Regnul Monera (Procariote)

( bacterii si cianobacterii)

Bacteriile ( gr.bacterion = bastonas)

Stiinta care se ocupa cu studiul bacteriilor se numeste bacteriologie. Bacteriologi romani: Victor Babes ,Ioan Cantacuzino.
Bacteriile sunt organisme de procariote, dimensiuni microscopice, procariote, r spndite n toate mediile de via (ap , aer, sol, roci, z c minte, etc) ,pot trai si in conditii (ap aer, sol, roci, minte, extreme cum ar fi apele termale cu temperaturi de peste 100C 100 sau gheturi cu temperaturi sub -120C. 120

1.Mediul de viata:

2.Modul de viata: viata:

si parazite.

bacteriile sunt solitare ,coloniale, libere dar

3.Morfologie extern
Bacteriile pot avea forme extrem de diferite. Astfel pot avea form sferic (coci), de bastona e (bacili),de spiral (spirili, spirochete) sau de virgula vibrioni).

I.Bacteriile

sferice (cocii)

Dup modul de grupare al celulelor n urma diviziuni repetate se mpart n: -micrococi- cocii simpli (izola i) la care celulele rezultate din diviziune r mn microcociindependente (ex. Micrococcus ureae); (ex. -diplococii rezult atunci cnd diviziunea se face ntr-un singur plan i nu se ntrmai separ ntre ele (ex.Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae); (ex.Diplococcus -streptococi rezulta i n urma unor diviziuni repetate n acela i plan al celulei; celulele nu se separ i alc tuiesc un lan (ex. Streptococcus lactis);
- stafilococii rezult din diviziuni succesive pe planuri diferite, f r nici o regul , cu celulele aranjate n grupuri neregulate, de cele mai multe ori sub form de strugure (ex.

Staphylococccus aureus).

II. Bacteriile cilindrice (bacilii, bacterioni, bastona i)



Din punct de vedere morfologic, toate bacteriile cu form de bastona , de cilindru, se numesc bacili pe cnd din punct de vedere fiziologic i n taxonomia bacterian numai bastona ele care formeaz spori i sunt aerobe poart denumirea de bacillus. Bacilii sunt drep i, uneori u or curba i la mijloc sau la un cap t. Forma extremit ilor este o caracteristic important pentru taxonomie. La unele bastona e (cele mai multe la num r) extremit ile sunt rotunjite (ex. (ex. Escherichia coli), pe cnd la altele extremit ile pot fi retezate drept (ex. coli), (ex. Bacillus antracis), umflate (ex. Corinebacterium diphtheriae), ascu ite antracis), diphtheriae), (ex. Fusiobacterium fusiforme). Ca i bacteriile sferice unele bastona e sunt izolate, iar altele se g sesc grupate dou cte dou .

Escherichia coli

Bacillus antracis

Corinebacterium diphtheriae

III.Bacteriile spiralate
Au form cilindric , spiralat i se mpart n:

1. Spirili, bacterii cu form de spiral cu mai multe spire rigide (ex. Spirilum volutans, Campylobacter jejuni) 2. Spirochete, bacterii cu mai multe spire flexibile (ex. Treponema pallidum). IV.. Bacterii in forma de virgula (vibrionii)

Campylobacter jejuni

Campylobacter jejuni

Vibrio cholerae

Treponema pallidum

Ultrastructur
Celula bacteriana:
-perete celular -membrana celulara -citoplasma -nucleoid -ribozomi La unele bacterii : -capsula -fimbrile -pili -flageli

Nutri ia


Bacterii autotrofe
 

Bacterii autotrofe chemosintetizante Bacterii autotrofe fotosintetizante

Bacterii heterotrofe  Bacterii heterotrofe nepatogene-saprofite nepatogene

Bacterii heterotrofe patogene -parazite

Reproducerea


Reproducerea se realizeaza direct prin sciziparitate, de aici si denumirea stiintifica de Schizomycetes a acestei clase. Sciziparitatea consta in aparitia unui perete transversal despartitor, formandu-se astfel 2 celule. Aparitia peretelui formanduincepe prin formarea unui inel care inainteaza spre mijlocul celulei. Viteza de diviziune este in functie de insusirile specifice bacteriei si de conditiile de mediu, ea variind intre cca 20 de minute si 2 ore.

Clasificarea bacteriilor
1.Arhebacterii1.Arhebacterii-grup restrans care traieste in medii lipsite de oxigen -sunt metanogene (produc gaz metan ) halofile (traiesc in medii bogate in saruri)

2.Eubacterii -se clasifica dupa criterii fiziologice in: bacterii nepatogene: bacterii fermentative acetica,alcoolica,butirica bacterii fixatoare de azot bacterii de putrefactie bacterii chimiosintetizante bacterii fotosintetizante bacterii cromogene bacterii patogene-care produc boli la plante,animale, om patogene-

Cateva imagini cu bacterii patogene

Treponema pallidum (Sifilisul) Helicobacter pilori (ulcere, gastrite, iar mai nou se afirma ca aceasta bacterie este un important agent de producere a cancerului gastric.)

Staphylococcus aureus (infec ii supurative sau septicemii la om i animale

Cateva imagini cu bacterii

Bacterii din bucatarie

Bacterii de pe telefonul mobil

metanogene

sulfobacterii

halofile

termofile

bacterii fotogene

   

Asigura reciclarea elementelor in natura Au importanta economica (industria alimentara; industria textila) Unele sunt utilizate in ingineria genetica Archebacteriile