Sunteți pe pagina 1din 4

CAMUFLAJ LA ANIMALE

In fiecare habitat n care exist pr d tori are loc un r zboi tacit. Armele sunt culorile i formele. Strategia folosit de vna i i vn tori este camuflarea. Dispari ia este pre ul imperfec iunii, deoarece procesul evolu iei i elimin f r mil pe cei care e ueaz . Timp de milioane de ani arta camufl rii animalelor a progresat odat cu dezvoltarea formelor fizice i a tipurilor de comportament. Rezultatul este un num r mare de trucuri i capcane uluitoare ale culorilor. Majoritatea animalelor v d n culori dar nu v d lumea la fel ca oamenii. Unele sunt mai sensibile la ro u i portocaliu, altele v d n special verdele i albastrul. Insectele percep radia iile ultraviolete, astfel c fructele i florile, care pentru noi par albastre spre negru, pentru ele pot s par viu colorate. El pot s urm reasc semnele ultraviolete de pe petalele florilor care conduc la nectar. Culoarea unui obiect depinde de pigmen i i de structur . Pigmen ii ca melanina absorb lungimile de und de la cap tul albastru al spectrului de culori, astfel nct sunt vizibile negrul, cafeniul, ro u nchis i unele nuan e de galben. Melanina este produs de animale i se g se te n blan , pene, solzi i n piele. Portocaliul viu, ro u i galbenul sunt provocate de pigmen ii deriva i din plante (ex. carotenoida). Albul i nuan ele cele mai deschise de albastru i de verde sunt culori structurale, create prin dispersia luminii de particule foarte mici v zute pe fundalul de culoare nchis . Albastrul cerului se produce atunci cnd razele soarelui reflectate de p mnt sunt dispersate i reflectate din nou de particule minuscule de praf din atmosfer . V zut pe fundalul negru al spa iului, rezultatul este un albastru str lucitor. Aceast culoare structural este cauza ochilor alba tri la oameni sau a penelor albastre la multe p s ri. In adncul m rilor, unde nu poate p trunde lumina natural , cel pu in 1.500 de specii de pe ti sunt bioluminiscen i - rezultatul unei reac ii chimice - care i ajut att la vn toare ct i pentru camuflaj atunci cnd ncearc s se ascund . Unele viet i acvatice au devenit aproape invizibile, pentru a se contopi cu mediul lor lichid. Astfel pe tele de sticl din Asia este complet transparent. Multe animale adopt o hain alb pe timpul iernii, cum ar fi: iepurii z pezilor, coco ii de munte. Din nefericire evolu ia i-a nzestrat i pe mul i pr d tori cu haine albe, cum ar fi vulpea polar . Ursul polar, realiznd c nasul s u negru l-ar putea da de gol, i acoper iste botul cu o lab cnd vneaz . Dar hainele albe protejeaz mpotriva frigului. Numeroase pungi de aer umplu firele de p r sau penele. Aceste fibre goale sunt extrem de u oare i ofer o mai bun izolare de frig dect ar oferi cele colorate. Pentru animale din alte regiuni este nevoie de un camuflaj mult mai colorat. Un num r mare de reptile i de amfibieni, n special cameleonii, i pot schimba culoarea extrem de repede pentru a se contopi cu mediul nconjur tor. Celule specializate din pielea lor con in pigmen i de melanin . Fibrele musculare din jurul celulelor se contract i se relaxeaz ntinznd i concentrnd pigmen ii pentru a

ob ine nuan a dorit . Caracati ele i sepiile i pot inunda corpul cu valuri de culori puternice cu o vitez foarte mare - devin negre din alb n 2/3 de secund . Arta camuflajului depinde de transmiterea de c tre vnat a unei imagini mentale despre sine lipsit de sens spre creierul vn torului prin ochii acestuia. Acest lucru este valabil i invers - de la vn tor spre vnat. Unii gndaci nu depind de culoarea lor ci se acoper cu calcarul, nisipul sau noroiul din mediul nconjur tor. Modelele stridente ntrerup uneori conturul corpului unui animal, ca de exemplu la zebr . Petele sau dungile distincte de culoare distrag aten ia pr d torului, n timp ce nuan ele contrastante ale altor p r i ale corpului animalului se contopesc n mediul nconjur tor. Rezultatul este un amestec de fragmente optice, asem n toare cu obiecte lipsite de via . Animalele nou-n scute mor adesea n primele zile ale vie ii pentru c nu sunt destul de puternice pentru a se ap ra sau pentru a fugi de pr d tori. Camuflajul le ofer un anumit grad de protec ie, ca de ex. puii multor specii de cerb care sunt pestri i pentru a imita lumina p tat de pe solul p durilor. Multe animale imit obiecte lipsite de via pentru a se ap ra sau n cazul pr d torilor pentru a se ascunde de vnat. Forma corpului viermelui de m tase seam n cu structura frunzelor hranei sale preferate. Cu pielea adnc fisurat pentru a sem na cu un bu tean n ap , crocodilul pierde pu in energie cu vn toarea. De i se deplaseaz greu pe uscat, el nu r mne nfometat pentru c toate pr zile trebuie s se adape. Insectele sau broa tele care sunt viu colora i n nuan e str lucitoare de ro u, portocaliu, alb i negru au adesea un gust nepl cut sau sunt veninoase deoarece corpul lor este plin de substan e chimice otr vitoare. Cnd sc parea este imposibil , aten ia pr d torilor poate fi distras prin tactici de ocare. Astfel, unele specii de broa te i sperie agresorul prin culori str lucitoare sau un ochi fals, p rnd un animal mult mai mare. Dungile distincte galbene i negre scot n eviden viespile i albinele. Acest semnal de avertizare colorat este bine n eles de poten ialii pr d tori. Din acest motiv multe specii de insecte care nu n eap au adoptat aceea i deghizare pentru a p c li p s rile pr d toare. Acest tip de mimetism prin colora ie trebuie s fie exact deoarece p s rile de prad au o vedere excelent i recunosc rapid imita iile evidente. Cameleonul Adultul de cameleon prezinta o lungime a corpului de circa 30 cm, iar datorita adaptarii la viata arboricola si la vanatoarea de insecte, corpul sau este puternic comprimat, aplatizat lateral. Tot o consecinta a stilului de viata sunt si picioarele zigodactile (singura specie de soparle care prezinta

aceasta caracteristica) care prezinta degetele orientate doua cate doua in laturi opuse, formand un "cleste" care-i permite agatarea si catararea pe ramurile arborilor. Limba are o dimensiune impresionanta, putand ajunge la o lungime de 2 ori mai mare decat cea a corpului, in situatiile in care hrana este situata la distanta. Miscarile ochilor sunt independente si realizeaza o rotatie de pana la 3600, caracteristici ce ii ofera posibilitatea de a inspecta cu lejeritate mediul de viata. Caracteristica care l-a facut atat de celebru este schimbarea culorii in diferite varietati: maron, verde, albastru, galben, rosu, negru si chiar alb. Aceasta capacitate reprezinta un sistem de comunicare, exprimand diferite atitudini, precum si dorinta de a se imperechea. Pielea isi schimba culoarea ca reactie la lumina, temperatura sau in functie de dispozitia animalutului. Este falsa afirmatia potrivit careia cameleonul isi schimba culoarea pentru a se camufla. Sub pielea exterioara, transparenta se gasesc straturi de celule (cromatofori) in care se gasesc pigmenti rosii si galbeni. Sub aceste straturi se afla alte straturi de celule care reflecta lumina albastra si alba. Mai profund, se afla un alt strat de celule care contin melanina (pigment care se gaseste si in celulele umane). Lumina sau caldura emisa de razele solare, precum si reactiile chimice din interiorul organismului determina dilatarea celulelor sau contractarea acestora. Cameleonul nestresat poate avea o nuanta verde a pielii, deoarece celulele cu pigment galben sunt usor contractate permitand trecerea luminii albastre. In cazul unui cameleon stresat, culoarea pielii poate deveni galbena, deoarece celulele cu pigment galben sunt dilatate la maxim, blocand astfel toata lumina albastra reflectata in straturile profunde. Adapostirea Dupa cum am mentionat anterior, cameleonul, in libertate, traieste in copaci si arbusti, dar este capabil sa alerge rapid daca este nevoit. Ca si spatiu de adapostire, de cele mai multe ori, este preferat un acvariu de capacitate mare (minim 25 litri). Pentru o viata armonioasa si sanatoasa, obligatoriu, trebuie respectate urmatoarele: - spatiul de locuit trebuie sa fie ingradit; - in acvariu trebuie introduse plante verzi, unele mai inalte (pentru catarare) si altele mai joase; - pe podea se pune gazon artificial sau nisip; - ventilatia este un factor important; - cameleonul are nevoie de temperatura constanta si o sursa de iluminare, astfel ca la nivelul plafonului adapostului trebuie montata o lampa; lumina are rol si in termoreglarea organismului; - in interiorul adapostului se vor introduce vase speciale pentru apa si mancare, care vor fi igienizate zilnic; - ideal este sa montati un sistem de miscare a apei, deoarece cameleonului nu-i place apa statuta; - adapostul trebuie curatat saptamanal. Resturile alimentare se indeparteaza la sfarsitul fiecarei zile. Hranirea In mediul natural, cameleonii se hranesc cu o larga varietate de nevertebrate, pasari mici, soparle, insecte si oua ale altor vietuitoare. Este de preferat sa se gasesca o solutie in vederea oferirii aceluiasi tip de alimentatie si in captivitate. Diversitatea alimentelor oferite este esentiala. Dupa cum intuiti, exista si diete speciale pentru cameleoni in petshop-uri, dar veti avea surpriza sa constatati ca sunt "un pic cam scumpe". Ar fi ideal sa-i oferiti posibilitatea de a-si petrece cateva ore pe saptamana in aer liber, timp in care poate vana insecte, in voie. Atentie la vegetatia care ar putea fi tratata (stropita cu insecticide). Suplimentele de vitamine si minerale sunt absolut necesare pentru o dezvoltare armonioasa

si o viata sanatoasa. Apa este un element esential in viata cameleonului. O singura zi fara un aport necesar de apa poate produce o deshidratare severa. Aspecte particulare Cameleonii ating maturitatea in jurul varstei de 9 luni. Sunt reptile ovovivipare, care se reproduc o data la doi ani. Imperecherea are loc in luna ianuarie sau februarie, avand loc 3-4 imperecheri pe zi. Depunerea oualor se produce in luna martie intr-o groapa pe care cameleonul si-o sapa singur. Clocirea dureaza in medie 10 luni.

S-ar putea să vă placă și