Perioada 1990-1999

In anii 90 a fost o preocuparea crescanda pentru stabilitatea preturilor ca premisa a unei cresteri economice durabile. Timp de aproape 7 ani, din noiembrie 1990 pana in mai 1997, in Romania a fost un proces de liberalizare a preturilor ce a fost parcurs in mai multe etape. Acest proces a condus insa catre cresterea inflatiei pana la 256,10% in 1993. Inflatia a fost extrem de volatila si intre anii 1991-1994 in Romania a fost numai inflatie de 3 cifre. Apoi, in anii 1995-1996 inflatia a fost de 32.30%, respectiv de 38.80% pentru ca in anul 1997 sa depaseasca din nou pragul de 100%.

Fig. 1 - Evolutia ratei inflatiei 1999-2007 Sursa: Institutul National De Statistica In acest context, masurile adoptate in cadrul politicii monetare a BNR au vizat constructia unui mecanism si a unor instrumente de politica monetara, si, din 1991 s-au adoptat primul Statut al BNR (legea 34/1990) si Legea bancara (Legea 33/1991), care au introdus sistemul bancar pe doua nivele banca centrala si banci comerciale. In domeniul politicii monetare au fost luate o serie de masuri importante. BNR avea drept obiectiv controlarea mesei monetare, si prin urmare si-a inceput politica dezinflationista prin cresterea costului refinantarii pe care o acorda bancilor comerciale. La inceputul anilor 1990 in Romania, datorita situatiei favorabile a rezervelor valutare, era un mediu propice pentru adoptarea ca ancora inflationista mentinerea unui curs de schimb fix. Nivelul acestor rezerve nu a putut fi insa mentinut. La inceputul anului 1991 a fost deschisa piata valutara interbancara si au fost create casele de schimb valutar dar, cu foarte multe restrictii. Rezervele internationale nete ale sistemului bancar au depasit 500 milioane dolari abia in 1994. Fiind o perioada de tranzitie, inflatia s-a dovedit a fi greu de controlat iar politica monetara a BNR-ului avea caracter de acomodare. In lipsa unor rezerve valutare consistente care sa permita utilizarea cursului de schimb ca ancora nominala, controlul cresterii masei monetare a devenit principala cale de diminuare a presiunilor inflationiste, mai ales in

prima parte a tranzitiei. Dupa 1990, agregatul monetar extins (M2) a fost de fapt ancora principala a politicii monetare. Prin aceasta politica se urmarea o crestere mai mica a cantitatii de bani decat PIB-ul si astfel diminuandu-se presiunile inflationiste. Romania, dupa 1990 trebuia sa se adapteze unor standarde internationale. Devenise tara democratica, cu o economie de tranzitie si trebuia sa aiba in vedere cresterea economica si asigurarea echilibrului extern. Din aceasta cauza, eficienta politicii monetare a fost ingradita. Cresterea economica din 1995-1996 s-a obtinut prin cresterea datoriei publice si deteriorarea contului curent al balantei de plati. Anul 1997 a fost marcat de doua decizii importante: liberalizarea pietei valutare si o noua etapa in liberalizarea preturilor, decizii care au generat presiuni inflationiste majore.

Fig. 2 - Cresterea economica si deficitul de cont curent 1990-2008

Perioada 2000-2005
Anul 2000 reprezinta punctul de cotitura in evolutia economiei Romaniei dupa o perioada de scadere economica (1997-1999). In anul 2000 a inceput o perioada ce s-a caracterizat prin crestere economica ridicata, imbunatatirea echilibrului intern si extern reducerea inflatiei, reducerea deficitului bugetar, cresterea rezervelor internationale ale BNR si deficit de cont curent sustenabil. Dupa anul 2000 in Romania s-a inregistrat una din cele mai mari cresteri economice dintre tarile candidate pentru integrarea in Uniunea Europeana, si obiectivele mixului de politica adoptat au inceput sa apara: inflatia, deficitul bugetar a fost redus sub limita de 3% ( stabilita prin tratatul de la Maastricht), si numarul investitiilor straine a crescut, iar rata somajului a scazut continuu.

Fig. 3 - PIB, consum finat total, formare bruta de capital fix 1992-2006 Anul 2000 a reprezentat inceputul BNR-ului ca formator de piata (pricemaker); s-a inceput influentarea randamentelor din sectorul bancar folosind ca instrument rata dobanzii.. Dupa ce pana in anul 2000 se urmarise cresterea economica cu riscul unei mese monetare crescute, BNR a apelat la rata dobanzii pentru o politica monetara restrictiva. Astfel, canalul ratei dobanzii de transmisie a politicii monetare pe segmentul banca centrala-banci comerciale a devenit mai eficient, rata dobanzii devenind un indicator al unei olitici monetare restrictive.

Fig. 4 - Relatia dintre rada dobanzii si inflatia anuala 2002-2005 Sursa: BNR si INS Asa cum se observa din figura anterioara, modificarea ratei dobanzii a fost proportionala cu modificarea inflatiei si trendul celor doi indicatori a fost asemanator. Reducerea inflatiei din ultimii ani a fost rezultatul unui mix de politici economice favorabil dezinflatiei, cu o politica monetara si fiscala in general restrictive si o politica a veniturilor salariale aproape neutrala. De asemenea, sectorul real al economiei a inregistrat un trend favorabil dezinflatiei, cu continuarea procesului de privatizare si restructurare, reducerea pierderilor in sectorul de stat si cresterea productivitatii. Politica monetara a fost caracterizata, in general, prin rate ridicate ale dobanzii, volume foarte mari ale sterilizarii, rate ridicate ale rezervei minime obligatorii si aprecierea monedei nationale.

Bibliografie
Barbu Teodora, Dardac Nicolae, Moneda, Banci si Politici Monetare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2001 Mosteanu Tatiana (coord), Finante Publice, Editura Universitara, bucuresti 2005 Vacarel Iulian, Politici fiscale si bugetare in Romania *1990-2000*, Editura Expert, Bucuresti 2001 Dumitru Ionut, Politica monetara a BNR si procesul dezinflationist din perspectiva integrari (lucrare de doctorat)i , 2006 Stela Aurelia R dulescu, Evaziunea fiscala in Romania in perioada de tranzitie(lucrare de doctorat), 2006 Isarescu Mugur, studiul Probleme ale politicii monetare intr-o tara emergenta.Cazul Romaniei, Barcelona 2008. Cristian Popa (coord), Tintirea directa a inflatiei o noua strategie de politica monetara cazul Romaniei -, caiet de studii nr. 10, aprilie 2002, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei noiembrie 2005, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei februarie 2006, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei mai 2006, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei august 2006, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei noiembrie 2006, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei februarie 2007, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei mai 2007, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei august 2007, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei noiembrie 2007, BNR Tintirea inflatiei raport trimestrial asupra inflatiei februarie 2008, BNR Juan J. Fernandez-Ansola Albert Jaeger, Si politica fiscala trebuie sa lupte impotriva cresterii inflatiei, Ziarul financiar, 3 decembrie 2007 Gabriela Vrinceanu Firea, Creioane versus Touareg-uri, Saptama Financiara, 8 februarie 2008-04-17 http://www.fmi.ro/index.php?surv&pid=19&lg=ro (8 aprilie 2008) Dupa ezitarile din prima parte a anilor 90, autoritatile romane au depus, in luna iunie 1995, o cerere de aderare la U.E. Incepind cu aceasta data, curentul pro-european a inceput sa se afirme tot mai mult in opinia publica si in rindul politicienilor, astfel incat, cu timpul, a devenit predominant.

Asa cum s-a mentionat in capitolele anterioare, in ultimele decenii in Romania au fost trei strategii standard de politica monetara: tintirea agregatelor monetare, tintirea cursului de schimb si tintirea inflatiei ( incepand cu anul 2005). Dintre strategiile standard, numai tintirea cursului de schimb si tintirea inflatiei sunt utilizate in prezent de noile state membre UE din Europa Centrala si de Est, iar tintirea agregatelor monetare a pierdut sustinerea pe care o avea in aceste tari. Prin urmare, dupa ce in ultimii ani BNR alesese ca politica monetara controlul agregatelor monetare (monetary targeting), utilizand baza monetara M1 ca obiectiv operational si masa monetara in sens larg-M3 ca obiectiv intermediar incepand cu 2005 BNR a ales ca politica monetara tinitrea directa a inflatiei. BNR va folosi dobanda de interventie ca instrument principal al Bancii Nationale. Avand in vedere faptul ca in Romania este o piata financiara cu distorsiuni, o economie care inca se restructureaza intens, folosirea ratei dobanzii pentru a ghida operatorii pe piata are o eficacitate limitata. Aceste circumstante fac ca Banca Nationala sa nu foloseasca numai dobanda de interventie, sa foloseasca si cursul de schimb in modul in care va urmari tinta de inflatie Pentru a face aceasta schimbare, trebuiau indeplinite anumite cerinte institutionale si tehnice.

---

Politica monetara
Lect.univ.drd. Ionela COSTICA

--- http://www.bnr.ro/Politica-monetara-2.aspx