Revista

Nr. 13, anul III, Noiembrie 2008

Gânduri de toamn Valsul frunzelor ce se rotesc sub
bagheta magic a vântului aduce în inimile
Asear m plimbam pe str zile goale i reci. O noastre nostalgia vremurilor trecute. Odat cu
adiere de vânt mi-a a ezat în suflet triste e i melancolie. degradarea naturii sim im c mai îmb trânim
Din b t ile frenetice i pline de via ale inimii, mai simt cu înc un an.
doar slabe tres riri i un gol imens cât s -mi dau seama c Astfel, putem spune c toamna ne
sunt în via . ajut s ne g sim lini tea i pacea interioar ,
Parca mi-e frig …. i parc nu…, parc mi-e dor i s fim mai sinceri i ne face mai sensibili, mai
totu i nu mi-e dor de nimic, parc -mi place i parc nu-mi buni.
place aceast atmosfer trist , dar magic în felul ei…nici Pierdut -n amintiri pe str du ele reci,
eu nu tiu ce mai simt. Sufletul e mult prea ap sat de tresar deodat i realizez c plou din ce în ce
lini tea ce acapareaz întreg ora ul. mai tare. Singur , trist i înfrigurat m
Sunt confunz i pierdut printre pic turile reci de îndrept cu pa i len i spre cas cu speran a c
ploaie, de altfel ele sunt singurele care-mi plâng triste ea. mâine va ie i soarele i va aduce pu in lumin
Numai vântul mai adie u or i-mi aduce înainte câte o în sufletul meu tulburat de greutatea
frunz îng lbenit ce-mi opte te : „A venit…, a venit amintirilor .
toamna!” Elek Maria, XI B
A venit toamna… iar odata cu ea i melancolia,
suspinele dup vara care tocmai ce a trecut. Amintirile, Din Cuprins:
durerile i dezam girile încep s reias la suprafa odat
cu ploaia de frunze moarte ce plutesc în v zduhul sumbru. • „VV-a i bucurat vreodat de
satisfac ia pe care v-
v-o d acel
Toate anotimpurile îmi plac i sunt frumoase în zambet cald, plin de
felul lor, îns toamna este cea care ne ajut s fim mai recunostin i fericire pe care
aproape de sufletele noastre, s ne în elegem i s ne îl prime ti atunci când oferi
ascult m mai mult, de aceea apare i dorin a de izolare, de ceva din ini
inim unei persoane
solitudine o dat cu sosirea ei. cu adev rat nevoia e?”;
e?”;
S nu uit m c toamna este anotimpul • „…aa noastr Constan are
schimb rilor, al culegerii roadelor, al încheierii socotelilor, farmecul s u de necontestat, în
timp prielnic pentru a ne putea cunoa te sau pentru a ne special partea veche a ora ului
putea clarifica “semnele de întrebare” ce ne macin , sau care e frumoas ca în basme
poate fi chiar i timp al iertarii. sau chiar agita ia asta extrem
Suferin a, melancolia, triste ea i de zi cu zi”;
zi
chiar iubirea se gasesc în tabloul • „AA fost odat ca niciodat
multicolor pe care numai natura Maria. Maria e emo. Maria s- s-
cu sensibilitatea i puterea ei a trezit azi i a avut o
infinit le poate creiona în cele revela ie [ de fapt a avut o
mai diverse tonuri de galben, întrebare ce a culminat cu o
releva ie]. S-a trezit i i-a
maro, ar miu i chiar verde.
spus “Oare mai sunt cool?””
cool?”

1

Necesitatea
Necesitatea vietii
V-a i gândit vreodat cum ar fi s locui i în pustiul unei
str zi, erodat de mizerie i s r cie? Sau cum ar fi s
lupta i pentru un codru de pâine? Poate c da sau poate c
nu, pentru c mul i dintre voi vre i totul i nu a i fost
nevoi i s v înjosi i sau s coborâ i la un astfel de nivel.
Pentru cei care nu vor s vad am inten ia s v aduc la
cuno tin faptul c , din nefericire, exist multe persoane
nevoia e, care se afl în situa ia deplorabil de a nu avea
un acoperi deasupra capului, o pern la c p tâi, un loc
propriu. V-a i gândit vreodat la copiii abandona i în
mizeria lipsurilor? V-a i gândit vreodat la nenum ratele
lacrimi v rsate din cauza durit ii palmelor ce lovesc via a,
din cauza necesit ilor, din cauza nenum ratelor visuri
pierdute în vânt? V-a i gîndit vreodat cum ar fi s
petrece i m car o noapte în abisul nop ii, înconjurat de
pustiu, frig i întuneric, dârdâind i gândindu-v la ziua de
mâine, la cum s - i duci via a pe durata zilei urmatoare, o
alt zi în care chinurile s r ciei te vor m cina din nou? Mai
exact, a i f cut vreodat o fapt bun în cazul acestor
suflete nevoia e, dar absolute nevinovate? V-a i bucurat
vreodat de satisfac ia pe care v-o d acel zambet cald, plin
de recuno tin i fericire pe care îl prime ti atunci când
oferi ceva din inm unei persoane cu adev rat nevoia e?
Sincer, sentimentul de recuno tin z rit în lic rirea unor
ochi nevinova i i sec tui i de suferin , mimica fe ei care
exprim fericirea sunt cea mai mare recompens pe care o
poate primi cineva. V-a i întrebat vreodat cum ar fi s
cer iti o farfurie de mâncare? V-a i întrebat cum e s
suporta i umilin e i insulte doar pentru simplul fapt ca te-
ai n scut s rac? Sunt multe întreb ri f r r spuns. A dori
s întreb ce vin au copiii pentru gre elile p rin ilor din
tinere e, pentru iresponsabilitatea i nechibzuin a
p rin ilor? V spun eu: absolut, dar absolut nici una.
Crede i c ei nu ar vrea s fie altfel? Crede i c ei nu
viseaz la o via mai bun , total diferit de cea în care
sunt nevoi i s traiasc ? Oare de ce nu putem s c ut m o
solu ie pentru a schimba nedrept ile vie ii? Din l comie?
De ce sa nu fim sinceri cu noi? Eu sunt sigur c nimeni nu
si-ar fi dorit s se afle în locul acestor copii nevoia i. Dar de
ce s existe diferen a? De ce, dac putem? Oare ce este mai
important: banii sau via a unui biet copil? Aceast decizie
cred c depinde de principiile fiec ruia. Sper c inten ia mea
de a v trezi un mic sentiment de compasiune fa de cei
nevoia i, s fie interpretat drept ceea ce este i
s v schimbe modul de gandire al fiec rei
persoane cu posibilit i, de a face ceva pentru
acesti nevoia i copii.
Khalaf Samyra
VIII B
Ziua colii prin ochii mei
Ok... vineri 7 noiembrie s-a s rb torit
ziua liceului meu....
Eu am ajuns la ora 7 la coal ... La noi în
clasa... nimeni… M duc s fac inspec ia i pe
la alte clase... Hmmm.. erau vreo' 3 care
concurau pentru "Cea mai frumoasa clas "...
Noi.. anul sta nici nu ne-am gandit s
particip m... Oricum... am stat cu cei de la a 9
– a A, i-am ajutat un pic, am facut ceva
poze… am mai si ras.
Pe la ora 9, s-a facut careul în fa a
colii, unde o coleg a citit ceva iar directorul
ne-a prezentat programul; bineînteles, a fost
prezent i domnul Primar.
Primul concurs a fost cel al claselor…
unde a câ tigat a XI-a B. Între timp, pe teren
s-a desf urat o activitate cu clasele 1-8... au
f cut un concurs de abilitate pe biciclet , role
sau skateboard… destul de interesant mai ales
c a fost prezent i poli ia. Avem colegi
talenta i, dar i cei de la clasele 1-4 sunt
talenta i la desen pe asfalt...
A urmat apoi o b taie cu fri c în clasa celor
de la a 9 – a ...ne'a dat curaj în meciul de
baschet pe care l-am avut cu profii'... Au fost
buni într-adevar… dar i cu 3 profe de sport în
echip ....
Oricum...
to i am fost
câ tig tori
:D:D
Imediat a
urmat în
laboratorul
de Info o
prezentare
a unor
forumuri i
pagini de
internet ...Acestea au fost f cute de noi, 11 A
si 9 a.... ambele clase participante am fost
destul de creative... deci a ie it ceva
interesant… Noi, 11 A, am mai preg tit în
plus i 1 blog… ce va fi p strat pentru toate
chestiile debile ce or s vin ...
tefan Raluca, XI A
2
Lumea în
în care vreau s tr iesc
Ce m-a inspirat s scriu rândurile astea foarte sincere a
fost melodia celor de la Vama Veche - “Alt ora ” - care mi se
pare genial . Versurile m reprezint întrutotul în ceea ce
prive te rela ia mea cu ora ul, cu aglomera ia urban , cu
rutina care îndobitoce te, cu oamenii tri ti care merg la
serviciu, nepoliticosi, ar go i etc. A vrea i eu, ca i cei de
la Vama Veche, “s locuiesc pe o strad desenat de un
copil” sau “din buc i de plaj s cl desc un alt ora în care
oamenii zâmbesc”. E clar, i de asta îmi place foarte mult,
pentru c piesa evoc sentimente dintre cele mai pure i
nevinovate. De ce cred ca e important s scriu despre
chestia asta: pentru c înglobeaz o întreag serie de
sentimente pe care le tr im to i în fiecare zi i pe care le
sim im (în special în Constan a) la tot pasul. “Fra ilor, v
spun cinstit, ora ul m-a nenorocit” mai spune un alt vers
care trebuie amintit. Cel mai ciudat e c m-am obi nuit cu
atmosfera asta nenorocit a Constan ei i când plec din ora
parca îmi lipse te toat forfota care de altfel m întristeaz
groaznic. E ca i cum a fi dependent de o senza ie
deprimant , ceea ce, daca m gândesc bine, e i mai
deprimant. În fine, “singura noastr sc pare: s r mânem
to i la mare”, pentru c altfel o s r mânem înl n uiti pân
la b trâne e în ora ul care în curând o s devina irespirabil,
necirculabil, gâtuit, pr fuit etc. Totu i n-a vrea s mint cu
ceva i o s recunosc, pentru c a a e cinstit, c a noastr
Constan are farmecul s u de necontestat, în special
partea veche a ora ului care e frumoas ca în basme sau
chiar agita ia asta extrem de zi cu zi care creeaz comedii
excelente: situa ii hazlii-dramatice specifice
(gen aglomera ii nemaipomenite în istoria
omenirii – timp în care to i o iau razna
efectiv). Mi-a placut foarte mult ideea piesei i
a trebuit s scriu ceva i despre Vama Veche: o
forma ie care îmi place mult. În plus, îmi place
s scriu despre subiecte cât mai diverse, dup
cum se vede, începând cu lucrurile cele mai
importante, serioase, pân la cele mai banale i
absurde (cred ca asta ar trebui s însemne
personalitatea uman – echilibru, seriozitate i
elasticitate). De fapt, mai mult decât s scriu
pe blog “vreau s ajung la radio, s aud o
ar -ntreag cine-s eu cu-adevaraaat” :)). Chiar
dac “nu am chef azi”, m duc s m culc
pentru c mâine m trezesc de diminea . “De-
a putea s-opresc ora u-n loc i cu o gum s
sterg fiecare bloc…” Ce atmosfer sublim de
nevinovat evoc desenul unui copil (mai sus).
Cand m uit la desen sunt sigur c toat
via a ar fi o întreag fericire daca am fi cu to ii
ni te copii responsabili. Dac ar fi s analizez
“tabloul” pu in mai preten ios, a spune c
evoca în modul cel mai simplu i mai direct
posibil întreaga dimensiune i natur a vie ii
pe p mânt: armonie, naturale e, Dumnezeu,
om, stabilitate, fericire - adic exact gândurile
care umplu capul unui copil înc nealterat
(deci, logic, mai ra ional suflete te i mai
în elept decât noi), de contactul cu lumea.
Pre a Cristina, VIII C
Oamenii
Oamenii vârstnici
Oameni care au tr it o “ve nicie” pân
am crescut i ne-am dezvoltat, într-un c min
plin de c ldur i afec iune, fiind ocroti i i
îndruma i de vârstnicii care s-au bucurat de
tinere ea lor plin de culoare i cu adev ratul
sim al umorului.
Acum ne-a venit rândul s -i ocrotim i s -i
ajut m cum putem pe ace ti b trânei foarte
plini de energie pozitiv , înc rcat cu
amintirile i tr irile lor. Eu le mul umesc
bunicilor i lui Dumnezeu c le-a dat via
îndeajuns la care m pot “revan a” pentru
eforturile depuse.
La vârsta mea de adolescent în toat
firea, realizez cât de important este s îi ai pe
cei dragi aproape.
Rusu Anca
Elena, VIII A
3
Maria asculte muzic pân când s-a plictisit, adic
pân peste 6 minute, dup care i-a dat seama
Capitolul 1 c este ora 11. 34, a a c s-a gandit s se culce.
Abia dup ce s-a culcat i-a dat seama c emo
A fost odat ca niciodat Maria. Maria e emo. plâng noaptea, a a c s-a trezit i s-a dus la
Maria s-a trezit azi i a avut o revela ie [ de fapt a avut o baie s se dea cu ap pe fa , pentru ca mâine
întrebare ce a culminat cu o releva ie]. S-a trezit i i-a spus cand se va trezi, s arate plâns . În drum spre
“Oare mai sunt cool?”. Maria este o adolescent în plin pat, Maria i-a spus c e de teapt i a adormit
proces de facere rost de primul iubit i trebuie s fie mereu cu acest gând în minte.
în topuri, iar Maria i-a dat seama c manelele parc nu A doua zi, Maria s-a trezit i i-a dat
mai sunt atat de mi to. Oricum, crede Maria, cine mai seama c apa de fa a ei se uscase i nu ar ta
ascult acum Salam Copilu’ de Bronz? i atunci Maria a plâns deloc. Maria s-a sim it jignit i s-a
gasit r spunsul: EMO. hot rât s plâng . Dar cum nu era nimeni
Maria crede c e u or s fii emo. N-are haine verzi acas s-o vad , s-a hotarât s plâng mai
dar tipa’ de la magazin i-a spus Mariei c rozu’ e mai tare târziu, când va fi i sora ei acas . Atunci
oricum. Ba chiar i-a spus s - i fac unghiile în culorile Maria, plictisit , s-a gândit s - i fac în
curcubeului, c cic d bine. Cât despre frez , Maria crede sfâr it pozele alea dar mai întâi s-a îmbr cat
ca e u or s - i faci un breton, iar cu vopseaua în 6 culori se Emo. Dup ce a terminat, i-a f cut ni te poze
descurc , c doar a luat un 7 pe ultimul desen bengoase dar va trebui s a tepte o s pt mân
monocromatic. Cu hainele i freza rezolvate, îi mai trebuie ca s le pun pe Hi5. Cu acest gând, Maria s-a
doar imaginea online. dus la coal .
i aici se descurc , îsi va face ni te poze alb/negru
cu aparatu’ i o s bage ea cu ajutorul lu’ var sa’ ni te Vi an Lidia, XI A
balona e colorate pe lâng . Poate bag i un cap de mort
roz. Mariei îi plac deci capetele de mort roz. i î i va lua i
un nick dr gu , cum ar fi “I_Hate_My_Life” i poate î i
va face i un nou id i-l va da listei. i Maria î i va pune un
status mi to în care va amenin a pe toata lumea ca î i ia
via a. Maria crede ca mâine î i va t ia venele i- i va pune
pozele pe Hi5, c deh, ce e un Hi5 f r vene t iate?
i Maria vrea s - i cumpere insigne cu Tokyo Hotel
c a auzit ea c-ar prinde i c Tokyo Hotel e i el la mod .
Mariei îi place s fie la mod , deci îi place Tokyo Hotel.
Via a e simpl pentru Maria. Poate o s se îndr gosteasc
de Bill. Colega de banca i-a spus c prietena ei din Canada
are o prieten în Serbia care are o coleg într-o clas mai
mare care cunoa te o fat care e într-o clas în care toate Ruine
fetele îl iubesc. Maria nu prea a în eles mare lucru c ci
colega ei a vorbit mult; Maria a crezut ca e important a a Ruine ce mi-au r mas
c a re inut. Imprimate în cap,
Acum Maria st la birou i î i face temele, fiindc i ruine pe care le vizitez
mama ei a pedepsit-o f r net, a a c va trebui s a tepte o Sunt doar amintiri i dovezi.
s pt mân ca s - i fac noul Id i s - i pun pozele pe net. C ceva a existat,
Dar, dac st bine i se gânde te, ar putea s - i fac pozele C iubirea înc
acum. Maria crede c este o idee foarte bun a a c î i Nu s-a destr mat.
închide caietele dar dup aia realizeaz c ale ei caiete nu
sunt destul de emo a a c se apuc s scrie “I wanna die” pe Adânc în noapte visez
ele pân nu se mai vede c la început erau albastre. Dup ce O lumin slab ,
a terminat, a v zut c este cam târziu i mama ei sigur a A unui bec de urubat,
adormit, a a c Maria a intrat pe Mess ca s - i g seasc Radia ia iubirii care nu a existat
ni te prieteni emo. Dup ce a dat search pe Google - “emo” - Lumina-mi descoper
, a g sit un site pentru emo kids i s-a dus direct la id-uri si O poz de-a ta pe un perete,
le-a luat pe toate. Dupa ce a g sit ni te prieteni, s-a dus pe Iar eu încerc, cu greu, s terg
Youtube s asculte ni te muzic emo. Maria abia atunci a Triste ea cu-n burete…
realizat c nu tie ce muzic e emo a a c s-a întors pe site- Dar degeaba…
ul emo ca s vad ce muzic ascult emo. Dup ce a g sit Poza ta r mane pe perete.
câteva forma ii, s-a dus iara i pe Youtube i s-a apucat s Protopopescu Anamaria, XI B
4
 Portret
Drumul domnului Gelu Costea

- N scut la 2 august 1963, în

Sibioara
- adresa atelier: B-dul Mamaia,
298-300, Constan a
- E-mail: gelucostea@yahoo.com
Blog :
http://costeagelu.blogspot.com/

Fiecare dintre noi avem un drum. Gelu Costea, artist plastic,

a început un proiect, “Drumul”, care exprim calea acestuia.
Iat c sâmbat , 8 noiembrie, am fost invitat la C minul
Cultural din M.K., unde a avut loc vernisajul
domnului profesor.
Gelu Costea a fost înzestrat cu arta de a amesteca toate
culorile i de a le a terne pe pânz într-un mod în care
nimeni nu poate.
În toate picturile sale am observat faptul c în prim plan
se afl persoane îndreptate într-o anumit direc ie, fiecare
exprimand mi carea (un pas f cut).
Probabil k una dintre acele persoane poate fi chiar
creatorul acestor opere – GELU COSTEA, care cu fiecare
tablou mai face un pas în lumea artei plastice.

Protosinghel Iustin Petre se exprima astfel: “….în lucr rile

lui Gelu Costea întâlne ti obsesiv trei elemente cu valoare
simbolic : drumul, p tratul i omul anonim, voind s - i
sugereze parc ideea de mergere, de cunoa tere i de vie uire.
Iat omul! Dac ne reamintim faptul c Hristos s-a definit
pe sine: ” Eu sunt calea, adev rul i via a.”
Cred c lui Gelu Costea îi mai lipse te un singur element
pentru ca opera lui s fie de o profund expresie cre tin :
crucea.”

Milea Andreea, VII A

5
8 Noiembrie
Ca s rb toare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început
a se serba în Biseric de prin veacul al cincilea i ea s-a
r spândit repede în tot R s ritul cre tin.
Arhanghelul Mihail,
Mihail de-a pururi l udatul, p zind ca o
slug credincioas , "credin a c tre St pânul s u, s-a ar tat
adev rata c petenie peste cetele celor f r de trupuri". C ,
v zând cum a c zut vicleanul Lucifer, a l udat cu glas pe
Domnul tuturor i a zis: "S lu m aminte, noi, care suntem
f pturi, ce a p timit Lucifer, cel ce era cu noi: cel ce era
lumin , acum întuneric s-a f cut. C cine este ca
Dumnezeu? Mi-ca-El? C numele de Mihail asta
însemneaz : "Cine este ca Dumnezeu".
i a a s-a întocmit soborul, adic adunarea i unirea
tuturor îngerilor credincio i lui Dumnezeu, iar Mihail
Arhanghelul a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu
c petenie a îngerilor buni i mare folositor i de bine f c tor
al mântuirii noastre i, luând chip v zut, s-a ar tat
multora, atât în Legea veche cât i în Legea nou .
Împreun cu Sfântul Arhanghel Mihail serb m luna
aceasta i pe preafrumosul i înveselitorul Arhanghel
Gavriil,
Gavriil c i acesta, luând chip v zut, multe faceri de bine
a d ruit neamului omenesc, ar tate în amândou
Testamentele.
A a, în proorocia lui Daniil, Gavriil este numele
t lm citor al vedenie (Dan.,8,16). Asemenea, Gavriil arat
lui Daniil întelesul celor aptezeci de s pt mâni pân la
venirea lui Mesia Hristos (Dan., 9,21-27). Dup tradi ie,
tot el, Gavriil, veste te lui Ioachim i Ana c din ei va s se
nasc Doamna, St pâna noastr , Maria, N sc toarea de
Dumnezeu.
În Legea nou , Gavriil descoper preotului Zaharia,
na terea lui Ioan, Botez torul Domnului (Luca, 1,19). Tot
Gavriil anun Fecioarei din Nazaret na terea de la Duhul
Sfânt a Domnului Hristos, Mântuitorul lumii (Luca, 1,28).
Unii spun c tot Arhanghelul Gavriil a fost îngerul în
ve mânt alb, care, pogorându-se din cer, a r sturnat piatra
de pe u a mormântului i a ezut deasupra ei, la ceasul
Învierii Domnului. i el a fost acela care, cel dintâi, a dat
Mironosi elor vestea Învierii. i, ca s zicem mai
cuprinz tor, dumnezeiescul Gavriil a slujit la toat
iconomia Întrup rii
Cuvântului lui Dumnezeu,
dintru început i pân la
sfâr it.
Pentru aceasta i Biserica
lui Hristos a hot rât s -l
pr znuiasc pe el, împreuna
cu Arhanghelul Mihail, i s
cheme darul i ajutorul
amândurora, rugându-i ca,
prin mijlocirea i rug mintele lor, în veacul de acum, s
afl m izb vire de rele, iar în cel ce va s fie, s ne
învrednicim bucuriei i Împ r iei cere ti. Amin.
Agavriloaei Alexandra, XII B
Anticipare
S rb torile au trecut triste. E ianuarie i
totu i o ploaie rece îmi bate nebune te în geam.
Iarna nu mai vrea s vin parc în ora . Mi-am
sprijinit o clip fruntea înfierbântat de geamul
plâns i amintirile au început s m chinuie ca
blitzul unui aparat foto defect. Iarna venise
mult prea devreme atunci. Totul se albise dintr-o
dat ca sub bagheta unei zâne. Eram fericit. Era
prima ninsoare din an. Priveam fulgii care
c deau îmbr i a i, câte doi, câte trei, într-un
dans mai întâi nostalgic i apoi furtunos, c tre
p mântul care-i a tepta. Se pornise o ninsoare
s lbatec . Pe str zile din Bac u numai noi
puteam fi atât de nebuni, încât s ne plimb m pe
o astfel de vreme. Miruna se ghemuise la pieptul
meu i împreun c utam un loc de refugiu. Ea
fusese cu ideea s ie im s ne plimb m printre
fulgi. Vroia s -mi spun ceva important. Din
când în când î i îndrepta marea ochilor c tre
mine, c utându-m , întrebându-m . Vestea mi-a
spus-o pe ner suflate cu ochii tri ti, cu genele
ninse, i nu mai tiu dac pe obraji muriser fulgi
sau erau doar lacrimile ei. Cuvintele îi curgeau
c tre mine, îns eu nu în elegeam nimic. Unul
singur îmi blocase memoria: CANCER. M-am
oprit, intuit într-un loc i încercam s în eleg. O
priveam n uc, o auzeam c îmi vorbe te i nu
în elegeam nimic. Nu mai cuno team limba în
care îmi vorbea. Am mers mai departe printre
fulgi, inând-o pe Miruna strâns de mân ,
f când eforturi disperate s în eleg despre ce îmi
vorbe te. Mi se p rea c asist neputincios la o
pies de teatru, monolog, în care doar Miruna
juca. Cand mi-a ipat s m uit la ea i s în eleg,
mi-am dat seama c era vorba despre noi, i c
tot ce îmi spunea nu era o glum , era adevarat.
Dumnezeu se jucase cu vie ile noastre. Eram doi
tineri ferici i, îndr gosti i, care nu aveau ce
c uta în lumea asta nebun i pentru fericirea
noastr trebuia s fim pedepsi i. Nu stiu ce legi
nescrise înc lcasem, dar avusesem mai mult
fericire decât ne fusese sortit. Din acel moment,
am intrat într-un carusel nebun. Timpul nu voia
s ne mai a tepte. Cineva, acolo sus, dorea via a
Mirunei cu orice pre . Ea s-a stins încet ca o
lumânare arzând în întuneric. Alte ierni pentru
ea nu au mai fost, dar iarna aceea a fost cea mai
frumoas . Acum suntem în ianuarie, s rb torile
au trecut triste i iarna nu mai vrea s vin . Eu
nu mai vreau s vin . Plou întruna de câteva
zile. Cerul o plânge înc pe Miruna i eu la fel.
De ce nu vine iarna în ora m întreb uneori?
Pentru c Miruna nu mai e i iarna a plecat o
dat cu ea.
Puia Anca Miruna, VIII B
6
Gânduri de toamn
Asear m plimbam pe str zile goale i reci. O
adiere de vânt mi-a a ezat în suflet triste e i melancolie.
Din b t ile frenetice i pline de via ale inimii,mai simt
doar slabe tresariri i un gol imens cât s -mi dau seama c
sunt în via .
Parc mi-e frig …. i parc nu…, parc mi-e dor i
totu i nu mi-e dor de nimic, parc -mi place i parc nu-mi
place aceast atmosfer trist ,dar magic în felul ei… nici
eu nu tiu ce mai simt. Sufletul e mult prea ap sat de
lini tea ce acapareaz întreg ora ul.
Sunt confunz i pierdut printre pic turile reci de
ploaie, de altfel ele sunt singurele care-mi plâng triste ea.
Numai vântul mai adie u or i-mi aduce înainte câte o
frunz îngalbenit ce-mi opte te :” A venit…, a venit
toamna !”
A venit toamna…odat cu ea i melancolia i
suspinele dup vara care tocmai ce a trecut. Amintirile,
durerile i dezam girile încep s reias la suprafa odat
cu ploaia de frunze moarte ce plutesc în vazduhul sumbru.
Toate anotimpurile îmi plac i sunt frumoase în
felul lor, îns toamna este cea care ne ajut s fim mai
aproape de sufletele noastre, s ne în elegem i s ne
ascult m mai mult, de aceea apare i dorin a de izolare, de
solititudine odata cu sosirea ei.
S nu uit m c toamna este anotimpul
schimb rilor, al culegerii roadelor, al încheierii socotelilor,
timp prielnic pentru a ne putea cunoa te sau pentru a ne
putea clarifica “semnele de întrebare” ce ne macin , sau
poate fi chiar i timp al iert rii.
Suferin a, melancolia, triste ea i chiar iubirea se
gasesc în tabloul multicolor pe care numai natura cu
sensibilitatea i puterea ei infinit le poate creiona în cele
mai diverse tonuri de galben, maro, aramiu i chiar verde.
Valsul frunzelor ce se rotesc sub bagheta magic a
vântului aduce în inimile noastre nostalgia vremurilor
trecute. Odat cu degradarea naturii sim im c mai
îmb trânim cu înc un an.
Astfel, putem spune c toamna ne ajut s ne
gasim lini tea i pacea interioar , s fim mai sinceri i ne
face mai sensibili i mai buni.
Pierdutp-n amintiri pe str dutele reci, tresar
deodat i realizez c plou din ce în ce mai tare. Singur ,
trist i înfrigurat m îndrept cu pa i len i spre cas cu
speran a c mâine va ie i soarele i va aduce pu in lumin
în sufletul meu tulburat de greutatea amintirilor .
Liceul reînvie
reînvie prin noi
Este ciudat partea aceasta a vie ii…, plin de
sui uri i coborâ uri, de bucurii i dezamagiri. Azi î i dore ti
s scapi de aceast „povara” , mâine regre i sau chiar ui i de
ceea ce ai zis azi.
Mie-mi place liceul i sunt foarte încântat de
aceasta perioad i chiar profit de fiecare clip i de fiecare zi.
Recunosc faptul c i eu am momente în care clachez, dar
ajuns la coal îmi trece i începe iar o zi plin
de râsete i bucurie.
Liceul pentru mine este cea mai
frumoas parte a vie ii, este chiar o a doua cas a
noastr . Aici ne form m o alt familie, una
uria , cu mul i prieteni, dar i inamici de care
trebuie s ne „ocupam” în pauze. Pauzele, de
altfel sunt i cele care ne apropie. În timpul lor,
holul r sun … fie de veselie, fie de dezam gire
c am luat o not proast sau c am dat o lucrare
nea teptat .
O dat cu intrarea în noua etap –
liceul, m-am schimbat, rupându-m de tot ce
pân acum era o glum i o joac necontenit .
Am reu it s în eleg de-a lungul anilor c nu e
întotdeauna de ajuns s - i dore ti ceva ca s
ob ii, ci i s faci ceva în sensul acesta… s
demonstrezi c po i i s lup i cu adev rat s
atingi elul propus.
De obicei, liceul ne formeaz ca oameni,
ne ajut s decidem ce vrem s facem mai departe
i chiar pot spune c ne maturizeaz , pe unii mai
mult, pe al ii mai pu in.
Pe de o parte, în timpul liceului avem
parte de primele emo ii „mature”, de prima iubire,
de primul s rut i totodat prima dezam agire,
suferin i primele lacrimi v rsate din iubire; pe
de alt parte, ne dezvolt sim ul
responsabilit ii, ne lumineaz min ile i ne ajut
s ne definim ca oameni, ca persoane mature.
Pe 8 noiembrie e ziua liceului meu. E
mare sarbatoare i fiecare îl „felicit ” cum poate.
Trebuie s recunoa tem c fiecare din noi este
mândru de el i c -l apreciaz atât pentru
valoarea sa istoric , cat i cea sentimental ,
pentru c pe holurile i prin clasele lui au trecut
zeci de genera ii.
Dac ar putea vorbi, saracul, ar avea
multe de spus i chiar trebuie s recunoa tem
acest lucru. El e singurul care tie tot despre noi,
mereu ne-a fost al turi când am ie it de la ore
tri ti sau veseli i ne-a împ rt it fiecare
sentiment în parte. Dar tace… i în fiecare zi ne
a teapt cu drag, pentru c noi suntem cei care îi
d m via , f r noi e trist i singur, iar lini tea,
s fim serio i, nu define te niciun liceu.
Acum ne formeaz i nou , genera iilor
prezente, aripile. La terminarea celor patru ani,
el ne „arunc ” pe drumurile vie ii i ne las
singuri s aplic m ceea ce am înv at, s lu m
decizii i s ne asum m responsabilitatea pentru
alegerile f cute.
Anii trec i tot ce ne va r mâne de f cut
ca oameni maturi, este s st m i s privim filmul
vie ii noastre, care a fost regizat în adolescen ,
cand am decis în mod con tient sau nu dac va fi
comedie, dram , ac iune sau poate horror.
Maria Elek, XI B
7
Au fost, suntem i vor fi în liceul nostru

Consider c educa ia ocup un loc primordial în Ziua Liceului “Mihail Kogalniceanu”

dezvoltarea psihic a omului i în rela ionarea lui cu
societatea. “7. 11. 2008”
2008 – o zi de s rb toare
Începând de la primele foi pe care le r sfoie te pentru liceul nostru. Purtând Sfântul nume de
copilul, luând astfel cuno tin cu universul ce-l înconjoar , “Mihail”, elevii i-au dedicat aceast zi special
i pân la studiul aprofundat, specific adolescentului, participând la diferitele activit i care au avut
coala este cea care constituie baza educa iei noastre în loc în cadrul liceului i la „C minul Cultural”.
dezvoltarea socio-cultural . Cu aceast ocazie, i catedra de limba
Profesez de opt ani la liceul teoretic “M. francez , sub îndrumarea profesoarelor Belba
Kolg lniceanu”. Cu sinceritate pot afirma c am primit Alina, Lic Florentina, Moise Mihaela, a
acest post cu dezam girea c nu voi profesa în ora . Am pregatit un mic program unde elevi din clase
c utat îns cu obiectivitate s îmi explic de ce exist aceste diferite au recitat poezii despre coal i au
reac ii ale unui cadru didactic în momentul în care prime te cântat. Toate aceste activit i au fost
un post departe de ora i concluzia nu a putut decât s m desf urate în cinstea i onoarea LICEULUI
dezam geasc pe mine îns mi întrucât am emis ni te TEORETIC „MIHAIL KOGALNICEANU”
judec i de valoare f r a avea o baz despre ce înseamn În calitate de diriginte pot spune c
copilul, voin a i nevoia lui de a i se accesibiliza calea spre elevii clasei a VIII-a B s-au preg tit i ei de
cunoa tere. sarbatoare participând la diferite
Acum nu pot decât s afirm un lucru: oriunde, activit i : „Expozi ie culinar ”, „Program
copilul este acela i; lui îi trebuie mai întâi dragoste, artistic în lb.francez ”. Ei i-au manifestat
ata ament, afec iune i apoi studiu. bucuria ornând frumos clasa pentru aceast zi
În acest liceu vin elevi responsabili, cu adev rate deosebit . Lor li s-au al turat de asemenea i
veleit i în anumite domenii, elevi ce trebuie decoperta i elevii clasei a VI – a A.
pentru a li se descoperi pasiunile, copii ce trebuie
impulsiona i de noi în vederea ob inerii performan elor Belba Alina, prof. Lb.Franceza
colare.
De asemenea, vin p rin ii lor ce- i rev d dasc lii
care acum le îndrum copilul – astfel c se na te un
sentiment de nostalgie, un flux al memoriei care poate face
posibil reintegrarea lui – fie i pentru cateva minute – în
lumea care i-a fost atât de drag odat – anii de coal .
În aceast institu ie au predat cadre didactice
responsabile care exist în con tiin a i sufletul localnicilor.
Astfel, deseori, aud: “eu am f cut român cu doamna
Pu ca u, o profesoar deosebit , deci tiu român !..” –
adic apare acea siguran c omul care le-a fost dasc l, le-
a pus bazele formând adev rate valori.
Nu pot decât s îmi doresc s am aceast onoare
ca, peste ani, s spun i elevii mei acela i lucru cu
mândrie despre mine, c ci, probabil, nu cred c exist în
meseria de profesor o satisfac ie mai mare ca aceea când
stârne ti respectul i admira ia celor din jur. Sunt
con tient c aceste aprecieri sunt rodul muncii unor
oameni responsabili i sensibili, astfel c voi munci pentru
a c p ta acest prestigiu în coal .
Îmi este drag acest loc în prezent i elevii pe care i-
am sim it buni prieteni i de care am fost mereu înconjurat
cu dragoste.
Exist o zical din b trâni care spune c “Omul
sfinte te locul” astfel c , în orice institu ie, noi, dasc lii,
putem s punem suflet i s cre m oameni, valori din ace ti
minuna i copii.
Mihai Diana, prof. Lb. Român

Spoitu Alexandru, prof. Filosofie

8
Violen a în familie
Se nume te violen în familie orice act v t m tor, fizic sau
emo ional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în
interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal,
refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni
i familie, amenin ri i atacuri care în unele cazuri pot
duce la moartea unuia dintre parteneri. De i pân de
curând s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima
violen ei în familiei, în urma unor cercet ri s-a descoperit c
de fapt num rul b rba ilor agresa i este destul de mare.
Exper ii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c
violen a este un fenomen larg r spândit, mult mai
r spândit decât arat sondajele, pentru simplu fapt c unele
fapte nu sunt raportate poli iei sau spitalelor. De i s-au
c utat factori specifici care s explice comportamentul
violent în familie nu s-au g sit al ii decât cei de natur
social : atunci când so ii sunt foarte tineri, când veniturile
familiei sunt foarte sc zute, alcoolul i somajul, lipsa
satisfac iei la locul de munc . Unele persoane au probleme
de personalitate (comportamente antisociale), ele neavând
sentimentul de vinov ie i c in dup o întâmplare
violent . Multe conflicte apar pe tema rolului femeii în
societate. Exist state care i acum se bazeaz pe un sistem
"patriarhal" iar aici dependen a femeii este mare i este
destul de des victima violen ei în familie, f r posibilitatea
de a se ap ra în mod legal. Efectele violen ei sunt atât pe
termen scurt dar i pe termen lung. R nile produse prin
lovire, t iere, zgâriere etc. pot duce în unele cazuri la
moartea victimei. În alte cazuri se pot produce depresii,
dereglarea ritmurilor fire ti ale organismului, folosirea
alcoolului în mod exagerat sau a unor medicamente, toate
acestea ducând la tentative de sinucidere. Copiii care sunt
martori ai cazurilor de violen în familie vor suferi i ei de
depresii i boli ale sistemului nervos i este foarte posibil s
devin i ei violen i.
Agavriloaei Alexandra, XII B
Despre oameni i dispozi ii suflete ti..
Arar vorbim despre ceea ce ne conduce cu adev rat.
Lucruri nespuse, oameni pe care îi p str m deoparte pentru
siguran a noastr . Gânduri f r de care ziua de mâine n-ar
fi mâine, ci doar un timp de petrecut egal în suma de
egalit i cu care via a ne-nzestreaz .
Pe cel dintâi l-am descoperit între c r ile surorii
mele mai mari i-am intrat în dialog cu el. Enerv rile lui,
revoltele i r bufnirile copil re ti la adresa lui Dumnezeu
mi l-au apropiat ca pe-un tovar pe care-l întâlne ti pe
drumul pr fuit, dezn d jduit i f r speran de popas.
Eram pe drumul c tre luciditate, iar el m-a înso it mi tocar,
dramatic i constant. Pân când s-a pr bu it în rân ,
învins de Alzheimer. Credeam c uitase de mine; c uitase i
de el. L-am zgâl âit din r sputeri i-am urlat neputincios la
chipul care-mi zâmbea ironic. Discu ia noastr nu se oprise
îns i continuam s ne contrazicem, iar gesticula iile mele
puteau însp imânta orice ofer ce gonea cu
ma ina pe-acel drum conturat numai de
buruienile ce îmi ar tau direc ia în dep rtare.
El, acest Cioran ranchiunos i senin, m
înso e te înc i acum, convins c vechile
prietenii au ceva din eternitatea pe care
Dumnezeu ne-o refuz nou , oamenilor...
Cu cel din urm am dat fa c tre fa
în anii când juliturile, mâinile rupte i
îndr gostirile adolescentine p reau s fi r mas
în urm . edeam resemnat i cuminte în rândul
al doilea din amfiteatru, în timp soarele de
octombrie ne stânjenea înc privirile caline. O
voce din alt lume i-un chip de alt t râm ne-
nv luia, ne ridica i ne ducea în camerele
întunecoase ale temni ei lui Socrate, apoi ne
a eza cerc în jurul lui Iov, s -i contempl m
dezastrul i s lu m aminte...
Era profesorul nostru, Afloroaei, i
este înc viu. De i cu el îndr znesc s
dialoghez mai pu in, tocmai pentru c -i viu,
gesturile m urm resc i acum. Cu spatele drept
i cu privirea care c uta în fiecare dintre noi
sâmburele de credin în ceva care ne ine-n
via , nu ezita s ne arunce zâmbete
în eleg toare ori de câte ori ne fâstâceam
complexa i în încercarea de-a da glas tr irilor
pe care le aveam. Era un bun cre tin i cred c
înc e. Nici dac i-ar fi urlat cineva în ureche
vreo inep ie îngrozitoare, nu cred c i-ar fi
pierdut cump tul. Avea acel zâmbet pe care
doar oamenii care au în eles în ce hazna
existen ial ne zbatem îl au. i examenele pe
care le aveam cu el deveneau ele însele
evenimente ale timpului nostru suspendat.
Dac înainte de-a intra pe u a s lii de
examinare eram cu to ii pierdu i i
neîncrez tori, afla i în fa a lui, sim eam c
trebuie s -i spunem atâtea i-atâtea încât ni se
p rea nedreapt prezen a constrâng toare a
celorlal i. L-am p r sit plin de elan i dornic s
le spun altora ceva ce nu-mi spusese niciodat
în cuvinte el...
P.S: Poate c existen a fizic a
celorlal i e nesemnificativ pentru ei. Poate c
nici ei nu tiu ce furtuni stârnesc în fiecare
dintre noi, dar dispozi iile ce se afl în noi dau
sens fiec rui cuvânt sau gest ce-l întâlnim când
ni-l ofer .
Cel lalt, cel care suntem Noi...
Spoitu Alexandru, prof. Filosofie
9
Cat de importanta este memoria
Conform studiilor f cute pe persoane care au
avut accidente cerebrale, pierderea memoriei
înseamn pierderea identit ii i a întreg bagajului
de informa ii pe care îl dobândim înv ând. În
acela i timp, s-a descoperit c memoria este ca un
mu chi, adic poate fi îmbun t it prin exerci iu i,
cu cât începem mai din timp, cu atât avem anse de
a ne m ri i alte capacit i cognitive.
1. La ce e bun o memorie solid ?
Redai mai u or informa ia;
Po i face mai u or conexiuni între lucrurile aflate în
perioade diferite de timp;
G se ti mai u or lucruri cunoscute în materia nou
i astfel re ii mai u or;
Atunci când nu ai idei noi i i-e greu s fii spontan,
po i recurge la "bagajul" de date asimilate.
2. Ce putem face pentru a ne îmbun t i memoria?
1.Nu ignora informa ia care î i vine pe diferite
canale de comunicare;
2. Atunci când cite ti, chiar dac e pentru pu in
timp, concentreaz - i aten ia acolo;
3. F leg turi între lucrurile citite i lucruri pe care
le tii deja – vei re ine mai u or;
4. Repet des, mai ales dac ai asimilat o cantitate
mare de informa ii într-o perioad scurt de timp.
Vizireanu Nicoleta, IX A
Via a poate fi în eleas doar privind în urm
dar poate fi tr it doar privind înainte
înainte
Cum te-ai putea bucura de frumuse ile vie ii i cum
altfel ai putea sim i în fiecare clip de fericire c toat
lumea e a ta dac nu încerci s ui i de clipele nu tocmai
perfecte pe care via a i le-a d ruit? Când e ti trist i lipsit
de orice speran trebuie s te gânde ti c via a este numai
una i merit trait din plin, a a, cu tot ce- i ofer ea i mai
trebuie s gandim c toate se întampl cu un scop…Via a
de pe p mânt este doar un drum, o misiune pe care
Dumnezeu ne-o d , dar de fapt via a real este via a de
dincolo. Dumnezeu a facut toate acestea pentru ca oamenii
s înve e din gre eli i s lase trecutul în urm pentru c nu
poti avea un viitor lini tit dac nu treci peste clipele
nefericite pe care le-ai sim it în trecut; nu po i tr i cu
sufletul împ cat dac nu ier i persoanele care i-au f cut
r u în trecut. Chiar dac uneori nu-i po i ar ta unei
persoane ca ai iertat-o, f -o pentru sufletul t u, f -o pentru
ca tu s - i po i lua via a de la cap t dup o dezamagire.
Mereu oamenilor le este greu s mai pun suflet în
ceea ce fac sau s mai aib încredere în ei în i i sau într-o
anumit persoan dup ce au trecut printr-un lucru care le-
a marcat într-un fel via a.Daca am ti unde ar trebui sau
unde nu ar trebui s fim poate nu am mai gre i atât.Dar
trebuie s înv m s ne iert m gre elile unul altuia i s
avem grij în cine avem încredere i a doua oara. Dac totul
merge prost i tot raul se învarte în jurul t u i
tu încerci s schimbi unele persoane, ar trebui
s te gânde ti mai întâi c poate tu e ti
persoana care trebuie s se schimbe.
Uneori cei care par foarte siguri pe ei sunt de
fapt cei mai slabi…Uneori cei care î i petrec
via a protejându-i pe al ii sunt, de fapt, cei
care au nevoie de protec ie...
tim cu to ii c este mai u or s - i
exprimi sentimentele în scris decât s le spui
cuiva în fa … dar câ i dintre noi ne gandim
ca au mai mult valoare atunci când le spui
cuiva fa -n fa ? De multe ori în via omul
se poate în ela i de fiecare dat se întreab ”de
ce?” R spunsul îl va g si dup ce va realiza c
dup o suferin i o lupt continu cu sine, a
devenit mai puternic.
F tot ce e mai bine pentru tine i
tr ie te- i via a în a a fel încat s - i fie ie
bine mai întâi i oricât de greu i-ar fi zâmbe te
mereu i nu-i l sa pe al ii s - i citeasc
triste ea pe fa pentru c lumea e foarte rea i
nimeni nu se va opri în loc pentru durerea
ta….
Viitorul frumos se poate atinge l sând în
urm gre elile i triste ile trecutului; via a
poate fi îneleas doar privind în urm dar
poate fi tr it doar privind înainte!
Coconcea Diana, XII B
Tipuri de magie
Aici v voi prezenta tipurile de magie.
Primul i cel mai r spândit este Street Magic.
Magic
Street magic este tipul de magie unde umbli pe
strad i faci trucuri persoanelor pe care le
întâlne ti. Trebuie s fii foarte experimentat
deoarece poti fi înconjurat de câte 3,4 persoane.
Trebuie s tii foarte bine Sleight Of Hand. Hand
Îns i cum s vorbe ti cu persoanele.
Alt tip de magie este Close-
Close-up.
up Acest tip de
magie se organizeaz la petreceri, aniversari
etc. Acest tip de magie este bazat pe multe
flash-uri (flash = obiecte ap rute i disp rute
într-o secund ).
Stage Magic.
Magic Acest tip de magie se practic pe
o scen . Trucurile pentru acest tip de magie
sunt foarte spectaculoase dar i periculoase.
De la trucuri unde levitezi 5 metri pân la
apari ia în mod flash a unui elefant sau
dispari ia unei persoane.
Backround Magic.
Magic Acest tip de magie nu este
foarte cunoscut. Aici magicianul este singur la
o camera de filmat i face trucuri cu monede si
c r i, dispari ii i apari ii.
Azis Alver, VIII A
10
http://liceulteoreticmihailkogalniceanu.blogspot.com/

11
Personalul care se ocup de aceast revist :

Coordonare:

tefan Raluca, Vi an
Lidia, Elek Maria, Khalaf
Samyra, Puia Anca
Miruna, Protopopescu
Anamaria, Rusu Anca
Elena, Azis Alver, Pre a
Cristina, Coconcea Diana,
Vizireanu Nicoleta, Milea
Andreea, Mihai Diana,
Belba Alina, conducerea
liceulu, cadre didactice i
elevi.

12