PRINCIPALELE DISPOZI II TESTAMENTARE Enumerare.

Testamentul fiind un tipar, acesta poate curpinde mai multe acte juridice, dintre care principalele sunt:legate, exheredarile si dispozitiile privitoare la executinea testamentara. Vom analiza pe rand fiecare din aceste categorii de acte juridice. Sectiunea I Legatele Notiune.Principalele dispozitii cuprinse in testament se refera la bunurile testatorului. Aceasta se realizeaza prin intermediul legatelor. Legatele constitue, in esenta, dispozitii de ultima vointa ale testatorului prin care acesta desemneaza persoana sau persoanele care la moartea sa urmeaza sa primeasca universalitatea intregului patrimoniu succesoral, universalitatea unei fractiuni din aceasta sau anumite bunuri determinate din mostenire. Desemnare legatarului. Dispozitiile testamentare continand legate sunt manifestari unilaterale de vointa menite sa produca efectele la data mortii testatorului. Dar cum prin legate se realizeaza transferuri de drepturi cu continut patrimonial de la testator la legatar , se impune ca manifestarea de vointa a testatorului sa fie astfel conceputa incat chiar din cuprinsul ei sa rezulte cui anume a dorit acesta sa lase bunurile sale. Desemnarea lagatarului nu trebuie facuta in anumiti termeni sacramentali, fiind valabil in orice mod intangibil de exprimare a vointei testatorului. Desemnare legatarului poate fi facuta direct fie prin nominalizare, fie prin aratarea calitatilor care il invididualizeaza pe acesta (fiu, frate, nepot, castigator al unui concurs etc.)- sau indirect cum este de pilda cazul exeredarii mostenitorilor nerezervatari sau a mostenitorilore rezervatari in limitele cotitatii disponibile. In privinta desemnarii legatarului , practica judiciara si doctrina sunt unanime in sensul ca aceasta trebuie sa fie facuta prin testament si sa fie facuta personal de testator. De aceea, este nul legatul secret prin care testatorul stipuleaza ca a comunicat persoana legatarului unui tert care il va indica la momentul oportun sau ca legatarul va fi desemnat de un tert dupa cum crede acesta de cuviinta. Desi cu unele rezerve, tot nul este considerat si legatul facut in favoarea unui legatar ce va fi determinat de o terta persoana dintr-un grup de persoane determinat de testator (persona incerta ex certis persona). In doctrina si jurisprudenta se admite insa cal egatul este valabil chiar daca beneficiarul testamentului nu este anume determinat prin actul de liberalitate ci numai determinabil; se cere insa ca elementele de determinare s rezulte din cuprinsul testamentului , neadmitandu-se sub nici o forma desprinderea lor din elementele exterioare acestuia. Sectiunea a II a Clasificarea legatelor Criteriile de clasificare. Legatele sunt susceptibile de a fi clasificate in funtie de doua criterii : 1) dupa modalitatile care afecteaza vointa testatorului si 2)dupa obiectul lor. 1. Clasificare legatelor dupa criteriul modalitatilor care afecteaza vointa testatorului Enumerare. Dupa criteriul modalitatilor care afecteaza vointa testatorului legatele se impart in: legate pure si simple; legate cu termen; legate sub conditie si legate cu sarcini. Legatul pur si simplu. Legatul pur si simplu este legatul neafectat de modalitati . Potrivit art. 899 alin.1 C.civ., legatele pure si simple transfera proprietatea de la testator la legatar deindata ce intervine moartea lui de cujus, deci la deschiderea succesiunii

Legatul cu termen. Legatul poate fi supus de testator unui termen , adica sa se stipuleze ca executarea sau stingerea lui va depinde de un eveniment viitor si sigur in ceea ce priveste producerea lui . Dupa cum se cunoaste, termenele pot fi suspensive sau extinctive. Termenul suspensiv face ca executarea legatului sa fie amanata pana la implinirea lui ( de exemplu , se prevede ca legatul va reveni legatarului la sase luni de la data decesului testatorului), in timp ce termenul extinctiva face ca legatul sa se execute la data mortii lui de cujus in tocmit ca un legta pur si simplu, dar dreptul pe care il contine se va stinge la implinirea termenului ( de exemplu , se prevede ca se lasa legatarului legatul dobanzilor unei sume de bani pe durata a cinci ani de la deschiderea mostenirii). Legatul sub conditie. Legatul sub conditie este cel a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor si nesigur in ceea ce priveste producerea lui. Conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie. Conditia suspensiva face ca dreptul cuprins in legat sa nu ia nastere de la data decesului lui de cujus ci numai de la data implinirii sale, efectele implinirii ei urcand pana la deschidere succesiunii (de exemplu, se prevede transmiterea proprietatii unui autoturism sub conditia desavarsirii studiilor universitare de catre legatar). Spre deosebire de conditia suspensiva, conditia rezolutorie,face ca dreptul formand obiectul legatului sa se nasca pe data decesului lui de cujus intocmai ca in cazul legatelor pure si simple, dar existenta acestuia atarna de indeplinirea sa u neindeplinirea conditie ( de exemplu,se stipuleaza ca se transmite autoritatea unui automobil legatarului sub conditia ca acesta sa nu calatoreasca in viitor); in caz de indeplinire a conditie, dreptul transmis prin legat se desfiinteaza cu efect retrocativ de la data deschiderii succesiunii, iar in caz de neindeplinire a acesteia , dreptul se consolideaza definitiv. Legatul cu sarcina. Pe langa modalitatile termenului sau conditie legatele mai pot fi afectate si de modalitatea sarcinii specifica liberalitatilor. Legatul cu sarcina (sub modo) prepsupune stipularea transmiterii unor drepturi cu obligarea legatarului de a indeplini ceva (sa dea, sa faca) sau de a nu face ceva. Asa cum s-a statuat in practica judiciara si in doctrina, testamentul fiind destinat sa produca efecte dupa decesul persoanei care a dispus de averea sa, nu se pot impune beneficiarului testamentului obligatii care sa fie executate in timpul vietii testatorului,ci numai dupa decesul acestuia. Sarcinile pot fi stipulate in inteseresul unei terte persoane ( de exemplu, legatarul este tinut prin testament sa intretina o ruda incapabila de munca a defunctului ) , in interesul testatorului ( de exemplu, legatarul este obligat sa chite o datorie a defunctului ) sau in interesul legatarului ( de exemplu, legatarul este obligat prin testament sa afecteze suma de bani primita prin legat pentru desavarsirea studiilor sale). Practic, legatul cu sarcina este un legat sub conditie rezolutorie a neindeplinirii sarcinii de catre legatar si de aceea neexecutarea ei produce aceleasi efecte ca si neindeplinirea conditiei rezolutorii. Legatul cu sarcina ca orice legat de altfel, poate fi acceptat sau refuzat de lagatar, dupa cum sarcina impusa i se pare sau nu pre oneroasa. Odata accepatat insa legatul, legatarul este tinut la executare indiferent de posibilitatile sale. In caz de neindeplinire a sarcinii exista doua posibilitati: pe de o parte, exista posibilitatea de a se cere in justitie executarea silita directa sau indirect, dupa caz - lucru pe care il poate face beneficiarul sarcinii sau executorul testamentar, iar pe de alta parte exista posiblitatea revocarii legatului , lucru pe care il poate face doar mostenitorii sau legatarii universali sau cu titlu universal singurii care pot justifica un interes in acest caz- , iar nu si beneficiarul sarcinii, care atunci cand nu este si mostenitor legal

sau legatar universal sau cu titlu universal nu poate justifica nici un interes care sa ii asigure dreptul la actiune in revocarea legatului. 2. Clasificare legatelor dupa obiectul lor Enumerare. Conform dispozitiilor art.887 C. Civ., ,, se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva sau de unul sau mai multe obiecte determinate . Legatul prin care se dispunde de intreaga avere a legatorului se numeste legat universal, cel prin care se dispune o fractiune din averea testatorului se numeste legat cu titlu universal, iar cel prin care se dispune de unul sau mai multe obiecte determinate se numeste legat particular.