Sunteți pe pagina 1din 12

DE SFANTUL GHEORGHE, Parintele Justin Parvu si Monahul Filotheu de la Petru Voda explica de ce un crestin nu poate primi actele electronice.

Pentru mapa deputatului: De ce un cretin nu poate primi actele electronice ncepnd cu 14 Ianuarie 2009, cu apelul Printelui Arhimandrit Iustin Prvu de la Mnstirea Petru Vod, a aprut n societatea romneasc nevoia unei dezbateri publice cu privire la cteva msuri legislative luate de autoritile romne - Guvern, Parlament, Preedenie. Legea urmririi convorbirilor telefonice i a supravegherii internetului, ordonanele de guvern privitoare la paapoarte i cri de identitate, introducerea noilor permise auto i a cardurilor bancare cu cip RFID i ordonanele de guvern privitoare la implanturi au ridicat o seam de probleme peste care nici un cretin nu poate trece. Le enumerm mai jos. 1. Problema libertii Cteva citate din Noul Testament vin s lmureasc de ce cretinii nu pot primi actele electronice: "i vei cunoate adevrul, i adevrul v va elibera pe voi. Rspuns-au, i au zis lui: Smn a lui Avraam suntem, i nimnui nu am fost robi nici odat; cum tu zici, c liberi vei fi? Rspuns-a Iisus lor: Amin Amin griesc vou: C tot cel ce face pcatul, rob este pcatului." (Ioan 8:32-34) Sistemul electronic de supraveghere global este bazat pe nencredere i suspiciune, renun la prezumia de nevinovie pe care tribunalele trebuie s o infirme n cazul infractorilor. Aadar, dup ce n 2000 de ani de cretinism mntuirea a fost laolalt cu sentimentul libertii, ni se impune un sistem n care noi i copiii ce se vor nate vom tri cu sentimentul permanentei vinovii, permanentei vine de a nu grei sistemului electronic, ct vreme Dumnezeu ne-a druit libertatea total a contiinei i niciodat nu a nclcat-o. "Iar Sf Duh este; i unde este Duhul Sfant, acolo e libertatea.". Ct vreme aceste acte electronice nu snt create n numele Domnului, dup nvtura Bisericii, care spune c unde nu este Dumnezeu este sigur diavolul, ele nu pot n nici un caz s slujeasc libertii cu care am fost zidii de Dumnezeu. Cazurile de manipulare a informaiilor personale dup bunul plac al celor care au acces la bazele de date personale, pune n primejdie cu adevrat viitorul libertii umane. O statistic a numrului de greeli involuntare i de abuzuri n gestionarea informaiilor personale la nivel de stat n ntreaga lume ar arta limpede c vremea libertii i a respectului persoanei se va termina curnd. Mai mult dect aceste trimiteri precise, implantarea urmrete atingerea direct a puterilor sufleteti. Sorin Ifrim, arestat pentru terorism n luna Mai 2008, n statul Florida (SUA) a scris cuiva din Romnia urmtoarele: "Unii au platit sa aiba siguranta prin biocip, altii au fost platiti ca si cobia, altii ca mine nu au stiut cind au fost injectati cu biocip, pt ca vedeau / stiau si trebuiau telecomandati. Cind am iesit din inchisoare am constatat ca am nu unul, ci 2 biocipuri [directionale] injectate simetric in stinga si in dreapta sternului. De atunci am frica si confuzie, nu ma pot ruga cum trebuie, am pierdut isihasmul si profunzimea, meditatie si reflectarea, claritatea mintii si a sufletului. Miercuri e procesul cind vor decide cum sa ma opreasca [ inchisoare pina la 15 ani, spital mental sau doar telecomanda ce o am deja]." Aceste afirmaii vin s certifice faptul c ceea ce se tia despre progresul tehnologic contemporan devine astzi realitate: Libertatea cu care oamenii au fost nzestrai de Dumnezeu s-i foloseasc puterile sufleteti nceteaz n momentul implantrii. 2. Problema chipului lui Dumnezeu Prin implantarea care se urmrete n cele din urm, se dorete schimonosirea chipului lui Dumnezeu din om. Cu alte cuvinte, omul fr cip electronic ar fi nedeplin, nedesvrit, incomplet. Aceasta este cea mai mare jignire adus lui Dumnezeu Creatorul i omului, creaiei Sale, de cnd exist neamul omenesc. Omul e redus de la "slav a lui Dumnezeu" (dup Sf Irineu - sec. II d.Hr.) la un animal fr drepturi ct vreme nu are cip implantat. A socoti c actele electronice nu snt un pas intermediar acestui deziderat antiuman i anti-hristic este lips de realism i dreapt judecat. 3. Problema numrului Introducerea CNP-ului a fost fcut n regimul comunist fr nici un drept de apel la vreo dezbatere public. Ct vreme evidena populaiei nu s-a servit de ajutorul calculatoarelor, aceast msur, dei jignitoare la adresa cretinului, purttor al unui nume sfinit prin Sf Botez, poate fi neleas ca ajuttoare pentru o mai bun gestionare de ctre stat a informaiilor personale. Dar de vreme ce implementarea tehnicii de calcul permite astzi o desvrit eviden a 1

populaiei, n loc ca organele statului s renune la acest apendice nefolositor persoanei umane, prin introducerea elementelor biometrice nu numai c sntem redui la statutul de numere n faa unei maini, ci toate caracteristicile noastre fizice, unice i irepetabile snt transformate n numere unice, adncind cu att mai mult prpastia dintre omul, zidit de Dumnezeu ca slav a Sa, i identitatea numeric, implementat de o mentalitate anti-cretin. Din aceasta se arat c cei mai mari prigonitori ai Bisericii din toate veacurile, de la Nero i Diocleian pn la Stalin i Ceauescu, au fost nite filantropi n comparaie cu sistemul actelor electronic pe care trebuie s l adoptm, cu att mai mult cu ct sntem deja departe de momentul n care orice contiin cretin se putea ntreba dac nu cumva citatul din Apocalipsa 13:18 "cel ce are minte, s socoteasc numrul fiarei; c numrul omului este" are sau nu legtur cu actele de identitate. 4. Problema semnului fiarei Cartea Apocalipsei vorbete n capitolul 13 despre cea de a doua fiar cu care se va lupta Biserica, care i "face pe toi ca s le dea lor semn pe mna lor cea dreapt, sau pe frunile lor, i ca nimenea s nu poat cumpra sau vinde, fr numai cel ce are semnul, sau numele fiarei, sau numrul numelui ei." Dei nc din primele zile ale Cretinismului Prinii Bisericii i toat suflarea care exista i-a pus ntrebarea despre cine va fi vorbind acest verset, abia la nceputul veacului 21 prorocia aceasta se apropie de realitate, fiind la un pas de a se mplini, prin implantare. Cu toate acestea, ntruct Duhul Sfnt a purtat de grij Bisericii de la Cincizecime, din vremea Sf Apostoli pn astzi, s-a tiut de ctre Biseric cine va fi fiara. Sf Ippolit Romanul, pe la anul 200 d.Hr. spune limpede: "Fiara care se va ridica din pmnt va fi mpria lui Antihrist" (Despre Antihrist), aadar orice form statal care va cuta s prigoneasc Biserica i s pun n capul statului i al Bisericii oameni care s slujeasc diavolilor i nvturilor lor, iar nu lui Hristos i nvturilor Bisericii. Pedeapsa pe care le-a pregtit-o Dumnezeu celor ce vor primi semnul fiarei este scris n capitolul 14 al Apocalipsei: "Oricine se nchin fiarei i chipului ei, i ia semn pe fruntea sa sau pe mna sa, i acesta va bea din vinul mniei lui Dumnezeu cel dres neamestecat n paharul mniei Lui, i se va chinui cu foc i cu piatr pucioas naintea Sf ngeri, i naintea Mielului. i fumul chinului lor n vecii vecilor se suie; i nu au odihn ziua i noaptea cei ce se nchin fiarei, i chipului ei, i cel ce ia semnul numelui ei". Semnul despre care vorbete cartea Apocalipsei este n limba greac veche, n care s-a scris la anul 90 aceast carte, cuvntul (hragma), care, conform dicionarelor, este orice semn gravat sau imprimat, ntiprit, sau sculptat, cioplit, orice incizare sau implantare. Trebuie s fim orbi sufletete s nu vedem c implantul i naintemergtorul su, cipul din acte, snt primul i cel mai serios candidat, dup 2000 de ani de cretinism, de a deveni semnul fiarei. Iar dac alturm lor i posibilitile de control al puterilor sufleteti pe care tehnica o dezvolt n cazul implantului, nelegem de ce trim la timpul prezent unele din ultimele prorocii i semne din Apocalips, care anun sfritul istoriei omenirii aa cum o cunoatem. Nu este nici un fior de panic n ceea ce scriem. De 2000 de ani mrturisim n Simbolul Credinei: "Atept nvierea morilor i viaa veacului ce va s fie". Aceste fapte se vor petrece ntocmai i cretinii le ateapt de 2000 de ani, dar ei tiu la fel de bine c mai nti va veni Antihrist i impria sa, i vor deveni realitate toate catastrofele prorocite de Apocalips, i apoi va veni Domnul Iisus Hristos pe norii cerului i va avea loc nvierea morilor. Pentru aceea, contemporaneitatea cu Antihrist este una din caracteristicile Cretinismului Ortodox, nc din vremea Sf Apostoli, aa cum scrie Apostolul iubirii, Sf Ioan Teologul: "Fiilor, ceasul cel de apoi este; i precum ai auzit c Antihrist vine, i acum antihriti muli s-au fcut; dintru aceasta cunoatem c ceasul cel de apoi este." -Fr s cunoasc cele mai multe din prorociile marilor Sfini ai Bisericii (pe care i noi le-am lsat deoparte ca s scurtm prezentarea de fa), unul din Sfinii nchisorilor comuniste, Ioan Ianolide, scrie urmtoarele rnduri n anul 1985: "Civilizaia modern comport urmtoarele riscuri: dispariia vieii prin dezagregarea atomic militar, ori, pe cale panic, prin poluare i epuizarea resurselor naturale; dispariia vieii prin manipularea stavroghian a ingineriei genetice; dispariia vieii prin alienarea oamenilor; tirania absolut prin monopolul tehnicii; transformarea societii n temni, ferm ori uzin, prin tehnicizare; determinarea contiinei prin mijloace tehnice; o lume teleghidat tehnic; anularea omului ca fiin liber contient i stpn; dezechilibru ecologic; rzbunarea naturii mpotriva tehnicii; un dezastru general, pe care-l ndreptete cderea omului din harul dumnezeiesc; golirea omului de harul Duhului Sfnt i dispariia finalitii transcedentale" 2

(Deinutul profet, ed. Mnstirea Diaconeti 2009, pag. 155-156) Pentru aceea, dorina noastr este ca forurile legislative s dea dovad de maturitate cretin i s nu permit existena n Romnia a actelor electronice, cu att mai puin a posibilitii implanturilor cu cipuri electronice RFID. ncheiem cu un ndemn al aceluiai Ioan Ianolide, unul din marii sfini ai nchisorilor antihristice din secolul XX: "Orice om politic, orice preot, orice filosof, orice artist, economist, om de tiin, pedagog, trebuie s se ntrebe cutremurat n ce duh se afl, ce duh exprim, ce oper svrete: mntuitoare sau nimicitoare?" Monahul Filotheu Blan - Mnstirea Petru Vod, judeul Neam, 23.04.2009 Revoluia fr eroi ierom. Savatie Bastovoi n zilele care au trecut am vzut ct cost o via de om pentru lumea n care trim. Pot muri zeci, sute i alte mii s fie btui i violai de ctre cei care ar trebui s-i apere, dar oamenii i continu mersul prin via nestingherii. Oamenii au devenit nu doar indifereni, ci i cruzi. Pe foarte puini i mai intereseaz durerea aproapelui. Am fost n Chiinu n ziua cnd televiziunea moldoveneasc transmitea ameninrile preedintelui c va folosi gloane dac tinerii vor mai iei n strad. Am intrat n acea zi n capital pe drumul dinspre Tiraspol i am vzut mainile de poliie care pndeau ca nite tlhari. Strzile Chiinului erau pustii i aerul era mbcsit de fric i cruzime. ntre timp sute de oameni erau btui n seciile de poliie din Chiinu i de aiurea, iar unii dintre ei muriser deja, fr ca cineva s o tie... Ororile petrecute n acest aprilie la Chiinu snt doar vrful aisbergului unui sistem ntreinut prin tortur i antaj. Ceea ce i preocup acum pe gazetari este s demonstreze ct de regizat a fost revoluia de la Chiinu. Unii dintre fraii notri romni i aduc aminte c au avut colegi de coal basarabeni care vorbeau rusete. Alii le reproeaz c nu s-au unit cu Romnia. Alii, mai ortodoci, i acuz pentru c au arborat steagul UE pe Parlament. i aa mai departe. Puini mai vorbesc de suferina familiilor care i-au ridicat bieii mori i de cei circa 1.000 de biei i brbai cu plmnii dezbtui i oasele rupte care zac acum cine tie pe unde. Am vzut c triesc ntr-o lume de acali. n prima zi, n ceasurile urmtoare incendierii Parlamentului i Preediniei, oamenii erau cuprini de flcrile libertii i i aclamau pe cei care au artat atta curaj. Pn i presa moscovit vorbea de Revoluie la Chiinu, dnd titluri de genul: Studenii i-au dat jos pe comuniti. A 2 a zi entuziasmul a nceput s scad printre comentatorii strini care au fost urecheai de oculta internaional pentru c ncurajeaz vulgul la revolt. Chiinul ns mai ardea de speran. Vei spune c totul a fost regizat. Da. i? Morii care mor n aceste scenarii drceti nu snt mori? Eu personal i admir, dei mi dau bine seama c au acionat dintr-o mare i pur naivitate. Dar ce frumoas e naivitatea lor pe lng laitatea i viclenia mai marilor acestei lumi. Dac mai marii lumii snt lupi care au ajuns paznici la stn, leahta care vorbete acum de violene n rndurile protestatarilor snt acali. Oare nu au aruncat mii de oameni cu pietre, i multe alte mii i aclamau? Oare nu se fotografiau i copiii i btrnii n fotoliile parlamentarilor? Oare nu erau toi mnai de eroismul vzut n filmele americane i n crile de istorie? Sigur c aa a fost, dar laii i trdeaz acum fraii pentru a nu fi acuzai ei. Forurile internaionale care acuz violena tinerilor de la Chiinu ar trebuie mai nti s interzic propagarea violenei prin desenele animate i filmele n care nu trece un minut fr ca ceva s ia foc sau cineva s fie ucis. n majoritatea filmelor eroii pozitivi i bat pe poliiti i nu li se ntmpl nimic, ba chiar snt declarai dup aceea salvatori. Iat c moldovenii au luat de bune filmele voastre i au dat jos zidul de poliiti pentru a-i face dreptate aa cum au vzut n filme. Snt nebuni, dar i-ai nnebunit voi! Acum despre scenarii. A fost, desigur, un scenariu, dar el i-a depit cu mult limitele. Mai nti, pentru c dac tinerii aceia ar fi venit pregtii de btaie i-ar fi acoperit capetele cu ciorapi, aa cum fac toi protestatarii violeni pe care ni-i arat rile europene. Apoi, ar fi venit narmai cu bee i rngi, deoarece orice basarabean care a depit vrsta de 18 ani tie cum bat trupele speciale de la Chiinu. Aadar, am avut protestatari nenarmai i cu feele descoperite care au srit pe scutierii ascuni dup coifuri i narmai cu bastoane. Provocarea trebuia s se reduc la cteva pietre aruncate n scuturile poliitilor i la spargerea ctorva geamuri pentru a nvinui opoziia de vandalism. Nimeni nu s-a ateptat c vor fi attea pietre. Celor care afirm c persoanele violente au fost identificate, le spunem doar c exist fotografii care surprind mii de pietre n aer. Adic o mie de persoane aruncnd pietre n acelai moment. Fiecare piatr cntrea ntre unul i trei kg (erau buci din plcile de granit i caldarmul cu care era pavat piaa i treptele cldirilor). 3

Lupta cu pietre a durat cteva ore. Arunctorii oboseau i se schimbau cu rndul prin rotaie. Poliia nu a fost pregtit pentru un astfel de atac, pentru c nicieri nu ai mai vzut ciocniri de strad cu mii de pietre mai grele de un kg. Era normal ca poliia s cedeze, de vreme ce nu au folosit focul de arm. Ca s nu mai spunem c comandantul detaamentului Scut a declarat zilele trecute c muli dintre poliiti au refuzat s bat deoarece i-au recunoscut n mulime fraii i rudele. C V. Voronin i consilierii si nu se ateptau la o astfel de turnur, o arat faptul c preedintele se afla n acele momente n cabinetul su. Nu, el nu a venit la servici n acea zi pentru a vorbi mulimii, ci pentru a da interviu dup ce se sprgeau cteva geamuri. Frica ns l-a cuprins pe tiranul comunist, tiut fiind c toi tiranii snt nite lai, i cel care a stat 8 ani n fruntea rii a fugit scos prin spate de securitate n loc s ias pe trepte i s vorbeasc poporului. Voronin a fost primul care a declarat n aceeai sear c actele de vandalism au fost svrite de recidiviti i tineri drogai i bei. S ne mai mirm acum c opoziia a preluat acelai refren, dup ce i-a fcut lui Voronin hatrul de a cere renumrarea voturilor n loc s cear judecarea sistemului criminal comunist? Miile care au aruncat cu pietre erau identificai de poliie dup rnile de pe mini. Granitul aspru i coluros le-a jupuit pielea de pe palme. Aa se explic de ce persoanele maltratate aveau palmele strivite de bocanci. Poliitii i loveau cu bastonul i le sreau cu bocancii pe minile care au ndrznit s arunce pietre n sfnta preedenie comunist. Cei care susin ipoteza voronian a provocatorilor din rndurile recidivitilor i trdeaz poporul. Dup ce opinia public va fi convins de acest fapt, nimeni nu va mai iei s-i apere pe cei arestai. Iar ei vor fi mii. Vei spune c penitenciarele din Moldova snt i aa arhipline. Dar cine a zis c toi aceti oameni vor fi arestai pentru a fi inui n nchisori? Ei vor fi un bun venit pentru mafia comunist, deoarece li se vor cere sume mari de bani n schimbul eliberrii, aa cum se face n Moldova noastr de dup 90. n ce privete amnistiaii preedintelui, n curnd se va afla cine a fost eliberat din pucrii i pentru ci bani, pentr c dintre victimele represaliilor din aprilie 2009 nu a fost eliberat mai nimeni. Aadar, cei care n manualele de istorie i n filme snt declarai eroi, la Chiinu au ajuns s fie numii bandii. Vi se pare c ceea ce s-a ntmplat nu a fost o revoluie? Iar eu zic c a fost. O revoluie care poate nu a schimbat lumea, dar care a dezgolit-o i a artat-o aa cum este. Revoluia s-a fcut nuntrul nostru. O revoluie fr eroi, dar cu att mai vrednic i mai curat. Oare nu ai neles nc? Lumea nu mai are nevoie de eroi pentru c are nevoie de sclavi... Ierom. Savatie Batovoi - membru al Uniunii Jurnalitilor din Republica Moldova 16 Argumente impotriva introducerii documentelor biometrice 1. Potrivit O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la paapoartele biometrice n reglementarea adoptat de Senatul Romniei, cetenii nu au dreptul de a alege ntre paaportul simplu i paaportul electronic. Cetenii trebuie s i pstreze libertatea de a alege. 2. O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la paapoartele biometrice n reglementarea adoptat de Senatul Romniei depete cu mult exigenele (deja impuse) de Regulamentul CE 2242/2004. Standardele europene impun n plus datele biometrice i nu tehnologia RFID! n cazul n care vei adopta O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la paapoartele biometrice n forma adoptat de Senatul Romniei, Romnia va avea una din legislaiile cele mai restrictive din Uniunea European n domeniul documentelor de cltorie. 3. Va fi ntotdeauna posibil s cltorim fr paapoarte electronice i nregistrare biometric. A condiiona, oriunde pe glob, dreptul de a cltori doar cu documente biometrice este o restrngere a libertii de micare. 4. Nu au existat dezbateri publice referitoare la introducerea documentelor de cltorie sau de identitate biometrice. Aceste msuri sunt o problem de interes naional i ar trebui s fac obiectul unui referendum (ca n cazul Elveiei), mai ales n ceea ce privete crile de identitate, neexistnd vreo reglementare comunitar sau internaional (inclusiv standarde tehnice) care s impun aceste msuri. O.U.G. nr. 207/2008 poate fi amnat pn la finalizarea dezbaterilor publice! 5 Nu se va declana procedura de infringement mpotriva Romaniei, ntruct rspunderea pentru neconformarea Regulamentului CE 2252/2004 revine Guvernului, care nu s-a conformat masurii dispuse prin Regulamentul CE 2252/2004, nu a respectat principiile proporionalitii si dreptului la o buna administrare i nu a organizat dezbateri publice. 4

6. Nu a existat, la nivel de politic public, transparena n ceea ce privete implementarea unor msuri sensibile (documentele de identitate sau cltorie, coninind date biometrice); nu s-au facut publice studiile referitoare la tehnologia RFID; nu s-au efectuat studii naionale n acest sens, ci s-a trecut la implementarea rapid, i in condiii netransparente, anticoncureniale (de exclusivitate) ale acestor msuri. 7. Tehnologia RFID este nc nesigur, iar introducerea ei prematur, potrivit opiniei experilor. Permite urmrirea i identificarea automat a persoanelor, obinerea de date neautorizate, publicizarea datelor private fr o prob cert de autenticitate, crearea de baze de date necontrolate i neautorizate, fiind posibile furtul i schimbrile de identitate.Exist i alte soluii tehnice. Nu a fost fcut nici un studiu n Romnia privind impactul asupra sntatii umane datorat unor medii ce posed cmpuri electromagnetice generate de tehnologia RFID, avndu-se n vedere c se dorete a fi instalate n aeroporturi, gri, instituii publice sau private, sub pretextul luptei anti-teroriste scannere RFID cu putere de emisie mare.Implanturile n corpul uman s-au dovedit n bun masur cancerigene. 8. Dorim studii i dezbateri publice cel puin asupra urmtoarelor probleme legate de sistemul biometric: Pentru evaluarea constrngerilor privind securitatea naional (conform Principiilor de la Johannesburg n domeniul siguranei naionale) i protecia vieii private; Realizarea de studii complete asupra noii tehnologii i a altor posibile aplicaii; Participarea mpreun cu autoritile la dezvoltarea standardelor tehnice i msurilor reglementare i administrative de implementare a sistemului biometric. 9 Paapoartele actuale prezint un grad foarte bun de securitate i siguran, iar noua tehnologie este foarte costisitoare. Romnia implementeaz deja, fr asentimentul populaiei, paapoarte coninnd amprentele digitale n condiiile n care sistemul nu este nc funcional n Uniunea European.Pentru ce ne grbim ? 10. Consiliului Economic i Social European (aviz CESE TEN 293 - identificarea prin frecvente radio RFID) consider tehnologia ca fiind imatur - existnd puternice ameninri la adresa vieii private si a libertilor ceteneti. Exist indicii c la nivel European se va reconsidera problema crerii unei baze de date centrale. n absena unui control clar, puterea central sau societi private ar putea accesa aceste baze de date (Raportul Parlamentului European privind protecia datelor i probleme legate de datele biometrice - 10 martie 2009). 11. Amprentarea cetenilor (n afara unei proceduri judiciare) este discriminatorie i ncalc dreptul la viaa privat. 12 Exist un conflict ntre Regulamentul CE 2252/2004, n baza cruia au fost adoptate reglementrile naionale, i prevederile Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene de la NISA, inclusiv ale Constituiei Romaniei referitoare la libertatea de circulaie, contiin i religie, protecia vietii private, prelucrarea datelor cu caracter personal. Sunt necesare studii legislative referitoare la impactul unor asemenea msuri i armonizarea legislativ, n special n ceea ce privete respectarea vieii private i protecia datelor cu caracter personal. 13 Obiecia de contiin este un argument major, potrivit art. 10 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului din Uniunea European i art. 29 din Constituia Romniei, prevederi care justific un refuz de aplicare a Regulamentului CE 2252/2004. Pentru a se respecta libertatea de constiin i pentru a nu constitui un impediment administrativ la libertatea de cltorie a cetenilor romni, paaportul biometric ar putea fi o alternativ care, la cerere, s fie solicitat de cetaenii romni care doresc s cltoreasc n SUA. 14 Obiecia de contiin este un argument foarte serios, care ar trebui sa prevaleze, pentru ca reglementarea s nu devin nepopular sau s nu reprezinte voina popular; susinem realizarea unor consultri publice, sondaje de opinie, etc. pentru a se vedea dac aceast msur este popular i acceptat de cetenii romni. n caz contrar, se ridic serioase probleme de legitimitate, politica i msurile legate de integrarea european putnd fi privite ca veritabile impuneri i constrngeri, fr alternative rezonabile. 15. Cultele religioase i-au exprimat, n general, poziia fa de actele biometrice. Preocuprile fa de semnificaia cretin a implementrii sistemului biometric i a repercusiunilor asupra vieii private, ca i a implantrii microcipurilor n corpul uman, nu pot fi trecute n derizoriu prin cliee gen 666. Dezbaterile teologice pot contribui la crearea unui consens cretin. Poziiile oamenilor de cultur i personalitilor fa de msuri care invadeaz 5

spaiul privat nu sunt nesemnificative. O tendin primejdioas, pe care noi o semnalm, este aceea de a prezenta n viaa politic i mass media ca fiind antieuropene, extremiste, ultrareligioase, etc. orice poziie a organizaiilor societii civile care solicita dezbateri publice. Ne desolidarizm de orice asemenea poziii i dorim dezbateri cu argumente de calitate, viznd principalele aspecte implicate de implementarea sistemului biometric i tehnologiei RFID, care, din pcate, lipsesc att n mass media, ct i la nivelul autoritilor statului (legislativ, executiv i judectoreasc). Evidena ne arat c s-a adoptat politica pumnului n gur. 16. Neconsultarea i neparticiparea ceteneasc i a societii civile la discutarea proiectului de lege i la procesul legislativ n probleme aa de sensibile devine un serios motiv de ngrijorare. Vom monitoriza att votul individual al deputailor, ct i poziia oficial a partidelor politice. Este total nedemocratic s se impun deputailor alei uninominal cum s voteze o politic de partid netransparent, sau ca acetia s fie sancionai dac voteaz dup propria lor contiin. Exist interese de partid care trebuie protejate, impuse, sau trecute sub tcere ? Miting Miercuri 29 aprilie 2009, orele 10-14 vis-a-vis de intrarea Camera Deputatilor, Parcul Izvor va avea loc un miting al societatii civile organizat de APADAR. Mitingul va avea ca tema protestul impotriva adoptarii O.G. 207/2008 privind pasapoartele electronice cu cipuri. Protestul se va desfasura simultan cu sedinta reunita a celor 3 comisii ale Camerei Deputatilor, care vor dezbate aceasta Ordonanta de Guvern in vederea avizarii sau respingerii ei. Precizam ca grupul nostru a organizat miting si inainte de sarbatoarea Sf Pasti, cand cele 3 Comisii nu si-au tinut lucrarile desi pe ordinea de zi figura sedinta respectiva. Din surse din interiorul uneia dintre Comisii, am aflat ca adunarea respectiva a fost anulata in ultima clipa intrucat persoanele interesate de promovarea acestei ordonante si-au dat seama ca exista o opozitie puternica in randul membrilor comisiilor (datorita informarii si a loby-ului creat de ONG-urile reunite in Coalitia Impotriva Statului Politienesc) si "riscau" sa se petreaca ceea ce s-a petrecut la Comisia Juridica, si anume ca Ordonanta sa fie respinsa (sa primeasca aviz negativ). Este posibil ca acest scenariu sa se repete si miercuri, nefiind inca fixata ora de intrunire a comisiilor. Toate aceste aspecte ne indreptatesc sa perseveram in actiunile de protest, in eforturile de informare a cetatenilor precum si a factorilor de decizie (deputati si senatori). Invitati sunt toti cetatenii, ONG-urile si reprezentati ai cultelor pentru a protesta impotriva introducerii pasapoartelor electronice/ biometrice si a solicita dreptul de optiune si organizare de referendum. Persoana de contact: av. Mihai Rapcea, vicepresedinte APADAR, 0727673376 sursa: Mihai Rapcea, vicepresedinte APADAR, 0727673376, http://refuzimplant.blogspot.com/ Asociatia Pentru Apararea Libertatilor Publice; Fundatia Spirit Romanesc, au propus Camerei Deputatilor, camera decizionala, un amendament la O.U.G. nr. 207/2008 cu privire la pasapoartele biometrice. Reglementarea adoptata de Senatul Romaniei nu ofera posibilitatea reala de optiune si nu este asigurata obiectia de constiinta. Dorim sa facem cunoscuta Camerei Deputatilor opinia societatii civile. Dorim dezbateri publice, consultarea si participarea societatii civile la elaborarea proiectelor de legi. Problema pasapoartelor biometrice si a libertatii de a alege e f serioasa si fiecare semnatura conteaza. Invitam reprezentantii societatii civile sa participe in numar cat mai mare la sedinta Comisiilor Camerei Deputatilor din data de 29.04.2009, ora 10, care va elabora Raportul privind O.U.G. nr. 207/2008 si amenda-mentele propuse. Lista argumentelor noastre e deschisa. E nevoie, poate mai mult decat oricand, de unitate si solidaritate. Se adopta legi sensibile si de impact pentru noi si dorim sa fim consultati. Ne desolidarizam de orice demers extremist, antieuropean sau antisistem. Suntem o miscare civica pentru democratie, unitate, libertatea de constiinta si libertatea de a alege! Semneaza pentru unitate, societatea civila, libertatea de constiinta si libertatea de a alege! A.P.A.L.P., Avocat Catalin Georgescu, Fundatia Spirit Romanesc, Radu Hadarca

Dedesubturile sinodului al 8-lea Cursul aparent linitit al Postului Mare n lumea cretin a fost ntrerupt de mesajul ntr-adevr senzaional venit din Constantinopol, adic Istanbulul turcesc. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a trimis capilor Bisericilor Ortodoxe locale oficiale, majoritatea crora snt satelii ai patriarhiei de la Constantinopol, invitaii de a sosi n lunile iunie i decembrie ale acestui an la ntlniri dedicate pregtirilor viitorului Sinod Panortodox. Din anii 60 ai secolului trecut, atunci cnd a nceput micarea pentru convocarea unui asemenea Sinod, promotorii lui evit tradiionala denumire de Ecumenic, artnd prin aceasta c astfel se numeau, n istoria Bisericii, Sinoadele comune ale prii rsritene i apusene ale nc Unei Biserici a Toat Lumea. Rezult c prin denumirea nsi a Sinodului furitorii lui i confer o anumit perspectiv ecumenic axat chiar pe punctul-cheie al Bisericii Apusene, pe centrul tradiional, dup cum se exprim acetia, al vechiului cretinism nedezbinat Roma. Anume acolo, pe 5 septembrie 1978, a murit ntr-un mod enigmatic, chiar la picioarele ntistttorului Romei Ioan Paul I, unul dintre ttuciintemeietori ai actualei micri presinodale din cadrul ortodoxiei mondiale ecumeniste, mitropolitul de Leningrad Nikodim (Rotov). Unul dintre cei mai apropiai i iubii ucenici ai lui Nikodim era pe atunci arhiepiscopul de Vborg, n prezent Patriarhul Moscovei i al ntregii Rusii Kiril (Gundeaiev). mprejurrile morii mitropolitului Nikodim s-au dovedit a fi profund simbolice acesta era un mare cinstitor al Bisericii Catolice, i-a dedicat lucrarea de doctorat Papei Ioan al XXIII-lea, iar fiecare cltorie la Roma o considera drept pelerinaj la scaunul Apostolic. Treptat, prin concepiile sale religioase, Nikodim a devenit un catolic sincer i autentic, fapt ce a generat convingerea comunitii bisericeti conservatoare din acea vreme c acesta ar fi fost un cardinal secret. Dac este adevrat sau nu, acum este anevoios s verificm, ns n ultimii ani au fost publicate mai multe mrturii care confirm slujirea de ctre Nikodim a messe-lor private conform ritualurilor papisteti. Din iniiativa lui a fost adoptat i scandaloasa hotrre a Sfntului Sinod al BORu din 1969 cu privire la admisibilitatea mprtirii ortodocilor la catolici i invers. Doar dup moartea lui Nikodim aceast hotrre a fost anulat pe neobservate. Cu intenia latinizrii, mitropolitul Nikodim i promova i lucrarea sa ecumenist a crei direcie principal era participarea BORu din acea vreme la lucrrile Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), preponderent protestant. Prima funcie serioas din strintate a nc cu totul junelui su ucenic arhimandritul Kiril (Gundeaiev) a fost anume funcia de reprezentant al BORu la Consiliul Mondial al Bisericilor, cu sediul la Geneva. Direcia carierei bisericeti i modul de gndire al actualului patriarh Kiril au fost modelate de mitropolitul Nikodim, de tipul lui de religiozitate, de idealurile i visurile sale, cel mai important dintre care era unirea cu Mreaa Biseric a Apusului prin desfurarea unui Sinod Ecumenic. Oare nu ar trebui s ne par firesc i logic faptul c n patriarhatul lui Kiril aceste scopuri vor ncepe s prind via, ntruct primul ucenic al lui Nikodim a devenit Patriarh ca i cum n locul nvtorului su cruia din pricina unor extraordinare trsturi sclipitoare i ieite din comun nu i s-a permis de ctre subjugatoriicomuniti s ocupe n 1971 cel mai nalt post din BORu? Oamenii din anturajul apropiat al lui Kiril pot confirma c acesta nu i-a ascuns niciodat ambiia de a deveni patriarh, aceast dorin nefiind, ns, explicat de el ca o sete de putere, ci ca o anume datorie fa de rposatul su nvtor, ca pe o obligaie de a duce pn la capt mreaa lucrarea mondial a acestuia. Prin analogie cu Nikodim, Kiril este de asemenea perceput de comunitatea contemporan tradiionalist ca fiind un cardinal secret. ns actualul Patriarh ine cont de erorile nvtorului su i nu nclin s acioneze att de rapid i direct. Acesta i-a dedicat primele sale sptmni de patriarhat consolidrii n contiina maselor a imaginii sale conservatoare, n mod intenionat (de aceea, nu tocmai firesc) subliniindu-i fidelitatea fa de tradiie i chiar (pentru prima dat n via!) citind Canonul de pocin al Sfntului Andrei Criteanul n limba slavon bisericeasc. O oarecare reducere a activitii publice a lui Kiril imediat dup alegerea i numirea sa ca Patriarh, dar, ndeosebi, la nceputul Postului Mare, este menit, dup cum se pare, s obinuiasc comunitatea bisericeasc cu o personalitate att de neobinuit i scandaloas la scaunul patriarhal, s ajute acestei comuniti s depeasc frica i nemulumirea iniial. Amploarea micrii celor ce nu-l pomenesc pe noul patriarh (n special n Biserica Ortodox din Ucraina) indic faptul c orice micare brusc sau declaraie revoluionar din partea lui Kiril este capabil 7

s aduc Patriarhia Moscovei pe marginea prpastiei dezbinrii. De fapt, acesta nu a izbutit s evite pe deplin acest gen de declaraii, fapt ce a dus la aprinse discuii bisericeti purtate n jurul ideilor lui Kiril despre iubirea trupeasc ca plintate a vieii i declaraia acestuia din Sptmna Triumfului Ortodoxiei precum c dezbinarea este mai groaznic dect erezia. ntr-adevr, acum patriarhul Kiril deschide o pagin nou i istoric a slujirii sale ntistttoare el devine unul dintre Prinii Sinodului PanOrtodox n curs de convocare, sinod cunoscut n predania ortodox cu numele apocaliptic de al optulea Sinod Ecumenic. Orientarea acestui Sinod spre nlturarea tragicei dezbinri a Bisericii n Rsritean i Apusean este trasat direct de patriarhul ecumenic Bartolomeu care calific rezultatele generale ale dialogului dintre Biserica Ortodox i cea Catolic ca fiind scopul principal al Sinodului. Cu alte cuvinte, nsui apropiatul Sinod poate fi neles ca un rezultat al acestui dialog, ca o antecamer a unui Sinod mai larg, pe care patriarhul ecumenic l va putea numi cu contiina curat a toat lumea (Ecumenic), ntruct acum aceast denumire este considerat de Bartolomeu ca fiind nepotrivit pentru Sinodul care este doar al prii Rsritene a Bisericii Ecumenice. n ortodoxia mondial s-a creat o situaie nemaintlnit n care ambii patriarhi-cheie cel al Constantinopolului i cel al Moscovei snt orientai spre apropierea i chiar unirea cu Roma. ns, n timp ce turma patriarhului ecumenic este pregtit, n mare parte, pentru un asemenea act i gndete n concepte pe deplin ecumenice, patriarhului Moscovei i este pus n fa sarcina deloc uoar de unire a predispoziiilor izolaioniste caracteristice poporului ortodox rus (stimulate de retorica anti-apusean a Kremlinului) cu acceptarea catolicilor n calitate de frai la fel de cretini, doar c de alt tradiie, frai cu care ruii mpart panic teritoriile canonice. n pofida tuturor declaraiilor cvasiconservatoare ale lui Kiril, acesta nu a refuzat niciodat Bisericii catolice vrednicia canonic, nu a negat harul tainelor svrite de aceasta, cu orice prilej i n toate chipurile demonstrndu-i loialitatea fa de ierarhia catolic. Ultimul exemplu sfinirea unei biserici a BORu din Spania, la care atunci Kiril, fiind nc mitropolit, l-a invitat pe episcopul local al bisericii romano-catolice, subliniind n acest context c prezena acestuia este una obligatorie, dat fiind faptul c slujba se srrete pe teritoriul lui canonic. Felul cel mai simplu de a mpreuna cele de nempreunat va deveni la nceput tactica standardelor duble, aplicat ntotdeauna cu succes att de ctre mitropolitul Nicodim, ct i de ctre patriarhul Kiril. Aceast tactic se poate observa, de exemplu, n faptul c, n timp ce n Vest se fac declaraii fi ecumeniste, n Rusia, pentru uz intern, se dau drumul la declaraii antiapusene i izolaioniste. Aceast tactic va permite, pentru o anumit perioad, ca trezvia comunitii ortodoxe s fie amorit n perioada presinodal. Dup care, evident, se va recurge la un alt procedeu strivirea poporului sub autoritatea Sinodului Ecumenic. n sfrit, muli cretini din BORu nu au putut accepta, din motive de contiin, alegerea n calitate de Patriarh al Rusiei a unei persoane att de controversate precum este Kiril, ns s-au vzut nevoii s-i plece grumazul n faa autoritii Sinodului Local. nsuind aceast micare simpl, nimic nu va mpiedica aceti grumaji s se plece i mai jos n faa autoritii mult mai nalte a Sinodului Ecumenic. Pi, chiar aa, doar nu sntem Maximi Mrturisitori s ne ridicm fiecare de unul singur mpotriva ntregii lumi Patriarhul ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului a trimis invitaii oficiale ctre toi ntistttorii Bisericilor Ortodoxe din lume pentru a participa la dou ntlniri pregtitoare pentru marele Sinod Pan-Ortodox, programat la sfritul acestui an. Odat cu trimiterea scrisorilor de invitaie ctre toi capii bisericilor ortodoxe pentru dou ntlniri pregtitoare dinaintea Marelui Sinod pan-ortodox, programat pentru lunile iunie i dec. 2009, Bartolomeu a pus n micare deciziile luate la ntlnirea pan-ortodox de la Constantinopole, din octombrie 2008. Aceast ntlnire a fost ultimul eveniment la care a participat fostul Patriarh al Rusiei, Alexei II, disprut la sfritul anului 2008. Patriarhul ecumenic a stabilit paii pentru reunirea marelui sinod, care are ca obiectiv s rspund la toate problemele care s-au adunat de-a lungul secolelor i continu s afecteze relaiile dintre bisericile ortodoxe, avnd repercursiuni i asupra dialogului dintre ortodoci i catolici.Schisma din 1054, cu toate consecinele sale grave asupra Bisericii Universale, a privat Biserica Ortodox de fora necesar i abilitatea de a fi prezent n societate n mod constant de-a lungul istoriei. Acum, scrisorile trimise pentru cele dou ntlniri pregtitoare din iunie, n Cipru, i n decembrie, locul nefiind ales nc, prezint urmtoarele subiecte: 8

1. Diaspora ortodox - unde va fi definit jurisdicia asupra populaiei cretine din afara granielor naionale. Conform canoanelor n vigoare, nainte de creterea fenomenului migraiei, credincioii din afara granielor rii natale aparin patriarhatului ecumenic. 2. Modul de recunoatere a statutului bisericii autocefale. 3. Modul de recunoatere a strii autonomiei bisericii. 4. Diptica, adic regulile recunoaterii canonice mutuale n bisericile ortodoxe. 5. Stabilirea unui calendar comun al srbtorilor. Unele biserici srbtoresc naterea Domnului n decembrie 25, alii 10 zile mai trziu. 6. Impedimentele i canonicitatea sfineniei csniciei. 7. Problema postului n lumea contemporan. 8. Relaiile cu alte confesiuni cretine. 9. Micarea ecumenic. 10. Contribuia ortodoxiei n afirmarea idealurilor cretine de pace, fraternitate i libertate. ORTODOXIA ROMANA INFRANTA CU 47-1 COMPROMIS NECANONIC, REGRETE FATARNICE SI UN SINGUR IERARH VERTICAL Marturisim ca ne este greu sa credem ca ierarhii nostri (atatia cati mai sunt) cunoscuti totusi (in ciuda socului produs de scorul neverosimil al votului de ieri) pentru orientarea lor sanatoasa, de respectare fidela a Traditiei in Biserica ar fi cedat ieri pur si simplu la presiuni si intimidari sau ar fi tradat cu buna stiinta adevarul, acceptand cu placere compromisul impaciuitorist, dandu-se de partea ecumenistilor si bucurandu-se de clementa aratata fata de cei doi agenti infiltrati ai masoneriei si/sau catolicismului, a celor doi luptatori de rang inalt impotriva Ortodoxiei, dinauntrul ei. Nu avem cum sa acceptam nicidecum ca s-au vandut sau ca n-au fost niciodata ortodocsi adevarati si ne-ecumenisti, dar credem ca au fost inselati! Este clar ca s-a produs acum, intr-adevar, mai mare tulburare si confuzie si s-a inmultit sminteala. Dar incercam sa intelegem - si nu din punct de vedere al justificarii unor slabiciuni omenesti - ca multi dintre arhiereii nostri au luptat sa evite simultan si caderea din har a Bisericii - fie prin consimtirea la apostazie, fie prin tergiversare - dar si o iminenta schisma, pentru care, poate, inca nu erau/eram pregatiti si care putea avea consecinte incalculabile acum. Oricum, asa cum multi au gandit si au spus, scindarea pare sa ramana o chestiune de timp si de timp parca si mai apropiat decat ne inchipuiam. S-au luptat pentru dezicerea Bisericii de faptele celor doi, ca si pentru obtinerea acestor decizii explicite si ferme de interzicere a impartasirii euharistice si a slujirii de taine si ierurgii impreuna cu cei de alte culte, sub amenintarea caterisirii, respectiv a afurisaniei. Castigul nu ar parea mic, daca privim, precum parintele Savatie, partea plina a paharului, raportandu-ne la inexistenta pana acum a unei atitudini oficiale a BOR (nu a Bisericii Ortodoxe universale, ale carei canoane sunt neschimbate si nu se invechesc) de condamnare a practicilor de intercomuniune, insotite si de sanctiuni. Pretul acestui castig - care ar putea sa insemne si o monitorizare mai severa a acestui gen de comportament ecumenic raspandit destul de mult in Ardeal si in diaspora - insa a fost unul major si intreit. Iar aceasta poate transforma victoria, fie si partiala, a anti-ecumenistilor intr-o victorie a la Pyrrhus, adica intr-o infrangere totala pe termen mediu si lung. Pe de o parte, pentru ca l-au lasat complet singur si izolat - lucru absolut de neinteles si uluitor - si l-au expus de acum total pe IPS Bartolomeu, care si-asa devenise tinta predilecta a atacurilor anti-ortodocsilor dinlauntru si dinafara. Daca nu ar fi existat votul singular impotriva al Vladicii de la Cluj, am fi crezut macar a exista o unitate de cuget si o strategie comuna. De asemenea, daca macar 2-3 alti ierarhi s-ar fi solidarizat la vot cu el, ar fi fost alta situatie si alta imagine. Asa, impresia de tradare si dezbinare este devastatoare, iar pozitia foarte puternica in Sinod a IPS Bartolomeu a fost total subminata, el riscand sa apara acum ca un extremist inadaptat si izolat, a carui voce nu mai merita sa fie luata in seama, desi, probabil, tocmai datorita pozitiei sale de forta, inflexibile, s-a obtinut si cat s-a obtinut! Nu se putea un cadou mai mare pentru Patriarh, care si-a neutralizat, astfel, singurul opozant redutabil si care, de acum, va putea, teoretic, sa treaca ca prin branza orice initiativa abuziva. Pe de alta parte, din punct de vedere canonic se pune o grava problema. Chiar daca am accepta, in extremis, aplicarea unei iconomii (nejustificate, de fapt, de nicio imprejurare; cu totul dimpotriva, toate circumstantele fiind chiar deosebit de agravante pentru ambii ierarhi incriminati) soldate cu iertarea, dar pocainta acestora - conditie absoluta a iertarii, cu atat mai mult intr-un caz atat de 9

grav ca acesta - este, asa cum se prezinta lucrurile acum, numai o vorba goala, aruncata in vant (e uimitor cum unii chiar au putut sa o ia si de buna!). Mai intai ca sinodalii ne obliga sa-i credem pe cuvant ca cei doi si-au recunoscut cu adevarat gravele pacate, pe cand la asemenea faradelegi publice si justificate ulterior tot public, fara remuscari, cainta ar fi trebuit sa fie tot publica. Mai apoi pentru ca simplul fapt ca spui am gresit, va rog sa ma iertati poate sa insemne fatarnicie, ca in cazul fariseilor si evreilor vicleni care veneau sa se boteze la Ioan, fiind o declaratie pur formala, fara acoperire launtrica si, prin urmare, lipsita de indispensabilele roade vrednice de pocainta, de o schimbare reala a gandirii si a vietii, de o hotarare tare de a nu mai umbla pe aceeasi cale si de o lepadare din toata inima de actele savarsite. Pocainta care precede si conditioneaza o eventuala iertare nu este si nu poate fi vreodata un act politic si formal. Pocainta nu este totuna cu prezentarea manierata a unor scuze in scopul captarii bunavointei unei persoane. Ne mai vorbind de faptul ca pocainta este necesar sa fie aratata pe masura gravitatii pacatului, presupune un anumit canon, o oarecare penitenta, corespunzatoare cu marimea raului savarsit. Iar pentru tradarea in cel mai inalt grad a Ortodoxiei cata intensitate si cata ispasire ar trebui aduse?! Dar nimic din toate acestea nu se regasesc in comunicatul sau in relatarile despre desfasurarea sedintei Sinodului. Deci felul in care a fost tratata de Sfantul Sinod pocainta denota nu doar superficialitate, ci o evidenta batjocura adusa acestei Taine de nepretuit a Ortodoxiei, taina impacarii omului cu Dumnezeu, pentru care se face mare bucurie in cer. In fine, chiar Trinitas TV si Radio Romania au furnizat involuntar aseara si dovada clara ca aceasta presupusa pocainta, cel putin in cazul Mitrop. Banatului, NU EXISTA, este O TOTALA SI GRAVA MINCIUNA. Intrebat in mod repetat de reportera televiziunii Patriarhiei si de pr. Visarion Alexa daca ii pare rau pentru ce a facut, raspunsul a fost stupefiant: deocamdata Sf Sinod a considerat ca ce am facut e o fapta regretabila si desigur imi pare rau ca s-a ajuns aici. Ca si la dezbaterea AZEC, Corneanu arata ca singurul regretat este ca s-a ajuns aici, in niciun caz ca a facut ceea ce a facut! Iar primul raspuns arata ca deocamdata (!!) Sf Sinod a calificat fapta ca regretabila, fara ca el sa-si si asume, asadar acest calificativ! Concluzia? Iertarea acordata nu poate fi valabila, este nula de drept, pentru ca nu numai pocainta reala si adanca, ci ci simpla regretare formala a faptei lipseste cu desavarsire si in mod probat! Ceea ce inseamna nimic altceva ca AM FOST TRASI PE SFOARA. Nu ca nu am fi banuit asta dinainte cu o precizie de 99%, dar acum, iata, s-a putut si dovedi! Consecinta canonica, duhovniceasca este cat se poate de grava in acest caz: Corneanu, dar foarte probabil si Sofronie raman cazuti din har si orice act savarsit de acestia poarta pecetea ereziei si apostaziei si de acum inainte, nefiind, in opinia noastra, valide tainele savarsite de ei si nefiind posibila comuniunea cu acestia. Al treia prejudiciu grav adus credintei si Bisericii de compromisul ierarhilor traditionalisti este faptul ca au girat si, deci s-au facut partasi la o marturisire de credinta ecumenista rostita de insusi P.F. Daniel la deschiderea lucrarilor Sinodului de ieri, care, intr-o maniera extrem de subtila si de alunecoasa, dupa ce iti ia ochii cu afirmarea necesitatii unitatii de credinta, cu respingerea intercomuniunii si cu citate dintre cele mai tari extrase din memoriul primit de la Comunitatea Athonita (cata abilitate de derutare a adversarului prin magulire!), ajunge sa spuna cateva lucruri extrem de grave: Totusi, prin aceast msur de disciplin canonic ortodox, nu dorim s defimm sau s tratm cu arogant si dispret pe ceilalti crestini, sau s ntrerupem dialogul teologic si cooperarea practic n domeniul social-caritabil, ci dimpotriv, considerm c, printr-un dialog teologic sincer si profund, pot fi redefinite dogmele care separ Biserica Romano-Catolic de cea Ortodox. n acelasi timp, este necesar ca ortodocsii clerici, monahi si mireni s nu foloseasc cu usurint si patim cuvinte grele ca erezie si eretici, apostazie si trdare, la adresa altor ortodocsi sau la adresa altor crestini, deoarece adesea sub pretextul c salvm Ortodoxia ne uratim sufletul, ntruct desprtim dreapta credint de iubirea crestin smerit. Uitm c de fapt trebuie s <<Tinem adevrul n iubire>> (Efeseni 4, 15), s aprm si s promovm <<credinta lucrtoare prin iubire>> (Galateni 5, 6), dup cum ne nvat Sfntul Apostol Pavel. Intelegem asadar ca scopul dialogului teologic cu romano-catolicii nu este altul decat REDEFINIREA DOGMELOR CARE NE DESPART!!! Niciunul din ierarhii nostri n-a sesizat aceasta idee sau n-a avut nimic de obiectat la ea? Deci unirea preconizata nu se face prin convingerea heterodocsilor de a se intoarce si de a primi dogmele nemodificate ale Sinoadelor Ecumenice, ci prin redefinirea lor, astfel incat ele sa devina acceptabile atat pentru catolici, cat si pentru ortodocsi?! Adevarurile codificate ale Revelatiei suporta, asadar, ajustari, restructurari si 10

negocieri?! Apoi, este clar ca, in mod oficial, se urmareste intimidarea credinciosilor si ocultarea adevarurilor suparatoare, prin inerzicerea folosirii cuvintelor care pur si simplu descriu abaterile cele mai grave din credinta. Nu mai avem voie, iubiti parinti si frati, sa vorbim (cine poate judeca daca este cu usurinta sau din patima?! bineinteles ca intotdeauna vom fi acuzati ca acestea ne motiveaza, iar nu dragostea de Adevar, si ravna si durerea sincere pentru viata Bisericii) de erezie, apostazie si tradare!!! Si pentru ca tot ne este interzis, vom arata ca tocmai in aceasta interdictie stau apostazia si tradarea mascate in hlamida luminoasa a iubirii! Inseamna nimic mai putin decat ca ne lepadam de Sf Parinti si de canoanele Bisericii care n-au ezitat sa condamne in termenii cei mai severi anume aceste pacate - cele mai grave! - impotriva integritatii si adevarului credintei si sa consideram ca toate osandirile lor, uneori extrem de dure si de apasate, biciuind hulele si taind de la radacina ipocrizia, impostura si tradarea credintei drepte au fost facute in afara duhului dragostei! De fapt, falsa preocupare pentru credinta lucratoare prin iubire ascunde repudierea ca fanatism si extremism a oricarei atitudini - fie ea si oricat de calma si de obiectiva - de denuntare a ratacirii de la dreapta credinta ca ratacire! Noi astazi, in numele ecumenismului, trebuie sa si UITAM ca exista erezie si eretici, apostazie si apostati, tradare si tradatori. Cuvintele prin care Ortodoxia si-a delimitat dintotdeauna teritoriul sau dumnezeiesc de tot ceea ce cauta sa o desfiinteze sau sa o dilueze trebuie astazi scoase din vocabularul teologic politic corect al noii ere. Este metoda cea mai buna de a nu mai distinge clar niciun contur, de a incepe sa relativizam si sa nivelam totul. Pentru ca, inevitabil, acolo unde nu mai exista erezie sau minciuna nu mai exista nici un singur Adevar, ci mai multe versiuni ale unuia si aceluiasi Adevar, care trebuie numai, eventual, redefinit, ca sa ne sugestionam mai bine ca nu exista nicio diferenta intre noi. Numele acestui ecumenism este insa SINCRETISMUL religios, dar un sincretism in forma soft si realizat cu pasi mici si pe nesimtite. In numele dragostei trebuie sa ne rusinam de unicitatea Adevarului ortodox si de valabilitatea vesnica a invataturilor Sf Parinti, a dogmelor si canoanelor referitoare la dreapta credinta! Directia data de P.F. Daniel prin acest document este una clara si menita sa contrabalanseze puternic celelalte masuri aparent bune adoptate. Este limpede ca se doreste apropierea tot mai marea BOR de Roma, doar ca nu pe scurtatura apucata de Nicolae si Sofronie (ale caror merite unioniste, totusi, vor fi recunoscute ca atare la vremea potrivita!, ci pe caile mai rabdurii ale unei tranzitii relativ lente, cu pasi mici, dar siguri, fara convulsii si tulburari inutile, dar prin cedari treptate ale elementelor de identitate doctrinara, liturgica si canonica si mergand, intr-un numar de ani, pana la totala asimilare. Acest ecumenism bland, care sapa pe dedesubt si in tacere la temelia Bisericii este de fapt adevaratul pericol, incomparabil mai mare decat acela radical, grosier si fatis, care isi atrage usor atentia si ostilitatea. Ni s-a dat deci iluzia (si unii au muscat din momeala) ca se termina cu ecumenismul, ca de-acum gata cu joaca, ne facem ortodocsi, iluzie de natura sa ne tina anesteziati si hipnotizati de fericirea ca ni s-a dat satisfactia ca de-acum orice impartasire la catolici va fi pedepsita Cand de fapt, ecumenismul abia cu acest prilej se relanseaza cu mai multa forta si abilitate si, in plus, cu un alibi perfect! Cam acestea sunt cateva din consecintele serioase, dramatice ale votului dat ieri in Sinod (si) de ierarhii nostri traditionalisti, dincolo de concesia importanta a ne-caterisirii celor doi episcopi ERETICI, APOSTATI SI TRADATORI. S-au lasat pacaliti ca pot sluji Biserica si printr-un mic compromis util pe moment, dar aparent profitabil pe viitor. In realitate, au si am pierdut aproape totul, dar pe neobservate! Nu am cazut inca din har, nici nu ne-am rupt, ci.. stam suspendati, ca si Biserica Ortodoxa autocefala, de un fir subtire care ne desparte de prapastia cea din urma! Cine ne va scoate de aici? Trei arhierei greci s-au ridicat public mpotriva ereziilor i adogmatismului de astzi (revista greceasca Orthodoxos Typos): Mitrop. Serafim al Pireului, Mitrop. Cosma al Etoloakarnaniei, Mitrop. Theoclit al Florinei. n mai 2008, aflnd de hirotonia semi-oficial de ctre Vatican a profesorului Demetrios Salaha ca episcop-exarh al Uniailor din Grecia, Mitrop. Serafim al Pireului a trimis o scrisoare Arhiepiscopului Atenei i ntregul Sinod al Bisericii Elladei, cernd ncetarea dialogului cu Papalitatea, precum i reconsiderarea participrii Bisericii Greciei n Consiliul Mondial al Bisericilor. n Pastorala sa de Crciun din 2007, Mitrop. Cosma al Etoloakarnaniei declara c papismul i protestantismul nu sunt biserici, c snt fr har i preoie, fiind copleii de egocentrism i materialism, rmnnd nepocii n neadevrurile lor. Trebuie s i iubim pe toi, dar nu trebuie s ne trdm Ortodoxia. n martie 2008, Mitrop. Theoclit al Florinei i Eordeei, ntr11

o predic inut la Catedrala Mitropolitan a Sf Panteleimon din Florina, a afirmat public c trei erezii molipsesc Dreapta-slvire: Papismul, Protestantismul i pan-erezia ecumenismului.

12