilizate c. msuri luate d. aparate utilizate e. consumabile utilizate f. personal utilizat g. numr uniti h. semnalizatoare iniiate i. deranjamente j. imprire n funcie de dat/ termene: i. intervale sosire ii. interval mediu intervenie k. ocupare medie l. ocupare maxim m. ocupare minim n. imprire n funcie de tipul de intervenie o. mprire n funcie de cuvntul-cheie al interveniei p. mprire n funcie de tipul de notificare FN.307 Evaluri n serviciul de acordare a ajutorului sunt, de ex.: a. intervenii totale b. numr de intervenii n funcie de tipul de vehicul c. salvare de urgen ( ambulan, vehicul intervenii de urgen)
189 / 234

d. transport bolnavi e. diverse mijloace de intervenie utilizate. FN.308 Salvare n caz de urgen a. timp de sosire pentru toate mijloacele de salvare b. timp de sosire a primului medic de urgen c. timp de sosire al ajutorului la faa locului d. staie de rspuns e. durat medie intervenie n minute f. durat medie transport g. reprezentarea caracteristicilor h. rat intervenii i. intervenie medici de urgen FN.309 Transport bolnavi a. durat medie transport b. distane medii de transport c. raport dintre transport bolnavi i salvare de urgen d. raport dintre transporturi individuale i transporturi multiple

6.47 Imagine de ansamblu informaii, canale de comunicaie


FN.310 Pe fiecare staie de operare se va dispune o imagine de ansamblu asupra informaiilor, n care vor fi redate toate notificrile pentru respectivul loc. Acestea vor fi informaii care vizeaz desfurarea regulamentar a unei intervenii, dar i informaii de pe alte staii de operare i informaii ale sistemului. FN.311 Informaiile care sosesc vor fi nsoite de semnale optice i acustice diferite n funcie de notificare, apel sau informaie. Vor fi redate n funcie de prioritatea acestora ntr-o list de vizualizare. FN.312 Agentul are posibilitatea de a selecta un apel din list sau de a prelucra lista dup succesiunea intrrii apelurilor. FN.313 n continuare, vor fi specificate informaiile despre apel i notificare solicitate n canalele de comunicare: a. instalaii de transmitere alarm b. apel telefonic/ apel verbal c. apel RSS d. apel SDS e. informaii nod de comunicaie f. semnale de operare i deranjamente g. notificri BEMIS

6.48 Metoda de transmitere alarme pentru notificri de incendiu


190 / 234

FN.314 La o notificare automat de incendiu printr-o instalaie de transmitere alarme se vor afia i urmri urmtoarele puncte: a. afiaje ale unei notificri sosite, difereniate dup tipul notificrii i status n coloanele de informaii b. semnalizare pe culori a butoanelor de apelare la intrarea notificrii c. marcare acustic n funcie de tipul notificrii i status pe fiecare notificare d. informaii de completare cu recunoatere ID i status (alarm, revizie, deranjament) e. completarea afiajelor atunci cnd sosesc simultan mai multe notificri f. afiarea numrului semnalizatorului la sosirea mai multor notificri g. posibilitate de selecie a unei semnalizri sosite dintr-un fiier de vizualizare h. semnalizare apel pe locuri de intervenie configurabile i. transmitere mai departe a apelului, atunci cnd apelul nu e procesat de locul de intervenie coordonat, sub form de notificare colectiv cu semnal acustic spre toate locaiile.

6.48.1 Apel telefonic/ Apel verbal FN.315 Informaiile apelului apar pe o interfa cu indicarea telefonului. Exist posibiliti de formare de interfee separate n funcie de diferite grupuri de apeluri. FN.316 Funciile din coloanele de informaii sunt n special: a. notificarea unui apel telefonic sau telefon, optic/ acustic, separat n funcie de judeul numrului apelant/ grupa de telefoane/ grupa de convorbiri/ canalele de legtur cu recunoatere ID pe fiecare apel. b. reprezentare atunci cnd sosesc simultan mai multe apeluri. c. deschiderea unui fiier de vizualizare la atingerea unui buton de notificare cu indicatorul mouse-ului sau n mod automat. d. nregistrare la alegere a unui apel din fiierul de vizualizare n fereastra de notificare. e. completarea informaiilor privind participanii, n msura n care acestea sunt cuprinse n datele de baz ale bazei de date. f. transmiterea mai departe a apelului la alte staii de operare sau ca apel colectiv, dac apelul nu este preluat ntr-un interval de timp setat n prealabil. g. transmitere ncruciat ctre GIS cu afiarea imaginii grafice la afiarea de numere de telefon, care se subordoneaz unor obiecte cu posibilitate de prelucrare a coordonatelor. h. plasarea automat a unei intervenii n curs, atunci cnd informaiile privind apelantul sunt identice cu informaiile apelantului unei intervenii existente, de ex. acelai numr de apel, acelai nume de apelant. i. deschiderea unei ferestre de selecie pentru caracteristici suplimentare ale conexiunii telefonice (de ex. suport, transmisiune, intermediere, separare) j.

6.48.2 Apel RSS / Apel SDS


191 / 234

FN.317 Apelul RSS/SDS, format din convorbire RSS/SDS sau apel de urgen RSS/SDS va fi afiat pe calculatorul de dirijare intervenie optic i acustic n coloanele de comunicare. FN.318 Pentru procesarea apelului se vor pregti urmtoarele funcii: a. notificare privind status-ul RSS 5 sau status SDS echivalent sub form de intenie de convorbire ctre centrul de comand i control b. transfer intenie de convorbire ctre difuzor subordonat la alegere sau la alegere toate difuzoarele cu cte un semnal optic i acustic pe fiecare apel. c. informare atunci cnd exist mai multe apeluri RSS simultan d. indicarea sumei notificrilor existente e. emiterea unei liste de apelani f. deschiderea listei de apelani prin atingerea butoanelor de notificare cu indicatorul mouse-ului sau n mod automat g. transmiterea mai departe a convorbirii la predarea interveniei ctre o alt staie de operare h. plasare automat a interveniei la preluarea convorbirii. i. marcare a apelului de urgen cu prioritate deosebit. j. transmitere mai departe a informaiilor apelului ctre toate staiile de operare, dac un apel RSS nu este preluat de deintorul unei staii de operare ntr-un interval de timp setat n prealabil.

6.48.3 Sistem de asistenta la alarme multiple FN.319 Asistarea informaiilor prin SMS cu atribuirea mijloacelor de intervenie conform planului de intervenie / comand de alarmare i decuplare. FN.320 Configurarea unei confirmri a participanilor la telefonul mobil cu transmiterea informaiilor napoi n sistemul de ghidare a interveniilor. Prin sistemul de ghidare a interveniilor se va reprezenta o confirmare cu atribuirea mijlocului de intervenie i a interveniei (lista informaiilor de retur).

6.49 Informaii privind locaia de prestare a serviciului


FN.321 Informaiile privind locaia de prestare a serviciului vor fi afiate n cazul informaiilor n canalele de comunicare. La preluarea notificrii se va deschide spre prelucrare o funcie standard de trimitere fiier prin e-mail. Butonul de comand servete n acelai timp pentru primirea i trimiterea de informaii. 6.49.1 Informaii privind notificri i operaiuni - notificri BEMIS

192 / 234

FN.322 Prin intermediul informaiilor despre notificri i operaiuni vor fi afiate imagini actuale asupra situaiilor curente de operare, supravegheri sau deranjamente. La plasarea unei notificri va aprea un afiaj acustic, respectiv optic n coloanele de informaii. FN.323 La preluarea notificrii va aprea un text cu informaii privind situaiile de operare notificate cu indicarea n catalogul de msuri la msurile executate, respectiv cu indicare pentru prelucrarea interveniei, atunci cnd anunul se refer la notificri de intervenii.

6.50 Cerine suprafee de pe ecran


FN.324 Staiile de operare dispun de regul de suprafee de lucru cu patru ecrane. Pe suprafeele ecranelor sunt reprezentate procesele i utilizrile. n principiu, ecranele sunt mprite n: ecran de prelucrare pentru preluare notificri - misiune - alarmare - ecran de informaii - panou mijloace de intervenie. FN.325 Fiiere cu informaii generale a. ecran de vizualizare de ansamblu, b. reprezentare intervenie c. imagini de ansamblu asupra interveniei d. ecran grafic GIS imagini e. informaii grafice de completare FN.326 Pentru asistarea rapid a proceselor de baz, reprezentrile ecranelor vor fi astfel proiectate nct funciile individuale pentru prelucrare s poat fi puse la dispoziie n condiii de siguran fr funcii pe fie (de exemplu: reprezentarea prelucrrii notificrii i misiunea pe un ecran). FN.327 Dispunerea ferestrelor, operaiunilor, afiajelor i butoanelor de comand pe ecrane se vor proiecta astfel nct s poat fi afisate ergonomic. Trebuie s existe posibilitatea plasrii unui profil orientat pe utilizator. FN.328 WEB-Client poate fi plasat la alegere pe cele 4 ecrane i astfel se pot afia independent de sistemul de ghidare a interveniilor informaii i afiaje generale. Agentul are astfel posibilitatea s plaseze WEB-Client astfel nct activitatea BEMIS s fie pstrat n mod optim.

6.50.1 Ecran de prelucrare FN.329 Ecranul de prelucrare se va agrea mpreun cu beneficiarul n ceea ce privete structura i reprezentarea acestuia. FN.330 Suprafaa ecranului se va subordona serviciului prin selecie sau introducerea unui cuvnt-cheie. n funcie de cerinele serviciilor individuale, suprafaa ecranului respectiv layout-ul ecranului va fi adaptat cerinelor din cadrul interfeei de baz. FN.331 Cerintele minime privind popularea cu informatii a ecranului de prelucrare:
193 / 234

a. Preluare notificare: canale de comunicare i. telefon (pe grupe, conexiuni, nr.) ii. semnalizare incendiu iii. apel RSS/ apel SDS iv. informaii privind locaia de prestare a serviciilor v. informaii privind notificarea i operaiunile vi. numr intervenie vii. loc intervenie - domeniul de supraveghere/ protecie - locaie (ora, comun) - strad - intersecie - numr cas - obiect - cldire - semnalizator - cuvnt-cheie intervenie - cuvnt caracteristic - cuvnt diagnosticare - cuvnt-cheie prioritate - apelant i. nume ii. prenume iii. telefon iv. localitate v. strad - informaii text b. Informaii speciale preluare - afiare fundal - list a locaiei - list obiecte - list semnalizator - list cuvinte-cheie intervenie - diagnosticare - list cuvinte caracteristice - informaii privind apelantul cu indicarea adresei din nregistrrile fcute n baza de date c. Informaii privind transportul nume pacient tip transport dotri speciale loc intervenie
194 / 234

d. -

loc preluare obiect (spital, cldire, domeniu, departament) loc de destinaie obiect (spital, cldire, domeniu, departament) data transportului: de la pn la data transportului napoi: de la pn la durata transportului Fiier semnalizator descriere semnalizator ID - recunoatere status

FN.332 Suprafee active - funcii a. Misiune: - mijloc intervenie - denumire mijloc intervenie - stare de disponibilitate - denumire apel radio - locaie mijloc de intervenie - informaii status - msuri - informaii - reavizri - fiiere intervenie - procese verbale intervenie b. Masuri - Modificare mijloc de intervenie - Informaii completri text - Mijloc de intervenie +/c. Alarmare: - mijloace de intervenie ce pot fi alarmate - catalog msuri - alarmare automat colectiv - alarmare manual individual d. Asistare intervenie: - utilizarea interfeelor pentru preluare notificare, misiune i alarmare - reprezentarea listelor de intervenii - informaii - reavizri - funcie telefon - asistare radio - servicii RSS, servicii SDS - emitor alarme radio
195 / 234

- rapoarte - sarcini de imprimare - proces verbal BEMIS - mprire intervenie - informaii e. ncheiere intervenie: - utilizarea funciei de sprijinire a interveniei cu completarea interfeei de ncheiere intervenie - nregistrri despre intervenie - copiere informaii despre intervenie - mprire intervenii - plasarea transporturilor multiple 6.50.2 Ecran de informaii i imagine de ansamblu FN.333 Reprezentarea de baz este panoul cu mijloace de intervenie. Completrile obinuite aici sunt n special: a. informaii din baza de date b. informaii generale c. prelucrri independente de intervenie

6.50.3 Ecran grafic FN.334 Reprezentarea de baz este GIS. Completrile sunt n special: a. afiarea nivelelor din GIS b. reprezentarea planurilor speciale c. reprezentarea fotografiilor de la faa locului sau fotografiilor de ansamblu d. informaii generale imagini e. pentru sprijinirea funciei de management a notificrilor se vor plasa pe suprafaa ecranului urmtoarele cerine: i. organizarea unui canal de comunicare pentru reprezentarea notificrilor sosite ii. marcare optic n funcie de semnalizator i status iii. informaii acustice ajustabile f. reprezentarea unei liste de selecie la sosirea mai multor notificri, sortate n funcie de tipul notificrii i status g. sortarea listei pe filtre, dup: - domeniu - tip notificare - denumire semnalizator - status semnalizator
196 / 234

- sosire temporal - preluarea din lista de selecie n masca de notificare nregistrarea ntr-un fiier de notificri a notificrilor care sosesc i trebuie prelucrate - notificare alarm - notificare deranjament i funcionare - notificare alarm de la un semnalizator n stare de revizie - reprezentarea situaiei actuale h. preluare printr-o suprafa activ de notificare i. suprafee active de prelucrare: - confirmare semnalizator - respingere - tergere - preluare transfer n prelucrare intervenie

6.51 Funcie de ajutor


FN.335 Organizarea unei funcii de ajutor care s funcioneze permanent cu coordonare spre teme individuale i pai de prelucrare. n cadrul funciei de ajutor, operatorul trebuie s aib posibilitatea de a primi ajutor. FN.336 Prin intermediul unei funcii de cutare, trebuie s existe posibilitatea de a cuta informaii suplimentare dup noiuni i cuvinte-cheie. Sistemul trebuie s fac transferul prin link-uri ctre informai i explicaii suplimentare.

6.52 Documentare/JURNALIZARE OPERATII SISTEM


FN.337 Cu sistemul de asistare a documentrii trebuie documentate toate operaiile n BEMIS, cu activitile efectuate, dup dat, or i locurile de editare, cu utilizatorii nregistrai. Documentaia este baz pentru evaluri i statistici. n acelai timp se extrag datele importante pentru managementul calitii. FN.338 Documentaia se va nregistra ntr-un proces verbal BEMIS curent i cronologic. FN.339 Documentarea se face n principal dup urmtoarea list: a. protocolarea tuturor operaiilor manuale i automate. b. nregistrare n procesul-verbal BEMIS pentru toate operaiile. c. nregistrare n jurnalul sistemului, raportat la intervenii. d. marcarea orei n funcie de statut, manual sau prin nregistrare automat e. marcare automat a orei la nceperea serviciului f. marcarea monitorizrii timpului: i. dispoziie ii. dispoziie automat g. modificri manuale ale dispoziiei
197 / 234

h. alarmare i. mobilizare j. deplasare la locul respectiv k. sosire la locul interveniei l. preluare pacient m. continuarea deplasrii la locul de destinaie n. sosire la locul de destinaie o. serviciu finalizat p. ntoarcere la monitorizare/casa aparatelor/adpost q. dorina de apelare r. apel de urgen s. nregistrarea cmpului cu ora cu modificare automat a disponibilitii n fiierul mijloacelor de intervenie. t. lista cu intervenii, separate n funcie de intervenii n curs, nefinalizate i finalizate. u. lista cu intervenii, separate n funcie de msuri n curs, nefinalizate i finalizate v. marcarea apelurilor primite n serverul de comunicare i n instalaiile conectate la acesta cu transmitere i afiare n BEMIS pentru: apel primit - apel acceptat - apel redirecionat - apel terminat w. marcarea altor apeluri primite x. alte linii conectate (FAX, SMS, E-Mail) FN.340 Intrarea unui semnalizator n alarm a. intrarea unui semnalizator n revizie b. intrarea unui semnalizator defect c. alarmare / automat, manual d. nregistrri de text i note e. proces-verbal pentru nregistrarea n fiierul cu msuri f. nregistrri ulterioare ale interveniilor g. nregistrarea unei staii de operare h. schimbare de utilizator la o staie de operare i. lmuriri catalog de msuri cu fiecare msur n parte j. editare paralel cu marcaj utilizator k. predare serviciu 6.52.1 Documentaia n colaborare cu instalaiile de documentare audio FN.341 n cadrul documentaiei este necesar un schimb de date ntre computerul de coordonarea interveniilor i instalaia de documentare audio. FN.342 Conform normei de securitate IT sunt necesare urmtoarele documentri i protocolri: a. Operatii de administrare b. Stabilirea configuraiilor c. Creri, modificri i ajustri n baza de date
198 / 234

d. Instalare i configurare n baza de date e. Documentarea accesibilitii i cerinelor de confidenialitate n baza de date f. Documentarea drepturilor de acces i vizualizrile fiecrui utilizator n parte g. Documentarea utilizatorilor autorizai cu profilul lor de drepturi h. Documentrile linkurilor la banca de date i. Documentrile restricionrilor de resurse efectuate n banca de date j. Documentrile procesului de securizare IT k. Documentarea pentru realizarea i transpunerea conceptului de siguran IT l. Documentarea funciilor de management m. Documentarea i crearea unui manual de siguran IT, operaii restore, operaii de deservire de urgen n. Documentarea programelor create, a sistemelor de operare, a programelor de utilizatori, program antivurus, programe de sistem o. Documentarea defeciunilor i virusurilor nregistrate p. Documentarea verificrilor q. Documentarea conceptelor krypto create r. Documentarea sistemelor de hardware create i utilizate, tool-uri software s. Documentarea pentru reglarea service-ului i a ntreinerii ca i diviziunea sarcinilor necesar pentru aceasta t. Documentarea unei liste de inventar software u. Documentarea unei liste hardware v. Documentarea asigurrilor de date care au fost efectuate w. Documentarea atribuirii funciilor pentru drepturile de acces x. Documentarea pentru protocolarea fiierelor y. Documentarea cu privire la schimbul de date, transmiterile de date n reea z. Documentarea cu privire la posibile procese IT i desfurri de proces aa. Documentarea cu privire la remediile i analizele de erori necesare i posibile bb. Documentarea cu privire la accesul la baza de date cc. Documentarea cu privire la activitile de administrare desfurate dd. Documentarea cu privire la controalele de siguran necesare i recurente n sistem FN.343 Documentarea trebuie salvat n fiierele pregtite n sistem, aa nct s poat fi consultata i revizuit. Datele trebuie protejate de accesul general i arhivate min. 12 luni.

6.53 Asigurarea interveniilor n curs - Tiprire n fiier


FN.344 Pentru asigurarea interveniilor n curs i finalizate anumite nregistrri selectate din jurnalul activitatii trebuie transferate n form structurat. FN.345 Transferul trebuie fcut ntr-o baza de date structurat. n structura respectiv trebuie stocate toate datele eseniale cu privire la interveniile n curs i finalizate.

199 / 234

FN.346 Dac se defecteaz serverul de coordonare a interveniilor trebuie s existe posibilitatea de a reprezenta datele stocate n mod structurat prin intermediul unui tool pregtit sub form de raport i print, aa nct s existe o privire de ansamblu rapid asupra interveniilor n curs i finalizate i asupra informaiilor de status.

6.54 Computerul / serverul de coordonare a interveniilor


FN.347 Serverul de coordonare a interveniilor este un sistem integrat de informare, comunicare, management i organizare. Cerinele fundamentale ale sistemului sunt crearea i asistarea staiei de operare n operarea i desfurarea proceselor n serviciile: a. pompieri b. salvare c. poliie d. asisten n condiii de catastrof e. servicii de asisten clieni i de informare f. acordarea de ajutor

6.55 Cerine cu privire la PERFORMANTA


FN.348 BEMIS trebuie s sprijine eficient staiile de operare cu toate funcionalitile, aplicaiile i funciile sale. FN.349 Toate componentele sistemului trebuie concepute, n privina dimensiunilor i a performantei, pentru aceste solicitri. Capacitatea total de performan n BEMIS trebuie s fie att de mare nct s se poat garanta o activitate eficient i rapid. FN.350 BEMIS este cuplat cu sistemul de comunicare i informare, aa nct ntregul sistem s sprijine n funciile sale, pe lng informaiile i dispoziiile dependente de statut i operrile i aplicaiile de comunicare, n mod automat. FN.351 Punctele forte sunt n acest context cuplrile i aplicaiile pentru prelurile de mesaje, dispoziii, alarmri, asisten intervenii i finalizri intervenii. 6.55.1 Comportament de pornire dup repunerea n funciune FN.352 BEMIS trebuie s aib o rutin automat de start, respectiv un proces de repornire, prin care dup o anumit perioad de inactivitate este actualizat ntregul sistem. Dup reboot n BEMIS trebuie realizate mai ales urmtoarele funcii: a. Preluare a mijloacelor de intervenie b. Reprezentarea detectoarelor c. Structura afiajului cu privire la starea autovehiculelor d. Actualizarea statusurilor interveniilor e. Reglarea cu serverul RSS pentru actualizarea informaiilor de statut
200 / 234

f. Structura legturilor de comunicare g. Activarea interfeelor create h. Actualizarea orelor pentru monitorizarea duratelor, raportat la noua or de start a computerului de coordonarea interveniilor.

6.55.2 Randamentul sistemului FN.353 Asistarea sistemului cu performan nalt pt. funcionarea general a centrului de comand i n condiii de solicitare la capacitate maxim i editare simultan la toate locurile de coordonarea interveniilor

6.56 Capacitatea centrului de comanda


FN.354 Capacitatea unui centru de comand i control este o dimensiune important n privina randamentului i se calculeaz n funcie de interveniile care trebuie realizate i de activitile complementare. FN.355 Interveniile sunt interveniile fixe atribuite cu un numr de intervenie i cu luarea n considerare a rezervelor pentru extindere, respectiv a evenimentelor extraordinare. FN.356 Activitile complementare sunt informaii care nu se pot corela n mod direct cu o intervenie, de ex. combaterea insectelor, ndeprtarea cadavrelor, ntrebri pentru cabinete medicale. Solicitarea BEMIS se msoar ca valoare de vrf n orele cu circulaie de vrf i la solicitri excepionale. Aceste solicitri se vor acoperi cu BEMIS. FN.357 Ca i capacitate trebuie plecat de la 300.000 intervenii, respectiv activiti complementare ale centrului de comand p.a., cu o solicitare pe or de 800 intervenii i activiti complementare. Trebuie luate n considerare i posibilele extinderi cu alte intervenii i activitile complementare.

6.57 Cerine specifice BEMIS:


FN.358 Administrarea datelor principale, constnd din: a. date despre locatie b. date despre obiect c. date despre persoana care a fcut anunul d. date despre mijloacele de intervenie e. cuvinte-cheie intervenie f. cuvinte de ordine g. date cu privire la adrese h. date de legtur i. planuri de alarm j. informaii grafice.
201 / 234

FN.359 Administrarea datelor dinamice pentru corelarea datelor principale prin regulamentul de alarm i mobilizare i cataloagele de msuri FN.360 Asisten pentru preluarea mesajelor, dispoziii i alarmri pn la 999.999 (cu ase poziii) intervenii etc. Asisten pentru instalaiile publice de semnalizare cu pn la 999.999 semnalizatori etc. (cu ase poziii), cu luarea n considerare a datelor semnalizatorilor (numerele semnalizatorilor, statutul semnalizatorului, linia semnalizatorului, locul semnalizatorului) i a informaiilor grafice aferente FN.361 Pentru administrarea volumelor de date trebuie prevzute spatii de stocare de dimensiuni corespunztoare ntr-o baza de date relaional pentru datele principale. n acest context trebuie luate n considerare alte rezerve de extindere.

6.58 Bazele de date


FN.362 Baza de date trebuie creat ca baza de date de tip SQL relaional cu interfa ODBC. n acest context trebuie livrat i creat ca sistem unitar baza de date cu sistemul cel mai nou de programe. Structura bazei de date trebuie armonizat cu centrul de comand pe baza datelor utilizate, respectiv implicate. FN.363 Structura bazei de date trebuie sa ofere acces liber la tabele i coloane.

6.58.1 Structura bazei de date FN.364 Baza de date relaional trebuie structurat pentru o asistare cu fiiere i date mprite. De asemenea trebuie create domenii pentru preluarea de date principale din alte baze de date. Sincronizrile i replicarile bazei de date ntre servere trebuie realizate automat, independent de activitatea de coordonare a interveniilor. Erorile n corelarea datelor trebuie afiate ca mesaje de eroare. FN.365 Up-datrile regulate trebuie sa garanteze actualizarea datelor cu distribuie automat la bazele de date corelate. FN.366 Comutrile pe baze de date redundante n caz de defectare a serverului de date trebuie s aib loc automat. Comutrile trebuie afiate ca mesaj n sistem. ntr-un cmp de meniu trebuie afiat de fiecare date activitatea bncii de date operate la momentul respectiv. 6.58.2 Informri - baza de date FN.367 Prin filtre, interfee i fiiere toate datele i informaiile stocate n baza de date trebuie adus n form vizualizabil pe monitoarele locurilor de coordonare ale interveniilor, prin rapoarte, pentru editare i pentru furnizarea de informaii. FN.368 Accesul i informaiile din baza de date trebuie sprijinite cu etapele simple de dialog desfurate cu ajutorul meniului: a. selectarea cmpurilor
202 / 234

b. cutare n datele principale dup criterii selectabile c. reprezentarea unui tablou de ansamblu ca fiier n care se poate rsfoi i care se poate prelua n cazul n care cutarea a avut mai multe rezultate d. extinderea unui tablou de ansamblu dintr-o denumire scurt ntr-o denumire cu text ntreg e. pregtirea afiajului n form grafic FN.369 Datele i informaiile determinate trebuie preluate n meniul Editarea interveniilor. n completare trebuie s existe posibilitatea de a transfera aceste date prin intermediul funciei export la alte programe de aplicaii sau la un fiier de tiprit.

6.58.3 Baze de date n CMISU FN.370 Bazele de date relaionale sunt o component important a centrului de comand. FN.371 n bazele de date sunt stocate datele principale necesare ca i datele logice de legtur pentru aplicaiile de proces ale computerului de coordonarea interveniilor. Prin legturi online cu sistemele de comunicare conectate n centrul de comand se actualizeaz datele actuale, ca informaiile de statut, intrrile de mesaje ca i editrile n curs i interveniile. FN.372 n interiorul centrului de comand serverul bazei de date i de aplicaie (serverul principal), serverul pentru colarizri i teste, serverul de comunicare ca i serverul de administrare dispun de bnci de date independente care sunt sincronizate la intervale regulate cu banca de date primar n serverul principal pentru aplicaiile i procesele stocate n serverele respective. FN.373 Mentenanta datelor se realizeaza independent de sincronizrile / replicarile n banca de date, n principal n baza de date a serverului principal i completat cu datele aferente n serverele de aplicaie. Pe lng sincronizrile automate i replicate, trebuie s existe posibilitatea de a realiza sincronizarea / replicarea de fiecare dat manual sau de a le ntrerupe, respectiv finaliza automat.

6.58.4 Colectarea datelor FN.374 Pentru funcionarea i activitatea BEMIS este necesar o structur unitar i structurat a datelor. Pentru punerea n funciune a BEMIS trebuie realizat o prim preluare a datelor existente. Prima preluare cuprinde inserarea datelor principale din sistemul existent prin intermediul executantului. FN.375 Datele trebuie introduse din sistemele de date existente cu convertire corespunztoare. Pe durata aprovizionrii cu date trebuie garantat o actualizare permanent a datelor n sistemul existent i n sistemul nou. FN.376 n BEMIS trebuie introduse mai ales urmtoarele date principale: a. datele despre loc b. semnalizatori obiecte
203 / 234

c. mijloace de intervenie d. cuvinte-cheie referitoare la intervenii e. cuvinte de ordine f. msuri g. liste de adrese h. liste de telefoane i. liste de nume j. coordonri periferice (ci de legtur) k. legturi telefonice l. legturi fax m. legturi SMS n. legturi mail o. texte informative p. grafic

6.58.5 Preluare din sursele de date FN.377 n BEMIS se preiau date din alte sisteme de program. Structurile bazei de date trebuie analizate de ctre executant i trebuie convertite, n baza de date a computerului de coordonare a interveniilor. FN.378 Indicaiile cu privire la structurile bazei de date sunt comunicate de ctre beneficiar. Aceast cerin este valabil i pentru datele create n cadrul inregistrrii datelor, pregtite de ex. n tabele sau prin bazele de date.

6.58.6 Instrumente pentru preluarea i gestionarea datelor FN.379 Pentru preluarea datelor existente din bazele de date deja create ale sistemului existent cat i a datelor nou create trebuie dezvoltate instrumente de convertire corespunztoare pentru prealuarea de date unice sau n curs de desfurare. FN.380 Pentru fiecare aplicaie n parte trebuie creat o zona de operare apelabila din meniu.

6.58.7 Preluarea datelor FN.381 Datele principale i de legtur necesare trebuie inserate n banca de date n formate armonizate.
204 / 234

FN.382 La preluare trebuie efectuate verificri corespunztoare de logic i consisten a datelor create i preluate. Suplimentar trebuie create instrumente adecvate pentru a verifica datele migrate nainte de funcionarea cu programe de aplicaii. FN.383 Sunt puse la dispoziie mai ales urmtoarele fiiere, respectiv date pentru convertirea datelor i pentru preluarea n baza de date: a. Hart digital cu date locale georefereniate pe baza planurilor de vector. b. planuri standard c. hart digital ca plan vector 1:500 d. plan vector topografic 1: 25.000 e. plan de ansamblu topografic 1: 50.000 f. planuri de ansamblu n format CAD g. planuri obiect i intervenie h. date de semnalizare ale instalaiilor de semnalizarea incendiilor i. date de semnalizare ale instalaiilor de transmiterea alarmei j. fiiere cu adrese k. mijloace de intervenie l. ci de legtur i coordonare m. date - informaii n. planuri alarm o. planuri speciale FN.384 Zonele marcheaz domeniile organizatorice sau tactice pentru editarea interveniilor. Zonele se pot defini liber. Crearea se face cu sprijinul GIS, cel putin: a. Pompieri: zona de intervenie, zona de paz, zona protejat localitate, cartier, strad, sector strad b. Salvare: zona salvare, zona de paz localitate, cartier, strad, sector strad c. Servicii speciale (zone de intervenii care se pot defini liber, de ex. cazuri de daune mari) d. Zone de competen, zone de paz localitate, strad, sector strad

6.58.8 Interconectarea cu alte sisteme externe FN.385 Aplicatia software va asigura integrarea cu Baza de Date Urbana (BDU Bucuresti), avand capacitatea de introducere si preluare a datelor de la nivelul acesteia. Comunicatia bidirectionala in timp real se va asigura pe baza limbajului XML, iar informatiile referitoare la modalitatea de transfer vor fi puse la dispozitia implementatorului de catre beneficiar si vor fi detaliate in faza de analiza a proiectului. FN.386 Aplicatia va putea fi conectata cu sistemele similar ale: MApN, MAI, SRI, STS, Administratia Spitatelor si Serviciilor Medicale, Salvare, Administratia apelor, ApaNova, Radet si/sau a altor entitati desemnate de catre Beneficiar. Comunicatia se va face pe baza limbajului XML, intercoectare IP, iar protocoalele de transfer ale BEMIS vor fi puse la dispozitia Beneficiarului pentru dezvoltari ulterioare.
205 / 234

6.59 Structura datelor principale eseniale


n cele ce urmeaz se indic structura celor mai importante date principale. FN.387 Date despre loc a. Zone - zone ale serviciului de salvare - zone n jude - zone n ora / zona comunei - zona de paz / protecie - zone de serviciu - zone semnalizatoare - alte zone care se pot defini liber - marcare special a zonei (succesiunea zonelor FF, resurs special n zona .a.m.d.) b. Cod potal c. Localitate d. Cod oficial comun e. Strad f. Numr g. Ci de circulaie h. Curs de ap i. Ci de circulaie j. Sectoare de strad k. Intersecii strad l. Pietre kilometrice strad, ci de circulaie (raportate la direcie) m. Sectoare de strad cu cel mai mare i mai mic numr de cas par n. Sectoare de strad cu cel mai mare i mai mic numr de cas impar o. Marcaje speciale ale strzilor (tipul strzii, strad cu sens unic, strad nfundat etc.) FN.388 Obiecte (date complementare la datele despre loc): a. Denumirea obiectului b. Tipul obiectului - Spital - Cldire - Direcia de mers c. Departament d. Staie e. Adres - Cod potal - Localitate - Cartier - Strad - Numr
206 / 234

- Drumuri de acces f. Alte adrese de ex. cldirea unui obiectiv g. Numr semnalizator h. Grup semnalizator i. Zon semnalizator j. Bariere k. Pori l. Camere m. Obiecte speciale (de ex. obiecte delimitate n timp ca trguri periodice, circuri) n. Coordonate o. Cldire p. Numr cldire q. Parte cldire r. Etaj s. Numr etaj t. Sector etaj u. Camer v. Numr camer w. Sector camer FN.389 Alte informaii i nregistrri complementare fa de datele despre loc: a. antiere b. nume suplimentare c. nume "alias" d. numr cas fictiv (de ex. pentru terenuri neconstruite) e. numr camer fictiv f. cmpuri libere de date pentru date specifice de utilizator dup definirea utilizatorului g. zone n interiorul obiectului (de ex. zone unde se fac anunuri, zone de evacuare) h. coordonate i. hidrani j. locuri de coordonare nvecinate FN.390 Date cu privire la mijloacele de intervenie (EM): a. Pompieri b. Organizaii c. Mijloace de intervenie d. Tipuri de mijloace de intervenie e. Autovehicule f. Persoane g. Funcii h. Aparate i. Grupe j. Sinonime k. Msuri FN.391 Informaii complementare la mijloacele de intervenie:
207 / 234

a. nume mijloc de intervenie b. nume suplimentar c. tip mijloc de intervenie d. numr autovehicul e. marcaj organizare (pentru selectarea resurselor) f. nume apel celular g. denumire RSS /SDS h. grupe radio Tehnic digital radio TETRA i. zone de paz / protecie j. amplasamente k. ncrctur special / aparat / specialist l. nlime autovehicul m. lime autovehicul n. greutate autovehicul o. personal implicat n intervenie Persoanele implicate n intervenie sunt stocate n fiierul cu adrese. FN.392 Date cu privire la mijloace auxiliare a. nume mijloc auxiliar (mijloace auxiliare liber definibile ca mijloace de intervenie i asisten pentru msuri n domeniu de activitate al pompierilor, salvrii, interveniei la catastrofe) b. nume suplimentar c. text mijloc auxiliar FN.393 Servicii de intervenie a. Serviciu pompieri b. Acordare de asisten tehnic c. Salvare n caz de urgen d. Transport bolnavi / servicii de transport e. Servicii de informaii f. Servicii pentru intervenii catastrofe g. Servicii speciale FN.394 Crearea de funcii de export i import pentru preluarea informaiilor de text prin Client WEB ca i prin informaii externe. La sectiunea de cautare / cuvinte cheie se vor prevede cel putin urmatiarele categorii si/sau cuvinte: a. Cuvnt-cheie intervenie: - Pompieri - Poliie - Acordare de ajutor - Salvare n caz de urgen - Transport bolnavi - Informaii - Cazuri de daune mari b. Cuvinte de ordine: - Cuvinte suplimentare (asisten pentru gsirea de cuvinte-cheie intervenie)
208 / 234

- Cuvintele de ordine vor fi cuplate cu cuvintele-cheie. c. Liste de adrese - Structur cu pn la 10 trepte ierarhice (corelare i nlnuire) pentru marcare i selectare mai bun. - Nume treapt ierarhic (1 pn la 10) - Prenume - Titlu - Sex - Data naterii - Funcie - Tip (de ex. spital, farmacie etc.) - Apartenen zon de paz / de protecie - Case de aparate - Adposturi - Instrucie - Calificare - Telefon: Fix Serviciu Telefon Fix Privat - Grup telefon: Telefon Mobil, Serviciu, Telefon Mobil, Privat - Fax: Serviciu, Privat - E-mail - Nume apel celular - ID RSS - ID SDS - Grup celular - Numr apel celular - Cod potal Localitate - Cartier Strad - Numr - Cldire Etaj - Camer d. Informri, ci de legtur - Imprimant - Legturi generale - IP - Alarm de paz - Ci generale de comand - Date radio - SMS SDS E-mail

6.60 Tipuri de fiiere de informaii


209 / 234

FN.395 Urmatoarele tipuri, formate si/sau standarde sunt necesare si vor fi luate in considerare de catre Contractant. a. Fiiere materiale periculoase formate standard b. Fiiere grafice - Hri digitalizate - material cartografic vectorizat - Planuri speciale - Fotografii ale locului - Planuri obiect - Imagini - Date despre loc inserate

6.61 Asistarea exportului de informatii


FN.396 Pentru exportarea datelor principale aprovizionate trebuie prevzut un sistem de asistare a exportului din baza de date n alte programe, de ex. Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft Access. FN.397 Utilizatorul trebuie s aib posibilitatea de a selecta din baza de date datele pregtite prin intermediul filtrelor i s le transfere prin Export. Selectarea datelor trebuie asistat cu View baza de date.

6.62 Volumul bazei de date


FN.398 Baza de date trebuie conceput n principiu cel puin pentru o aprovizionare dubl cu datele principale necesare, pentru a prelua n cadrul reelei servicii de asisten i reprezentare. Volumul trebuie s poat fi extins, pentru a rspunde i altor cerine. FN.399 n detaliu, n principal trebuie planificat urmtorul volum pentru domeniul centrelor de coordonare: Localiti: 1.000 Strzi / sectoare de strzi / numere:100.000 Obiecte: 50.000 Semnalizatoare (UE): 30.000 Mijloace de intervenie: 30.000 Liste de adrese: 1.000.000 Zone: 2.000 Telefoane: 2.000.000 Puncte de coordonare / ci de legtur: 2.000 Fiiere de informaii / Texte / Tabele / Imagini: 500.000 Cuvinte-cheie intervenie / cuvinte de ordine / cuvinte diagnostic: 50.000
210 / 234

Fiiere cu text liber: memorie 20 GB Grafic: memorie 200 GB

6.63 Asistarea sistemului


FN.400 Asistarea sistemului se mparte n administrarea sistemului, mentenanta datelor i planificare BEMIS. FN.401 Pentru administrarea sistemului i mentenanta datelor trebuie puse la dispoziie unelte adecvate i interfee de editare uor de neles, apelabile din meniu. FN.402 Asistarea sistemului este n principal sarcina utilizatorului pentru domeniul administrrii sistemului. FN.403 Domeniul asigurarea datelor i planificarea BEMIS este prealuat de utilizator, n acest caz de Centrul de Comand i Control Bucureti.

6.64 Administrarea datelor


FN.404 Pentru aceasta, n centrul de comand i control trebuie furnizate n principal urmtoarele funcii generale: a. aprovizionarea cu date b. serviciu de modificare c. verificri ale consistenei datelor FN.405 Datele introduse trebuie verificate n privina logicii. Trebuie prevzut posibilitatea de a pune la dispoziie o interfaa pentru administrarea datelor i pe staia de operare pentru o editare prin dispeceri autorizai. FN.406 Pentru asistarea administrrii datelor n scopul actualizrii datelor principale i legturilor logice conform planurilor de alarm, regulamentului de alarm i de mobilizare i msurilor, sunt implicate i locurile de operare de la PC-uri. Cu instrumentele pregtite la aceste locuri de operare PC trebuie pregtite i actualizate date. Aceste date sunt transmise pe serverul de date prin reea.

6.65 Date grafice


FN.407 Datele grafice necesare pentru computerul de coordonarea interveniilor se vor pune la dispoziie alte planuri necesare sunt procurate de beneficiar de comun acord cu furnizorul de software BEMIS al sistemului. Prima livrare ca i updatrile regulate ale datelor grafice trebuie s se fac prin suporturi pregtite de date. Updatrile regulate nu au voie s ndeprteze datele specifice utilizatorilor. FN.408 Prima aprovizionare (ncrcare) ca i updatrile se stocheaz pe server.
211 / 234

6.66 Planificarea BEMIS


FN.409 Planificarea BEMIS se coreleaz strns cu serviciile de intervenie aferente i cu organizaiile respective. Rezultatul planificrii BEMIS l reprezint ajustrile corespunztoare n zona regulamentului de alarm i mobilizare, a succesiunii zonelor, a tacticii de intervenie cat i completri n cataloagele de msuri. FN.410 Pentru asistarea planificrii, actualizarea datelor referitoare la loc, datelor de mijloace de intervenie, planificarea alarmrii cu comanda de alarmare i decuplare se creeaz locuri de munc externe cu corelare direct la computerul de coordonarea interveniilor. FN.411 Prin sistemul de asistare pot fi prestabilite indicaii necesare i administrarea datelor. Preluarea i introducerea n computerul de coordonarea interveniilor se face prin BEMIS.

6.67 Management, MESAJE de eroare i de operare


FN.412 n general, n aparate se utilizeaz dispozitive SNMP. Monitorizarea i afiarea sunt susinute de managementul funcionrii n condiii de siguran i sunt afiate pe BEMIS cu informaii n text simplu. Pentru gestionare este folosit un instrument de management adecvat. FN.413 Computerul central cu echipamentele i sistemele implicate n gestionarea, cu o eroare de sistem i afieaz de operare. Computerul central se va conecta la toate dispozitivele si sistemele din sistemul de management permanent pentru monitorizarea defeciunilor i al activitii. Toate componentele sistemului sunt supravegheate n mod curent. Toate sistemele sunt dotate cu modulele corespunztoare SNMP. Afiarea n sine este realizat, supravegheat i afiat printr-un sistem de supraveghere pe un manager de sistem, i afiate. FN.414 Anunurile de deficiene se vor prezenta n funcie de urmtoarele criterii: a. deficien ce urmeaz s apar b. deficien cunoscut c. anun privind o deficien trecut FN.415 Diferitele informaii despre anunuri se vor prezenta cu diferite culori. FN.416 Anunurile de deficiene trebuie ncorporate n protocoalele curente. FN.417 Aceasta include: a. Alarme n sistem cu display direct n text simplu i cu msurile ce trebuie luate b. Display sisteme de operare c. Monitorizarea serverelor si sistemelor conectate, de exemplu, n ceea ce privete utilizarea memoriei, performanele sale i comportamentul relativ la cerinele de securitate IT d. Anunurile de deficien se vor afia vizual i acustic.

212 / 234

FN.418 Prin sistemul de management pe baza cerinelor de siguran IT pot fi configurate sistemele, se pot stabili utilizatorii cu drepturile aferente i parolele n funcie de nivelurile de drepturi si grupurile de acces. FN.419 Pe lng gestionarea datelor i prelucrarea datelor n funcie de permisiunile specificate va exista de asemenea posibilitatea ca datele introduse de la posturile de lucru s fie completate. FN.420 Actualizarea datelor de baz nu trebuie s necesite repornirea sistemului, pentru a folosi aceste date n cadrul operaiunii curente. FN.421 Toate funciile i intrrile n sistemul de management trebuie documentate fr lipsuri. FN.422 Documentaia se va pstra n cadrul sistemului. Trebuie s existe posibilitatea de a salva documentaia pe suporturi externe pentru arhivare precum i posibilitatea de printare pe hrtie a documentaiei, astfel nct aceasta s poat fi folosit la refacerea sistemului n caz de deficien

6.68 Arhivarea datelor


FN.423 Arhivarea datelor cu stocare i management FN.424 Introducerea unei valori de expirare a timpului alocat unei aplicatii informatice. FN.425 Controlul automat al timpului. FN.426 Afiare la atingerea timpului specificat pentru tergerea de ctre administratorul de sistem.

6.69 Back-up
FN.427 Toate datele din computerul central trebuie salvate n mod conform n cel puin alte dou locuri inclusiv n afara BEMIS i trebuie arhivate timp de 10 ani fiecare. Datele arhivate sunt editabile i se pot cuta. FN.428 Seturile de date care urmeaz s fie terse se vor comunica. tergerea fiierelor aprobate necesit aprobarea utilizatorului de drept. FN.429 Pentru ntreg sistemul din computerul central se va configura o securitate eficient cu funcii automate. FN.430 Nivel minim al cerinelor de funcionalitate: a. backup manual la nevoie b. backup automat de rutin de rezerv c. backup pe termen lung conform unei politici de backup definite d. stabilitatea datelor salvate
213 / 234

e. utilizarea datelor arhivate pentru repornire manual i automat i pentru cutri f. securizarea ntregului set de date, inclusiv sistemul de operare, date de configurare, date de master, cererea de date g. realizarea de backup n operarea standard, fr nici o influen semnificativ asupra performanei h. respectarea legislaiei privind protecia datelor i. pstrarea datelor dinamice conform cerinelor de date pentru urmtoarea generaie j. realizarea unui backup nainte de schimbri majore k. actualizri i upgrade-uri ale programelor alocate l. rezisten contra atacurilor de vandalism asupra datelor m. protecia mpotriva atacurilor din afar, din interior sau a atacurilor n for asupra datelor FN.431 Trebuie s se asigure c, n caz de cdere a sistemului datele salvate pot asigura funcionarea. FN.432 Pentru datele salvate se va pune la dispoziie o baz de date corespunztoare. Cu sprijinul bazei de date se vor prezenta oricnd replicate pe ecran cu sistemul de operare windows actual datele salvate.

6.70 Sistemul de management al crizelor


FN.433 Sistemul de management al crizelor va suporta toate procedurile automate legate de managementul planurilor de urgenta controlate de ISUMB si legate de regiunile Bucuresti si Ilfov, suportant coordonarea si colaborarea si facand posibila luarea deciziilor in comun, dand agentiilor interoperabilitatea tactica si strategica necesara. FN.434 Managementul urgentelor majore este un process cooperativ intre agentiile ce au o prezenta fizica in CMISU (ISUMB, DGPMG, SAMB, etc), autoritati locale sau centrale si companii private FN.435 Managementul sistemului va fi facut din cadrul CMISU. FN.436 Principalele functionalitati care trebuie sa suporte sistemul de management al crizelor sunt : a. Managementul planurilor de risc si urgenta, incluzand crearea, modificarea, consultanta, activarea si dezactivarea acestuia. b. Stagiul unul plan deja activ, operatiunile lansate, resursele implicate, raporturile, etc. c. Managementul si coordonarea unei urgente cu diferitele puncte de decizie implicate ca : agentii prezente in CMISU, organisme nationale, companii private, etc. d. Integrarea informatiilor din organizatii externe e. Mentenanta calalogului de resurse f. Generarea de rapoarte FN.437 Sistemul de management al crizelor va afisa o harta tactica cu situatia actuala si un sumar cu toate sursele de informatii. Aceasta harta tactica va fi accesibila tuturor administratorilor, cu permisiunile aferente.
214 / 234

6.70.1 Componente generale FN.438 Ofertantul va descrie modul de vedere asupra sistemelor si integrarile dintre acestea, oferind o vedere integrata si detaliata asupra managementului crizei. FN.439 Sistemul de management al crizei este compus din urmatoarele sisteme: a. Baza de date privind riscul si urgentele b. Unelte de colaborare pentru planificarea actiunilor de management c. Harta tactica a situatiei d. Catalogul unificat al resurselor e. Manager de documente si continut f. Administrare FN.440 Sistemul de management al crizelor va indeplini urmatoarele cerinte generice: a. Simplicitatea catre utilizatorul final b. Flexibilitatea operationala c. Customizabilitate d. Platforma securizata e. Includerea de facilitati pentru planurirea urgentelor f. Includerea de componente cooperative WEB 2.0 g. Integrarea cu GIS h. Integrarea cu sistemul BEMIS

6.70.2 Integrarea cu BEMIS si alte sisteme in CMISU FN.441 Sistemul de management al crizelor va fi interoperabil cu sistemul BEMIS, deoarece principalul scop al proiectului SMISU este acela de a livra un sistem complet de date, procese si aplicatii interoperabile.

6.70.3 Baza de date pentru riscuri si urgente FN.442 Sistemul de management al crizelor va avea capacitatea de a gazdui, revizui si analiza planurile de risc si urgente definit de PAAR (Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor). FN.443 Definitia planurilor de actiune are scopul standardizarii, pentru fiecare plan, activitate sau mod de lucru pentru fiecare agentie, relatiile dintre entitati, expedierea resurselor si modelul de raspuns.

6.70.4 Planurile de actiune FN.444 Managementul planurilor de actiuni va permite generarea, consultarea, activarea si dezactivarea acestor planuri intr-un mod intuitiv si simplu.
215 / 234

FN.445 Sistemul de management al crizelor va furniza capacitatile urmatoare pentru fiecare plan, automat cu uneltele modului de lucru: a. Propunerea operatiunilor precedente b. Arii afectate c. Validare / Atribuire d. Lista de Contacte e. Date statistice f. Alerte / incidente / urgente: g. Rapoarte sumare h. Resurse mobilizate

6.70.5 Catalogul resurselor unificate FN.446 Catalogul este o baza de date comuna pentru toate agentiile si organismele implicate in proiectul SMISU si legate de managementul de urgenta. FN.447 Trebuie sa fie accesata intr-o pagina web sigura, cu urmatoarele cerinte: o Accesibila de cateva entitati pentru upgrade; orice schimbare la orice entitate va fi vizibila si la celelalte entitati. o Asigura integrarea de noi resurse material si umane. o Crearea datelor si legaturilor o Forme automate pentru a incarca informatia. o Sistem de audit si securitate pentru informatii noi. o Instrumente de mentenanta FN.448 Implementarea sistemului trebuie sa aiba in considerare parametrii si standardizarea datelor pentru incarcarea in catalogul unic.

6.70.6 Echipa de colaborare FN.449 Cerintele minime pentru managementul de urgenta pentru echipa de colaborare sunt. : a. Crearea unui site pentru proiectul SMISU. b. Crearea unui site pentru CMISU. c. Crearea de site-uri pentru agentiile CMISU. d. Crearea de site-uri dinamice pentru Urgente.

6.70.7 Harta tactica FN.450 Sistemul de management al crizelor trebuie sa aibe inclus un viewer GIS cu o vedere impartita a urgentei, aratand informatiile despre incident si resursele asociate cu operatiunile de urgenta.
216 / 234

FN.451 Harta tactica trebuie sa aibe functiile de baza de navigatie (pam, zoom, scroll), folosind capacitatile sistemului GIS. FN.452 Harta tactica CROP (Common Relevant Operational Picture) va fi impartita oferind informatii complete si in timp real asupra situatiei, ajutand la luarea unei decizii in cazul unor urgente. FN.453 CROP-ul trebuie sa fie accesibil utilizatorilor la distanta prin mecanismele de securitate aferente. FN.454 Ofertantul trebuie sa detalieze integrarea intre CROP si Catalogul de resurse unificate.

6.70.8 Managementul documentelor si continutului FN.455 Sistemul de management al crizelor va putea permite accesul la urmatoarea documentatie: a. Modul de lucru, protocoale si proceduri b. Planuri de urgenta c. Directorul de contacte d. Alte informatii in format electronic. FN.456 Un sistem de management al documentelor trebuie livrat cu urmatoarele cerinte: a. Librarile de documente si galeriile de imagini sa fie cu urmatoarele functionalitati: i. Mod de lucru (aprobare, publicare, revizuire) ii. Managementul permisiunilor utilizatorilor iii. Controlul versiunilor b. Managementul metadatelor asociate documentelor. c. Depozit accesibil cu capacitatea de integrare cu alte sisteme pentru stocare si recuperare documente. d. Interfata pentru incarcarea si descarcarea de documente. e. Mecanisme de indexare a documentelor si continutul stocat, imbunatatirea modului de cautare si acces la informatii mai rapid FN.457 Platforma de management a documentului trebuie sa furnizeze o solutie pentru procesarea informatiilor in format electronic si stabilirea de legaturi pentru transferul, procesarea si depozitarea acestora. FN.458 Un sistem de management al continutului trebuie furnizat cu urmatoarele cerinte: - Colaborare. Permiterea echipelor de a lucra impreuna intr-un mod eficient, colaborand in editarea si publicarea paginilor, incluzand modul de lucru si partajarea informatiilor. - Managementul continutului. Crearea si gestionarea continutului Web, folosind modul de lucru si oferind accesul la informatii. - Continut web. Permite crearea de pagini web pentru impartirea informatiilor, personalizarea paginii depinzand de profilul utilizatorului.
217 / 234

- Formulare. Permite crearea de formulare integrate in aplicatii si baze de date.

6.71 Confidentialitate si autenticitate


FN.459 Sistemul de management al crizelor trebuie sa furnizeze acces la informatii de catre utilizatorii diferitelor organisme implicate in proiectul SMISU, si protejarea impotriva accesului neautorizat din exterior. FN.460 Sistemul va furniza securitatea prin intermediul definitiilor de utilizatori, grupuri, roluri si permisiuni, verificand in orice timp permisiunea utilizatorului in fiecare operatiune.

6.72 Integrarea camerelor de supraveghere a traficului


TRAFIC.1 Exista un numar de 100 de camera video IP pentru controlul traficului care trebuie integrate in SMISU. TRAFIC.2 Operatorii si staff-ul trebuie sa poata vizualiza semnale video live si inregistrate de la toate camerele. TRAFIC.3 Urmatoarele cerinte minime trebuie indeplinite: a. Sistemul trebuie sa suporte integrarea a cel putin urmatoarelor formate: MPEG-1, MPEG-2, MPEG-4 , H-264, cu rate de transfer de la 8 Kbps pana la 20 Mbps, cu traffic unicast sau multicast. b. Integrand sistemul de management al camerelor, operatorii trebuie sa aiba informatia referitoare la situatia fiecarei camera video integrate intr-un layer GIS, astfel incat sa acceseze imagini video live sau inregistrate cand gestioneaza un incident. Folosind player-ul video din sistemul de management al camerelor, player-ul video va avea control pentru derulare, inghetare si cautare in functie de timp a imaginilor video.

7
7.1

Asigurarea calitatii
Metodologia de asigurare a calitatii

Cerinele privind documentaia sistemului de management al calitii, inerea sub control a documentelor i a nregistrrilor, responsabilitatea conducerii, managementul resurselor, realizarea produsului, msurarea, analiza i mbuntirea se mbogesc prin abordarea procesual i prezena determinantului principal. QUAL.1 Metodele folosite pentru monitorizarea i msurarea proceselor sistemului de management al calitii sunt definite i documentate de ctre responsabilii proceselor. In acest sens se va defini un grup de asigurare a calitatii care va face parte din resursele aferente proiectului.

218 / 234

QUAL.2 Pentru msurarea eficacitii proceselor sistemului de management trebuie utilizai indicatori de performan. Atunci cnd rezultatele monitorizrii i msurrii proceselor nu sunt n concordan cu cerinele, trebuie ntreprinse aciuni corective adecvate. QUAL.3 Performanele proceselor sistemului de management al calitii sunt analizate de ctre conducerea de vrf, la intervale stabilite. 7.2 Sistemul de management al calitii

QUAL.4 Pentru implementarea unui sistem de management al calitii care s respecte cerinele definite de standardul ISO 9001, organizaia trebuie, mai nti, s asigure: a. identificarea proceselor corespunztoare sistemului de management al calitii; b. determinarea succesiunii i a interaciunii acestor procese; c. determinarea criteriilor i metodelor necesare pentru inerea sub control a proceselor; d. disponibilitatea resurselor necesare pentru monitorizarea proceselor; e. monitorizarea i analiza proceselor; f. implementarea de aciuni necesare pentru obinerea rezultatelor planificate i mbuntirea continu a proceselor. QUAL.5 Documentaia sistemului de management al calitii trebuie s includ:

a. politica i obiectivele organizaiei n domeniul calitii; b. un manual al calittii; c. procedurile documentate cerute de standardul ISO 9001; d. documentele necesare organizaiei pentru a asigura planificarea, desfura-rea i inerea sub control a eficacitii proceselor sale; e. nregistrrile cerute de standardul ISO 9001. QUAL.6 Manualul calitii trebuie s cuprind:

a. domeniul de aplicare a sistemului de management al calitii; b. procedurile documentate care au fost stabilite pentru sistemul de management al calitii organizaiei;

219 / 234

c. o descriere a interaciunilor dintre procesele sistemului de management al calitii. QUAL.7 inerea sub control a documentelor - pentru inerea sub control a documentaiei sistemului de management al calitii trebuie elaborat o procedur documentat, care s prevad modalitatea de desfurare a urmtoarelor activiti: a. aprobarea documentelor nainte de a fi utilizate; b. analiza i actualizarea documentelor; c. asigurarea disponibilitii documentelor acolo unde acestea sunt necesare; d. identificarea documentelor i asigurarea lizibilitii acestora; e. identificarea i tinerea sub control a distribuirii documentelor de provenien extern (documente provenind de la clieni, reglementri aplicabile etc.); f. identificarea corespunztoare a documentelor perimate (nevalabile) sau retragerea acestora, pentru a preveni utilizarea lor neintenionat. QUAL.8 inerea sub control a nregistrrilor - pentru inerea sub control a nregistrrilor referitoare la sistemul de management al calitii trebuie elaborat o procedur documentat, care s prevad modalitatea de desfurare a urmtoarelor activiti: a. identificarea nregistrrilor i asigurarea lizibilitii acestora; b. arhivarea i pstrarea nregistrrilor pe o durat determinat; c. retragerea nregistrrilor nevalabile. QUAL.9 Responsabilitatea managementului:

a. angajamentul conducerii organizaiei privind implementarea i mbunti-rea continu a sistemului de management al calitii; b. demonstrarea orientrii ctre client a organizaiei; c. definirea politicii organizaiei referitoare la calitate; d. planificarea obiectivelor referitoare la calitatea produselor i a sistemului de management al calitii; e. stabilirea responsabilitilor i a unui sistem corespunztor de comunicare;

220 / 234

f. desemnarea "reprezentantului conducerii", care s asigure meninerea conformitii sistemului de management al calitii cu standardul de referin; g. efectuarea de analize periodice, la nivelul conducerii organizaiei, pentru evaluarea conformitii sistemului de management al calitii cu standardul de referin. QUAL.10 Ofertantul trebuie sa implice in implementarea proiectului un specialist in managementul calitatii care sa demonstreze bune practici n domeniul ITmsurarea indicatorilor proceselor i a sistemelor informatice prin certificate cum ar fi Control OBjectives for Information and related Technology COBIT sau echivalent, calitatea de auditor sisteme de securitatea informaiei prin certificare cum ar fi ISO27001/BS7799 sau echivalent, expertiza in managementul securitii - prin certificate cum ar fi Certified Information Security Manager CISM/Certified Information Systems Security Professional CISSP sau echivalent, expertiza in management de proiect prin certificate cum ar fi Project Management Professional - PMP, Projects IN Controlled Environments 2 PRINCE2 sau echivalent); Specialistul trebuie sa fie absolvent de studii superioare n domeniul IT&C cu o experien relevant n domeniu IT&C de minim 5 ani, sa fi participat la 1 proiect privind sisteme informatice complexe si sa fi coordonat i finalizat implementarea i certificarea n domeniul IT a cel puin unui sistem de management al calitii conform ISO 9001:2000 sau echivalent i a cel puin un sistem de management al securitii informaiilor conform ISO 27001:2005 sau echivalent

Testare si acceptanta

8.1 Generalitati
TEST.1 In aceasta etapa, Contractorul va desfasura producerea de echipamente si software, achizitionarea elementelor si integrarea acestora in conformitate cu Caietul de Sarcini si Proiectul de detalii propus si avizat de catre Beneficiar. TEST.2 In aceasta etapa, Contractorul va dezvolta, prezenta si propune Planul de testare (PT), Protocoale pentru teste de acceptanta (PA) si Istoric al testelor de acceptanta in conformitate cu Planul de testare si Descrierea Testelor hardware si software. Vor exista trei tipuri de teste externe (ce se vor desfasura in prezenta Beneficiarului), descriese in continuare. TEST.3 Fiecare sectiune a sistemului poate suporta sesiuni de teste separate, stabilite de Contractor, propuse prin Planul de Testare si acceptate de Beneficiar. TEST.4 Contractorul isi va asuma costurile si responsabilitatea reiesite din organizarea acestor teste.
221 / 234

TEST.5 Ofertantul trebuie sa demonstreze ca dispune de 3 specialisti, absolventi cu studii superioare si care detin certificari referitoare la detinerea competentelor avansate in domeniul testarii, cu experienta profesionala de minim 3 ani, si cu minim 1 an experienta in testarea sistemeleor integrate dovedita prin recomandari

8.2 Teste de acceptanta la fabricant (FAT)


Obiectivul acestor teste este acela de a verifica performantele si functionalitatile fiecarui element esential al sistemului, in conditii de laborator, inainte de implementarea efectiva. TEST.6 Se vor testa cel putin: a. Interfata grafica (GUI) b. Arhitectura retelei de date, functionala, in conditii de stres c. Arhitectuara de servere d. Aplicatiile software TEST.7 Contractorul va prezenta functiile si interfata proiectate pentru sistem. Acest test va permite verificarea faptului ca toate functiile sunt prezente in interfata (verificarea rezultatelor aferente nu face parte din aceste teste).

8.3 Teste de acceptanta instalare in teren (SAT)


TEST.8 Aceste teste se vor efectua pentru testarea capacitatiilor partiale, dupa livrarea si instalarea echipamentelor, precum si dezvoltarea si configurarea sub-sistemelor si a aplicatiilor software, fara integrare. TEST.9 Contractorul va elabora o procedura de testare SAT incluzand toate detaliile testului.

8.4 Test de acceptanta finala


TEST.10 Acest test reprezinta testul final al sistemului dupa ce lucrarile de proiectare, achizitionare, dezvoltare, integrare, desfasurare si configurare a acestuia au fost finalizate, iar sistemul se considera a fi pe deplin functional. TEST.11 Contractorul va elabora o procedura de testare finala incluzand toate detaliile, cu sistemul integrat si functional.

8.5

Rezultate si documentare

222 / 234

TEST.12 Ca rezultat al acestor etape, sistemul trebuie sa fie gata sa inceapa sa opereze la capacitatile sale depline. Pentru aceasta, Contractorul va realiza si livra urmatoarele documente: a. Descrierea in detaliu a interfetelor externe, in care se vor descrie caile clare de implementare a echipamentelor a si sistemului. b. Diseminarea rezultatelor testelor efectuate. c. Planul de mentenanta, care va descrie solutiie de intretinere propuse pe durata perioadei de garantie. d. Planul de training, care va descrie continutul si obiectivele cursurilor de operare si intretinere.

Pregatirea personalului

Pentru realizarea functionalitatii viabile si eficiente a sistemului de management al situatiilor de urgenta un rol important trebuie acordat componentei de resurse umane implicate.

9.1 Planul de training


TRAIN.1 Planurile de training concepute vor trebui sa tina cont in mod fundamental diferentele dintre categoriile de personal si sa ajute la dezvoltarea de competente specifice celor doua tipuri de activitati cotidiene: manageriala si de executie. TRAIN.2 Cursurile ce vor avea loc vor fi de tipul Train the Trainers, ceea ce va da posibilitatea cursantilor de a deveni ulterior traineri pe specializarea respectiva. TRAIN.3 Cursurile vor avea o durata de cel putin 40 de ore si odata absolvite ar trebui sa ofere participantilor capacitatea de a opera sistemul.

9.2 Pregatirea personalului managerial


TRAIN.4 Pentru managerii organizatiilor implicate in managementul situatiilor de urgenta este necesara o pregatire complexa, care sa acopere cunostinte si abilitati din mai multe sectoare. Contractorul va organiza cursuri de pregatire pentru managerii organizatiilor implicate in urmatoarele specialitati: TRAIN.5 Abilitati economice:

a. cunoasterea aprofundata a proceselor economice;

223 / 234

b. intelegerea aspectelor financiare si economice capacitatea de a cultiva relatiile exogene organizatiei; TRAIN.6 Abilitati in resurse umane:

a. inzestrarea cu echipamente si personal; b. evaluarea performantelor; c. comunicarea proiectarea organizatorica; TRAIN.7 Management:

a. managementul de proiect; b. evaluarea riscului; c. punerea in valoare a intereselor organizatiei; d. abilitati interpersonale si de rezolvare a problemelor; e. managementul resurselor.

9.3 Pregatirea personalului tehnic (administratorii de sistem)


9.3.1 Generaliti Programele de training cuprind administrarea sistemului, preluarea datelor i operarea sistemului IT. TRAIN.8 Programul de training se realizeaz sub form de cursuri inute de specialiti.

TRAIN.9 Programul de training este structurat n cursuri de baz i cursuri de perfecionare. n cazul n care sunt necesare forme speciale de training se pot pune la dispoziie programe de training corepunztoare, cu indicarea costurilor aferente. Scopul programului de training este de a asigura operarea sistemelor informatice, sistemelor software, bazelor de date si aplicaiilor. Acest program include de asemenea noiuni de remediere n cazul defectrii sistemelor informatice precum i asigurarea service-ului. TRAIN.10 Toate cursurile sunt nsoite de activiti practice, documentaii i manuale. Manualele de curs referitoare la sistemele ce urmeaz a fi instalate se pun la dispoziia cursanilor cu cel puin 14 zile nainte de data de desfurare a cursurilor.

224 / 234

TRAIN.11 n vederea desfurrii programelor de training, simulare i teste se vor pune la dispoziie bazele de date originale care vor putea fi operate cu ajutorul unui program de simulare. TRAIN.12 Dup punerea n funciune a sistemului IT este necesar un program de training post-implementare. Cu ajutorul programului de training post-implementare se asigur optimizarea administrrii sistemului i procesrii interveniilor.

9.3.2 Coninutul programului de training tehnic Cursuri de baz - n ceea ce privete aplicaia BEMIS se organizeaz un curs de baz ce cuprinde aplicaii UNIX/LINUX/Windows, componente hardware i reele. n cadrul acestui curs sunt predate noiuni de baz cu privire la sistemele instalate, aplicaii i specificaii. Scopul cursului este prezentarea sistemelor n asociere cu componentele hardware, sistemele de operare i interconexiuni. TRAIN.13 Curs de baz Administrare - cursul se realizeaz n coordonare cu furnizorii de componente hardware i de sisteme de operare i baze de date. Tematica predat n cadrul cursului cuprinde: a. aplicaii b. exemple de aplicaii n cadrul sistemului c. realizarea configuraiilor de sistem d. administrarea sistemului e. administrarea abonailor f. remedierea defeciunilor g. suport service h. msuri pentru suport service la distan i. setarea i modificarea serviciilor de reea j. setarea, modificarea i adaptarea sistemelor hardware k. instalarea i administrarea de noi aplicaii software l. reguli de protecie a datelor m. realizarea de conexiuni de sistem i de reea
225 / 234

n. implementarea soluiilor de backup o. implementarea msurilor de siguran TRAIN.14 Curs de baz Baze de date - n cadrul acestui curs sunt prezentate bazele de date cu diversele relaii, replicri, administrri i interogri. Cursul cuprinde de asemenea exemple de administrare i prelucrare a datelor. Cursul de baz Baze de date acoper urmtoarele teme: a. nregistrarea datelor b. istoricul datelor c. introducerea de noi nregistrri d. tergerea nregistrrilor e. setarea de filtre pentru evaluri i statistici f. integrarea n sistemul de operare g. integrarea in aplicaiile SQL, ODBC, interfee de import i export h. conexiuni i. replicarea bazei de date j. administrarea bazei de date TRAIN.15 Curs de baz Software BEMIS- In cadrul cursului de baz Software BEMIS se vor prezenta specificaiile aplicaiilor precum i aplicaiile adiionale. Cuprinsul cursului se refer la: a. prezentarea specificaiilor aplicaiilor b. nregistrarea datelor / administrarea datelor c. setarea i operarea sistemului d. prezentarea modulelor program e. implementarea n sistemul de operare i n baza de date f. aplicaii ale diverselor sisteme pentru pompieri, salvare, msuri mpotriva producerii de dezastre g. interfee de administrare a datelor
226 / 234

h. setarea de conexiuni logice sub forma de comenzi de alarmare i decuplare i cataloage de msuri i. preluarea planurilor existente cu privire la alarmare i msuri mpotriva producerii de dezastre TRAIN.16 Curs de baz nregistrarea datelor - pentru nregistrarea datelor se realizeaz un curs cu o tematic incluznd informaii i instruciuni pentru colectarea i nregistrarea datelor. Cuprinsul cursului se refer la: a. crearea bazelor de date individuale, gestionarea i modificarea datelor de nregistrat b. realizarea bazelor de date c. digitalizarea planurilor d. preluarea datelor n sistem e. realizarea bazei de date pentru simboluri cu configuraie liber f. exerciii practice, instruciuni i operare g. pregtirea listelor de nregistrare a datelor i a mediilor de stocare 9.3.3 Pregatirea personalului opertiv (dispeceri) Programul de training pentru dispeceri se realizeaz pentru mai multe grupe, n funcie de programul de lucru. Scopul cursului este asigurarea unei operri eficiente a centrului de comand i control i a sistemelor de comunicaii pe baza unui sistem integrat n CMISU. TRAIN.17 Programul de training este structurat ntr-un modul training BEMIS, un modul Training sisteme de comunicaii i un modul training operare integrat. TRAIN.18 Cursul se realizeaz pe baza datelor nregistrate n sistemul BEMIS. Premisa pentru realizarea cursului este funcionalitatea sistemului integrat CMISU. Pentru programul de training pentru dispeceri se adaug un program activ de operare de prob cu suportul de specialitate al realizatorului CMISU. TRAIN.19 Desfurarea programelor de training se va stabili n detaliu n funcie de locaie.

10 Documentatie
DOC.1 Contractorul va avea in vedere realizarea si livrarea urmatoarelor documentatii:
227 / 234

a. Manualul administratorului de sistem b. Manualul supervizorului de sistem c. Manualul operatorului de sistem. d. Manual de operare pentru fiecare tip de utilizatori ai sistemului, care va fi aprobat de catre reprezentantii Beneficiarului si va fi livrat inainte de testul SAT. Aceste manuale vor cuprinde cel putin descrierea detaliata a instructiunilor de operare pentru tot sistemul hardware si software. e. Manual de intretinere sistem - contractorul va intocmi un Manual de intretinere in vederea aprobarii de catre reprezentantii Beneficiarului, care va fi livrat inainte de testul SAT. In Manualul de intretinere vor fi incluse urmatoarele aspecte: Descrierea sarcinilor aferente intretinerii ce vor fi indeplinite de catre personalul desemnat pentru aceasta activitate. Descrierea detaliata a procedurilor aplicabile sarcinilor de intretinere anterioara. f. Manual de reguli de securitate: vor cuprinde cerintele de mediu si cerintele de protectie a echipamentelor si personalului pe durata manevrarii acestor elemente implicate in sarcinile de intretinere DOC.2 Toate documentatiile si manualele vor fi livrate in limba romana, in 2 (doua) exemplare fizice (tiparite) si 2 (doua) CD-uri cu documentatia in format electronic.

11 Garantie, suport si mentenanta


11.1 Garantie GAR.1 Contractantul va asigura o perioada de garantie pentru intregul sistem, in ansamblu, pe o perioada de cel putin 12 luni calendaristice de la data acceptantei finale. GAR.2 Pe durata perioadei de garantie si intretinere, Contractorul va rezolva imediat si gratuit toate viciile ascunse identificate in sistem si va repara erorile pe care le-ar putea avea sistemul. GAR.3 Aceasta etapa se va incheia cu Raportul de incheiere a perioadei de garantie, care va trebui sa rezume:
228 / 234

a. Starea generala a sistemului. b. Incidentele identificate pe durata perioadei de garantie si intretinere. c. Actiunile intreprinse in aceasta perioada. d. Activitati in curs de rezolvare (reparatii in curs). e. Probleme si actiunii propuse pentru intretinerea viitoare. f. Starea stocului de piese de schimb. GAR.4 In primele 6 luni de la incheierea acestei etape, Contractorul va putea emite o propunere de intretinere a sistemului dupa ce perioada de garantie a expirat, avand in vedere diferite alternative si costurile implicate. GAR.5 Pe perioada de garantie, Contractorul va fi responsabil cu executarea sarcinilor listate in paragrafele urmatoare, ca parte a furnizarii incluse in contract. GAR.6 In cazul aparitiei unei disfunctii sau intreruperi, aceasta va fi izolata intr-un mod care sa permita operarea restului sistemului, pana la momentul in care intreruperea este rezolvata. Se presupune ca, in contextul Caietului de sarcini, operabilitatea se refera la conditiile care permit ca sistemul sa isi desfasoare misiunea pe care o are. GAR.7 Contractorul va fi responsabil pentru repararea tuturor intreruperilor si disfunctiilor, in cel mai scurt timp, indiferent de conditiile externe. In cazul unei intreruperi, Administratorul in functie va decide daca Sistemul se afla in conditii de inoperabilitate. GAR.8 Nevoia proiectarii unui echipament non-comercial va tinde sa se reduca. Partea esentiala hardware a echipamentului va fi comerciala, cu fezabilitatea si posibilitatea de intretinere exprimata in conformitate cu urmatorii parametri: a. MTBF (Timpul mediu dintre disfunctii). b. MTBCMA (Timpul mediu dintre actiunile corective de mentenanta). c. MTTR (Timpul mediu de reparare) GAR.9 Valorile MTBF, MTBCMA si MTTR se vor determina in conformitate cu standardele internationale IEC/TR 62380 sau MIL-HDBK-217F sau MIL-HDBK-472 sau alte standarde echivalente.

11.2 Servicii de intretinere


229 / 234

MNT.1 Contractorul va asigura, in perioada de garantie, toate operatiunile de mentenanta necesare asigurarii bunei functionari a sistemului in ansamblu. MNT.2 Dupa incheierea perioadei de garantie, Contractorul va emite o propunere de colaborare, in conditii comerciale corecte si care vor fi negociate de parti, privitoare la asigurarea mentenantei sistemului. Aceasta colaborare va fi realizata in baza unui contract ce va fi intocmit ulterior, prin vointa partilor, si care nu face obiectul prezentului caiet de sarcini. MNT.3 La realizarea lucrariilor si a actiunilor de intretinere, Contractorul va fi raspunzator pentru: a. Toate costurile aferente dezvoltarii adecvate a activitatilor (cheltuieli de calatorie, cazare, subzistenta etc.) implicate de catre personalul acestuia. b. Personalul Contractorului si producatorului, mijloace, echipamente si transportul pieselor de schimb catre diferite locatii ale sistemului. c. Toate costurile asociate cu personalul (salarii, taxe, asigurare sociala) si asigurarile aferente (asigurarea civila, asigurarea impotriva daunelor echipamentului, accidente si deces). d. Oferirea mijloacelor necesare, instruire si certificate pentru personalul propriu si adaptarea facilitatilor existente pentru asigurarea securitatii persoanelor in conformitate cu legislatia din Romania.

11.3 Servicii de support 11.3.1 Generalitati SUP.1 Tehnicineii vor fi raspunzatori pentru executarea urmatoarelor activitati in diferite locatii ale sistemului: a. Protocoale de intretinere preventiva recomandate de catre producatori, comercianti si furnizori, cu o periodicitte stabilita. b. Intretinere software si aducere la zi. c. Diagnoza disfunctii, inlocuire si reparatii la nivel de inlocuire a unitatiilor identificate ca defecte. d. Echipament auxiliar suport (unelte, echipament de testare etc.) pentru sarcinile de intretinere. SUP.2 Sarcini de management de intretinere generala:
230 / 234

a. Trimiterea materialului catre producatori in vederea repararii si primirea materialului de la producatori dupa efectuarea reparatiilor. b. Servicii auxiliare de inchiriere, atunci cand aceasta este necesara in vedere desfasurarii de activitati de intretinere. c. Controlul pieselor de schimb si stocului de consumabile. SUP.3 Tehnicienii vor avea la dispozitie toate instrumentele necesare, echipamentele de testare si mijloacele necesare desfasurarii activitatilor respective. SUP.4 Ofertantul va pune la dispozitie un expert hardware, absolvent de studii superioare n domeniul IT&C, cu certificare profesional n administrarea sistemelor informatice emis de ctre productori de platforme informatice recunoscui la nivel mondial (MCSA sau echivalent), certificare profesional n profesia de inginer de sistem emis de ctre productori de platforme informatice recunoscui la nivel mondial (MCSE sau echivalent), certificare profesionala in asigurarea securitatii sistemelor informatice emisa de catre producatori de platforme informatice recunoscuti la nivel mondial (MCSE: Security sau echivalent). Expertul trebuie sa detina competene de nivel avansat privind auditul sistemelor informatice (dovedite prin certificate cum ar fi Certified Information System Auditor CISA sau echivalent) si sa detina o certificare tehnologica avansata precum MCM: Windows server r2 2008 directory sau echivalent. 11.3.2 Suport telefonic permanent (tip Call-center ) SUP.5 Un serviciu de call-center va fi oferit de catre Contractor pe durata a 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, in vederea receptarii alertelor de disfunctii si nefunctionari si activarii serviciilor de suport logistic in vederea rezolvarii acestora. SUP.6 Call-center-ul va oferi, de asemenea, consultanta directa in cazul unor probleme, prin suport telefonic si conexiune la distanta la sistemul de informatii al Beneficiarului si al Contractorului. 11.3.3 Aplicatie software pentru gestiunea incidentelor Pentru gestionarea tuturor incidentelor si a tichetelor generate de acest proiect de mentenanta, ofertantul trebuie sa puna la dispozitia autoritatii contractante o aplicatie software de gestionare a incidentelor, care sa poata fi folosita de cel putin 400 de utilizatori cu urmatoarele caracteristici: INCD.1 inregistrarea solicitarilor de suport si alocarea unui identificator unic fiecarei solicitari; INCD.2 posibilitatea de definire a unor categorii de apeluri de asistenta; INCD.3 posibilitatea de definire si de incadrare a solicitarilor in categorii: defect, eroare, solicitare de informatii, cerere de schimbare.
231 / 234

INCD.4 posibilitatea de inregistrare a datelor de identificare ale apelantului - include atribuirea incidentului unei persoane care raporteaza in aplicatia software (inginerul de suport al Call Center), persoana care solutioneaza incidentul (de la orice nivel), persoana care a raportat un incident. Toate datele prezente aici includ atat date personale, cat si date de contact, activitate curenta etc., aceasta aplicatie putand fi personalizata sa primeasca detalii diferite pentru aceste puncte de reper in mod diferit si definit in totalitate de catre un administrator de aplicatie. INCD.5 posibilitatea de alocare a unui criteriu de urgenta. Aplicatia software sa permita clasificarea incidentelor in functie de tipul stabilit in SLA, putand sa emita notificari pe mail privind alocarea incidentelor catre persoanele implicate in incident. INCD.6 posibilitatea de alocare automata a unor coduri de incident care sa indice cauza probabila a incidentului. Aplicatia software sa aloce coduri unice fiecarui incident. Aplicatia software sa permita de asemenea si gruparea pe module a incidentelor. INCD.7 posibilitatea de gestionare a informatiilor despre personalul de suport caruia i se pot aloca spre rezolvare incidentele. Aplicatia software contine implicit toate datele de contact si deci persoanele, care pot fi considerate alocabile sau care pot aloca un incident. Aceste date pot fi folosite in mod facil in cazul unui audit. INCD.8 inregistrarea automata a datei si a orei primirii unei solicitari de asistenta. INCD.9 posibilitatea de definire a criteriilor de calitate si performanta (SLA) pentru rezolvarea diferitelor categorii de solicitari de asistenta. INCD.10 posibilitatea de atentionare automata in momentul depasirii unor praguri temporale de rezolvare a diferitelor categorii de solicitari de asistenta. INCD.11 posibilitatea de definire a unor fluxuri de evolutie a solicitarilor de suport, in cazul in care ele trec prin mai multe nivele de competenta pana in momentul finalizarii. INCD.12 posibilitatea de escaladare a cererilor de suport. INCD.13 posibilitatea de inregistrare a datelor de contact pentru responsabilii pentru activitatile de suport de nivel 1, 2 si 3 pentru diferitele componente ale sistemului informatic. INCD.14 posibilitatea de definire a unor rapoarte personalizate folosind criterii cum ar fi: tipul de incident, nivelul de urgenta, timpul de rezolvare, persoana si locatia de unde a fost semnalat un incident, modulul sau functia care a cauzat incidentul, numarul de incidente pentru care nu s-au respectat criteriile din SLA etc. INCD.15 sa permita in orice moment accesul la baza de date a personalului autorizat al sistemului pentru verificarea modului de tratare a incidentelor si pentru rularea de rapoarte de performanta a serviciului de Call Center. Accesul se va face numai pentru citire si nu va fi conditionat in niciun fel de catre operatorii sau administratorii serviciului. 11.3.4 Suport avansat SUP.7 Contractorul va achizitiona mijloacele necesare, facilitatile si echipamentul pentru efectuarea sarcinilor de intretinere in Romania;
232 / 234

SUP.8 In acest context, urmatoarele concepte de nivel O, I si D de intretinere se presupun a fi: a. Nivelul O: acele sarcini care pot fi indeplinite la fata locului, ca de exemplu inlocuirea la nivel de unitate functionala si executarea de protocoale de intretinere preventiva. b. Nivelul I: acele sarcini care nu pot fi desfasurate la fata locului, dar care ar putea fi efectutate in laboratoare adecvate (locale) si de catre tehnicieni instruiti de producator. c. Nivelul D: acele activitati care nu pot fi desfasurate decat la locatiile producatorilor

11.3.5 Calitatea serviciului SUP.9 Timp de reactie: nu mai mare de 12 ore in cel mai rau caz. In acest sens, este de la sine inteles ca timpul de reactie este timpul scurs intre avertizarea prin alarma si inceperea efectiva a operatiunilor de intretinere de la fata locului. SUP.10 Timp de reparare - in acest sens, se presupune ca timpul de reparare este perioada de timp scursa de la inceperea actiunilor de intretinere si recuperarea completa a operarii normale si repararea pieselor disfunctionale ale sistemului. a. Pentru reparatii la nivel de Contractor, daca nu sunt necesare piese de schimb iar lucrarea poate fi efectuata la fata locului timpul va fi de sub 3 zile / daca sunt necesare piese de schimb, care se afla in stoc sau daca lucrarilor nu pot fi efectuate la fata locului: sub 1 saptamana (reparatii nivel O sau I) / daca sunt necesare piese de schimb, dar nu se afla pe stoc: 2 luni in cel mai rau caz. b. Pentru reparatii nivel de producator: daca nu sunt necesare piese de schimb sau daca acestea se afla pe stoc: 1 luna / daca sunt necesare piese de schimb, dar acestea nu se afla pe stoc: 3 luni in cel mai rau caz. c. In cazul unei nefunctionari care nu implica stare de inoperabilitate, timpul maxim de reparare va fi de 3 luni.

Specificatiile tehnice definite in cadrul prezentului caiet de sarcini corespund necesitatilor si exigentelor autoritatii contractante. Avand in vedere particularitatile acestui proiect, autoritatea a descris necesarul de livrabile si servicii la un nivel de detaliu necesar operatorilor economici interesati, permitand identificarea obiectului acestui contract de achizitie publica. In acest sens, toate
233 / 234

specificatiile, serviciile si cerintele mentionate si solicitate in cadrul acestui caiet de sarcini sunt insotite de mentiunea sau echivalent. n scopul evalurii conformitii propunerilor tehnice cu cerinele din prezentul caiet de sarcini, pentru produsele IT solicitate, ofertantul va completa Formularul Nr. 18 din sectiunea formulare Tabel detalii producator.

234 / 234