GALVANOPLASTIA SPIRITUALA

Omraam Mikhael Aivanhov I A INSTRUI MAI INTII PE PARINTI

Este posibil ca unii dntre voi s se ntrebe de ce n calitatea mea de pedagog nu tratez dect foarte rar educatia copiilor. Toti pedagogii se ocup de copii, iar eu nu fac exceptie. De ce? Pentru c eu gndesc c trebuie nceput prin instruirea printilor. Eu nu cred n nici o teorie pedagogic , eu cred doar n modul de a trai al printilor, nainte si dupa nasterea copiilor. Iat de ce eu nu am vrut niciodat s vorbesc prea mult asupra educatiei copiilor. Dac printii nu fac nimic pentru a se educa pe ei nsisi, cum vor face ei pentru a-si educa copiii? Se vorbeste printilor de educatia copiilor ca si cum ei ar fi ntr-adevr pregtiti pentru aceasta; din momentul n care au copii, se consider c sunt pregtiti. Nu, deseori ei nu sunt si ei sunt cei care mai ntii, trebuie instruiti si invtati cum s se conduc pentru a-i influenta benefic pe copiii lor. Ei da, dar nu se cunoaste programul meu, sunt criticat : "Pedagog? Pff ! Dar nu este un pedagog , el nu vorbeste niciodata despre educatia copiilor". Inseamn c nu s-a nteles nca punctul meu de vedere . Att timp ct printii nu sunt pregtiti, li se pot da cele mai bune explicatii pedagogice, aceasta nu va servi la nimic si chiar vrnd s aplice notiuni pe care nu le-au nteles, ei vor face mult ru copiilor lor. Cti oameni care vor sa aiba copii se preocup de a sti dac ei ndeplinesc ntr-adevr conditiile pentru aceasta: dac au o sntate bun si mijloacele materiale pentru a-i creste si mai ales dac poseda calittile necesare astfel nct s fie pentru acesti copii un exemplu, o securitate, un ajutor n toate circumstantele vietii . Ei aduc pe lume copii si acesti copii vor creste singuri, lsati de capul lor, ei se vor descurca cum vor putea si ntr-o zi vor avea ei nsisi copii, dar n conditii tot att de deplorabile ca si printii lor . Sunt totdeauna mirat sa vd attia tineri bieti si fete care doresc s se nsoare fr a se gndi sa se pregateasca pentru viitorul lor rol de tata si de mama. Cnd ntlnim anumite tinere femei insrcinate, ntr-adevr ne ntrebam: un copil care poarta alt copil! Se vede pe fata lor, un copil. Atunci, ce rezultate asteptati ? Este preferabil s nu aveti copii att timp ct nu sunteti pregtiti, v asigur , o veti plti foarte scump. Veti spune : "A ne pregti. Dar cum sa ne pregtim ? A se pregti, nseamn a avea gnduri, sentimente , o atitudine care vor atrage n familie fiinte exceptionale. Da , Stiinta initiatic ne nvat ca nu ntampltor un copil sau altul se naste ntr-o familie: constient sau inconstient- si cel mai adesea inconstient sunt printii cei care l-au atras. De aceea printii trebuie s cheme n mod constient genii, divinitati. Pentru ca ei pot sa-si aleaga copiii lor: iata ceea ce majoritatatea nu cunoaste. Trebuie deci totul revzut nc de la nceput , iar nceputul nseamna conceptia copiilor. Printii nu se gndesc ca trebuie s se pregateasc luni, ani de zile nainte, ca pentru un act sacru. Foarte des, ntr-o sear de chefuri, dup ce au mncat prea mult si au but prea mult alcool, ei concep un copil ! Iata momentul pe care ei il aleg, dac nc se poate spune ca l-au "ales" ! Ei puteau decide s astepte un moment de pace, de luciditate, un moment n care domnea ntre ei o mare armonie. Dar nu, ei asteapt s fie excitati de alcool si s nu mai stie unde se afl. n aceast stare magnific ei concep un copil ! Dar ce fel de elemente credeti voi ca ei ntroduc n el ? Un copil care vine pe lume, ncrcat cu asemenea elemente, nu poate fi dect prima victima a propriilor si printi. Atunci, pe cine trebuie oare s educam ? Eu, v spun c nu pe copii, ci pe printi. Dac acasa, printii nu nceteaz s dea copiilor lor spectacolul disputelor lor, al minciunilor lor, al nesinceritatii lor, cum pot ei sa-si imagineze c-i vor educa ? S-a remarcat ca un bebelus se poate mbolnvi si s manifeste tulburri nervoase ca urmare a disputelor ntre printii si: chiar dac el nu a asistat, aceste certuri 1

creeaz n jurul lui o atmosfer de dezarmonie pe care o resimte, deoarece este nc foarte legat de printii si. Bebelusul nu este constient, dar n schimb este foarte receptiv, corpul sau eteric este cel care primeste socurile. Printii trebuie s ia cunostiinta de responsabilitatile lor. Ei nu au dreptul s invite spirite s se ncarneze, dac ei sunt incapabili de a se ridica la naltimea sarcinii lor. Vd unii dntre ei conducndu-se ntr-un mod de-a dreptul de necrezut, nct nu m pot impiedica s-i ntreb: " Dar n fine, oare voi i iubiti pe copiii vostri ? Ei sunt indignati : " Cum? Dac noi nu ne iubim copiii ! Dar evident, noi i iubim ! Ei bine, eu nu o cred, deoarece dac i-ati fi iubit, v-ati fi schimbat atitudinea, ati fi nceput s v corectati n voi anumite slbiciuni care se reflect foarte negativ asupra lor. Voi nu faceti nici un efort, asta este iubirea voastra ? Eu stiu c viitorul Fraternitatii se afl n copii, dar eu m ocup de printi : eu vreau s-i fac s nteleag ca nu trebuie sa aduca copii pe lume doar pentru a da curs unui instinct atavic de procreere. Acest instinct exista, binenteles, dar el trebuie s fie nteles ntr-o manier mai spiritual: trebuie ca gndirea , sufletul spiritul s participe la acest act, pentru ca, copilul sa fie legat la o lume superioar. n majoritatea cazurilor, oamenii se multumesc cu bestialitatea: ei mnnc, ei beau, ei procreaz ca animalele, nu exist nimic spiritual n actele lor. Iubirea, aceasta nu are nici o important, plcerea este cea care conteaz, iar aceasta plcere de cteva minute o vor plti dup aceea pe timpul unei ntregi vieti si i vor face s plteasca si pe copiii lor. Voi vreti ca eu sa m ocup de copii ? Ei nu, de voi ma voi ocupa ntii si ocupandu-m de voi, n mod indirect ma voi ocupa de copiii pe care i aveti si de cei pe care i veti avea.

II O EDUCATIE CARE INCEPE NAINTE DE NASTERE

Atunci cnd vor un copil, majoritatea oamenilor si imagineaz c puterile lor se limiteaz la a face fizic tot ceea ce trebuie pentru aceasta; tot restul, constitutia copilului, caracterul sau, facultatile sale, calitatile sale, defectele sale depind de hazard, su de vointa unui Dumnezeu, despre care nu au o idee prea precisa. Cum ei au auzit totusi vorbindu-se de legile ereditatii, ei stiu ca acest copil v semn fizic si moral cu printii si, bunicii si, cu un unchi sau cu o mtusa. Dar ei nu se gndesc c pot sa facs altceva pentru a favoriza sau impiedica aceasta asemnare, nici, ntr-un mod general, s aleag ce va fi acest copil. Ei bine, aici ei se nseal, printii pot s actioneze asupra copilului care va veni s se incarneze n familia lor. Dar naintea conceptiei deja, printii trebuie s se pregateasc pentru a putea atrage un spirit sublim, pentru ca o entitate superioar nu poate accepta s vin s se ncarneze dect la fiinte care au ajuns deja la un anumit grad de puritate si de stpnire. Ceea ce este important pentru o astfel de entitate, nu este de a ntra ntr-o familie bogata si glorioasa; ea prefera uneori chiar familii modeste unde ea nu risc s fie tentat de facilitate, dar ea are nevoie s primeasc, de la acesti printi la care ea va cobor sa se incarneze, o ereditate care nu va impiedica munca spiritual pentru care ea a decis s vin pe Pmnt. Foarte putini brbati si femei prezint calitatile necesare pentru incarnarea marilor spirite si de aceea 3

Pmntul este populat de attia oameni obisnuiti, de bolnavi si de criminali, n loc s fie populat de divinitti. nvtmantul Fraternitatiii Albe Universale nvat deci pe brbati si pe femei n ce stare de spirit, n ce puritate ei trebuie s se pregateasc pentru a concepe un copil, alegnd chiar momentul acestei conceptii dup cele mai bune influente planetare. Cum au putut oamenii s coboare att de jos pentru a lsa hazardului un eveniment att de important: conceptia unui copil? Aici trebuie cerut ajutorul Cerului, prezenta Ingerilor pentru a putea s atrageti un spirit puternic, luminos care va fi binefacator al umanittii. Ei nu, se cere ajutorul alcoolului sau a mai stiu eu ce si deseori chiar, n acest moment barbatul se poart ca un animal: el se poart violent cu sotia sa care ncepe atunci sa nutreasca fata de el sentimente de dispret, de dezgust, de rzbunare. Cum sa ne mirm apoi c un monstru apare? Dar s vedem mai detaliat aceast problem a conceptiei. Pentru ca un copil s vin pe lume, trebuie ca tatl sa-i dea germenul mamei, iar mama s aduc acest germen la maturitate. Se poate deci spune ca tatl este creator, iar mama formatoare. Acest germen pe care il da tatl este un rezumat, o condensare a propriei sale chintesente. Tot ceea ce el a trit, tot ceea ce el trieste, se exprim aici, n germen. Deci, dupa modul su de a trai, tatl d un germen de o mai bun sau mai putin bun calitate. V-am explicat deseori cum modul nostru de viata se nscrie, se nregistreaz n noi, n cromozomii celulelor noastre. Fiecare celul posed o memorie. Nu serveste la nimic s jucati comedie n fata altora aratndu-v onesti, gentili, caritabili: ceea ce gnditi, ceea ce simtiti n forul vostru interior este ceea ce se nregistreaz si se transmite prin mostenire din generatie n generatie. Iar dac sunt boli, vicii care s-au nregistrat, odat transmise, mergeti s cutati profesori, scoli si medici pentru a vindeca copilul! Nimic nu mai este de fcut, este prea tarziu. Totul se transmite, iar dac aceasta nu se manifest la primul copil, se va manifesta la al doilea sau al treilea. Trebuie s ntelegeti c natura este fidel si veridic. Este deci o eroare de a crede ca ceea ce brbatul d femeii n momentul conceptiei este ntotdeauna de aceeasi natur. Dac un brbat nu a lucrat niciodat asupra lui nsusi pentru a se innobila si a se purifica, el va da mamei germenul unei fiinte foarte ordinare sau chiar al unui criminal. S lum un exemplu; nu-l veti gasi poate prea poetic, dar cel putin este clar. Functiunea unui robinet este de a da apa, iar aceast ap poate fi murdar sau cristalina. Cel care ntretine n mod continuu n el gnduri rele, sentimente rele, nu poate rspndi dect apa murdar, pe cnd cel care nu nceteaza sa lucreze dect pentru bine, pentru lumin, distribuie apa cristalina, insufletitoare. Da, nu fiti mirati: germenul pe care barbatul il da femeii n momentul conceptiei este functie de gradul sau de evolutie. La fel cum smnta plantat n pamant poart n ea proiectul a ceea ce va fi arborele sau floarea, germenul pe care tatl l d mamei poart deci deja n el proiectul a ceea ce va fi copilul, faculttile sale, darurile sale sau, din contra, lacunele sale, tarele sale. Pe cnd mama, pe timpul celor nou luni de gestatie, ea aduce materialele care vor servi realizrii acestui proiect si aici la fel va pot revela lucruri extrem de importante si interesante. Pe timpul celor nou luni de gestatie, mama nu lucreaz doar pentru formarea corpului fizic al copilului; fr stirea ei, ea lucreaz asupra germenului pe care brbatul i l-a dat creind conditii favorabile sau defavorabile dezvoltarii diferitelor caracteristici continute n acest germen. Si cum lucreaza ea? Si ea la fel, supraveghindusi gndurile, sentimentele, viata pe care o duce. Este ceea ce eu am numit galvanoplastie spiritual. Voi ncepe prin a v descrie procesul chimic al galvanoplastiei spirituale care, n aplicatiile sale spirituale, poate antrena consecinte de cea mai mare important pentru ntreaga umanitate. Se ntroduc doi electrozi ntr-o cuva umplut cu o solutie de sare metalica - aceasta poate fi din aur, din argint, din cupru. Anodul, polul pozitiv, este o placa din acelasi metal ca si cel al srii dizolvate n cuva. Catodul, polul negativ, este un tipar n gutaperca acoperit de plombagina si reprezentand o figura, o moneda, o medalie. Cu ajutorul unui fir metalic, se leaga cei doi electrozi la cei doi poli ai unei baterii si se da drumul la curent: metalul continut n baie se depune atunci pe catod, pe cnd anodul, descompunandu-se, regenereaza lichidul 4

solutiei. Putin cte putin tiparul se acoper cu metalul solutiei si se obtine, n functie de ceea ce se dorea, o imagine acoperit cu aur, argint sau cupru. Dac voi observati natura, veti constata ca acest fenomen al galvanoplastiei exista pretutindeni. De exemplu, n spatiu, planeta noastra, Pmntul, care primeste numeroase influente ale altor corpuri ceresti, reprezint polul negativ, catodul, principiul feminin; iar cerul, adic soarele si astrele, reprezint polul pozitiv, anodul, principiul masculin. ntre Pmnt si Soare (sau alt astru), se fac schimburi, deoarece exist ntre ei o permanent circulatie. Acesti doi poli sunt scufundati ntr-o solutie cosmica: eterul, fluidul universal care spal si inveleste toate corpurile ceresti. n fine, bateria, gratie careia se declanseaza circulatia, este Dumnezeu la care cei doi poli sunt legati. Atunci, sa presupunem c la catod, Pmntul, se plaseaz un tipar, un graunte de exemplu; acest grunte se gseste deci scufundat n solutia cosmic, iar cnd trece curentul emanat de la Dumnezeu, el provoac fenomenul galvanoplastiei: materiile continute n solutie ncep s se depun la catod, pe graunte, iar anodul (soarele sau alt astru), regenereaza solutia pe msura ce grauntele creste. Fiecare graunte plantat n pmant atrage deci din eterul n care el se scald toate elementele care corespund naturii sale. Aceste elemente se depun pe grunte si astfel el se dezvolt dup elementele pe care le-a atras. Acest fenomen al galvanoplastiei se regseste n femeia insrcinat, deoarece ea, la fel, poart n ea gruntele, electrozii si solutia. Gruntele, este germenul viu pe care tatl l-a depus n uterul ei, catodul; acest germen este o imagine: cateodat a unui betiv, a unui criminal sau a unei fiinte cu totul si cu totul obisnuite, alteori a unui geniu, a unui sfnt. De ndat ce femeia este nsarcinat, un curent circul ntre creierul su (anod) si germen. Creierul este ntr-adevr legat la baterie: Sursa de energie cosmic Dumnezeu, de la care primeste curentul, iar acest curent circul dup aceea de la creier la embrion. n fine, solutia este sngele mamei n care sunt scldati anodul (creierul) si catodul (uterul), deoarece sngele scald n mod egal toate organele si toate celulele;n el sunt dizolvate toate materiile: aur, argint, cupru etc. Anodul, capul, furnizeaza deci metalul (gandurile) care va regenera sngele. Germenul poate fi magnific, dar dac mama pune n capul su gnduri de plumb (simbolic), ea s nu fie mirat dac, mai trziu, copilul sau se va naste nvelit n plumb, adic de o natur vicioas, pesimist, bolnavicioas. Trebuie sa ntelegeti c germenul nu este dect tiparul si admitnd chiar c acest tipar reprezint o fat magnific, dac el este dup aceea reprodus ntr-un metal urt, medalia pierde din valoare. S presupunem c o mam cunoscnd legile galvanoplastiei decide s le utilizeze pentru a aduce copilul su pe lume. De ndat ce a primit germenul n uterul su (catodul), ea pune n capul su (anodul), o lam de aur, adic gnduri si sentimente dntre cele mai elevate. Circulatia se stabileste, iar sngele care parcurge corpul aduce germenului acest metal superior. Copilul creste, nvelit n aceste vesminte de aur, iar cnd se naste este robust, frumos, nobil, capabil de a nvinge dificultatile, bolile si toate influentele rele. Majoritatea mamelor nu-si dau seama de influenta strilor lor interioare asupra copilului pe care-l poarta; dupa ce el se va naste ele vor ncepe sa se ocupe de el, ele i vor da educatori, profesori, etc. Nu, dup ce copilul se naste este deja prea tarziu, el este deja determinat! Nici un pedagog, nici un profesor nu poate transforma un copil cnd elementele pe care le-a primit n interiorul mamei sale sunt de o calitate inferioar. Un nvttor, un profesor pot s fac mult, dar doar pentru instruirea copilului. Ei nu pot s schimbe natura lui profund.Dac natura profund a copilului este defectuoas, i se pot da cei mai buni educatori, el nu se va schimba. Oricare ar fi tratamentul pe care il faceti asupra plumbului, el rmane plumb; puteti s-l polizati, s-l lustruiti, s-l tiati pentru a-l face sa strluceasc, n cteva minute dupa aceea el se ntunec din nou, deoarece este plumb. Trebuie s faceti un copil din aur si nu din plumb. Deoarece chiar dac el trebuie s triasc n cele mai rele conditii, un astfel de copil va rmne incoruptibil, pentru c esenta sa este pur. ntelegeti acum care este importanta pentru femeie de a plasa n capul su gnduri luminoase. Gratie acestor gnduri, germenul care creste n ea va absorbi n fiecare zi aceste materii pure si pretioase si astfel ea va da ntr-o zi un artist remarcabil, un savant luminat, un sfnt, un mesager al lui Dumnezeu. Mama poate face 5

mari miracole deoarece ea posed cheia fortelor vietii.

Mama mea mi-a povestit c atunci cnd ea m-a conceput si mai trziu cnd ea m-a purtat, ea a fcut-o cu gndul de a m consacra lui Dumnezeu. Se pare chiar c preotul care m-a botezat era att de fericit n acea zi nct s-a mbtat pentru prima dat n viata (de obicei el nu bea niciodat). El a spus apoi ca dac s-a mbtat, se pare ntr-adevr c din cauz c as fi fost un copil diferit de altii si a fcut o profetie referitor la mine, dar nu sunt obligat s v-o spun. Dupa aceea, crescnd, am devenit un mic snapan: v-am povestit cum furam mere de la un vecin si aprindeam focuri n hambare. Dar aceasta nu a durat mult timp, deoarece germenii depusi n profunzime sunt cei care ramn, celelalte nu sunt dect moduri de a fi superficiale care nu dureaz. Dar nu vreau s spun c, deoarece mama mea m-a consacrat lui Dumnezeu, sunt o fiinta extraordinar. Se pot consacra copiii n serviciul lui Dumnezeu, dar nu se stie n ce grad se vor situa ei n ierarhia servitorilor. Mamele nu o stiu n mod sigur si eu nu cred ca mama mea a stiut-o. Deci, faptul c ea m-a consacrat cerului nu vrea s spun nimic asupra elevatiei mele personale. Multi crestini au fost consacrati de mama lor, dar ei rman n bisericile lor fr a avansa mult. Ceea ce este sigur doar, este ca printii lor au cerut ca n ei s existe o mica scnteie. Iar dac se sufl asupra acestei scntei, ea poate deveni un foc intens, dar o scnteie nu este nimic dac voi n-o alimentati. Pentru ca ea sa creasc, nu trebuie s ncetati s-i aduceti lemne, simbolic si s suflati deasupra. Este un fapt foarte cunoscut c, pe timpul sarcinii, multe femei sunt prad unor dorinte bizare, unor impulsuri necontrolate pe care ele nu le-au resimtit niciodat pna atunci; dar ceea ce nu se cunoaste,este cauza acestor fenomene iar eu o sa v-o spun. Femeia nsrcinat este deseori vizitat de entitati rufacatoare care doresc s ia parte mai trziu la viata copilului. Ele imping deci mama s se conduc ntr-un asemenea mod nct galvanoplastia s se produc n ea n cea mai mare dezordine, ceea ce va permite mai trziu acestor entitti s intre la acest copil, s vin si s plece din sufletul su si s se hrneasc prin el. Este posibil s v dati seama foarte repede. n general, toti copiii care se apropie de mine m iubesc mult, dar s-a ntmplat de trei sau de patru ori ca unii dntre ei s fug de mine si nimeni nu ntelegea motivul. Dar eu ntelegeam, pentru c toate aceste fenomene ale vietii sunt foarte clare pentru mine. Printii erau adnc mhniti, nefericiti iar eu eram obligat s-i explic mamei: "iat, pe timpul gestatiei, n mod sigur v-ati permis anumite lucruri si ati atras entitati care nu cereau dect s rmn lnga copil, pentru a profita de el. Aceste entitati sunt aici, asteptand momentul favorabil pentru a se manifesta. Dar ele simt n mine un inamic, deoarece ele stiu ca dac acest copil ntra sub influenta mea, eu le voi alunga: prin atitudinea mea, prin vointa mea, prin emanatiile mele, prin tot ceea ce eu dau copilului, ele vor fi expulzate. (De altfel, eu nu fac dect aceasta, eu nlocuiesc anumite entitati prin altele, aceasta este placerea mea... Si eu la fel, vedeti voi, am plcerile mele!) Si atunci aceste entitati ncearc s ndeprteze copilul vostru de prezenta mea." Dar eu, eu nu m dau btut si cum i iubesc mult pe printi, m decid s-i ajut: fac o munc special si putin timp dupa aceea, acelasi copil care fugea de mine, se precipit spre mine pentru a m imbrtisa. S-a ntmplat chiar uneori sub ochii vostri, nu-i asa? Pe tot timpul gestatiei, mama trebuie sa vegheze s-si fereasca copilul. n mod constient, prin gndire, ea trebuie s creeze n jurul lui o atmosfer de puritate si de lumin pentru a-l pune la adpost de atacurile entitatilor rufactoare, dar si, pentru a putea lucra n colaborare cu sufletul care se va ncarna. Deoarece contrar la ceea ce gndesc unii, nu pe timpul gestatiei sufletul ntra n corpul copilului. Este adevrat c n uterul mamei, copilul trieste, inima sa bate, el se hraneste, dar sufletul su nu a patruns nca n corpul su, el nu ntra n el dect n momentul nasterii, odat cu prima sa respiratie. Pna atunci, el st n apropierea mamei si lucreaz n colaborare cu ea la constructia diferitelor sale corpuri (fizic, astral, mental...). n general mama nu-si d seama de aceast munc, deoarece ea nu este destul de sensibil, nici luminat. Dar ea, chiar dac nu poate vedea acest suflet, ea poate cel putin s-i vorbeasc, s-i adreseze rugciuni, spunandu-i: "Iat, ti voi da cele mai bune materiale, te voi ajuta, dar ncearc si tu, s aduci cutare sau cutare calitati pentru ca, copilul s fie un artist, un filozof, un savant sau un sfnt". 7

n momentul n care mama pronunt cu toat iubirea sa aceste cuvinte care sunt puternice, care sunt magice, ea eman deja anumite particule, iar spiritul copilului care trebuie s se ncarneze le ia ca materiale pentru a-si construi diferitele corpuri. Copilul, el nsusi nu posed nimic, el primeste toate materialele de la mama sa. De aceea, dandu-i-le, ea trebuie sa fie foarte constient si prin gndurile si sentimentele sale, s nu-i dea dect particulele cele mai luminoase, cele mai pure. Toate aceste fenomene ale lumii invizibile sunt necunoscute de majoritatea oamenilor. Dar este tocmai rolul Invtmntului, de a va face sensibili la toat aceast lume subtil, impalpabil, dar real, mai real dect realitatea inssi. Gratie lui veti deveni mai constienti, mai atenti la toti curentii care v influenteaz, la toate prezentele care v nconjoara. Aceasta constiinta este cea care v face capabili s lucrati pentru bine. Brbatii si femeile nu trebuie niciodata s uite c, copiii pe care i vor avea ntr-o zi vor reflecta ntr-un mod sau altul, propriul lor mod de a gndi si de a tri. Deoarece tot ceea ce se petrece n capul sau inima omului se realizeaza mai devreme sau mai trziu; fiecare din gndurile sale, fiecare din dorintele sale, n momentul n care apar n el sunt vii, iar copilul care vine exista deja n capul sau inima tatlui sau mamei. Deci, dac crescnd copilul vostru devine un inger care va ajut, este pentru c el era o idee magnific pe care ati conservat-o n voi pe timp de ani de zile, o idee care s-a ncarnat acum n copilul vostru si care, prin el, continu s v ajute. Dar dac acest copil nu va provoaca dect necazuri, s stiti c este ncarnarea unei idei criminale pe care la fel, ati alimentat-o. Un copil care se naste, nu se naste din nimic, iar dac voi m ntrebati pentru ce motiv copilul vostru s-a nscut, v voi raspunde "pentru ca voi s stiti ceea ce aveti n capul vostru". Astfel brbatii si femeile nvat s se cunoasc: prin copiii lor.

III UN PLAN PENTRU VIITORUL UMANITATII

Pentru a remedia situatia national sau international, sunt prezentate planuri de toate felurile: politice, financiare, economice, militare si planuri de o asemenea conceptie, de o asemenea inteligent, este nemaipomenit! Suntem obligati s ne minunm. Doar ca, aceste planuri nu au servit la mare lucru niciodat, deoarece ele nu privesc dect domeniul material: perfectionarea tehnic, ameliorarea productiei, construirea de laboratoare, de universitti, cresterea sau diminuarea armamentului, etc., iar umanitatea este mereu n aceleasi dezordini, n aceleasi nefericiri. Atunci, vaznd toate acestea, m-am decis si eu s prezint un plan, un proiect. Veti spune: "dar ce vanitate, ce ngmfare!" Poate, dar dac ele sunt utile, dac ele sunt eficace, toat lumea are dreptul s fac planuri. Si voi la fel. Dar veti vedea, al meu este foarte simplu. n loc de a lsa statul s cheltuiasc miliarde si miliarde pentru spitale, inchisori, tribunale, scoli, l-as sftui s se ocupe doar de femeia nsrcinat: cheltuielile nu vor fi att de mari, iar rezultatele vor fi infinit superioare. As cere deci statului s amenajeze terenuri n regiuni foarte frumoase si foarte bine expuse si acolo, s construiasc locuinte ntr-un stil si colorit pe care le voi indica; vor fi si parcuri cu tot felul de arbori si flori, bazine, fntani arteziene. Acolo, femeile nsrcinate vor veni s locuiasc pe toat perioada sarcinii lor, hrnite si cazate pe cheltuiala statului. Ele si vor petrece deci tot acest timp n frumusete si poezie, citind, plimbndu-se, ascultnd muzic. Ele vor asista si la conferinte unde vor fi nvtte ce viat s duc pe timpul gestatiei: ce trebuie ele s mnnce, dar mai ales munca pe care ele pot s o fac cu gndurile si sentimentele lor asupra copilului care se va naste. Sotii vor putea, binenteles, sa fac vizite sotiilor lor si vor fi instruiti asupra modului cum trebuie s se poarte cu ele pentru a le ajuta n munca lor. Deci, vedeti voi, n aceste conditii de pace, de calm, de frumusete, ele vor aduce pe lume copii prin care tot Cerul va veni s se reverse. Pe cnd acum, dntre toate spiritele care coboar s se ncarneze, cateva doar, vin din Cer, iar toate celelalte, de unde vin ele? Portile sunt nchise pentru spiritele Cerului, ele nu pot ntra n corpuri pregtite n impuritate, rutate si dezordine. Iat de ce umanitatea nu se amelioreaz. Binenteles, ea va sfrsi prin a se ameliora, dar n milenii de ani, dup catastrofe si mari suferinte. Pe cnd eu v explic cum ea se poate ameliora foarte rapid fr a trece prin toate aceste suferinte. Toate schimbarile care s-au ncercat s se aduc pn n prezent din punct de vedere tehnic, economic, medical etc., nu au ameliorat rasa uman care traieste mereu n aceleasi pasiuni, n aceleasi rutati ca nainte.Si poate chiar mai ru dect nainte.Cu toate acestea, se poate ameliora umanitatea, dar cu conditia sa nceap de la nceput: mama pe timpul ct poart copilul su. Dac ati sti voi n ce conditii traiesc uneori femeile nsrcinate! Ele locuiesc n cocioabe, fr lumin si spatiu, iar ele sunt cele care trebuie s fac totul si sa suporte totul. Si mai presus de toate, sotul care este beat, sau furios pentru ca nu a gasit de lucru, sau a fost insultat de prietenii sai, vine sa se descarce asupra sotiei sale si chiar o bate. Atunci, n ce stare de spirit si poarta ea copilul? n loc de a construi spitale pentru aceste mame, ar fi mai bine sa li se dea posibilitatea de a-si astepta copilul n conditii ideale. Iar dup aceea ele se pot ntoarce n cocioabe, dac trebuie: copilul lor le va construi palate. Da, el va fi cel care, gratie talentelor si capacittilor sale, si va scoate ntr-o zi printii din mizerie. 9

Nu ne preocupm de conditiile n care femeile si aduc copiii pe lume, iar apoi evident, cnd ne aflm n fata unei asemenea multimi de smintiti, bolnavi si criminali, construim case specializate, spitale, nchisori, crestem numrul educatorilor, al medicilor, al politistilor. Dar aceasta nu serveste la nimic. Si chiar dac se continua s se fac miliarde de cheltuieli pentru a ameliora asa-zisa psihologie si pedagogie, nu se va reusi niciodat s se schimbe aceast chintesent pe care mama a dat-o la nceput. Doar metoda pe care eu o propun este eficace. Nici un educator, nici un medic nu pot schimba natura profund a unui copil. I se poate da putin luciu, dar asta este totul; toate ameliorrile care s-ar ncerca s se aduc dup aceea caracterului sau nu sunt dect un fel de dresaj. Se petrece acelasi lucru cu slbaticii; se reuseste s fie un pic educati, sa fie nvtti cum s mnnce, cum s se mbrace, dar aceasta nu dureaz: de ndat ce ei se rentorc n tribul lor, ei redevin exact cum erau nainte. Dac un om este un criminal, sau dac este un sfnt, nimeni nu va putea s-l fac s se schimbe; poate doar superficial si pentru foarte scurt timp, ar putea fi influentat, dar profund el va rmne totdeauna ceea ce este. Multi vor spune c acest plan pe care eu l propun nu este stiintific. Dar nu au dreptul s-mi critice planul nainte de a-l fi ncercat. Binenteles totul nu se va aranja absolut dntr-o dat, trebuie pentru aceasta mai multe generatii. Chiar dac printii fac o mare munc de purificare, ei nu vor ajunge sa se debaraseze de mostenirea de slabiciuni si de vicii pe care au primit-o de la proprii lor printi. Dar dac ei sunt atenti, deja la prima generatie cu toate elementele defectuoase care vor ajunge nca sa se strecoare la copiii lor, partea buna va prevala. A doua generatie va fi mult mai bun, a treia si mai bun nc si putin cate putin, toate aceste elemente defectuoase care rmaneau din trecut, vor dispare. Trebuie deci ca oamenii inteligenti si responsabili, s se decid s nteleag importanta muncii care se face n mam pe timpul gestatiei si cum o femeie instruit n legile galvanoplastiei, inconjurat cu grija si afectiune si sustinut prin conditii materiale adecvate, are posibilitatea de a forma nu doar corpul fizic al copilului, dar si corpul astral si mental (adic corpul sentimentelor si cel al gandurilor), cu ajutorul celor mai bune materiale. Din nefericire, eu stiu dinainte c planul meu va fi respins, c nu va fi aprofundat, pentru ca generatia actual este prea bine modelata si fasonat de alte filozofii, care n capul sau, nu mai are loc pentru aceste idei. Evident, eu nu sunt att de naiv pentru a nu-mi da seama de inconvientele pe care, absenta unei mame pe timpul mai multor luni le poate antrena ntr-un cmin. Dar cu un pic mai multa iubire, inteligenta si bunavoint se vor putea rezolva usor aceste probleme. Esentialul pentru moment, este ca stiinta oficial s se decid s accepte idei, de care este nc departe, att de departe! Dovada: o sora a Fraternitatii noastre a fost recent s nasc ntr-o clinic. ntr-o zi, n cursul conversatiei cu doctorul ea i-a spus c apartine unui nvtmant spiritual unde i s-a revelat c mam poate influenta benefic prin gndirea sa copilul care se va naste. Stiti voi cum acest medic a reactionat? El a izbucnit n ras spunand: "Toate acestea sunt imbecilitati! Ce vreti ca gndirea mamei sa poata face asupra copilului?" Vedeti voi la ce nivel sunt nc medicii! Si se spune c se asteapt lumina de la toti acesti oameni. Este adevrat ca anumiti biologi care au fcut experiente pe soareci, au descoperit c strile de fric si de neliniste adnc trite de soricioaic pe timpul gestatiei se reflectau dup aceea asupra progeniturii sale. Ei da, nc o dat, soarecii! Se studiaza soarecii n loc s se studieze femeile care aduc copii pe lume de milioane de ani. Soarecii vor fi cei care i vor nvta pe oameni ceea ce este adevrat si ceea ce este fals! S-au construit laboratoare pentru a studia soarecii si se acord o importanta fantastic acestor laboratoare, pe cnd laboratoarele naturii care au fost create nca de la nceput si care sunt mult mai bine populate dect laboratoarele oamenilor, sunt ignorate! Avem nevoie de marturia soarecilor. Soarecii vor fi cei care vor instrui umanitatea acum. Iar femeile, atunci? Dar este foarte jignitor pentru ele! Cum nu sunt ele indignate? Eu, eu las soarecii n pace. Am observat anumite femei nsrcinate si cativa ani dupa aceea, i-am observat pe copii: am vzut ca tulburrile, agitatiile, grijile mamei ntr-o lun sau alta a sarcinii se reflect ntr-una sau alta din epocile vietii 10

copilului. Dar se asteapta raspunsul soarecilor si asteptand, s-a populat Pamantul cu monstri. Admitand chiar ca biologii au nteles acum ceea ce nu este prea sigur ca ceea ce este adevarat pentru soareci este mult mai adevarat pentru femei, ei sunt oricum n mare intarziere, pentru ca ei trebuie sa reeduce umanitatea, cu lentoarea metodelor lor.Ei au nc secole de asteptat. De altfel, dac voi credeti ca ei vor face mcar ceva pentru ca femeile s beneficieze de descoperirile lor! Ei vor continua s se ocupe de soareci si nu vor instrui femeile asupra a ceea ce trebuie s fac pe timpul perioadei de gestatie. De aceea, eu lansez un apel femeilor din lumea ntreag: "Treziti-v dragi surori, la constiinta acestei sarcini grandioase pe care Dumnezeu v-a incredintat-o. Voi sunteti depozitarele secretelor nemaipomenite gratie crora voi puteti regenera umanitatea. Dar voi nu o stiti si v jucati cu aceste secrete... Fiti constiente de misiunea voastr, iar de partea lor, brbatii vor ncerca s v pregateasc cele mai bune conditii posibile astfel ca voi s puteti ndeplini aceasta munc grandioas si magic. Binenteles, ascultandu-m, multe femei vor spune:"timp de secole noi am manifestat iubirea si buntatea, dar brbatii nu ne-au nteles , ne-au batjocorit". Da, eu o stiu, majoritatea brbatilor se poart ca niste copii egoisti. Dar dac ei sunt astfel, este pentru ca femeile nu au stiut s-si joace rolul de mame, c ele nu au aplicat legile galvanoplastiei spirituale atunci cnd ele au fost nsrcinate si acum ele suport consecintele proastei lor munci. Natura a dat femeilor puteri pe care ele nu le exploateaz sau le exploateaz prost. Trebuie ca ele sa fie constiente de aceste puteri, ca ele s stie c de ele depinde tot viitorul neamului omenesc. Dac femeile vor sa ma nteleag, ele vor fi o putere nemaipomenit n lume, nimic nu le va putea rezista. Dar ele trebuie s se uneasc pentru un ideal formidabil. Pentru moment, ele nu sunt unite, mai putin atunci cnd este vorba de a-i seduce pe brbati si de a-i atrage n cursele lor. De aceea ele nu sunt nc ntr-adevr puternice. De acum nainte, trebuie ca toate femeile de pe Pmnt s se uneasc ntre ele cu vointa de a regenera umanitatea. Cu toat inteligenta lor, cu toate capacitatile lor brbatii, ei, nu pot mare lucru n acest domeniu. Femeia, mama, este cea care a primit aceasta misiune din moment ce natura i-a dat puterea de a influenta copilul care se va naste. De aceea va cer vou, surori din Fraternitate, de a deveni constiente de aceast misiune grandioas si de a lumina peste tot n lume pe surorile voastre care se afl nc n ignoranta. Acest ideal aceasta dorinta de a fi utile, v va umple inima, sufletul si spiritul. V veti simti totdeauna inspirate, totdeauna dispuse, totdeauna bogate, pentru c acest ideal de a contribui la fericirea umanittii va va sustine, va va hrni. Att timp ct nu veti avea acest ideal n sufletul vostru, nimic nu va va putea multumi. Orice ati avea, veti fi totdeauna n aceeati stare de vid, de insatisfactie. Doar aceast preocupare de a ndeplini misiunea pe care Dumnezeu v-a dat-o si de a face ceea ce Cerul asteapt de la voi, v va face radioase, luminoase si fericite

11

IV

OCUPATI-VA DE COPIII VOSTRI !

n societate se produc schimbri care nu sunt ntotdeauna favorabile educatiei copiilor. De exemplu, din ce n ce mai multe femei care lucreaz; ele doresc s se simta tot att de independente ca si brbatii si cum munca le da aceasta independenta, ele vor s aib o meserie. Dar aceasta meserie le oblig sa-si neglijeze copiii care, deseori venind de la scoal, nu gasesc pe nimeni acasa: tatl si mama lor sunt la servici! Atunci copiii se descurc cum pot si se descurc foarte bine pentru a face prostii, departe de printii lor fat de care devin de altfel din ce n ce mai strini! Eu nu spun ca mamele nu trebuie sa lucreze, dar eu constat doar consecintele acestor noi obiceiuri asupra educatiei copiilor. n calitatea mea de pedagog sunt obligat sa vd aceste consecinte. Eu nu dau nici un sfat, fiecare trebuie sa-si rezolve personal problema, dar eu cred c nimic nu poate nlocui pentru copii prezenta unei mame acas, cu conditia ca ea sa fie ntr-adevr prezent, binenteles si ca ea s stie s-si exercite veritabilul sau rol de educatoare. Veti spune: "Da, dar aceste schimbri de mentalitate sunt datorate si industrializrii, progresului tehnic." Evident, ntotdeauna facem responsabili factorii exteriori. Nu era obligatoriu ca progresul tehnic s conduc omul la o situatie catastrofic. Oamenii nsisi, sunt cei care, din cauza ignorantei lor, a egoismuluilor, a poftelor lor s-au pus n aceast situatie. Se acuz conditiile, dar cine le-a creat? Ele nu au czut din cer. Progresul tehnic era un lucru bun, el putea tocmai s usureze sarcina omului, dar de ce umanitatea a fcut astfel nct el s absoarb toate energiile ei si s fie cauza ruinei ei? n orice caz nimic nu justifica, sub pretextul c sunt ocupati, faptul c printii si las copiii singuri sau i incredinteaz altora: femeii de menaj, vecini, etc. De ce au adus acesti copii pe lume? Dac nu trebuie sa se ocupe de ei, ar fi fost mai bine s i lase acolo unde erau, vor primi lectii acesti printi si vor fi proprii lor copii aceia care le vor da, care i vor face s sufere. Din moment ce ei i-au chemat pe Pmnt, le-au dat un corp, ei trebuie s se ocupe de ei si nu s se descarce asupra altor persoane. Doar Dumnezeu stie ce prostii sau porcrii le pot inocula aceste persoane. Nu voi ntra n detalii. Printii sunt de o asemenea inconstienta! n loc s-si alpteze ea inssi bebelusul, mama il va ncredinta pentru aceasta oricrei femei grase care are mult lapte fr a se preocupa de bolile sau viciile care poate s le transmit copilului prin acest lapte. Copilul primeste prin lapte cte ceva din caracterul femeii care il hrneste. De aceea este important ca mama s fie cea care si hrneste copilul si ca ea s-o fac gndindu-se ca i d mult iubire. Astfel, copilul nu o va abandona niciodata, niciodata nu o va face s sufere, pentru ca odat cu laptele si iubirea mamei l-a hrnit. Priviti acum o problem foarte interesant. naintea nasterii mama hrneste copilul cu sngele sau; apoi, odat nscut ea il hrneste cu laptele su. Simbolic sngele, care este rosu, reprezint viata, forta, activitatea. Iar laptele, care este alb, reprezint pacea, puritatea; este un principiu de armonie care vine s echilibreze tendintele pur biologice reprezentate de snge. De aceea toti copiii care nu au fost hrniti cu laptele propriilor lor mame nu se pot manifesta ideal mai trziu. Laptele altor femei sau cel al animalelor nu contine pentru copil aceleasi elemente ca cel al mamei. Mama care si hrneste copilul i d prin laptele ei o iubire si o tandrete de care copilul are absoluta nevoie pentru a se dezvolta. De aceea ea nu trebuie s-l hraneasc cnd ea este nfuriat sau prost dispus, deoarece 12

aceste stri negative otrvesc laptele, iar copilul primeste atunci elemente care pot s-l fac bolnav fizic si psihic. Mamele trebuie deci s fie foarte vigilente si s se pregateasc ntotdeauna s alpteze copilul n cea mai bun dispozitie posibil. Multe mame, din ratiuni estetice, frivole, dau biberon copilului sau pun pe altcineva s o fac. n acest timp, ele merg la baluri, serate, reuniuni si gsesc mai amuzant s-si pastreze pieptul pentru brbati, sotul sau amantul lor, deoarece li se pare ca suptul de la sn stric pieptul! Se vd acum attea deviatii si dezordini n acest domeniu! De aceea, din ce n ce mai mult, copiii devin strini printilor lor si se ndeparteaz de ei: c nu au fost hrniti prin iubire, prin laptele mamei lor. Credeti-m, eu nu inventez nimic, sunt fapte care au fost verificate. Cnd mama si hrneste copilul, ea trebuie s o fac n mod constient, gndindu-se la el, vorbindu-i, pentru a-i da o parte din inima sa, din sufletul su, din chintesenta sa. Un copil hrnit n acest mod si va iubi mama n mod etern; chiar dac ea este ignoranta, chiar dac ea nu este frumoas, el o va adora. Copilul trebuie s fie conceput n iubire si hrnit n iubire. Ah! Mamele nu au nc constiinta att de larg si impersonal, ele nu-si dau seama de importanta misiunii lor de educatoare. Nimeni nu se ocup de adevarata pedagogie si iat de ce la ora actual totul merge n deriv. Priviti ceea ce devin toti acesti copii care au fost abandonati altora si care au dus lipsa de iubirea tatalui si a mamei lor. n Statele Unite multi sunt acolo, pe strzi, unde asteapt ca un brbat s le propuna s se culce cu ei pentru bani. Sute de copii de 8-l0-l2 ani care fac acum trotuarul. nainte, erau mai ales fete, iar acum si foarte tineri bieti. Si ei o spun, acesti copii, cnd i ntrebati: "De ce i urmati voi pe acesti brbati? - Pentru c ei sunt drguti cu noi. Nu chiar att pentru bani. Dar ei ne dau afectiune, pe cnd printii nostrii ne-au btut, neau alungat, ne-au abandonat". Binenteles, copiii au nevoie de iubire ! Si dac acelasi lucru ar ncepe s se produca n Franta ? Dar n mod sigur, aceasta se va ntampla, deoarece tot ceea ce se face n America sfrsesete prin a ajunge n Franta ntr-o zi sau alta. Ocupati-v de copiii vostri ! Eu stiu c actual, multi printi gsesc educatia inutil. Ei au fost convinsi c trebuie s lase copilul s se dezvolte singur, fr interventie exterioar, aceasta risc s-i distrug originalitatea; n libertate, aceste calitti vor apare n mod natural. Ce eroare! n fiecare copil dormiteaz cerul si infernul, iar viitorul copilului depinde de tendintele pe care printii vor ncerca s le trezeasc si s le dezvolte n el. V ddeam ntr-o zi acest exemplu: luati o tnara fat, cea mai pur, cea mai inocent, cea mai bine educat; ea pare incapabil de a face cea mai mic prostie, dar de ndat ce este excitat, de ndat ce este pus n anumite conditii care i trezesc sexualitatea, veti fi stupefiati de a vedea de ceea ce este ea capabil, aceasta creatura angelic! Fiecare este capabil s fac tot binele si tot rul, aceasta depinde de conditiile n care voi l puneti, de tendintele pe care le treziti n el. Natura uman are dou prti, dou fete, una celest, alta infernal si dupa metodele pedagogice pe care le folosesc, printii favorizeaz fie una, fie cealalta; dac nu au grija vor vedea ei ce va iesi. Trebuie s fiti foarte vigilenti, mai ales att timp ct formarea unui copil nu este ncheiat. Ct timp el creste, se formeaz, el este plin de energii care caut un drum. Si nu este momentul s aveti o ncredere si s credeti ca ati adus pe lume un mic ngeras. El va deveni un nger, da, dar cu conditia ca voi s fiti vigilenti, inteligenti, intelepti, dar dac sunteti neglijenti sau ignoranti, un diavol veti vedea ce va iesi!

13

O NOUA INTELEGERE A IUBIRII MATERNE

S presupunem o tnara fat care pune pe primul loc viata spiritual: ea se roag, ea mediteaz, ea face exercitii pentru a se apropia ct mai mult posibil de naltul ideal la care aspir. Dar iat c ea se mrit, ea are un copil. Ei bine, ea va pune viata conjugal, viata familial, viata copilului pe primul loc si va abandona tot restul. S analizm aceasta atitudine. Toat lumea, binenteles, va aproba aceast tnar femeie, va gsi normal ca pentru copilul su ea s-si sacrifice viata spiritual; ea este mama, iar el este copilul ei. Toate mamele si toti tatii i vor da dreptate: n ochii unei mame nimic nu poate fi mai important dect copilul sau, pentru el ea trebuie s ncalce toate legile divine, iar dac acest copil se mbolnveste sau moare, ea va merge s se certe cu Dumnezeu, ea il va acuza de injustitie si de cruzime. Astfel se ntelege iubirea si toat lumea este ncntat de aceast. iubire. Dar nu eu, deoarece pentru ca o femeie s fie atasat de copilul su pn la punctul de a-l uita pe Dumnezeu, n realitate nseamn c nu se iubeste dect pe sine inssi, ea nu se gndeste dect la ea inssi si nu la copilul ei. Ei da, este clar: ndeprtndu-se de Cer pentru a se consacra copilului su, ea il smulge vietii divine care este adevrata viat, ea il smulge acestei imensitti de lumin si de pace de care copilul nu va beneficia. n iubirea sa stupid ea l-a fcut s prseasc singurul loc unde el ar fi fost fericit si n sigurant, unde ar fi devenit nemuritor. Creznd c il salveaz, ea l duce spre Infern din moment ce ea l tine n afara frumusetii si armoniei. Deci, vedeti voi, exista o nentelegere mlenar care treneaz n societate. Mama care si iubeste copilul nu trebuie s-l fac s ias din Cer unde toate creaturile trebuie s nfloreasc. Dac ea l uit pe Dumnezeu pentru a nu se gndi dect la copilul su, gndirea sa nu mai contine aceste elemente imponderabile venite din regiunile luminoase, venite de la Divinitatea insasi si deci l hrneste cu o hran moart. O mam care nu pstreaz obiceiul de a merge lnga Dumnezeu, nu poate s radieze n apropierea copilului su particulele vii si luminoase care ar face din el o fiinta exceptional. Ea va fi sraca, ea nu va putea s-i dea nimic. Iubirea ei obisnuit va crea un copil obisnuit. El va fi poate sntos, bine mbrcat, dar el va rmne mediocru, pentru c a fost educat departe de prezenta lui Dumnezeu. Pe cnd mama instruit n Stiinta Initiatic va merge spre Dumnezeu si i va spune: "Doamne, vin lnga Tine, astfel ca Tu s-mi dai pentru copilul meu lumina, iubirea, sntatea, frumusetea Cerului." Iar cnd ea va reveni, l va impregna cu elemente pe care mamele obisnuite nu le-au cunoscut niciodat, nici simtit. Ele spun c ele nu au timp. Ba da, dar iubirea lor egoist nu le permite s aib o asemenea filozofie, de aceea lumea continu s fie populat de fiinte mediocre. Mama nu trebuie niciodat s se ocupe de copilul su nainte de a fi mers lnga Dumnezeu, pentru a lua viata si a i-o da. De ce si imagineaz ea c dac ea l prseste cteva minute, copilul su va muri? Nu, chiar 14

dac, copilul este n pericol de moarte, pe timpul ct mama sa este lnga Dumnezeu, cnd va reveni ea l va salva. Dar dac ea neglijeaz s mearg spre Dumnezeu pentru a rmne lng copil, n ziua n care i se va ntmpla ceva copilului ea nu va putea face nimic pentru el. Att timp ct tatii si mamele sunt atasati familiei lor pn la punctul de a nu indrzni s o prseasc din cnd n cnd pentru a se instrui, ei nu vor putea s o transforme, nici s o fac ntr-adevr fericit. Nu puteti transforma membrii familiei voastre att timp ct rmneti prea aproape de ei. Nu este vorba de a-i prsi fizic, ci de a-i prsi n conceptiile lor, adic a abandona un mod eronat de a-i iubi si de a-i ntelege. Veti spune: "Dar este o cruciad impotriva copiilor nostri!" Deloc si poate c eu i iubesc mai mult pe copiii vostri dect i iubiti voi insiv; aceasta, este de analizat. Dac este cineva care v iubeste copiii, eu sunt acela, singurul; voi, voi nu-i iubiti. A fost odata un fiu care cerea banii mamei sale pentru a face nebunii si care o ameninta c se va sinucide dac ea nu-i va da. Atunci mama lui i-a spus: "Du-te, copilul meu, du-te si sinucide-te, nu avem nevoie pe Pmnt de oameni ca tine. Doream ca tu sa fii o fiint nobil, mare, iar tu te porti ca un criminal, du-te si sinucide-te, este mai bine.Voi multumi Cerului cnd tu vei disparea". Ei bine, din cauza acestei ndrzneli, pentru prima data fiul s-a cumintit si a devenit o fiint minunat. Ani mai trziu, el spunea: "Mama mea este cea care m-a salvat". Dar dac mama si-ar fi smuls prul din cap spunnd: "Oh, srmanul meu fiu, nu face aceasta, iat banii", ea ar fi fcut din el un clu. Si asta fac majoritatea printilor, din cauza bunttii lor oarbe, a slbiciunii lor, a moleselii lor, ei fac din copiii lor cli. Iar dup aceea ei spun: "Da, dar noi i iubim." Ei se justific pentru lipsa lor de pedagogie si de psihologie prin aceast fraz: "noi i iubim". Iat cum se ntelege iubirea! n loc de a spune: "Ct de slabi si de stupizi suntem noi!", ei spun: "noi i iubim". Eu sunt singurul care nu-i cred. n spatele acestor cuvinte: "noi i iubim", eu nteleg: "ct de idioti suntem!" Da, iat ce nteleg eu. Abraham l iubea pe Isaac, dar a acceptat s-l sacrifice pentru a-i arata lui Dumnezeu ca pe El l iubea mai mult dect pe fiul su. Problema de a sti dac pe Dumnezeu sau pe copilul vostru l iubiti mai mult se pune totdeauna, dar tatii, mamele niciodat nu bnuiesc c si aici este o problema de pus. Dumnezeu a vrut s-l ncerce pe Abraham si El i-a cerut s-si sacrifice fiul. Veti spune:"Cum? Dumnezeu nu era destul de clarvztor pentru a cunoaste iubirea lui Abraham, El avea nevoie s-o verifice?" Nu, Dumnezeu stia nc dinainte ce va face Abraham, El vedea inima sa, gndurile sale, dar Abraham era cel care nu stia ceea ce era mai puternic n el si trebuia ca el s o afle. De aceea Dumnezeu i-a dat aceasta ncercare. Aceasta ncercare nu era destinata pentru a-l lamuri pe Domnul, ci pe Abraham nsusi. De altfel toate ncercarile pe care Dumnezeu ni le trimite ne servesc s ne cunoastem. Pentru ca noi suntem cei care nu stim pn la ce punct putem fi rezistenti, inteligenti, puternici, buni, generosi sau slabi, stupizi, va faceti iluzii, v spuneti: "Am nvins aceasta, am nvins aceea, nu-l iubesc dect pe Domnul", dar n fata celei mai mici ncercri capitulati si nu ntelegeti cum s-a ntmplat aceasta. Si iat ca Abraham iubea pe Domnul mai presus de toate, el stia c din moment ce Domnul i-a dat acest fiu, Domnul putea s i-l ia. Atunci de ce mamele nu gndesc astfel? Ele vor s-si salveze copilul abandonandu-l pe Domnul; ele gndesc c este suficient protectia lor pentru ca el sa fie la adpost. Dar ce protectie i pot ele oferi cnd ele nsele nu sunt protejate, din moment ce ele ntorc spatele marelui Protector? Ce orgoliu, ce vanitate! Abraham care era ntr-adevr un initiat, nu s-a revoltat mpotriva ordinului Domnului, ci s-a pregtit s-si sacrifice fiul. Si cum Dumnezeu nu este un monstru sanguinar, n ultimul minut, El l-a nlocuit pe Isaac cu un berbec. Din moment ce Abraham stia acum pn unde putea s mearg iubirea sa pentru Domnul, de ce sacrificiu era el capabil, aceasta era suficient. O mam care nu este pregatit s acepte acelasi sacrificiu ca Abraham, n primul rnd nu este o mam inteligent, iar n al doilea rnd este prea orgolioas. Cum ndrzneste ea s-si imagineze c stie mai bine dect Domnul, dac, copilul ei trebuie s traiasc sau s moara? Cu o conceptie att de ordinar despre iubire, ea nu poate s-si ajute ntr-adevr copilul pentru c n loc de a-si aduce copilul spre lumin, din contra, ea l ndeparteaz. n gndirea ei, iubirea pentru ea inssi este pe 15

primul loc, iubirea de sine este totul. Nu, iar ntr-o zi ea va trebui s plateasc aceast eroare ntr-un mod sau altul: pentru ca ea nu si-a ndeplinit datoria. Datoria sa era de a fi n Cer si de a-si aduce copilul mpreuna cu ea. Nu trebuie niciodata s abandonati Cerul, pentru nimic altceva, nici pentru un copil, nici pentru o sotie, nici pentru un sot, deoarece doar rmnnd n Cer, simbolic vorbind, le puteti face bine. Dac voi prsiti lumina pentru a face plcere nu stiu cui, nu veti avea nici cerul, nici pmntul, adic nu-l veti avea nici pe Dumnezeu, nici pe acesti oameni pentru care ati fcut att de mari sacrificii si voi rmneti singuri. Trebuie s cutati Cerul si veti avea si pmntul deoarece pmntul urmeaz ntotdeauna Cerului, el vine s i se supun si s-l serveasc. Dac ntotdeauna sentimentalismul, atasamentul orb sunt cele care predomin, nu numai c nu-i veti ajuta pe ceilalti, dar veti suferi. Pentru a evita aceste suferinte, va trebui s puneti inteligenta, ntelepciunea si pe Dumnezeu pe primul loc si din acest moment tot ceea ce iubiti v va apartine. Toti copiii pe care voi i iubiti n mod divin sunt ai vostri si ei sunt n orice caz mai mult ai vostri dect ai mamelor lor dac ele i iubesc n mod stupid. Veti spune: "dar nu este posibil! Legturile de snge sunt aici." Dar aceste legturi nu sunt cele mai puternice, credeti-m, exist legturi si legturi. Doar pe cei pe care i stiti s-i iubiti, fie ca sunt copii, brbati sau femei, va apartin. n aparenta, legturile crnii sunt cele mai puternice, dar n realitate se ntmpl deseori ca membrii aceleiasi familii s nu aib nici o afinitate unii cu ceilalti, deoarece ei apartin la diferite familii spirituale. Voi puteti, de exemplu, s apartineti fizic unei familii de trani si spiritual unei familii de regi. Si din contra, voi puteti fi fizic copilul unei familii regale, pe cnd n realitate apartineti unei familii de mizerabili si cersetori. Cum va actiona n caz de nevoie cel care si iubeste ntr-adevr familia? El va avea curajul s o abandoneze un timp pentru a merge n strinatate s cstige bani. Pe cnd un altul, care nu are aceeasi iubire, nu va avea curajul s plece. Deci vedeti, n aparenta, primul si-a abandonat familia, dar pentru a o ajuta: el a mers n strinatate s cstige bani si cnd el revine toti vor fi fericiti. Pe cnd cel care nu a vrut s-si prseasc familia, o las n srcie cu el mpreun. Acum s traducem: adevrtul tat, adevarata mam, si va abandona copilul, si va abandona familia si prin meditatie, prin rugciune, va merge "n strinatate", adic n lumea divin unde va strnge bogtii, iar cnd va reveni, toti vor fi n opulenta; pe cnd cel care nu ntelege, va rmne lng familia sa, dar ce i-ar putea el aduce? Nu mare lucru, cateva lucruri, cateva resturi mucegaite care au ramas prin dulapuri. Adevaratul tata, adevarata mama, merg "n strainatate". Ct timp? Aceasta depinde: poate o 1/2 ora, o ora... poate o zi sau trei luni, iar cnd revine, ei si revarsa toate bogatiile. Deci, vedeti voi, eu am argumente formidabile pe care nici toata logica voastra nu le poate zdruncina. Si dac ele nu sunt de acord, fie ca mamele sa vina sa discute cu mine! Le voi spune: "voi pretindeti ca va iubiti copilul, dar analizati dac l iubiti. Dac l iubiti, veti merge acolo, "n strainatate", cel putin zece minute, o 1/2 de ora, iar n acest moment, da, copilul vostru va fi n abundenta". II Mama face totul pentru copilul su; ea l iubeste si zi si noapte se ocup de el. Dar de ce acest copil rmne un copil obisnuit, cnd nc el nu devine un vagabond sau un criminal? Pentru c mama nu a nvtt c ea putea s-si proiecteze iubirea spre regiunile sublime, spre a lua alte elemente de care copilul va avea nevoie mai trziu si s le infuzeze: particule care vor lucra asupra lui pentru ca el sa devin o fiint exceptional. Cum poate o mama s cread, cu ngustimea mintii sale, cu ignoranta sa, cu preocuprile sale prozaice, c ea va putea obtine elementele indispensabile pentru ca mai trziu copilul su s fac minunatii, s contribuie la binele societtii si a ntregii umanitati? Att timp ct mama nu caut s ating regiunile cele mai elevate pentru a atrage particule de lumin, de puritate, de eternitate, orice ar face ea, ceea ce va da copilului sau va fi ntotdeauna obisnuit. Nu cantitatea elementelor este cea care conteaz, ci calitatea lor, iar aceast calitate trebuie ca ea s-o caute si s-o adauge. 16

Este la fel ca n matematici : nici o cantitate de figuri din a doua dimensiune nu poate sa dea o figura din a treia dimensiune. Nici o cantitate de corpuri din a treia dimensiune nu poate sa fabrice un corp din a patra dimensiune. Adica, nici o cantitate de oameni obisnuiti nu va da un geniu, nici o cantitate de genii nu va da o divinitate. Pentru a putea s pregtiti o fiint divina, trebuie s adugati alte elemente care nu se gsesc dect n lumea spiritual, n lumea divin. Trebuie s ntelegeti aceasta. Trebuie deci ca mamele s invete s lucreze asupra copiilor lor, ca din cnd n cnd, cteva minute, de mai multe ori pe zi, prin gndurile lor, prin rugciunile lor, ele s se prezinte n fata lui Dumnezeu spunandu-i: "Doamne, vreau ca acest copil pe care Tu mi l-ai dat s fie servitorul tu, dar pentru aceasta am nevoie de alte elemente care nu se gsesc dect lng Tine. Acorda-mi-le, Te rog, altfel acest copil nu va da nimic bun si nu va fi avantajos nici pentru el, nici pentru Tine, nici pentru mine". Dumnezeu se va scrpina n cap si va chema unii dntre servitorii si crora le va ordona s se ocupe de mam. Sunteti mirati de modul meu de a prezenta lucrurile? Dar important, este ca voi s ntelegeti si s avansati; prea putin conteaz c acesta este prezentat ntr-un mod catolic, literar, filozofic academic sau nu. Eu as vrea s fac totul pentru mame, le admir pentru sacrificile de care ele sunt capabile, dar trebuie ca, constiinta lor s se lrgeasc si ca ele s invete s lucreze pentru copiii lor cu mijloace noi, mijloace spirituale. Ele se gndesc ntotdeauna c ingrijirile lor si sacrificiile lor sunt suficiente. n realitate, nimic nu este niciodat suficient; trebuie totdeauna s adugati particule, forte, puteri celeste. Un copil, care este n fiecare zi hrnit si impregnat cu aceste elemente, va mira mai trziu lumea ntreaga. Veti spune c nu este att de usor s mergi s te prezinti n fata lui Dumnezeu. Dar este un mod de exprimare! Deja, legndu-se prin gndire la regiunile celeste, mama atrage elemente de natura mai subtila si le proiecteaza asupra copilului su. S-au vzut cazuri cnd iubirea unei mame reusea s smulga un copil din ghearele mortii. Da, aceasta iubire este de o asemenea putere nct ea putea s produc transformri n copil. Gratie acestui puternic curent de iubire, multe elemente nocive erau astfel ndeprtate si copilul era salvat. Dar, evident, sunt cazuri exceptionale si fr a astepta circumstante att de dramatice, n viata curent mamele au numeroase ocazii de a-si manifesta iubirea fat de copiii lor. Dimineata la rsritul soarelui, de exemplu. Eu sunt foarte miscat s vd n fiecare dimineat mamele aducndu-si bebelusii pe Stnca, as vrea sa le dau mijloace de a face o mai buna munc asupra lor si le voi spune deci aceasta: "n loc de a v plimba copilul incolo si incoace pentru a-l calma, a-l adormi sau mai stiu eu ce, asezati-va linistita undeva si adresati-va lui: "Tu, comoara mea, iubirea mea, splendoarea mea..." si vorbindu-i astfel voi l spalati n lumina. Ca Soarele, l penetrati cu iubirea voastra, voi invitati toti ngerii si arhanghelii prin puterea iubirii voastre. Voi spuneti: "Doamne, vreau ca acest copil s fie servitorul Tu, ca el sa fie cel mai frumos, cel mai inteligent, cel mai radiant, cel mai luminos, cel mai sntos" si sa vi-l imaginati n aceasta splendoare. Femeia posed o mare putere de imaginatie, gratie creia ea modeleaz copilul su si cum toate sentimentele si dorintele sale se inregistreaz n corpurile eteric, astral si mental al copilului, actionnd astfel, nu numai c mama ajuta enorm copilul n evolutia sa, dar ntre ea si el se creeaz o legatur foarte puternic. Una din principalele cauze ale rupturii care se vede acum ntre copii si printi, este ca printii nu au stiut sa influenteze copiii lor cu propriile lor vibratii, ei n-au stiut sa-i impregneze cu iubirea lor, ntelepciunea lor, cu forta lor, cu viata lor. Cum nu au descoperit mamele aceasta pn acum? Dac, din cnd n cnd, atunci cnd ei sunt bolnavi sau cnd ele vin s le mbrtiseze, ele au un pic de iubire pentru ei, dar este ineficace aceast iubire, deoarece este nlocuit imediat cu alte sentimente. A sti s lucrezi constient, inteligent, oh este att de rar! Deci, iat ce trebuie s fac mamele la rsritul soarelui si vor fi mirate de a vedea c ele devin neobosite din cauza iubirii lor. Deoarece iubirea este cea care trezeste, care stimuleaz toate celulele creierului. Intr-o alt conferint, n care va vorbeam de puterea gndului si a cuvntului, va explicam cum s v influentati copilul vorbindu-i cnd doarme n leagan. Chiar dac el nu aude, chiar dac el nu ntelege, anumite legi ale universului fac ca tot ceea ce voi sunteti pe cale s nregistrati n el, s ncolteasc cnd el va fi mai 17

mare. Puteti s-i vorbiti de bine, de adevr, de legi morale, cu convngerea ca aceste cuvinte ale voastre sunt inregistrate. Dealtfel, cine stie dac, dupa toate, el nu ntelege ceea ce voi spuneti? El doar nu are nc posibilitatea de a se exprima si de a v arata c el ntelege pentru c organele sale nu sunt nc pe de-antregul formate. Chiar un copil handicapat este n realitate un spirit tot att de puternic, tot att de inteligent ca si ceilalti, dar care nu se poate manifesta, deoarece creierul su, corpul su fizic sunt deteriorate. Luati cel mai mare virtuoz din lume, dati-i un pian dezacordat, oare va putea el cnta? Nu, binenteles; el este perfect capabil, dar pianul este ntr-o stare proast. Ei bine, creierul este pianul, instrumentul prin care spiritul se manifest; proprietarul sau poate fi un geniu, un virtuoz, dar att timp ct instrumentul nu este acordat nu va putea cnta. Poate este la fel cu copiii; ei vd, ei nteleg multe lucruri dar nu se pot exprima. Se relateaz cazuri stupefiante si inexplicabile. Rmn nc mistere de clarificat pentru viitor. Bebelusii, se stiu nc att de putine lucruri despre ei! Uneori, se vd unii care au, timp de cteva clipe o expresie att de inteligent, nct rmi nmrmurit, iar imediat dupa aceea ei si reiau fizionomia obisnuit de bebelusi. Eu observ copiii; pentru mine sunt crti n care eu pot s citesc multe lucruri. M adresez deci mamelor: vreti voi ntr-adevr ca, copilul vostru s devin un servitor al lui Dumnezeu, un geniu, un sfnt, un binefactor al umanittii, o fiint magnific? Ocupati-v de el, cu toata iubirea voastr. Doar iubirea poate tot. VORBITI-I CND DOARME, MNGIATI-L BLND, PENETRATI-L CU TOATE CULORILE LUMINII: ROSU, ORANJ, GALBEN AURIU, VERDE, ALBASTRU, INDIGO, VIOLET. Dar dac voi vreti s cunoasteti adevratele culori ale luminii solare, trebuie s aveti o prisma, deoarece nicaieri n alta parte natura nu ofera culori att de frumoase, att de puternice ca prntr-un cristal. Voi veti putea astfel s contemplati culorile indelung si s le regsiti apoi prin imaginatie. Nu lucrati asupra copilului vostru cu orice culoare, ci doar cu culorile prismei, deoarece sunt adevratele culori. INCERCATI DECI SA V IMPREGNATI COPILUL CU ACESTE RAZE LUMINOASE, S V IMAGINATI C ELE TREC N TOATE CELULELE CORPULUI SU. N ACEST MOMENT SUNTETI PE CALE S REPETATI CEL MAI MARE MISTER AL CREATIEI, ACELA AL LUI DUMNEZEU NSUSI CARE PENETREAZA MATERIA PENTRU A O ANIMA.

18

VI

CUVANTUL

MAGIC

Cte anomalii n atitudinea printilor fat de copiii lor! Sub pretextul c un copil este prea mic pentru a ntelege ceea ce se petrece n jurul lui, ei si permit tot felul de cuvinte, de gesturi, de comportamente, fr a-si da seama c aceasta actioneaz foarte defavorabil asupra psihismului su. Deoarece copilul este foarte vulnerabil, totul se nscrie n el si deseori anumite dereglri ce apar mai trziu vin de la scene sau conversatii la care el a asistat cnd el nu era dect un bebelus. Multi printi nu sunt destul de atenti nici la modul n care vorbesc copiilor lor. Ei nu nceteaz s-i trateze drept incapabili, puturosi, idioti, iar copiii, sugestionati, hipnotizati, devin dup un timp n mod real stupizi si incapabili. Acesti printi nu stiu deci c, cuvntul este puternic, actioneaz si c ceea ce spun poate avea o influent imens asupra copiilor lor. Printii sunt uneori cei care si ucid copiii. Pentru a-i determina s rmn linistiti sau a-i obliga s-i asculte, de ce trebuie ca ei s-i ameninte cu bau-bau, cu lupul, cu jandarmul? De ce trebuie ca la cea mai mica prostie s-i copleseasca cu reprosuri si cu blesteme? Ei nu stiu c toata viata lor acesti copii se vor simti amenintati, n pericol si c ei vor deveni nevrozati. Trebuie ca printii s invete ca de acum nainte s se serveasc de puterea cuvntului pentru a face bine copiilor lor si eu v pot da o metod. Ea este pentru mamele care au copii foarte mici. Pe timpul ct bebelusul este adormit, mama poate s stea n apropierea patului su, sau s-l ia n brate si s-i spuna foarte bland: "copilul meu, te iubesc mult, ma gndesc la tine, VREAU CA TU SA DEVII MARE, NOBIL, LUMINOS, DIVIN, CA TU SA FI PLIN DE INTELIGENT, DE FORT, DE PURITATE, DE BUNTATE..." Ca ea s-i vorbeasc astfel de tot ceea ce ea doreste mai bun pentru el. Se poate ca unii s gseasc aceast metod lipsit de sens, dar cei care cunosc marile legi ale universului ma vor aproba, deoarece ei stiu c verbul este atotputernic. Chiar dac pe moment copilul nu ntelege nimic, cuvintele maimei sale se vor inregistra n subconstientul su si ele vor lucra asupra lui n sensul n care ea ales s le dirijeze. Fie ca mamele sa fac asta n fiecare zi, n fiecare sear, sau chiar pe timpul noptii.Fie ca ele s vorbeasc, copilului lor mngindu-i capul cu blndete, mentionnd toate fortele, calitatile, virtutiile pe care el le posed si pe care le va dezvolta mai trziu. minunate. n general, se asteapta pentru a-i educa pe copii ca ei sa fie capabili de o anumita ntelegere intelectuala. n acest moment li se dau explicatii si se crede ca aceasta este educatia. Nu, dealtfel, explicatiile nu au avut niciodata o mare valoare pedagogica. n pedagogie, singura metoda cu adevarat eficace, este exemplul. Aratati concret copiilor ceea ce ei trebuie sa fac, faceti-o n fata lor si nu le explicati nimic. Aratati-le cum se spala, cum se curata, cum se pune n ordine, cum se pregateste masa. Copiii sunt mici maimute: de ndat ce ei va vd facand ceva, o vor face si ei. Iar dac acum cineva imi spune: "Dar nainte de a face ceea ce m sfatuiti, eu vreau ntii de toate s nteleg exact cum aceasta se petrece si care sunt procesele declansate n domeniul eteric." Oh la, la, dac voi asteptati s vedeti totul si s ntelegeti totul pentru a ncepe sa exersati, veti astepta secole, iar n acest timp copilul vostru va deveni un snapan. Dati-i drumul nc de acum, ocupati-va de el, pentru ca aveti o mare responsabilitate. Si ceea ce este minunat, este c n momentul n care voi pronuntati aceste cuvinte magince pentru copilul vostru, culori ies si radiaza din inima voastr, din capul vostru si chiar anumite entitati luminoase, atrase si miscate de toat aceasta frumusete, decid s rmn lng copil pentru a lucra asupra lui. Atunci, v implor, impuneti un pic tcerea intelectului vostru care este ntotdeauna pe cale s obiecteze si s pun ntrebri si sa 19 Fie ca ele s-i vorbeasca de viitorul sau: el va fi fericit, va fi mare, va deveni o fiint exceptional. Ca ele sa pronunte cuvintele cele mai poetice, cele mai

credeti n ceea ce v spun eu astazi; voi veti cstiga si mai ales copiii vostri vor cstiga. Oare cunoasteti suficient de mult toate legile lumii psihice, ale lumii spirituale, pentru a veni s v pronuntati si s puneti la ndoial tot ceea ce eu v spun? Att timp ct sunteti nc ignoranti, aveti nevoie s credeti si s urmati pe cineva care a mers mai departe dect voi pe calea cunoasterii. Deci, ca mamele s vorbeasc, copiilor lor, chiar dac ei dorm, chiar dac ei nu nteleg. Unele vor spune c ele le vorbesc n gnd. Dar aceasta nu ajunge, deoarece este o mare diferent ntre gnd si cuvnt. Intr-o zi, m aflam la Amsterdam unde tineam o conferint la care erau n auditoriu reprezentanti ai mai multor miscri spiritualitate. Printre alte lucruri, eu spuneam c meditatia produce o mare acumulare de energii psihice si ca multe persoane care se multumesc s mediteze fr a pronunta niciodat cuvinte, simt ca aceste forte sfrsesc prin a-i perturba. De ce? Pentru ca ele nu au stiut s le dea o iesire, o orientare. TREBUIE DECI CA ELE S PRONUNTE CTEVA CUVINTE, PENTRU CA TOATE ENTITATILE ADUNATE PRIN MEDITATIE S SE PRECIPITE N DIRECTIA PE CARE CUVNTUL LOR LE-A INDICATO. De ce cuvntul? Gndul singur nu este el foarte puternic? Ba da, ns GNDIREA FR CUVNT, ESTE CA SI CUM ATI SCRIE PE O HARTIE TOT FELUL DE PROMISIUNI SI DE ANGAJAMENTE, DAR FR A V PUNE SEMNATURA. Att timp ct nu semnati, promisiunile nu sunt valabile. Puteti declara, promite sau lsa prin testament tot ceea ce doriti, dar fr semntura voastr nimeni nu va va lua hartia n considerare. n fata lumii, semntura este cea care conteaz. Ei bine, PENTRU MUNCA SPIRITUAL CUVNTUL ESTE CA O SEMNATUR. Cnd am spus aceasta, presedintele Societatii Antroposofice din Olanda a exclamat: "Ah, iat ceva nou pentru noi!" El era ncntat. Ei da! Sunt adevruri pe care multi nu le cunosc. Cuvntul este deci foarte important. Voi puteti gndi timp de ore ntregi dac vreti, dar dac doriti s declansati ceva, s dati o impulsiune pentru ca gndirea voastr s se concretizeze aici n planul fizic, cuvntul este cel care trebuie s intervin. Gndirea este puternic n planul psihic, dar cuvntul este puternic n planul fizic. Deci, luati acest adevr si veti obtine mari rezultate. Doar c, binenteles, nu pronuntati cuvinte fr s fi format n prealabil n voi, un gnd viu sustinut printr-un sentiment puternic, altfel cuvintele voastre vor rmne vide, gunoase, fr for si nu vor produce nici un rezultat. Chiar si copiii care m ascult, aici, nregistreaz totdeauna puin din ceea ce eu spun. Mai trziu, tot ceea ce ei vor fi nregistrat astfel fr a nelege, va apare n contiina lor i n acest moment ei vor putea profita; ei se vor servi i vor reusi mult mai bine dect copiii care au fost ndeprtai de anumite preocupri sub pretextul c acestea nu erau nc pentru vrsta lor. Este valabil i pentru copiii ai caror prini i aduc n fiecare diminea pe Stnc pentru a asista la rsritul soarelui. Puteti gndi c ar fi preferabil pentru acesti copii s rmn linistiti n pat. Ei nu, deoarece chiar dac ei adorm pe Stnc, ei se impregneaz cu aceast ambiant de rugciune, de meditatie, de contemplatie; ei primesc razele soarelui care sunt spirite constiente si aceste raze lucreaz asupra corpului lor eteric si las urme. Ctiva ani dupa aceea, dac anumiti camarazi vor ncerca s-i antreneze n comiterea unor acte reprobabile, acesti copii vor simti n ei o fort, o rezistent care i va mentine pe drumul purittii, al luminii, al intelepciunii. Chiar dac ei nu stiu originea, aceasta influent rmne att de inradacinata n ei si vor fi obligati sa o constate. Iat de ce educatia trebuie s se fac nainte chiar ca ntelegerea s apar la copil. Eu am mers de altfel mult mai departe, spunnd c dup nastere este deja prea trziu pentru a ncepe educaia copilului. Da, deja din acest moment prinii nu mai au nici o putere s influeneze copilul. Ei trebuie s se apuce nainte de natere i chiar nainte de concepie. Din acel moment ncepe veritabila educatie, cea care este puternic, eficace, real, indestructibil. Pedagogia mea este nou, o tiu, bizar chiar, dar ea d rezultate. Cnd un copil mnnc, el nu nelege nc toate energiile pe care hrana i le va aduce i cum aceste energii vor contribui la dezvoltarea sa fizic, moral, intelectual, dar nu se ateapt ca, copilul s neleag pentru a i se da de mncare. Ei bine, nu trebuie 20

nici s ateptai ca el s neleag pentru a ntroduce n el elemente divine. Dac ar trebui s ateptai ca, copiii s neleag viaa spiritual pentru a le-o da lor, ei bine, vor fi repede morti, din punct de vedere spiritual morti. Si este ceea ce se ntmpl deseori. Se asteap ca, copiii s aib vrsta de a primi o educatie spiritual si n aceasta asteptare, sunt lsati s se nglodeze n viata mediocr nct atunci cnd vreti s-i redresati este mult prea trziu, nu mai este nimic de fcut. VII

NU LASATI NICIODATA UN COPIL INACTIV Voi ati vzut cum copiii erau mndri de a fi cntat! Pentru ei era serios. Oh! la, la, ei au fcut ceva care conteaz! Toata viata lor ei si vor aminti c au cntat n fata unui public. Pentru voi, poate, nu nseamn nimic, dar pentru ei este un eveniment; dac voi ntrati n inima acestor copii veti vedea ca este un eveniment. Acum, voi trebuie s-i incurajati, s le spuneti ca a fost magnific, c noi avem nevoie s-i ascultam si c ei trebuie s nvete nc alte cantece. Trebuie s treziti la copii dorinta de a se arta cei mai capabili posibil ntr-o activitate sau alta. Este cel mai bun mijloc de a-i mpiedica sa fac prostii si de a-si pierde timpul lor n dreapta si stnga. Nu trebuie niciodat s lsati un copil inactiv. Deseori pentru a-i cere unui copil sa rmn linistit, i spuneti: "fii cuminte". De ce se confund intelepciunea cu imobilitatea? A nu se misca, a nu face nimic, aceasta este intelepciune? S nu v mirati dac, copilul dup aceea detest ntelepciunea, deoarece n capul su ea este legat la imobilitate, iar el este att de dinamic! De altfel, este mai bine s nu-i cereti unui copil s nu se miste, ci totdeauna s-i dati ceva de fcut pentru a-l ocupa. De aceea, printii trebuie s accepte ca, copiii lor sa sufere putin pentru a face ceea ce li se cere la scoal sau n alta parte. Copiii au attea resurse, o asemenea rezistent, nct uit imediat acest efort. Cu fiecare efort caracterul lor este cel care se formeaz si aceasta trebuie s-i bucure pe tati si pe mame. Dar dac din contr , ei spun: "Oh, srmanul, nu trebuie s-l obosim" pentru a-i evita cateva mici eforturi, ei l vor face slab, lenes, incapabil, egoist. Iat iubirea si pedagogia adultilor! Priviti, oare copiii care urc pe Stnc pentru a asista la rsritul soarelui sunt de plans? Sunt ei nefericiti de a nu fi rmas n patul lor? Nu , ei sunt fericiti, priviti-i! Printii trebuie s-si dea sema c deseori ei sunt cei care, sub pretextul de a nu-i suprancrca, si mentin copiii n slbiciune. Ei trebuie s-si schimbe atitudinea, altfel ei vor fi cei care vor suferi toat viata de a fi fcut din copiii lor fiinte egoiste si capricioase. Cunosc multi care au comis aceasta eroare si care acum si smulg prul din cap. Eu le spun: " Este din vina voastra. Foarte devreme trebuia s-i nvtti pe copiii vostri sa va ajute, s spele cteva farfurii, s puna masa, s execute unele sarcini usoare". Evident majoritatea muncilor sunt prea dificile pentru cei foarte mici, ei nu au nici forta, nici abilitatea suficient, dar puteti sa faceti n fata lor spunndu-le: " mai trziu tu o vei face". n asteptare, sunt multe mici servicii pe care pot deja sa le fac. Numai ca printii nu le dau nimic de fcut, pentru c este mai usor pentru ei de a executa rapid anumite munci, dect a le arta copiilor cum s le execute si a-i supraveghea pe timpul ct o fac. Dar nu este o bun metod de educare, deoarece mai trziu copiii nu mai vor s fac ceea ce ar fi trebuit s nvete atunci cnd erau mici: faculttile lor nu au fost exersate destul de devreme. n acest moment printii vor putea spune: "lenesule, du-te s faci asta, du-te s faci aia, ai grija s inveti"... dar copilul nu va voi deoarece este prea trziu. Exista obiceiuri bune care trebuie inoculate copiilor cnd ei sunt nc foarte tineri, deoarece aceste obiceiuri nu i vor mai prsi. Odat, am ntlnit un om care a fcut mai multe zile de inchisoare pentru furt si el mi-a mrturisit ca, chiar n inchisoare, el si fcea dimineata si seara rugciunea. Era un obicei pe care tatl su i l-a dat cnd era mic si nu se mai putea debarasa de el. Eu i-am spus: "Dar atunci, v rugati dimineata si seara si continuati s furati? - Ah, asta este altceva". Pentru el, a se ruga si a fura nu erau lucruri incompatibile. Evident, 21

ar fi fost preferabil ca tatal sau s-i dea si obiceiul de a nu fura! Nu v dati seama ce este forta obiceiului. Dac un copil este obisnuit ca printii si sa cedeze capriciilor sale, s-a terminat; mai trziu, chiar cnd nu va vea dreptate si cnd va fi constient ca nu are dreptate, el va continua s vrea s i se cedeze. Iar n acest moment va fi prea trziu pentru a-l schimba. Un copil care a fost rsftat, alintat, rzgiat va va cere s aveti ntotdeauna aceast atitudine fat de el. Din nefericire nu va exista n acel moment dect o fort capabil s-l educe: viata, pentru c viata este neindurtoare. Atunci copilul va suferi si se va corecta. Dar ce suferinte inutile printii au pregtit copiilor lor nestiind s se opun capriciilor lor! De aceea eu le spun deseori printilor: "Atentie, atentie, buntatea voastr nu este n realitate dect slbiciune, ignoranta... Mai trziu veti plnge pentru ca voi veti fi primele victime ale buntatii voastre stupide". Cti printi nu au venit s mi se plng de atitudinea copiilor lor! Eram obligat s le spun c ei erau vinovatii si evident ei nu m ntelegeau. Nu trebuie sa fiti slabi cu copiii, pentru c dup aceea abuzeaz ei si nu este din vina lor. Dac nimeni nu arat unui copil c exist reguli de respectat si dac, foarte tnar deja el are impresia c totul se poate inclina n fata capriciilor sale, cum vreti voi ca apoi el s-l asculte pe cel care i face o mic observatie? El nu va asculta si este normal. El va dori s infrunte totul, s sparga totul, s se piarda chiar cu conditia s nu cedeze. Pentru c astfel el a fost obisnuit si deci nu este vina sa. Deci, cnd printii si dau seama c proasta lor educatie a stricat caracterul copilului lor, nu le mai rmne dect s roage Cerul, spiritele intelepciunii, pentru ca ele s-i dea o lectie care s-l determine s reflecteze. Copilul va plnge un pic, voi l veti consola, dar el va ntelege si astfel, dupa cteva bune mici lectii el va fi salvat. Am observat cu atentie si am vzut deseori cum buntatea, buntatea stupid este cea care incurajeaz viciile. Este minunat buntatea, dar cu conditia ca ea s fie pus n serviciul ntelepciunii. ntr-o zi m aflam ntr-o familie de oameni bogati si bine plasati n societate. Ei erau foarte preocupati din cauza fiului lor unic, care nu le fcea dect probleme. Ei l rsfatau, i ddeau multi bani si el, evident, se amuza si si neglija studiile. Am vrut s-i ajut, atunci eu le-am spus: "Vreti s v salvati fiul? Mai ntii trebuie s ntelegeti c el nu este dotat pentru studii. Dac as fi n locul vostru, l-as trimite ca ucenic ntr-un garaj, la un patron exigent care l-ar obliga s lucreze si as inceta s-i dau bani, deoarece aceasta usurint nu dezvolta dect latura sa rea". Le-am explicat ndelung toate acestea, dar ei nu m-au nteles; ei erau chiar foarte nemultumiti de sfatul meu, deoarece se simteau umiliti la ideea c eu voiam sa fac din fiul lor un muncitor, pe cnd ei sperau pentru el o situatie stralucit. Ei nu m-au ascultat deci si au continuat s-si trimit fiul n cele mai bune scoli din Franta si strinatate, s-i dea cei mai buni profesori si mai ales au continuat s-l rsfete cu bani si cu cadouri. Ctiva ani dup aceea, situatia devenise att de catastrofic nct ei si-au amintit de sfatul meu privitor la garaj. Dar si aici, ce surpriz pentru mine! Eu le-am spus s-si trimit fiul n ucenicie la un garajist, iar ei i-au cumprat garajul cel mai mare, cel mai modern si cel mai scump pe care l-au putut gsi. Evident, nimic nu pregatea acest biat s fie patronul unui asemenea garaj. Si s-a ntmplat ceea ce trebuia s se intample: putin timp dup aceea el a dat faliment si ei au pierdut sume enorme. Nu va voi mai povesti urmarea acestei istorii dar iat printi care au fost cauza nenorocirii fiului lor, din cauza slabiciunii si iubirii lor stupide. Astazi, printii nu mai ndrznesc sa utilizeze metode care clesc caracterul copiilor. Ei spun: "Ah, ei nu trebuie s sufere, ei trebuie s aib tot ceea ce vor". Ei bine, ei si strica copiii cu aceasta slbiciune. Intr-o buna zi nu vor mai putea obtine nimic de la ei, ei vor avea n fata lor cli care i vor clca n picioare si vor primi lectii usturtoare din cauza proastei lor pedagogii. Dar printii nu m cred, ei gndesc c eu sunt crud. Eu nu sunt crud, eu cunosc cteva mici legi, care sunt mari legi. n trecut, multi oameni si cresteau astfel copiii, chiar si regii, deoarece regii aveau totdeauna n palatul lor intelepti, care i sftuiau. Si iat de exemplu sfatul pe care puteau s-l dea acesti intelepti: "Maiestate, aveti un fiu care este destinat s domneasc. Dar va fi el drept, va fi el cinstit, impartial? Iat ceea ce ar trebui s faceti: nainte ca fiul dumneavoastr s stie c este un print si viitorul mostenitor al tronului, trimiteti-l s traiasc ntr-o familie srac pentru ca el s vad cum oamenii sufer si lupt pentru a castiga cea mai mic buctic de pine. Cnd el va reveni si va urca pe tron, va guverna cu dreptate, clement si mil". Iar anumiti regi urmau 22

aceste sfaturi. n zilele noastre, familiile bogate nu vor s-si mai trimit copiii la un mic patron, n conditii dure si dificile, unde ei pot primi chiar cteva lovituri. i vor trimite n marile capitale, sau n Elvetia, n pensiunile cele mai renumite, unde acestia vor frecventa printi, vor juca tenis si vor face schi, natatie,etc. Si cnd va iesi de acolo, acest fiu iubit va fi nvelit n puf. Iat pedagogia oamenilor foarte bogati si foarte "inteligenti"! De altfel, un tat care este foarte bogat nu trebuie s o arate copiilor si deoarece ei vor tine prea mult cont de viitoarea mostenire si nu vor face nici un efort pentru a munci si a nvt s se descurce singuri; ei vor crede c toate capriciile si plcerile le sunt permise, ei vor deveni lenesi, iar aceasta este cea mai rea dntre educatii. Printii s-i lase deci ct mai mult timp posibil pe copiii lor n ignoranta bogatiilor care i asteapta. Cnd acestia vor fi luat obiceiuri bune de munc, de stpnire de sine, atunci da, printii vor putea s le vorbeasc de bogatia pe care o vor mosteni mai trziu, dar nu nainte. Este de altfel ceea ce face Dumnezeu cu noi toti. Dumnezeu este cel mai mare educator, cel mai mare pedagog. El nu ne arat imediat mostenirea care ne asteapt acolo sus, n bncile celeste. Atunci, cum noi ne credem saraci si mizerabili, noi muncim, noi ne chinuim si n fine, cnd cu strigte si lacrimi am reusit s ne facem demni de mostenirea noastr. El ne arat toate comorile adunate pentru noi. n acel moment, noi ntelegem ntelepciunea Eternului, care nu ne-a dezvluit nimic dinainte. Initiatii, care vor s lucreze ca Dumnezeu, ascund si ei multe lucruri n interesul discipolilor lor, pentru ca ei s se dezvolte bine. Printii care vor s-si vad copiii asumndu-si mai trziu mari responsabilitati trebuie sa le dea o educatie care s-i fac s cunoasc dificulttile vietii, altfel, cum ar ntelege ei chinul muncitorilor lor, soldatilor lor, al subordonatilor lor? Cei care au plecat dntr-un mediu foarte srac si s-au ridicat prin munca lor, sunt fiinte ntelegatoare si comptimitoare fat de suferinta altuia, pentru c au suferit ei nsisi. Pe cnd ceilalti vor spune ca regina Maria Antoaneta: "Ei nu au pine? Dar atunci, s mnnce cozonac!" Ea nu putea s nteleag.

23

VIII PREGTITI COPIII PENTRU VIITOAREA LOR VIATA DE ADULTI Eu stiu prea bine c problemele filozofice nu sunt chiar potrivite vrstei copiilor si adolescentilor care sunt aici si ca ei sunt mai degraba interesati de tot felul de amuzamente si distractii. Dar cu toate acestea, ramanand printre adulti, care fac tot posibilul de a tri dup regulile nvtmntului, chiar dac ei nu nteleg nc profunzimea si sensul, totul se nregistreaz n ei. Iar cnd, mai trziu, se vor gsi n fata unor grave probleme de rezolvat, ei vor sti s actioneze si s se dirijeze mai bine dect ceilalti, pentru c au primit aici o impulsiune spre bine; prea putin conteaz ca nu au simtit nimic pe moment, ceea ce ei au vzut si auzit va continua s-i influenteze toat viata lor. Iat de ce tinerii trebuie s participe la munca noastr. Chiar dac aveti impresia c ei sunt prea tineri, trebuie s pregtiti copiii pentru viata pe care o vor duce mai trziu si este deci preferabil pentru aprofundarea ntelegerii lor ca ei sa poat s arunce o privire n lumea adultilor. De altfel, priviti: ce face o mic fetit? Instinctiv ea cere s aibe ppusi pe care le leagan, le hrneste, le spal. Aceasta ocupatie este o pregtire pentru rolul su de viitoare mam. Exist deci ceva n ea care o impinge s exploreze deja terenul pentru viitor. Trebuie s reflectati la toate acestea. Se aduc copiii la biseric unde totusi ei nu pot ntelege mare lucru din ceea ce se petrece. Dar solemnitatea ceremoniei, reculegerea adultilor produc n sufletul lor impresii care vor fi aprofundate mai trziu. Iar altii, din cauza mortii unui printe sau unui prieten asist la o nmormntare unde ei ncep s se ntrebe ce este o disparitie. Moartea este un eveniment cu care ei vor fi n mod obligatoriu confruntati mai trziu si este util pentru ei de a fi pregtiti. Astfel este pentru tot n viata. Fiecare copil este ntr-o anumit msura obligat s 24

anticipeze evenimente care nu sunt experineta adultilor.

nc pentru vrsta sa si pentru aceasta el trebuie s beneficieze de

S luam nc un exemplu foarte simplu: un student n chimie ncepe prin a studia tot ceea ce a fost descoperit n aceasta stiint pn astazi; iar dac el este capabil va aduga propriile sale descoperiri. Dar el ncepe prin a se apleca asupra experientelor si descoperirilor altora, el nu decide s le ignore pentru a gsi el nsusi totul, iar la capatul a 20 sau 30 de ani de cercetare s sfrseasc prin a descoperi (dac nc o descoper!) c o molecula de ap este compus dntr-un atom de oxigen si doi atomi de hidrogen. El accept aceasta notiune si este mai ntelept, aceasta i permite s cstige timp. Dac obisnuiti un copil s participe la viata adultilor, n clipa n care va trebui s fac fata el nsusi la anumite evenimente el va fi deja pregtit deoarece si va aminti si va imita ceea ce a vzut fcndu-se. De aceea este foarte util ca tineretul s nu fie limitat la activitatile care se cred a fi de vrsta lui. Intr-o zi, vorbeam mamei a dou tinere fete ncnttoare n varsta de l5 ani. Eu i spuneam: "Le-ar face bine fiicelor dvs. s vin la Fraternitate pentru a asculta adevruri care le vor ajuta mai trziu n viat. Si stiti voi ce mi-a raspuns ea? "Oh, nu, ele sunt prea tinere, la vrsta lor trebuie ca ele s se amuze: lor le plac balurile, petrecerile, ele vor avea destul timp pentru a se gndi la lucruri serioase!" Ei bine, iat o mam care pregatea catastrofe pentru copiii si. Binenteles, trebuie s lsati tineretul s danseze, eu nu sunt mpotriva dansului, dar trebuie s-l obisnuiti s aib si preocupari de alt ordin. Natura uman nu este fcut doar pentru munc, efort, reflectie, este de la sine nteles; si chiar initiatii au fost cei care, n trecut au instituit srbatori unde poporul, prin cntece, dansuri, deghizari, putea s dea o cale de iesire tuturor acestor forte care comprima munca si grijile vietii cotidiene. Dar a se gndi c esentialul este de a se amuza si distra, nseamn ntr-adevr a-si rata existenta. Eu nu sunt mpotriva unei mame care vrea ca fiica ei s se amuze. Si eu m amuz, eu nu ma gndesc dect sa m amuz, ce credeti voi? Dar exista amuzamente si amuzamente si trebuie s vedeti pericolul amuzamentelor care nu sunt echilibrate prin reflectie. Foarte repede aceast fiic pe care mama s o trimite s se amuze, va fi murdrit si mncat de prima haimana venit si nu numai c ea si va pierde sarmul si prospetimea, dar ea si va pierde si luciditatea si va merge foarte repede s ngroase lumea tuturor acestor femei care traverseaz existenta fr a sti niciodat unde ele se afla. Nu va gnditi ca eu sunt limitat. Nu exista om mai larg dect mine. Eu vreau doar ca toti bietii si fetele s petreac, s cnte si s danseze, dar n acelasi timp ca ei s accepte s studieze stiinta Initiatilor, ca ei s invete s se lege la fortele nobile si insufletitoare ale naturii. n acest moment ei vor deveni fiinte formidabile, capabile de a actiona benefic pentru familia lor, tara lor si chiar pentru lumea ntreaga. Deci iat, au fost cteva cuvinte pentru a v spune c nu trebuie s lsati tineretul s caute n mod unic ceea ce-i place lui, ceea ce-i este agreabil, la gradul la care el a ajuns, ci s vizati un pic mai departe si s anticipati viitorul. Oh! Eu stiu bine, multi copii anticipeaz, dar nu asa cum ar trebui. De exemplu, o mic fat delicat, gratioas, vrea sa devin c mtusa ei pentru ca are buzele si unghiile vopsite, iar degetele pline de inele; iar un mic biat vrea s devin ca bunicul su din cauza pipei sale si a marilor sale mustti. Tinerii anticipeaz deci deseori fr a o sti, dar ei sunt prea grbiti de a deveni btrani, de a avea aerul important, blazat. S nu se grbeasc, Dumnezeule, aceasta va veni chiar fr voia lor. Dac exista un lucru absolut cert, este ca ei vor imbtrni, nimic nu va putea impiedica aceasta.

25

Deci, tineretul s ncerce s rmn tnar ct mai mult timp posibil! Eu vreau sa spun tnr n inima sa: spontan, simplu, surztor. Eu, eu prefer s rmn copil, din toate fortele mele eu mentin n mine spiritul copilariei. Tinerii vor sa devin batrani, iar eu vreau sa prelungesc tineretea, pentru c tineretea a trecut att de repede! Este de altfel ca primavara... Att de efemera!

IX

PASTRATI SIMTUL FANTASTICULUI LA COPIL Priviti acesti copii care m ascult: dac ati sti cum ei imi nteleg cuvintele! Fata lor vibreaza. n momentul n care trebuie sa rd, ei rd; n momentul n care ei trebuie sa gndeasc ei gndesc. Ei reactioneaz ntr-un mod magnific. Am aici un auditoriu care v depseste. Numai Dumnezeu stie ce se petrece n micile lor capete, cum vd si nteleg ei lucrurile! Poate ei gsesc adevrul de prima data, pe cnd voua, v vor trebui nc ani de zile. Da, eu sunt sigur c ei vd adevrul mai rapid si mai bine dect adultii. n replicile copiilor exist multe lucruri pe care adultii le gsesc absurde, deoarece ei nu le nteleg. De cte ori nu am fost stupefiat n fata profunzimii anumitor reflectii ale lor. Aceasta pentru c ei sunt nc simpli, naturali si apropiati de regiunile celeste de unde au coborat. Mai trziu, familia, societatea reusesc s le inoculeze propriul lor mod de a vedea lucrurile si de rationament,iar copiii sfrsesc prin a accepta aceste puncte de vedere eronate.Da, adultii nu fac deseori dect s deformeze copiii. Cnd copiii sunt foarte mici, ei au un simt innscut al supranaturalului, ei cred c totul este viu, ca totul este inteligent: ei vorbesc insectelor, pietrelor, plantelor, animalelor. Cnd ei se lovesc de o piatr, ei i dau o lovitur de picior adresandu-i reprosuri deoarece ei gndesc c piatra i-a lovit n mod intentionat! Iar cnd li se povestesc povestiri cu zne, uriasi si animale extraordinare, ei cred, este formidabil! Ctiva ani mai trziu, ei pierd acest simt 26

al fantasticului, pentru c adultii si bat joc de credulitatea lor si chiar dac ei nu-si bat joc, atitudinea lor materialist si grosier sfrseste prin a se repercuta si asupra lor. Iar odata ce copiii au pierdut acest simt al minunatului, ei au pierdut ntr-adevr esentialul. Deoarece nu trebuie s v imaginati c este o mare dovad de superioritate, din partea adultilor, de a crede c universul nu are nici suflet, nici inteligent, c omul este singura fiint vie si gnditoare din creatie. Toat natura este vie, inteligent si populat de creaturi vii si inteligente, iar unele mult mai inteligente dect omul. Din ziua n care omul neag aceast viat si aceast inteligent, n el moartea ncepe s se instaleze. Dac voi credeti c totul este mort n jurul vostru, moartea se instaleaz n voi, nu uitati niciodat aceasta. Dar s credeti c totul este inteligent si viu si veti mri n voi inteligenta si viata. Iat un adevr asupra cruia psihologii si pedagogii trebuie s se opreasc, pentru c ei nu au studiat nc consecintele magice ale unui simplu gnd. Dac voi credeti c toti oamenii de pe Pmnt sunt ri, urti, depravati, criminali, este foarte ru, deoarece nu numai c aceasta se reflect asupra voastr, dar mai devreme sau mai trziu veti deveni ca ei. Iar dac voi credeti c lumina, frumusetea, splendoarea, grandoarea domnesc peste tot, voi lucrati asupra voastra insiv si deveniti din zi n zi mai frumosi, mai nobili, mai expresivi. Nu ucideti deci niciodat simtul fantasticului la copii. Cultivati-l chiar, pentru ca ei s se hrneasc din el toat viata lor. Si tocmai povestile pstreaz viu n ei simtul lumii invizibile si al fiintelor care o locuiesc. n copilria mea, am cunoscut prntre membrii familiei noastre anumite persoane foarte vrstnice ale cror cuvinte erau ntotdeauna pline de o mare ntelepciune. Ele nu aveau nici o instruire, majoritatea nu au fost nici mcar la scoal (ntr-un mic sat pierdut din Macedonia, acum mai mult de un secol, asta nu este de mirare) dar toata atitudinea lor era de o asemenea demnitate, de o asemenea stpnire, nct eu admiram aceste fiinte, ele erau pentru mine modele. Cnd ei veneau s ne fac vizite acas (aveam sase sau sapte ani), cu ce fericire si cu ce bucurie i primeam, cu ce atentie i ascultam! Eu le ceream totdeauna s-mi spun povesti. Era mai ales unul care se numea Mikhael si care m impresiona mult. El era foarte ntelept. Cnd vorbea, el si msura ntotdeauna cuvintele si gesturile. Ca si bunica mea, mi povestea istorii extraordinare unde se derulau lupte ntre bine si ru, lumina si tenebre, magicieni albi si vrjitori si ntotdeauna binele era cel care sfrsea prin a nvinge. Toat viata mea dup aceea, am simtit c, cu aceste povesti bunica mea si el mi-au dat o impulsiune spre bine, spre lumin, dorinta spre a face s triumfe ntotdeauna lumina. Eu mi dau seama acum c trebuie s aud aceste povestiri, pentru c ele au lsat o amprent profund n mine. Tot ceea ce am nvtt din crti si la universitate s-a sters, singurele care au rmas au fost aceste povesti n care lumina sfrsea ntotdeauna prin a nvinge tenebrele. Printii, rudele apropiate influenteaz mult copiii. De aceea nu lsati copiii vostri s frecventeze oameni care i vor impinge pe o cale ndoielnic, povestindu-le orice. La aceasta vrst, ceea ce ei vd, ceea ce aud, se imprim n el si ei vor fi influentati pentru toat viata. Trebuie deci s vegheati asupra copiilor vostri. Alegeti-le chiar si camarazii, dac este posibil: ncercati totdeauna s stiti ce biat, ce fat, copiii vostri sunt pe cale s frecventeze. Deoarece si voi, dac v uitati n urma, veti gsi n copilria voastr ratiuni ale gusturilor voastre, ale tendintelor, comportamentelor voastre actuale. Copilria este cea care determin ntreaga viat. Amprentele primite pe timpul copilriei nu se sterg niciodat. De aceea responsabilitatea adultilor este imens. Dac influenteaz un copil prin vulgaritate si urtenie, el va rmne marcat pentru totdeauna. Ei trebuie deci s se supravegheze si s tremure de fric de a le da o proast orientare n viat. Acum, s m ntelegeti bine. Trebuie s cunoasteti si anumite legi ale psihologiei initiatice. Eu nu spun c trebuie s cresteti un copil n mod unic ntr-un climat de vis, de poezie, ireal si imaginar. Ar fi si un mare pericol pentru el. Fiecare metod are ntotdeauna o parte bun si o parte rea si trebuie s stiti cnd si cum s o aplicati. Printii, pedagogii trebuie s trezeasc intelectul copilului si simtul su practic, s-l nvete s se descurce n planul material si s-l pregateasc pentru a face fat mai trziu realitatilor vietii, dar ei nu trebuie s ucid gustul su pentru fantastic si sensibilitatea sa fat de lumea invizibil. Ei pot s-i 27

vorbeasc de spiritele naturii: spiritele pmantului (gnomii), spiritele apei (ondinele), spiritele aerului (silfe), spiritele focului (salamandrele) si de munca pe care ele o fac n univers. Dar mai ales ei trebuie s-i dea simtul lumii divine si pentru aceasta ei pot ncepe prin a-i vorbi despre Arborele vietii, de ierarhiile celeste. Binenteles, trebuie s v coborti la nivelul copilului. Nu se pune problema de a-i enumera toate numele cabalistice ale Arborelui sefirotic, dar este posibil s-l faceti s nteleag notiunea de ierarhie, spunndu-i: "Iat, tu stii c deasupra animalelor, exist oamenii, care sunt mai inteligenti" si i explicati de ce. "Iar printre oameni, unii dntre ei i depsesc pe altii: ei sunt mai buni sau mai intelepti". Copilul recunoaste c este adevrat. "Acum, de ce nu ar exista si alte fiinte care i depsesc chiar pe oamenii cei mai buni si mai intelepti?" Copilul accept si astfel el ncepe s aibe notiuni de existenta ngerilor, Arhanghelilor si a tuturor entittilor ierarhiilor spirituale. Un copil care va fi educat astfel va pstra ntotdeauna constiinta unei lumi superioare n intelepciune si lumin si dorinta de a tinde spre aceasta lume. Omul care neag existenta lumilor si entitatilor care l depsesc se limiteaz si se ntunec. Dac multi oameni nu avanseaz, nu evolueaz, este pentru c ei ignor sau nu vor sa admit c deasupra oamenilor exist aceast ierarhie sublim, a Ingerilor, a Arhanghelilor pn la Tronul lui Dumnezeu. Si de aici ei nu au nici un scop, nici un ideal foarte elevat de care s se agate pentru a cpta energii de un ordin superior. Binenteles, ei triesc, ei se descurc, dar din punct de vedere spiritual ei nu avanseaz, ei nu accept nici mcar idea existentei Maestrilor pentru a-i instrui, iar unii sunt chiar morti, morti spiritual. Pe cnd cei care accept n mod constient existenta acestor ierarhii spirituale au un scop superior si acesta le da un elan pentru a ntreprinde mari realizri.

O IUBIRE FR SLABICIUNE Lectura gndului zilei: "Tatl si mama nu trebuie niciodat s cedeze capriciilor copilului lor. Ei trebuie s fie tandri, plini de iubire, dar inflexibili. Cnd au dat un ordin copilului, ei trebuie s pretind ca el s asculte. Anumite mame cedeaz n fata copilului pentru c el plnge si ele nu vor s-i fac ru. Iat o induiosare stupid, deoarece mai trziu, copilul, prost obisnuit, se v urc n capul printilor si. MAMA TREBUIE S RMN PLIN DE BLNDETE, S NU SE INFURIE, S NU BAT COPILUL, DAR NICI S NU CEDEZE, EXACT CA SI NATURA PE CARE NICI O DORINTA SAU CAPRICIU UMAN NU O POT FACE S CEDEZE. Dac, copilul pune degetul n foc sau pe gheata, legile cldurii si ale frigului nu se modific pentru a-l cruta. Natura asist impasibil la actele copilului, de aceea el nvt s o respecte. PENTRU COPIL, MAMA REPREZINT NATURA iar dac ea nu o reprezint corect, copilul va ignora ca exista limite care nu trebuie depasite si el va fi pierdut. Deseori din cauza slbiciunii mamei lor anumiti copii devin mai trziu adevarati cli". Da, deseori iubirea prost luminata a printilor este cea care face nefericirea unei familii, pentru ca ei nu au stiut sa arate copiilor lor ca exista legi n fata carora toata lumea este obligata sa se supuna, att printii ct si copiii. Un copil care a fost lasat sa fac totul, nu va sti niciodat ceea ce este bun si ceea ce este ru si nu va fi din vina sa, a fost prost obisnuit. nc de mic, copilul trebuie s inceap s invete ca exista legi si ca printii lui sunt cei care trebuie s-l invete. "Da, dar sarmanul, dac plnge?..." Ei bine, s plnga! De ndat ce copilul plnge, mama cedeaz pentru c micul scump s nu fie nefericit. Atunci, s-a terminat, ea va ceda toata viata sa, ea va deveni sclava, copilul sau se va purta ru cu ea si ea va fi cea care va suferi pentru ca a confundat iubirea cu slbiciunea. Copilul plnge? Lsati-l s plng, aceasta i exerseaz plmnii si 28

n tot acest timp el ntelege ca exista reguli de respectat si de aplicat. Dac la prima lacrim voi reveniti asupra deciziei voastre, copilul va continua totdeauna s utilizeze plansul pentru a va face sa cedati si s-si satisfac toate capriciile. Stiti voi ca, copilul este mai inteligent si mai viclean dect mama sa? El stie sa se serveasc de lacrimi pentru a o obliga s cedeze si dup aceea se va urca pe capul ei pentru a face pipi... n fine, ce vreti, astfel si mamele si nvt lectia! Printii nu trebuie sa astepte pentru a face un copil sa nteleag ca ei nu vor ceda n fata capriciilor sale, altfel, ziua n care ei se vor decide s reactioneze, va fi prea trziu. Cnd ei si dau seama de gravitatea situatiei anumiti printi devin dntr-o data inflexibili si atunci, ce lupta! Ei lovesc chiar copilul, dar nu pot obtine nimic deoarece au ntrziat prea mult. Atunci cnd el este foarte mic ei trebuie s arate fermitate, trebuie ca printii sa ajunga sa nvinga aceasta slabiciune de a vrea sa fac plcere copilului pentru ca el este mic, deoarece ei trezesc astfel tendinte rele n inima si n sufletul sau. Din contra, tocmai pentru ca este mic, el va accepta constrngerile, observatiile, ordinele. Iar mai trziu, cnd va ntelege, si va iubi printii si le va fi recunoscator de a-l fi scutit astfel de mari suferinte. Anumiti printi nu stiu ce sa fac pentru a place copiilor lor pentru a-i amuza iar rezultatul acestei dorinte att de exagerate de a place copiilor are consecinte catastrofale. S lum doar problema jucariilor. Ce jucrii se fabric pentru a-i amuza pe copii? Revolvere, tancuri, tunuri, arme de toate felurile. S-a mers chiar pn la a se vinde ghilotine n miniatur. Iar printii, ce fac ei? n loc s se uneasc pentru a protesta si a face s se interzic acest gen de jucrii, ei chiar le si cumpra. Iat cum se pregtesc mici golani. Ce stupiditate, ce ignoranta! Cum nu s-a gndit nimeni ca aceste jocuri vor avea repercursiuni asupra comportamentului si mentalitatii copiilor? Dac unii dntre ei devin monstri, este din cauza c au primit o educatie aberant din partea oamenilor care nu cunosc marile adevruri initiatice. Am vzut ieri un copil care facea grimase extrem de dezagreabile si inestetice. Am ntrebat-o pe mama sa: "unde a nvtt el asta? - Oh! Tatal sau a fcut-o pentru a-l amuza si el l-a imitat. Priviti deci cum sunt educati copiii! Pentru a-i amuza, pentru a-i face sa rada, li se arata orice grimasa stupida pe care ei o vor imita. Niciodata nu trebuie sa aratati ceva urat sau stupid copiilor, nici macar pentru a-i amuza. Exista alte moduri de a-i amuza. Printii nu trebuie sa fac dect ceea ce este educativ, inteligent, chiar dac aceasta nu face plcere copilului. Copilul este cel care trebuie s accepte, s se obisnuiasca. Lumea ntreag nu caut dect plcerea, dar plcerea este cel mai ru dntre ghizi, ea urteste omul si l face sa se intoarca la stadiul animal. Printii ignoranti fac placere copiilor lor pentru c ei i "iubesc". Dar exist iubire si iubire. Trebuie s alegeti iubirea care educ, infrumuseteaz, fortific copilul vostru si l face perfect. Fiint uman este n mod natural egoist, ingrat si acest egoism si aceast ingratitudine voi riscati s le incurajati prin prea multa indulgent. Pentru c iubiti copiii, vreti s le dati totul, dar intelepciunea sfatuieste s-i privati putin de anumite lucruri. Eu vorbesc, eu vorbesc, dar stiu ca printii nu-mi vor da dreptate, ei vor gsi c sfaturile mele sunt n contradictie cu metodele lor. Dar din moment ce ei au probleme cu copiii lor, asta dovedeste c parerile lor au nevoie sa fie ameliorate, nu? n pagina pe care v-am citit-o, spunem c nu trebuie s loviti copiii. n realitate n cazuri exceptionale, o palm sau o btaie la fund nu poate sa le fac ru. Doar ca, iat, dac loviti un copil fiti atenti la privirea voastr. Da, privirea voastr nu trebuie s exprime nici furie, nici ostilitate, nici un fel de sentiment negativ, deoarece copilul va uita repede palma sau btaia la fund pe care i-ati dat-o, dar nu va uita niciodata o privire rea: el v va purta pica pentru aceasta si mai devreme sau mai trziu va ncerca sa se rzbune. Atentie la privirea voastra dac va loviti copiii! Deseori printii lovesc un copil deoarece sunt exasperati de el, si-au pierdut rbdarea, ceea ce este o foarte proast reactie. Palmele si btaile la fund nu trebuie sa fie rezultatul enervrii printilor - enervarea nu este un sentiment pedagogic - ci dorinta lor de a-l face pe copil sa nteleag existenta unor reguli ce trebuie respectate. De aceea am dat uneori aceast metod pe care multi - eu o stiu, au gsit-o bizar. CND 29

O MAM TREBUIE S-SI CORIJEZE COPILUL, TREBUIE CA EA SA RMN STPN PE EA INSSI, S ARATE COPILULUI CT DE TRIST ESTE DE A-L LOVI, CHIAR S PLNG N FATA LUI SPUNANDU-I: "NU VOIAM S TE BAT, DAR SUNT OBLIGAT PENTRU C TU AI ACTIONAT RU SI TREBUIE SA FI PEDEPSIT". IAR APOI, DATI-I DRUMUL: BTAIA LA FUND! ATUNCI, COPILUL SIMTE C MAMA SA ESTE NEFERICIT, C EA SUFER SI C DIN VINA LUI EA ESTE OBLIGAT S ACTIONEZE ASA CUM O FACE. Astfel copilul va reflecta si va ntelege c exist legi care nu trebuie nclcate. Insist asupra acestui punct, deoarece eu stiu c printii nu au obiceiul de a fi atenti la modul n care si corijeaza copilul. Ei nu trebuie niciodata s-l bata cnd sunt furiosi, deoarece las n capul su o impresie de ur, de rutate si nu de justitie, pe cnd tocmai pentru buna sa educatie el trebuie s simt c tatl si mama sa l pedepsesc pentru c sunt drepti. Dar acest mod de a proceda este foarte ru si din punct de vedere magic si eu v voi explica de ce. Cnd loviti un copil pe un fond de furie, curentul dizarmonios produs de sentimentele voastre i se transmite lui si provoac efecte extrem de distructive. Furia care a iesit din voi sub forma unui curent de ostilitate va continua s actioneze n mod defavorabil asupra lui timp de luni, ani de zile si astfel, fr sa o stiti, ati lsat copilul vostru prad fortelor negative care l vor acapara. Iat ignoranta printilor care, n loc s-si ajute si protejeze copilul, distrug n el elemente sacre, divine, deoarece ei i-au comunicat prea multe forte negative iesite din inima lor. Printii trebuie de acum nainte s-si interzic aceste iesiri de furie. Cum noi nu putem educa printii din lumea ntreag, cel putin aceast lumin s fie acceptat de fratii si surorile din Fraternitatea Alb Universal. Fie ca ei s-si corijeze copiii din moment ce este necesar, dar fr a simti acest sentiment distructiv care expune copiii influentei spiritelor tenebroase. Deoarece iat ceea ce se va ntmpla: cnd mai trziu vor voi s-si corijeze copiii, ei nu vor putea; n loc de a fi docili si asculttori n minile lor, ei vor asculta de aceste spirite tenebroase. Iat o problem asupra careia voi trebuie s reflectati. Corijativ deci copiii doar pentru a-i face constienti c exist legi pe care ei nu le pot nclca fr a se expune la mari pericole. La fel face si natura. Este iarna, este frig si voi v spargeti fereastra: ei bine, dac voi nu o nlocuiti va trebui s suportati consecintele: veti tremura de frig. Puteti foarte bine spune naturii. Ea va rmne impasibil, implacabil si voi veti fi obligati sa reflectati asupra neindemnrii voastre, s reparati geamul si s ncercati sa fiti mai indemanatici pe viitor. Fat de copil, mama trebuie s fie ca si natura: impasibil si implacabil si n acelasi timp s-i arate c si ea se supune legilor. n acest moment ea inoculeaz copilului ideea unei ordini, a unei ierarhii si se pot astepta minuni din partea unui copil care a fost crescut n aceast constiinta si n acest respect al legilor. Evident nu sunt toti copiii la fel. Sunteti deci obligati de a-i educa functie de gradul lor de evolutie, de temperamentul lor, de forta lor, de sntatea lor si nc multi alti factori. Exist attea cazuri diferite nct nu se pot da reguli generale, nici sa se spuna: "faceti asa". Trebuie o metod pedagogic particular pentru fiecare copil, iar printii sunt cei care trebuie s-si studieze copiii si s se arate destul de inteligenti si luminati pentru a sti ce metod trebuie s foloseasc cu ei. Dar sigur este ca n toate cazurile printii trebuie s fie implacabili n fata copiilor lor, s nu-si arate nici o slbiciune, nici o lacuna. Se cunosc cazuri de mame care aveau amanti, sau chiar care pe timpul rzboiului se culcau pe cmp cu soldatii trii inamice. Copilul mic era acolo, pentru c mama nu putea s-l lase singur acas si el privea fr a ntelege. Dar cativa ani mai trziu, cnd el si amintea si ntelegea, se puteau vedea n comportamentul su fata de mam pagubele pe care aceast scen le-au produs n el. De ce mamele sunt att de inconstiente? Ele comit orice act negativ n fata micilor copii creznd c ei nu nregistreaz nimic. Ei ba da, tocmai c ei nregistreaz totul. Sunt evenimente din al treilea, al patrulea, al cincilea an pe care un om nu le poate uita vreodat. El va uita ceea ce s-a ntmplat ieri, dar si va aminti totdeauna ceea ce a trait acum 60 sau 80 de ani. Cnd printii las s se vad c au slbiciuni, copiii sunt tulburati, dezorientati, ei nu mai au de ce s se agate. Copiii cauta totdeauna din instinct s se sprijine de fiinte care ncarneaz dreptatea, nobletea, 30

puterea, perfectiunea; ei poart cu totii n ei o nevoie instinctiv de dreptate si adevr, iar cnd ei i vd pe printii lor comitnd acte reprobabile, ceva se deregleaza n ei. Copilului care se simte mic, slab, i place s simt deasupra lui o autoritatea infailibil care l protejeaz. El este ignorant de toate, dar stie c este slab, de aceea el are nevoie de protectie si se adposteste lng mama sa pentru a-i simti cldura. Si nu numai n domeniul fizic el caut un sprijin, dar si n domeniul psihic. De aceea cnd un copil ntelege c mama sau tatl sau nu sunt la nltimea situatiei, el se simte pierdut sau se revolta si iat originea a numeroase tragedii. Un copil are nevoie ca printii si s nu lase s apar nici o slbiciune si de aceea este foarte ru ca dup ce au dat un ordin copilului, printii s accepte ca el s nu asculte. Cnd printii au dat un ordin, ei trebuie s pretind ca, copilul s-l execute, altfel el si va da seama ca printii si nu au nici o fermitate, nici o stabilitate si aceast imagine pe care o va avea fata de ei i va impiedica educatia. Fat de acest subiect as vrea s m opresc asupra unei probleme foarte interesante. Cnd un adult vrea s actioneze, el trebuie nainte s reflecteze. Copilul nu are de reflectat deoarece creierul su nu este pregtit pentru reflectie. La copil, actiunea este cea care primeaz, el trebuie deci s actioneze executnd fr a discuta ceea ce adultii i cer. Demersul copiilor este invers de cel al adultilor. Dac copilul vrea nainte de toate s nteleag nainte de a actiona, el nu va face niciodat nimic. El trebuie s actioneze nainte de a ntelege, pentru c sunt altii care au nteles naintea lui si avand ncredere n ei, el faciliteaza propriul sau proces de ntelegere care nu se va manifesta dect mai trziu. Actionnd exact dup cum printii le cer, copiii au posibilitatea de a deveni inteligenti. Deoarece inteligenta, cea adevrat, este deja o munc. Realizarea presupune ntotdeauna c o inteligent a precedat executiei. Cnd o munca este bine facut, se spune c a fost opera unei inteligente; c aceast inteligent este vizibil sau invizibil, constienta sau inconstienta, asta este alt problema. Copilul trebuie deci s execute ceea ce i se cere fr a avea nevoie de explicatii. Cnd mama si duce micul biat cu ea, nu este necesar ca ea s-i explice n detaliu unde l va duce. El are ncredere si d mnuta mamei sale stiind c ea nu-l va conduce ntr-un loc unde sunt serpi, ursi sau mistreti care l vor devora simbolic vorbind - si astfel copilul progreseaz. Dar copiii care nu au ncredere n printii lor, sau care s fie independenti, liberi, nu-si pot dezvolta corect inteligenta. Acum nu ncepeti s-mi spuneti poveiti :" da,dar noi cunoattem familii unde copiii sunt cu mult mai inteligenti dect printii lor , de aceea ei le tin piept . Eu stiu bine c se pot ntlni copii ntr-adevr exceptionali, dar sant cazuri extrem de rare . Eu , eu v vorbesc n general si n general nu cred de loc ceea ce vreti s m faceti s cred: c majoritatea copiilor sunt abrutizati. Nu, din moment ce un copil s-a nscut ntr-o familie sau alta, nseamn c exist un motiv, acum c este aici, este prea trziu pentru a judeca si critica. Dac este att de genial, de ce a venit el sa se ncarneze ntr-o familie de tampiti? Dac el a venit aici, este tocmai pentru a face un stagiu si fcnd un stagiu el trebuie s-si asculte printii. Dup aceea, vom vedea. Au existat fii de regi care au fost trimisi n armat ca simpli soldati pentru a fi tratati si cateodata maltratati - ca toti ceilalti! Deci, copilul nu trebuie sa discute si s critice, lui nu i se cere s aduc dezordine si anarhie. Din moment ce a venit aici, n aceast familie, el trebuie s inceap prin a merge n acord cu ea. Cnd el va dovedi adevrata superioritate, el va putea face ceea ce vrea, dar nu nainte. Cnd copilul i ascult pe printii si si accepta s fac ceea ce ei i cer, inteligenta sa ncepe s se trezeasca. Apoi, putin cte putin, copilul insuti ntelege ratiunea a ceea ce face. Evident, exist cazuri cnd ntransigenta printilor poate fi catastrofal. S presupunem c ceea ce copilul cere este de natura spiritual si ca el are printi grosieri, ignoranti si necinstiti care l impiedic s-si realizeze idealul pentru c aceasta depseste prea mult ntelegerea lor. Dac ei se arat inflexibili, ei i pot face mult ru. De aceea, de fiecare dat cnd se d o regul general, trebuie aduse nuante si explicatii. nainte de a se pronunta, de a da o permisiune sau de a o refuza n mod categoric, printii trebuie s cntreasc foarte bine consecintele. Dar cum o vor face, dac ei nu au discernmnt? Ei trebuie s nceap un mare numr de factori de luat n considerare: dac copilul este destul de puternic, dac este momentul propice, 31

dac este pentru binele su dac el posed daruri particulare care trebuie protejate. Chiar si n ceea ce priveste hrana, printii trebuie s ia anumite elemente n considerare si sa nu forteze copiii s mnnce ceea ce ei gsesc bun pentru ei nsisi. Deci, repet: un tata, o mama, nu trebuie sa pretinda o ascultare absoluta copilului nainte de a-si fi pus ntrebarea: "oare eu i cer ceva bun, drept, divin? Oare sufletul sau o doreste, nzuieste profund, sau va fi nociv pentru evolutia sa?" Odat ce ei s-au documentat bine, c au vzut si nteles n mod clar ce ar fi bun pentrucopil, ei s-i dea ordin - fie c este o permisiune sau un refuz n mod categoric, irevocabil, iar copilul trebuie s se supun. Copilul trebuie s nteleag c exist legi crora printii nsisi sunt obligati s se supun. Chiar si initiatii ascult de aceste mari legi ale naturii si de altfel ei sunt primii care le respect. Ei respect poate mai putin legile umane care nu sunt totdeauna juste, dar n fata legilor divine, legile eterne, universale, ei sunt ntotdeauna plini de respect si de supunere. Discipolii Fraternitatii Albe Universale trebuie a nvete si acest respect si s-l transmit mai departe copiilor lor. Deci, iat, ntelegeti-m bine. Trebuie s aveti mult iubire pentru copii, este de la sine nteles, dar trebuie s stiti cnd si cum s o manifestati. Exist momente n care nu trebuie s v artati iubirea ci s v serviti de intelepciune; numai cu aceast conditie puteti vorbi ntr-adevr de o iubire luminat si benefica. Iubirea slab si stupida este o catastrof.

XI EDUCATIE SI * Deseori mi s-au pus ntrebri referitor la educatia copiilor iar eu spuneam: "vedeti voi, s-a fcut mult n scoli n acesti ultimi ani, pentru copii si adolescenti. Dar ce s-a ameliorat?: partea exterioara. Li s-au dat scoli mai mari, mai frumoase, cu laboratoare, radio, cinema, TV, terenuri de sport, piscine... dar cu toate acestea copiii nu s-u ameliorat. n trecut, nu se acorda atta important laturii exterioare. Orice cas, orice grajd chiar puteau servi drept scoala; vntul sufla prin ferestre astupate cu putin hrtie; nu exista provizie de lemne iar copiii care veneau de departe aduceau fiecare cte un bustean pentru a ntretine focul. Cteodat ei nu aveau nici mcar crti, doar profesional avea una. Dar iat ca din aceste scoli ieseau fiinte excepsionale, caractere puternice, nobile, modele. n timp ce astzi cnd s-au asigurat toate conditiile materiale, pungasi, fiinte viclene, interesate, necinstite, ies din scoli. Ah! ei sunt foarte instruiti, da; pentru a recita, pentru a va uimi, ei sunt capabili, dar caracterul lor nu este att de solid sau nobil. Si dac va povestesc cum eu mergeam la scoala! Tatal meu a murit cnd eu eram nc foarte mic si noi eram sraci, att de saraci, nct mama mea nu putea s-mi cumpere crti. Deseori chiar, plecam la colegiu dimineata fr a mnca si pe timpul cursurilor eram somnolent, aproape adormeam. n timpul recreatiei mprumutam crtile colegilor mei, ncercnd s nvt rapid cte ceva din lectie, iar cnd profesorul m ntreba ncercam s regsesc cte ceva din ceea ce am citit pe timpul acelor ctorva minute. Acum vd ca toate aceste dificultati pe care a trebuit s le nfrunt au trezit n mine anumite facultti de care am beneficiat mai trziu. Cnd triesti confortabil, te cloroformezi. Nu oamenii foarte bine instalati n viat au fost cei care au dat mari lucruri umanitatii. Toti cei care nu au dus lips de nimic, mergeti s vedeti ceea ce ei vorbesc, cu ce se ocup! Cu lucruri nensemnate, idiotenii. Unii vor spune:"dar toate aceste scoli bine echipate sunt foarte utile, copiii nostri vor deveni tehnicieni, ingineri". Da, de acord, ei vor deveni tot ceea ce veti dori voi. Dar oare 32 INSTRUIRE

fericirea umanittii depinde absolut de progresul tehnic, de confort, de vitez? Eu nu sunt mpotriva progresului, dar trebuie s stiti ce directie ia el. Actualmente, oamenii nu se intereseaz dect de progresul material ca si cum nu ar exista multe alte domenii unde de asemenea ar trebui s progreseze. Eu sunt ntru-totul de acord cu progresul, dar ce fel de progres? Cu toate ameliorrile tehnice care au fost realizate, viata nu s-a ameliorat: oamenii nu sunt mai fericiti, mai linistiti, mai luminosi, nici mcar mai sntoti! n dorinta, laudabil binenteles de a ameliora partea exterioar, s-a uitat partea interioar, caracterul. nvttorii, profesorii si chiar printii au gndit c este suficient sa dea copiilor cele mai bune crti, un material mai perfectionat, dar din nefericire aceasta nu a dat att de bune rezultate. Multi, binenteles si dau seama, ei vd c, cu toate aceste ameliorri si n pofida tuturor observatiilor si pedepselor, copiii nu se amelioreaz, din contra. De ce? Pentru c ei nu au n fata lor exemple vii. Pentru a obtine rezultate bune trebuie ca nvttorii, educatorii s fie modele. Si cum primii educatori sunt printii, dac printii si rateaz vocatia, dac ei dau sfaturi si fac contrariul a ceea ce ei spun, copiii si dau seama c ceva nu este n regul. n acest moment, nu numai ca printii si pierd autoritatea, dar copiii ncep s le urmeze exemplul: ei si dau seama ca exista doua adevruri, unul pentru altii si unul pentru sine insuti si c pot face tot ceea ce vor cu conditia s salveze aparentele. Deci, toti se exerseaz pentru a deveni capabili de a nsela, de a face fraude,deoarece acesta este exemplul pe care l au n fata ochilor. La ora actual, majoritatea pedagogilor sunt intelectuali care nu au o adevarat vocatie pentru meseria lor: ei au citit crti care le-au dat cteva cunostinte superficiale, dar n interiorul lor nu aunimic pedagogic. Un veritabil pedagog trebuie s fie nscut pedagog si doar prin prezenta sa, privirea sa, prin emanatiile sale, copiii sunt educati. S-au vzut n instorie brbati si femei care s-au nscut cu aceasta iubire, aceasta calitate moral care influenteaza copiii. Deoarece copiii sunt sensibili, ei sunt ca animalele care simit de departe dac voi sunteti un stpn sau nu. Priviti calul: dac, clretul este un fricos calul o simte si hop, la Pmnt! altfel, el se supune. Iar copiii au si ei aceast intuitie natural. Din ce n ce mai mult, se vd totusi profesori si nvttori care pun la ndoial metodele lor pedagogice si putin mai trziu ei vor ntelege c pentru a educa tinerii trebuie s fii tu insuti impecabil, altfel nu se poate avea o bun influent asupra lor. Si de ce este astfel? Copiii, v-am spus-o, au flerul animalelor si judecata lor este infailibil. Nu mi este teama de judecata adultilor, dar mi-e fric de cea a unui copil deoarece este o judecat teribil. Opinia copiilor este foarte important pentru mine, pentru ca ei vd, ei simt, ei au simtul adevrului. Cnd eram elev la colegiul din Varna, pe timpul rzboiului din 14-18, majoritatea profesorilor nostri au trebuit s plece pe front si aveam nlocuitori care veneau pentru un anumit timp sa ne tin cursurile. Intr-un an am avut succesiv doi profesori de matematici. Primul, de ndat ce ntra n clasa declansa un vacarm asurzitor: elevii ncepeau sa rd, s glumeasc, putea sa fac orice pentru a restabili linistea: s strige, sa gesticuleze, s ameninte. Inutil. El mergea chiar s-l caute pe director, dar odat directorul plecat, zgomotele si rsetele rencepeau. El era totusi blnd si mi era mil de el si nu ntelegeam de ce camarazii mei erau att de cruzi. O dat am fost chiar att de indignat de atitudinea lor, nct n absenta sa am luat cuvntul pentru a le spune c ceea ce ei fceau nu era prea frumos. Ei au fost de acord s se cuminteasc si pe timpul a o zi sau doua a fost mai bine. Apoi, din nou dezordinea a renceput. n realitate s-ar fi zis c, prin modul su de a fi, profesorul nsusi era cel care provoc reactia elevilor, ca si cum ceva se degaj din el spre a provoca vacarmul si ilaritatea. ntr-o zi el a plecat si a fost nlocuit de un omulet care ntra n clas usor fr ca mcar s ne priveasc. Dar de ndat ce el aprea, elevii se asezau la locurile lor n tcere si nu mai miscau; el si punea registrul pe birou si ncepea lectia cu o voce linistit. Niciodat nu se infuria, niciodat nu ne ameninta, niciodat nu ne pedepsea. El cunostea perfect tot ceea ce ne nvta, el nu ezita niciodat si noi eram cu totii obligati s muncim. La aceasta epoc aveam 15-16 ani si aceasta m-a impresionat foarte mult. Iar acest omulet care nu avea n exterior nimic remarcabil, mi-a rmas n memorie. Nu numai cunostintele sale ne impuneau, dar si prezenta sa, ce emana din el. n scoli, n universitati, se ntalnesc unele cazuri asemntoare de profesori care, imediat, fr a face aproape nimic pentru aceasta, se impun elevilor si studentilor. 33

Este si cazul acelor yoghini care traiesc n pdurile Indiei, n mijlocul tigrilor, cobrelor, fr ca acestia s indrazneasca vreodat sa se apropie de ei pentru a le face ru. Din cauza purittii lor, a virtutilor lor, acesti yoghini au vibratii pe care animalele le simt si de aceea ele i respect, pe cnd pe ceilalti ele i ataca pentru a-i musca sau devora. Dac instruirea ia din ce n ce mai mult important, este pentru ca toti stiu c gratie ei, vor putea ajunge la cele mai bune situatii, cele mai glorioase, cele mai bine pltite. n acest timp educatia este neglijat pentru c ea nu d niciunul din aceste avantaje. Din contra chiar, cel care a dat preferinta calitatilor morale este aproape totdeauna nlturat de indivizi descurcareti si fr scrupule. Si apoi este mai dificil s lucrezi pentru a-ti ameliora caracterul dect pentru a obtine diplome universitare. Oricum, aici este si greseala printilor. Binenteles, ei sunt multumiti s aibe copii ascultatori, sinceri, respectuosi, cinstiti, dar ei sunt si mai multumiti dac acestia sunt primii n clas sau dac se pot remarca recitnd cteva poezii sau jucnd mici piese. Pentru printi, esentiale sunt calittile intelectuale ale copiilor lor si nu cele morale; aceasta eu am vzut-o, am constatat-o si mai trziu, cnd copiii sunt instruiti, reuditi chiar si influentati de nu se stie ce filozofie, ei se ntorc mpotriva printilor lor pentru a-i critica si a le face reprosuri. Si atunci, sracii printi sunt stupefiati: ei au fcut attea sacrificii pentru a-si instrui copiii si iat cum acestia se servesc de aceast instruire pentru a-i lovi mai bine! De aceea eu spun tuturor celor care au copii: "Dac voi vreti ca instruirea pe care o dati copiilor vostri s nu se intoarc ntr-o zi mpotriva voastr, acceptati adevrurile Stiintei Initiatice, mriti lumina n voi si veti putea marca spiritul copiilor vostri de o sut de ori mai bine dect profesorii lor". Nu trebuie ca printii s-si imagineze c au fcut esentialul pentru copiii lor asigurandu-le instruirea. Nu, aceast iluzie nu poate dect s provoace rzboiul ntre cele dou generatii, pentru c n scoli copiii vor achizitiona cunostinte pe care printii sunt departe de a le avea si cnd ei vor reveni cu diplomele si cu asa zisa lor superioritate, ce nu vor auzi printii! Ei vor fi tristi si nemultumiti de a vedea c, copiii lor se arat ingrati, grosolani, violenti, dar a cui este vina? A lor nsisi! De ce nu au fcut ei nimic pentru a obtine o lumina si virtutii astfel nct, cu toat cunoasterea lor copiii s-i simt ntotdeauna superiori lor? Da, aici trebuie s fie scopul tuturor printilor: sa devin att de nobili, de elevati, luminosi, puternici nct sa fie absolut de netrecut. Dac printii vor ntr-adevr s-si pstreze copiii foarte aproape de ei, dac vor ca ei s-i iubeasca, s-i admire si s nu-i abandoneze niciodat, trebuie ca ei sa le dea un exemplu extraordinar. Altfel, eu i previn, copiii vor fi pierduti pentru ei. Contnd doar pe solutii de facilitate, ei devin slabi, vulnerabili si ziua n care problemele se prezinta i va gsi prbusiti. Si care este utilitatea de a fi prbusit? Nu trebuie s ajung acolo, ci s reflecteze si s fac n asa fel nct s depaseasc dificultatile, n momentul n care ele se vor prezenta. La ora actual, asistam la tot felul de manifestri anormale ce au drept cauza important exagerat acordat instruirii. Binenteles, instruirea este necesar, indispensabil, dar suntem pe cale s ucidem copiii si studentii cu prea multe cunostinte inutile. De altfel, de ndat ce si-au terminat studiile si au trecut examenele, ei se grabesc s stearg totul din creierul lor. De ce s fi strns attea cunostinte inutile, de ce s fi pierdut attia ani, dac n definitiv este pentru a se grbi s uite totul si s nu fi nvtt nimic din ceea ce este esential n viat? Iar ceea ce este esential, v voi spune prezentandu-v acum modul n care vd Initiatii aceast problem a educatiei. Initiatii stiu c fiint uman este comparabil cu o mprtie ai crei locuitori sunt propriile sale celule, iar el este regele. Din nefericire, n majoritatea cazurilor nu este dect un rege detronat, deoarece el a fost rsturnat de poporul sau pe care nu a stiut s-l guverneze n mod ntelept: el nu a nteles c trebuia s-si educe celulele astfel ca ele s-si poat ndeplini, toate, n mod corect sarcina. n loc s intre n locul su de monarh, el era ocupat s alerge n cutarea plcerilor de toate felurile, nct nu-i mai rmnea timp pentru a se apleca asupra nevoilor poporului su. Pe timpul ct era acolo, scufundat n activittile sale inutile sau chiar criminale, anturajul su nu-si ddea seama de nimic, era poate pe cale s-l admire, dar propriile sale celule l spionau, deoarece el nu se putea ascunde de ele si ntr-o zi ele au decis s-l rastoarne pe acest suveran nedemn. 34

Celulele noastre sunt vii, inteligente si ele ne supravegheaz. Cum ele sunt ntotdeauna n comunicare cu noi, nu putem sa scapam vigilentei lor: Cele mai mici fraude, cele mai mici viclenii se nregistreaz asupra lor, si ctva timp dup aceea, ele ne urmeaz exemplul ele si spun:"haideti, s bem, s mncm, s stricm, stpanul nostru este ca noi si noi suntem ca el!" Iat ceea ce nu se stie: c celulele noastre ne urmeaz exemplul. nainte de a ne lansa n educatia altora, fiecare trebuie s fie pedagogul propriilor sale celule stiind ca un popor al crui rege i da un exemplu prost, l imit, iar mai apoi l detroneaz. Pe cnd un rege dac d un exemplu de buntate, de noblete, de cinste, celulele sale, care l imit, fac totul pentru a-l sustine, ele devin att de asculttoare, att de radiante nct aceasta radiatie ajunge s se manifeste chiar n exterior. Aceast radiatie, aceast emanatie este cea care actioneaz asupra oamenilor, animalelor si chiar asupra vegetatiei. Ceea ce omul a creat interior prin munca sa, prin meditatiile sale, prin puritatea sa, se reflect nainte de toate n interior, asupra propriilor celule; abia dup aceea creatiile sale ies pentru a-i influenta pe ceilalti. Dac voi nu cunoasteti aceasta lege, nu veti ajunge niciodat la nici o realizare veritabil, deoarece mai ntii n interior lucrurile trebuie s se creeze si s se organizeze, ntainte de a se concretiza n planul fizic. S nu credeti ca doar celorlalti le dati bunul sau prostul exemplu. Nu, voi l dati ntii celulelor voastre, iar cnd ele vd c voi triti n anarhie, ele la fel devin anarhice, imposibil s le faceti s v asculte! n momentul cnd vreti s v impuneti, ele nu v ascult si astfel nu mai este posibil s v stpniti senzualitatea, furia, lcomia etc... Pe cnd, dac reusiti s cstigati ncrederea celulelor voastre, voi puteti avea o mare putere asupra lor: dac vi se ntmpla s fiti ntr-o proast dispozitie, dup cteva minute de concentrare, ele v ascult si voi regsiti pacea si lumina. Deci, dac ati dat pn acum un exemplu ru celulelor voastre, trebuie ca de acum nainte s le artati o mai bun atitudine, un mai bun mod de comportare. Deoarece celulele v privesc, vor lua aceste schimbri n considerare si v vor imita. Mai ntii, binenteles, noul vostru comportament nu li se va prea prea natural, dar putin cte putin el va deveni astfel si veti fi fr ncetare sustinut, mpins n aceeasi directie. Un om care a lucrat mai ntii asupra propriilor si copii din interiorul lui, cnd trebuie s educe pe alti copii n exterior, sau chiar brbati si femei, nu are nimic gol n el, nimic nu este vid: din contra, este plin, puternic, vibrant si toti simt ca este un adevrat pedagog, c exist n el o integritate, o unitate, ca nu se preface. Da, deoarece n interiorul lui toti locuitorii si l sustin si i dau forte. De aceea prezenta sa este magic; orice ar spune, el obtine rezultate, pentru c toat fiinta sa este obisnuit s lucreze n aceast directie, el nu este divizat: exterior asa, iar interior contrariul. Trebuie s ajungeti la aceasta integritate, la aceast unitate: asa cum v artati n exterior, sa v aratati si n interior. n acest moment, deveniti foarte puternici ca pedagogi, ca educatori. Aceasta este adevrata putere, puterea magic, deoarece toate celulele omului degaja ceva veridic. Altfel, doar partea care vorbeste degaja cteva raze de adevr, dar tot restul strig: "Nu, nu, nu, este fals!" n adevr, n unitate se gseste adevrata magie. Magia subntelege ntotdeauna o unificare a tuturor fortelor, a tuturor energiilor; n dislocare, n risipire, nu exist nici o magie. Dar cnd eu vorbesc de magie, voi trebuie sa m ntelegeti: eu nu m ocup de magie, eu nu citesc crti de magie sau de vrjitorie. Este mult timp de cnd am rsfoit cteva pentru a avea o idee, dar eu nu am timp de pierdut cu aceste lecturi. Pentru mine, tot universul, toat viata este magie: adevarat carte de magie este etalat aici, n fata tuturor, dar nu stiti s o cititi. n realitate, exist trei categorii de educatori: cei care pretind de la copiii lor sau de la elevii lor respectul anumitor reguli, dar n acelasi timp aratnd c ei nsisi nu respect nimic; cei care dau ntr-adevr exemplu altora prin amor propriu, prin vanitate, pentru a-si conserva prestigiul, dar care n secret si permit multe inclcri; si n fine a treia categorie, Initiatii, adevaratii pedagogi care, nu sunt divizati: ceea ce spun, ceea ce doresc, este chiar ei, chintesenta lor. Trebuie s ajungeti aici. De aceea v voi spune c pentru mine, cel mai mare pedagog este Soarele. Da, iar el este Maestrul meu. El mi-a spus: "crede-m, toti asa zisii pedagogi nu cunosc nimic din adevrata pedagogie. Ei nu stiu c pentru a-i inclzi pe ceilalti, trebuie s fii cald, c pentru a-i lumina pe ceilalti trebuie s fii luminos, c pentru a-i 35

insufletii pe altii trebuie s fii viu. Educatorii vor s impun tinerelor generatii calitti morale pe care ei nsisi nu le posed, si deci pe care nu pot s le dea exemplu. Cum vrei tu ca tinerii s nu se revolte? Este normal ca ei s nu mai asculte". Da, iat ce mi-a spus Soarele. Un adevrat pedagog trebuie s emane calitatile care vrea sa le insufle, trebuie s fac n asa fel nct s fie contagios, stimulant, irezistibil! Un adevarat poet, un adevarat muzician i impinge pe ceilalti s devin poeti, muzicieni. Un adevrat purttor , un adevrat muzician i impinge pe ceilalti s devin poeti, muzicieni. Un adevrat purttor de iubire, i face pe ceilalti plini de iubire. Un general indrznet, plin de bravur, influenteaz soldatii si: ei se arunc la asalt si obtin victoria. Imaginati-v un fricos, un temtor care strig: "nainte!" cu o voce tremurtoare, nimeni nu-l va urma. Educatorii spun: "trebuie s fii bun, s fii cinstit, s fii..." dar ei sunt oare? Atunci, cum vreti voi ca tinerele generatii sa fie antrenate? Educatia actual rmne la suprafat, la periferie. Dar adevrata pedagogie este o pedagogie de centru. Dac interior sunteti nobil, drept si cinstit, chiar fr a spune nimic, veti face fiintele din jurul vostru nobile, drepte si cinstite. A da exemplu, toat puterea magic a pedagogiei se afl aici, eu nu o voi repeta niciodat indeajuns. Restul nu sunt dect amuzamente, baliverne. Se stie, se citeste, se scrie, se explic, se fac teorii si sunt incapabili s dea un exemplu. Nu, eu nu mai citesc crti de pedagogie, sunt prea multe si se contrazic. Dac voi mi puneti ntrebri asupra educatiei din diferite tri, asupra noilor sisteme, asupra tendintelor moderne, v voi spune c nu cunosc nimic din toate aceastea. La mine, toata energia mea, toat vointa mea, sunt concentrate asupra acestei singure idei; cum s ajung s fiu un model. Asta este tot. Dac la sfarsitul anului scolar, nvttorii, profesorii sunt att de obositi, nu nseamn c a se ocupa de copii este o munc epuizant, ci c prea deseori si fac meseria cu spirit de mercenari: ei se gndesc nainte de toate s-si cstige existenta. Nu copiii sunt cei care i preocup si ei ncearc s-si termine lucrul ct mai rapid posibil fr a lua vreodat cunostint de grandoarea misiunii lor, de a lucra asupra sufletului tuturor acestor copii care le-au fost incredintati de Cer. Copiii au multe defecte, binenteles, dar din momentul n care au mbrtisat cariera de educatori, sunt obligati s se gndeasc la viitorul acestor copii, sa fie, atenti, s-i iubeasc... iar cum copiii sunt sensibili la iubire si la tandrete, dup un anumit timp vor sfrsi prin a se schimba. Cnd eram nc n Bulgaria, acum mai mult de 50 de ani, am cunoscut o foarte btrn femeie care, spre sfrsitul vietii sale, a decis s invete s citeasc si s scrie. Niciodat nu a putut sa o fac cnd era tnar si la vrsta de 70 de ani a cerut s mearg la scoal. Era ntr-un foarte mic sat si nvttorul a acceptat. Dar v dati voi seama... reactia copiilor fat de o femeie btrn asezat ca si ei n bncile scolii ! si bteau joc de ea si i fceau necazuri. Iar ea, nu numai c nu se supra, dar i mngaia, i sruta, le aducea mici cadouri. Att de bine nct dup ctva timp copiii nu-si mai bteau joc de ea si o adorau. ntr-o zi cnd ea s-a imbolnvit si nu a mai putut s vin la scoal, toti copiii au fost la ea pentru a o implora s se vindece repede: ei nu mai voiau s mai studieze dac ea nu era acolo cu ei. Ei da, dar pentru a putea produce un asemenea efect asupra copiilor, trebuie s ai o mare iubire, o mare rbdare. Au existat uneori EDUCATORI EXTRAORDINARI, CA PESTALOZZI care nu era att de instruit, dar care, gratie iubirii sale, a obtinut numeroase succese cu copii foarte dificili; dar este rar. Eu nteleg ce sarcin enorm este de a educa copiii, dar dac pot s vorbesc asa cum o fac, este pentru c n Bulgaria am fost si eu nvttor, apoi director de colegiu si am vzut rezultatele pe care iubirea si rbdarea le produc asupra copiilor. Din cauza a tot ceea ce copiii le povesteau, printii veneau s-mi multumeasc si s-mi aduc cadouri. Eu nu stiam chiar ce s mai fac! Iar cnd am plecat n Franta, totti au venit s m conduc la gar si plngeau! Nu voi uita aceasta niciodat. Si chiar deseori ma gndesc la acesti copii, care multi deja au devenit bunici! Dac pedagogii s-ar gndi s ntroduc n mod constient elemente spirituale n inimile si sufletele copiilor, cum aceste elemente continu dup aceea s actioneze, toat viata lor acesti copii si vor aminti de acesti brbati si femei care au muncit asupra lor. n starea acutal a lucrurilor copiii nu -si mai amintesc nici mcar de 36

nvttorii si profesorii lor sau dac si amintesc, este aproape totdeauna pentru a-i detesta si a-si bate joc de ei nc ani multi dup aceea. Munca lor nu a avut deci nici un sens, deoarece nu continea nici lumin nici constiinta, nici iubire. Cnd iubim copiii, nu ne simtim osteniti pentru c ne-am pstrat sistemul nostru intact. Dar inlaturati iubirea, inlaturati rabdarea, inlaturati credinta, c veti reusi si c va veti cstiga prieteni care toat viata si vor aminti de voi si veti fi pierduti. Dar mai ales cnd copiii sunt nc foarte mici, cei pe care i cstigati iubindu-i sunt ngerii lor pzitori. Fiecare copil are un nger pzitor care se ocup de el, care vegheaz asupra lui, care vrea s-l educe dar deseori el ntmpin mari dificultti deoarece copilul este supus altor influente. ngerul pzitor vegheaz, l supravegheaz, dar nu poate s fac totul de aceea el este att de fericit cnd vede c cineva ajut copilul a crui rspundere o are si l recompenseaz. Atunci, prin munca voastr bun, nu numai ca voi cstigati copiii si printii - deoarece copiii povestesc totul printilor despre nvttorii si profesorii lor- dar si pe ngerul pzitor al copiilor. Oare asta nu merit efortul, n loc s v gnditi s scpati de copii ct mai repede posibil? n acest caz este mai bine s nu fiti pedagog, trebuie s v schimbati meseria. Exist deci metode de cunoscut pentru a lucra cu copiii. Dac voi vreti, nu v gnditi nici mcar la ei , gnditi-v la voi. Pentru a nu termina extenuati, prbusiti, ncercati s fiti mai calmi, mai rbdatori, mai atenti si voi veti economisi mult energie. Altfel veti fi totdeauna enervati, veti fi totdeauna ncordati si veti sfrsi prin a v mbolnvi. Multi nvttori si profesori si pierd timpul nfuriindu-se mpotriva copiilor deoarece nu reusesc s-i schimbe. Dar ce perfectiune prezint ei nsisi pentru a-i vrea s-i schimbe? Majoritatea sunt att de ordinari, att de mediocri, cum pot ei pretinde s-i educe pe copiii? Nu este nici mcar vocatia lor. Unii erau construiti pentru a fi mcelari si iat educatori! Niciodat ei nu s-au gndit c sarcina lor este sa lucreze asupra sufletului si spiritului copiilor si, prin puterea iubirii, s le imprime ceva divin. n ce universitate se relev viitorilor pedagogi puterea iubirii; c iubirea este cea care transform, care educ, care amelioreaz? Am spus-o totdeauna, cea mai bun meserie, cea mai nobil este cea de educator, de pedagog. Evident, nu este prerea ntregii lumi. Majoritatea nu stimeaz aceast meserie. A fi fizician, avocat, medic, asta da, merit osteneala. Pe cnd nvttorii si chiar profesorii sunt putin dispretuiti. A se ocupa de copii, ce nseamn aceasta? Aproape nimic. Si iat c este tocmai meseria cea mai important, cea mai semnificativ. A educa pe copii, este o munc divin! De aceea am spus ntotdeauna c va veni o epoc n care psihologia si pedagogia, care sunt nc subestimate vor fi pe primul loc. Iar acest moment se apropie. Aud c din ce n ce mai mult atentia se concentreaz n jurul acestei probleme: fiinta uman, psihologia sa, educatia sa. Deoarece si-au dat seama c nu poate exist nici succes, nici fericire, stabil pentru umanitate atta timp ct aceast problem nu este pus la punct. Curnd, cu totii nu vor vorbi dect despre aceasta. Numai c, un lucru este de a simti c schimbrile sunt necesare, iar alt lucru de a putea s aduci ntr-adevr aceste schimbri. Priviti ceea ce se ntmpl n politica. Toti vorbesc de schimbare: trebuie s schimbi asta, trebuie s schimbi cealalt. Este usor s vorbesti de schimbri, dar cnd nu esti pregtit s le aduci, devii grotesc, asta este tot. Pentru a asuma aceast sarcin de pedagog, nu este deci suficient a studia trei sau patru ani la universitate, trebuie o ntreag viat si chiar mai multe vieti. Deoarece secretul pedagogiei se gseste n Stiinta initiatica. Inuntru, n inima, n suflet, n spirit, trebuie s posedati un element pedagogic si acest element care vibreaz, care eman, i influenteaza pe ceilalti; fr chiar ca voi s deschideti gura, ei au dorinta de a v imita. Ei si dau seama c exist ceva n voi luminos, clduros, viu si aceast lumin, aceast cldura, aceast viat i ajuta mai bine s nteleag tot ceea ce voi vreti s le explicati. De altfel, nu etalandu-v cunostintele puteti actiona asupra oamenilor. Cunostintele sunt binenteles mijloace puternice; oamenii pot fi fcuti sa nteleag multe lucruri cu argumente bune, dar aceasta nu este de ajuns: ei pot foarte bine sa nteleag, dar ei nu se vor misca. Doar iubirea, convingerea, ncrederea sunt puteri care stimuleaz, care inspir. Sunt forte vii. Iubirea si credinta, iat puterea adevrat! n fata dificulttilor vietii, 37

cel care posed cunoasterea intelectual, dar care nu posed dect aceasta, este slab, temtor, se clatin, pe cnd cel care posed iubirea si credinta, chiar fr a sti mare lucru, continu s mearg, s se ridice, s infrunte toate obstacolele. Este spus n Evanghelii: " Dac aveti o credint ct un bob de gru, veti putea spune acestui munte miscate si el se va misca". Evident, este simbolic. Iisus nu a vurt niciodat ca oamenii s se apuce s mute muntii de la locurile lor. Muntii stau bine acolo unde sunt, nu ncercati s-i puneti n alt parte, lasati-i linistiti. Natura i-a plasat cu foarte mult ntelepciune pentru a transmite anumiti curenti si radiatii. MUNTII DE CARE VORBESTE IISUS, SUNT ALTFEL DE MUNTI SITUATI N INTELECT, N INIM, N VOINTA. SUNT NEGLIJATI ACESTI MUNTI DE OBSCURITATE , DE EGOISM, DE LENE SI VOI VRETI S ATACATI FRUMOSII MUNTI INOCENTI PE CARE DUMNEZEU I-A FCUT! OARE IISUS A DEPLASAT MUNTI? NU, EL NU SE OCUP DE ASTFEL DE LUCRURI, DAR EL A DEPLASAT MUNTI, IMPRATII SI CONTINENTE NTREGI N CAPUL SI INIMA FIINTELOR; EL A ZDRUNCINAT TOT PMNTUL. Intelegeti-m bine astzi: nu este suficient de a acumula cunostinte, trebuie s lucrati asupra iubirii, credintei, ndraznelii, altfel veti rmne slabi. Veti fi ca cel care si petrece tot timpul sau n biblioteci si care, att de scufundat n cartile sale, uita sa mnnce: el citeste, el citeste , dar devine pal, slab, fr viata si dup un anumit timp este obligat s abandoneze totul, chiar lecturile sale. Acum, dac voi preferati cunostintele livresti, dati-i drumul, dar v veti usca, nu veti emana nici iubire , nici bunatate: nu vom intalni dect un intelect rece si sec care discut, critic, disec, dar care este incapabil de a iesi din dezordinea care este el. Este ceea ce se ntmpla deseori studentilor n filozofie. Cnd ei si termina studiile la Universitate, ei sunt complet dezorientati de toate aceste idei, toate aceste heteroclite si contradictorii pe care le-au studiat. Si este normal, deoarece n studiile de filozofie veti gsi totul, mai putin adevrata filozofie. Vi se prezint toate elucubratiile umane din toate secolele si din toate tarile, dar acesti pretinsi filozofi nu sunt deseori dect oameni destul de obisnuiti care nu au vzut lucrurile dect prin intelectul lor limitat. Exceptand pe cei care posedau adevrata cunoastere a lumii superioare si eu i-am mentionat n conferintele pe care le-am fcut despre initierile egiptene, gnditorii pe care i studiaz tineretul sfrsesc prin a-i dezaxa, prin a le indeprta capacitatea de a discerne adevratul de fals si prin a le ndeprta credinta. Ce se poate face cu un tineret care nu mai crede n numic, care trieste n dezordine? Acesta este oare scopul filozofiei? Ce interes aveti de a sti c un anume individ a gndit asa, iar altul, altfel. Trebuie s dm tinerilor o singur filozofie, adevarat, unica: cea care este continut n marea carte a naturii vii. Dar profesorii nu o cunosc ei nsisi si ei prezint un amestec de idei false si adevrate, putin adevr si mult fals. Trebuie s stiti c dac, continuati s-i instruiti pe studenti n acest mod, pregtiti valuri de anarhie si sinucideri. ntelegeti deci, de acum nainte, c adevarata filozofie este cea care v d viat, iubirea, credinta. ncercati s nu o abandonati pentru a v arunca nebuneste n elucubratii, originale poate, dar care nu v vor aduce nimic bun. Dovada, este c voi nu sunteti nici mai puternici, nici mai frumosi, nici mai luminosi, deoarece voi nu mncati viata, voi nu beti lumina: voi v multumiti cu mici detalii superficiale n loc s munciti n profunzime. n fine, fiecare este liber s fac ceea ce vrea, dar eu stiu dinainte care vor fi rezultatele dac voi v hrniti cu adevrata viat sau dac v veti petrece timpul citind crti. Pn n prezent voi nu ati vzut bine diferenta care exista ntre a se hrni si a citi. Eu nu citesc, eu nu am timp, dar eu citesc cartea naturii si mai citesc si pe fetele si n inimile voastre. Dar mai ales, eu citesc n soare: el este cartea pe care o citesc n fiecare zi. Zilnic el mi face noi revelatii si din cnd n cnd, eu vi le comunic. Voi la fel, mai trziu, veti citi mai putine crti pentru c veti nvt s cititi cartea naturii vii. Dimineata, voi ncepeti ziua luind micul dejun pentru a avea forte necesare ndeplinirii tuturor sarcinilor voastre. Dac va veti petrece ziua ntr-o bibliotec fr a fi mncat n prealabil, veti fi somnolent si nu veti ntelege nimic din ceea ce cititi. Pentru a munci, trebuie s aveti forte, iar pentru a avea forte, trebuie s mncati, toata lumea o stie. Atunci, de ce s nu ntelegeti c aceeasi lege este si n plan spiritual? INVTATI DECI S CUTATI O HRANA SPIRITUAL VIE, PROASPAT SI ABSORBITI-O ASA CUM 38

ABSORBITI RAZELE SOARELUI, DIMINEATA. Voi aveti nevoie de o hran pur care vine de la surs, care este ca viata inssi: o hran simpl, puternic, care satur, care nvie ! Aceast hran este cea pe care o primiti aici. De altfel, eu v-am spus deseori: aici, nu este o Universitate, este un restaurant. Deci, veseliti-v, deoarece chiar dac voi nu nvtti nimic aici, primiti cel putin un elan, entuziasmul, viata si aceasta este esential. Voi trebuie, nainte de toate, s fiti viu si dup aceea puteti merge s nvtti tot ce vreti!

39