Sunteți pe pagina 1din 13

APUSUL LIBERTATII de acum tot mai pe viu. De ce nu credem, de ce nu vrem sa stim? 1. Strategii de evadare.

Dac ochii ti vor privi la femei strine i gura ta va gri lucruri meteugite, Vei fi ca unul care st culcat n mijlocul mrii, ca unul care a adormit pe vrful unui catarg. M-au lovit Nu m-a durut! M-au btut Nu tiu nimic! Cnd m voi detepta din somn, voi cere iari vin. (Pilde 23, 33-35). Oare cum se explica starea generala de somnolenta profunda, punctata de episoade de miscari agitate, spasmodice, incoerente, in care ne-am cufundat aproape cu totii? Sa urmam Pildelor lui Solomon si sa credem ca este vorba de o desfranare duhovniceasca, (ne referim aici la acea stare de care vorbeau Parintii filocalici, adica acea impatimire a mintii si a inimii de un idol al inimii care ne asboarbe si ne departeaza de la Hristos)?; ori este o pacla groasa a grijilor si placerilor lumii care ni s-a asezat pe gene?; sau sa fie vreun venin subtire care ne-a aneste-ziat? De o pierdere a busolei, a viziunii duhovnicesti, de o scapare din vederile noastre a lui Hristos si a Imparatiei Sale? Oricum si orice ar fi, puternic anestezic este, de lucreaza asupra noastra, a acelora care ne agatam pe catargul unei corabii care ia apa si se scufunda pe zi ce trece! Oare ne-am sleit si ne-am tocit inainte de vreme? Ori poate nici nu am alergat pana acum dupa lege, nu am luptat dupa regulile razboiului nevazut? Sau nu dorim sa mai privim realitatea ca sa nu ne deprimam? Ceva se intampla, ceva tragic, nelinistitor, de ne comportam ca niste oameni raniti ce dorm n mormnt, care nu mai misca, nu mai au simtirea duhovniceasca a loviturilor care ne sunt date in serie, nu ii mai doare de ce se intampla cu lumea intreaga si, nu in cele din urma, si cu ei insisi. Nu stim nimic! Si parca nici nu vrem sa stim! Dar cu cine voi asemna neamul acesta? Este asemenea copiilor care ed n piee i strig ctre alii, Zicnd: V-am cntat din fluier i n-ai jucat; v-am cntat de jale i nu v-ai tnguit. Pe multe feluri de glasuri ni s-au vestit cele ce vor veni asupra noastra, dar nu am luat aminte, si cand am luat, nu am inteles ce trebuie sa facem. Asadar, iata ce se intampla: criza economica isi face treaba mai departe, ducand milioane de oameni in disperare si dand, treptat, statului, puteri depline asupra societatii; pandemia declarata de OMS este pretextul pentru declansa-rea procedurilor de control sanitar de urgenta si implementat, de ce nu?, inclusiv cu ajutorul armatei; si, ca sa fie tabloul complet, un razboi bate la usa pentru ca, dupa cum se stie si vom arata, e cel mai potrivit mijloc de instaurare a unui control totalitar asupra lumiiDar noi, in fata acestor evenimente, parca ne aflam cufundati, cum spuneam altadata, intr-o torpoare letargica, intr-o nedumerire buimaca, sau, ceea ce este oricum mai de inteles si relativ scuzabil, intr-o frica ce ne impinge catre negarea realitatii si catre infigerea capului, vartos, in nisip. De fapt, incercam sa evadam. Vedem cum latul se strange, vedem cum cercul se inchide, si cautam, inconstient, strategii de supravietuire psihologica. Cateva pot fi enumerate tipologic: 1. Asteptarea chinuitoare si neroditoare: E acea stare launtrica in care ne aflam atunci cand presimtim ca ne aflam in pragul unor evenimente hotaratoare. Tensiunea este mare, asteptarea devine chinuitoare. E procesul de fierbere lenta, de pus nervii la incercare. Proba de barbatie si de stapanire de sine. Tensiunea fiind atat de mare, faptul descurajant ca ceasul este al lor te copleseste si cazi, pur si simplu, intr-un somn adanc, exact precum Apostolii, in noaptea cea mai tragica din Ghetsimani. Ispita cea mai mare in acest moment este sa doresti, aproape, sa se declanseze evenimentele ce se afla in suspensie. Sa se termine odata balciul. Este, daca vreti, ca intr-o lupta intre samurai, unde cei doi stau unul in fata celuilalt si pierde cel care isi iese din fire primul. Ajungem, astfel, la 2. Nebunia scoaterii sabiei. Vedem cum, in duelul samuraiului, cel care urla, care face gesturi repezite si se da mare viteaz va cadea in propria sa capcana: cea a scoaterii sabiei. Este gestul ap. Petru, care uitase de armatele de ingeri ale Fiului lui Dumnezeu si voia sa ii zobeasca, el singur, pe cei pe care Insusi Mantuitorul ii lasase sa vina asupra-i. Este o postura ispititoare, cea a eroului, a luptatorului care isi umfla pieptul pentru cauze generoase si drepte, uitand, de fapt, de sine. Urmeaza apoi, strans legata de aceasta stare de umflare si furie eroica ce clocoteste in sange 3. Dezumflarea si frica paralizanta. Dupa ce trece avantul eroic spasmodic, ne aflam confruntati cu realitatea cruda a micimii si a slabiciunii noastre. A pierit de la noi cutezanta nesabuita si atunci ajungem sa ne speriem pana si de o slujnica. Sa nadajduim ca in acele ceasuri Cineva se va ruga sa nu piara de la noi credinta noastra ci, dimpotriva, sa ne revenim si sa intarim pe fratii nostri 1

Asadar, cele ce vor urma in acest articol nu sunt scrise pentru a declansa inca un front exterior asupra sistemului, ci pentru a descrie, dintr-o alta perspectiva, fenomenele ce se desfasoara in fata ochilor nostri. Si, odata inchipuita icoana vremilor noastre, sa facem cu ravna inteleapta cele pe care chiar le putem face omeneste, dar mai presus de ele, sa ne intoarcem SERIOS SI REAL intru pocainta si sa priveghem, ca sa nu cadem in ispita!

2. Metode de construire a statului totalitar: criza, pandemie si razboi. Vom recurge in descrierea procesului de edificare a statului mondial totalitar la argumente care vin numai din spatiul academic, pentru a arata si netemeinicia celor care contesta aceasta eventualitate doar pentru ca li se pare ca suna conspirationist. Pe de o parte, o asemenea reactie este si ea de inteles: este cu totul iesit din ratiunea comuna, cu totul strain de bunul simt, de gandul omului obisnuit, ca exista grupari care cauta sa distruga o mare parte din omenire si sa stapaneasca total cealalta parte. Este ceva extrem de bolnav si gratuit in acest scop demonic. O rautate care se are pe sine ca scop, deci profund irationala, cum este cazul in tipurile de regim totalitar unde teroarea, frica si zdrobirea celuilalt devin chintesenta puterii politice. Cum au aratat inclusiv filosofi si analisti ai fenomenelor totalitare, o asemenea rautate vine de la tatal miniciunii, de la diavol: In spatele reeducarii si a dominatiei totalitare: tatal minciunii, ucigasul de oameni. Cineva ne intreba, nevenindu-i a crede: dar de ce ar vrea sa faca OMS-ul un asa de mare rau? (si puneti in locul OMS toate plagile in nascare acum). Neputinta de a intelege sensul transformarilor prin care trece lumea, tendintele care o macina si care o duc catre catastrofa finala, sunt legate, de fapt, de o slabiciune a credintei, nu a cunoasterii. Prin credinta vedem lumea si intelegem sensul istoriei, prin credinta vedem si deosebim duhurile care actioneaza in lume si care o covarsesc. Contradictiile false, nepotrivirile, ceea ce este mai presus de intelegerea comuna se depasesc numai prin credinta totala in cuvantul Scripturii, in profetiile sfintilor si in intelegerea modului in care lucreaza legile duhovnicesti. De aceea, daca avem anumuite slabiciuni, goluri in credinta, se intampla sa nu putem intelege, sa nu putem cuprinde cu mintea omeneasca amploarea raului. Nu vedem cine se afla in spatele evenimentelor istoriei, nu deosebim duhurile, din acest motiv nu putem pricepe capcanele care se intind. Un alt motiv pentru scepticismul aratat fata de teoriile conspirationiste sta in argumentul ca lumea este mult prea complexa pentru a putea fi stapanita de un guvern mondial. Este partial adevarat acest argument, dar are aceleasi limite ca si cel de mai sus. Asa cum nu pricepem de ce OMS urmareste sa decimeze mare parte din omenire, asa nu pricepem nici cum ar fi posibil un control totalitar exercitat pe tot globul. Este adevarat: lumea este foarte complexa. Dar la acest adevar trebuie sa adaugam: mult, mult mai putin complexa decat in trecut. Foarte saracita, de fapt, uniformizata, nivelata, ajunsa la acelasi numitor comun din cauza globalizarii. Traim, nu-i asa?, in satul global. Apoi: sunt infinit mai complexe si mai subtile metodele de control, evidenta si supraveghere a populatiei decat pana acum. Si inca: spatiile de autonomie a societatii, de limitare a influentei puterii, au disparut. Nimeni - dintre cei a caror voce conteaza - nu isi mai ridica vocea impotriva marsului triumfator al baietilor buni. Dimpotriva, sunt aplaudati in cor tocmai de urmasii nevrednici ai celor care, altadata, ii anatemizau si ii blestemau. Apropo de Lenin: cu ce l-a impiedicat pe acesta faptul ca in zorii dictaturii bolsevice controla, impreuna cu acolitii sai, numai o mica parte din imensa Rusie? Suntem prea putin constienti de cursul pe care a luat-o istoria de la revolutia franceza incoace. Desi stim ca guvernul modern e o creatie a francmasonilor (si nici macar nu este un secret asta) nu credem in conspiratii. Desi stim ca revolutiile pasoptiste sunt actiuni conspirative, nu credem. Desi avem dovezi istorice cu privire la conspiratia care a i-a prilejiuit lui Lenin luarea in stapanire a Rusiei, nu credem Suntem (prea) multi reticenti fata de sensul apocaliptic - adica, descoperit, dezgolit de amagire, vadit, adus in lumina Celui care ne-a aratat noua lumina! - al istoriei. Criza economica. Despre criza s-a scris indeajuns de mult, am scris si noi, aici vom relua, pe scurt, un argument in plus care arata ca declansarea unei crize serveste prefect scopului statului de a prelua in mainile sale o putere tot mai mare de decizie si interventie in viata economica si sociala. Astfel, economistul Robert Higgs a teoretizat conceptul de efect de clichet (the ratchet effect) prin care a desemnat procesul prin care, in urma unei crize profunde (reale sau imaginate) statul capata puteri din ce in ce mai mari la care, odata trecuta criza, nu renunta. Un alt economist, Herman Hoppe (Univ. Nevada) a aratat ca finalitatea aliantei imperialiste intre guvern, sistemul bancar si marii potentati este un guvern mondial, o banca centrala mondiala si o moneda unica. Autorul descrie cum procesul de falsificare accelerata a monedei prin renuntarea la etalonul aur, politica de tiparire in nestire a banilor de hartie, inflatia si alte masuri financiar-fiscale nu se pot desvarsi decat printr-o constructie de tip globalist. Toate 3

marile evenimente financiare ale sec. XX sunt analizate aici, unde se arata si rolul pe care il joaca moneda EURO, rol de etapa importanta in edificarea monedei unice si a guvernului mondial. O alta scriere importanta, disponibila in romana, unde se arata acelasi lucru, este Activitatea bancar, statele-naiune i politica internaional. Crizele, de-a lungul timpului, au devenit mondiale, iar fenomenul descris mai sus are si el implicatii mondiale. Putini isi mai aduc aminte de faptul ca a existat o Conferinta Mondiala a Londra la care au venit toate marile puteri ale lumii - intre care si Germania nazista si URSS-ul lui Stalin pentru a combate marea criza din 30. Pattern-ul de atunci continua astazi cu succes Pandemia (gripa porcina). De ce oare OMS a decretat pandemie de gradul 6, adica foarte grav, atat de grav incat se instaleaza starea de urgenta si se trece deja la o preconizata vaccinare in masa a aproape intregii omeniri? Raspunsul il putem afla la istoricul francez Michel Foucault, autorul studiului Surveiller et punir. In aceasta privire aruncata asupra fenomenologiei puterii politice, Michel Foucault arata cum, inca din vremurile pre-moderne, izbucnirea unei molime ucigatoare, cum era ciuma, determina statul sa instituie o disciplina autoritara totalitara. Orasul atins de ciuma se inchidea, locuitorii erau somati sa stea inchisi in casa, se suspendau toate drepturile civile, se inregistra, nota si clasifica orice bolnav, mort, eveniment, se realizau inspectii si se supraveghea necontenit populatia. Fiecare in cusca lui, fiecare la fereastra lui, raspunzand la numele lui si aratandu-se personal atunci cand i se cere - marea trecere in revista a viilor si mortilor. Aceasta supraveghere se sprijina pe un sistem de inregistrare permanent: rapoarte ale sindicilor (functionari ai orasului) catre intendenti, ale intenden-tilor catre magistratii municipali sau catre primar Tot acest spatiu inchis, parcelat, supravegheat in toate privintele, in care indivizilor li se atribuie un loc fix, in care cele mai mici miscari sunt controlate, in care toate evenimentele sunt inregistrate, in care o activitate neintrerupta de scriere leaga centrul si periferia, in care puterea este exercitata monolitic, conform unei scheme ierarhice continue, in care fiecare individ este constant reperat, examinat si distribuit intre vii, bolnavi si morti - toate acestea constituie un model compact al dispozitivului disciplinar. Ciumei ii corespunde ordinea Ordinea prescrie fiecaruia propriul loc, propriul corp, propria boala si propria moarte, fiecaruia propriul bun, gratie unei puteri omniprezente si omnisciente ce se subimparte in mod regulat si neintrerupt pana la determinarea finala a individului, a ceea ce il caracterizeaza, a ceea ce ii apartine, a ceea ce i se intampla. Acest vis politic al ciumei era inca valabil in timpuri in care statul abia se forma ca fenomen de putere politica. In plus, molima era reala, ciuma secera zeci de mii de morti si lasa orase pustiite. Dar in vremea noastra? O gripa oarecare, care a facut victime mai mult in catastifele oficiale ale OMS (si oricum mult mai putine decat gripa obisnuita) este declarata fulgerator pandemie si se trece la fel de urgent la masuri extraordinare, de vaccinare in masa a unor tari intregi si, precum se aude, de folosire a armatei pentru mai multa operativitate. De aceasta data, visul politic al gripei porcine este un vis totalitar care vizeaza declansarea inca unui motiv de control, disciplinare, supraveghere si coercitie asupra individului. Razboiul. Nimic nu ajuta insa mai mult statul in a dobandi puteri extraordinare, in a controla autoritar si decisiv societatea, economia si, in general, totul, decat razboiul. De altfel, autorii deja citati - Robert Higgs si Herman Hoppe - au studiat, in analizele lor, si razboiul ca pretext ideal de atingere a scopurilor de crestere a puterilor etatice. Pe timp de razboi, la fel ca pe timp de molima, mersul obisnuit al lucrurilor se suspenda pentru a intra intr-o zona a starii de urgenta, de mobilizare, intr-o zona a extraordina-rului. Individul devine un bun al statului, sau, mai frust spus, carne de tun. Primul razboi mondial a determinat, pentru prima oara la o asemenea scara, o instapanire a statului peste viata economica, ce a devenit rationalizata, planificata, dirijata dupa intersele militare ale momentului. Cu atat mai mult cu cat caracterul razboiului din 1914 nu a fost doar mondial, ci si total. Razboiul nu a fost dus doar intre armate, ci intre populatii intregi, intre natiuni. Efectele sale au fost la fel de totale. Dar procesul era abia la inceput: Razboiul din 1914 a surprins viata economica in plina dezvoltare individuala. Singurele puncte de sprijin pentru organizarea economica a natiunii in vederea razboiului au fost cartelurile, trusturile si intelegerile industriale. Statul a trebuit sa organizeze o intreaga aparatura pentru coordonarea vietii economice. Organizatia economica actuala, in lumea intreaga, este nesfarsit mai apropiata adaptarii la situatia razboiului ca organizatia economica din 4

1914. (Afirma Mircea Vulcanescu in 1935). Dar, chiar si asa, beneficiile aduse de primul razboi mondial fratilor de loja au fost uriase. Astfel, se creeaza Liga Natiunilor, precedesoare a ONU, se discuta tot mai serios despre Europa Federala, si chiar si bisericile incep demersurile ecumeniste tot in acea perioada, impinse din spate de zelul umanist. In Rusia se prabuseste o intreaga societate monarhica si traditionalista pentru a fi declansat marele experiment genocidal al comunismului De pilda, unul din parintii fondatori ai UE, Jean Monnet, isi face experienta in primul razboi mondial, intuind ca pentru organizarea mai eficienta a efortului de razboi al tarilor aliate e nevoie nu de o mai stransa cooperare intre ele, ci de crearea unui consiliu international cu autoritate deplina in decizie adica, de o structura supranationala. Ideea va fi reluata cu succes in al doilea razboi mondial si sta la baza actualei UE. Intr-adevar, al doilea razboi mondial a dus toate aceste procese incipiente demarate de primul la un stadiu mult mai avansat. Ideea utopica a unei Europe federale devine realitate politica. Liga Natiunilor devine ONU, cu toata pleiada de institutii globalist-socialiste: Organizatia Mondiala a Sanatatii, Organizatia Mondiala a Comertului, UNESCO etc. In SUA, dupa ce marea criza adusese New Dealul socialist al lui Roosevelt, razboiul a inlesnit si mai mult socializarea si planificarea societatii. Tot ca urmare a transformarilor survenite dupa al doilea razboi mondial, se creeaza FMI, Banca Mondiala si toata pleiada de institutii financiar-socialiste care planifica globalizarea mondiala. In restul lumii, lagarul comunist s-a intins ca lepra, ucigand si distrugand traditii si societati vechi de zile. In Orientul Mijlociu este creat statul Israel, prin mari nedreptati savarsite asupra populatiei locale, operatie politica facuta cu forcepsul si care a determinat nasterea unor tulburari si focare de conflict perpetue. Daca toate aceste transformari profunde operate la nivel de individ, societate, lume, la nivel de putere politica si de mijloace de dirijare, planificare, control si coercitie au fost generate de cele doua razboaie mondiale, oare ce transformari nu va aduce al treilea razboi mondial? Oare nu e limpede care este finalitatea unui asemenea razboi? Terorismul: Fenomenul terorismului este util, pe langa mijloacele clasice descrise mai sus, pentru ca reprezinta un mijloc ideal de intretinere perpetua a unei stari de agitatie, panica, si de justificare a unor masuri de limitare a libertatilor civile, de incurajare a delatiunilor si de interventie brutala a fortelor militare. Ca in regimul comunist, unde dusmanul poporului era o categorie atat de vag definita incat acolo putea intra oricine, terorismul este o amenintare vaga, dar inspaimantatoare. Ea intretine starea de spirit de cetate asediata, mijlocul prin care teroarea de tip stalinist s-a servit cel mai bine pentru a se perpetua. Practic, oricine e potential terorist. Deci, oricine trebuie supravegheat, oricine e suspect. Concluzie. Criza economica, pandemia si razboiul sunt, fiecare in parte si impreuna, mijloace prin care se face posibila edificarea unui stat mondial totalitar. Experienta istorica arata ca in trecut crizele de acest gen au provocat o intarire a autoritatii fara precedent. In timpurile noastre, aceste crize si-au pierdut din caracterul lor natural, spontan si au devenit artificiale, construite si planificate.

3. Ideologia statului mondial: prefacerea pietrelor in paini. Toate aceste fenomene se pot impiedica, dupa cum bine stiu si fratii din loje, de rezistenta oamenilor, in masura in care acestia au discernamantul de a vedea ce se intampla si curajul de a spune adevarul despre imparatul gol. Nimeni nu se da de bunavoie in mainile oamenilor in alb ca sa fie injectat cu ceva necunoscut; nimeni nu isi da de bunavoie proprietatea sau munca sa fiscului; nimeni nu se duce de bunavoie la razboi. Toate aceste lucruri trebuie legitimate, justificate temeinic, iar rolul justificarii il au ideologiile. Din momentul in care razboiele au devenit nationale, nu mai exista razboi fara mitologie colectiva, fara pregatire psihologica realizata prin presa, scooli etc Se poate, este aproape sigur ca omenirea se lasa dusa de multe amageli si iluzii. Se poate - in interferenta vointelor participante la razboi ca buna credinta a celor care striga pe strada Vrem razboi sa fie amagita de nu stiu care fabricant de tunuri care plateste - el sau concurenta - ziarele, ca sa faca atmosfera in cutare sau cutare sens, creand ceea ce se cheama un curent de opinie irezistibila. Se poate. E foarte probabil chiar ca e asa. Stim cu totii din experienta ca e asa. Numai ca vedeti, oamenii, ei insisi, sunt asa. Nu exista pentru ei fericire obiectiva, ci o idee pe care si-o fac despre ideal, despre fericire. Pervers sau nu, omul sacrifica intodeauna un bine mai mic pentru unul mult mai mare Stalin, Hitler, Mussolini mai mult decat orice sunt regizori de opinie publica, animatori, creatori de temeiuri de existenta colectiva Dar aceasta tine de natura firii omenesti, care se lasa bucuros purtata cu vorba, ii place chiar sa fie purtata cu vorba (Mircea Vulcanescu, Economia de razboi). Si utopia ideologica care acum se serveste pentru a face ca omenirea amortita sa accepte tot ceea ce i se livreaza in rol de criza si salvare este socialismul mistico-universalist despre am mai scris. Un umanism care reia toate credintele iluministe in puterea omului de a isi construi, politic, un rai pamantesc. O ordine paman-teasca a dreptatii distributive, implantata, evident, prin intermediul fortei politienesti a statului mondial. O lume in care omul se dezvolta plenar, ca in
utopia marxista a comunismului in care artistul este si muncitor si intelectual si taran. Un taram in care pietrele sunt fcute pini, dupa reteta miracolul keynesian. Noutatea acestei ideologii consta in faptul ca religiile sunt chemate sa o gireze, sa o asume si, apoi, sa o propage in constiintele credinciosilor din lumea intreaga. Pentru ca baietii pusi pe treaba au inteles potentialul enorm care rezida in religii. De aceea, nu mai lupta impotriva lor, ci cauta cu orice mijloace sa le foloseasca in propriul lor scop. Dar toti acestia uita ceva. Vor edifica, in cele din urma, monstrul lor mondial cu picioare de lut si cap de aur, vor edifica acel guvern mondial care sa fie condus de liderul politic si religios al intregii lumi despre care Biserica a profetit inca de acum doua mii de ani. Dar, iata ca o piatr desprins, nu de mn, a lovit chipul peste picioarele de fier i de lut i le-a sfrmat. Atunci au fost sfrmate n acelai timp fierul, lutul, arama, argintul i aurul i au ajuns ca pleava de pe arie vara i vntul le-a luat cu sine fr ca s se gseasc locul lor; iar piatra care a lovit chipul a crescut munte mare i a umplut tot pmntul (Daniel 2, 35).

Gripa porcina. http://www.ziare.com/Tamiflu_poate_provoca_atac_cerebral-858695.html" Tamiflu poate provoca atac cerebral. Pana in acest moment, tratamentul cu antiviralul Tamiflu este singurul in stare sa tina sub control raspandirea si evolutia gripei porcine. Numai ca specialistii britanici au descoperit ca acesta ar putea avea ca rezultat atacul cerebral. E drept ca nu oricine este supus riscului, conform Daily Mail. Insa persoanele care iau anticoagulante ar putea avea de suferit de pe urma tratamentului cu Tamiflu, heparinele interactionand cu antiviralul si subtiind sangele pana la un nivel ce devine periculos. Rezultatul poate fi chiar atacul cerebral. Numai in Marea Britanie exista aproximativ 600.000 de persoane care iau astfel de medicamente si, prin urmare, sunt supuse riscului de a face atac cerebral. Mai rau este ca persoanele care au primit pana acum Tamiflu nu au fost avertizate asupra riscului la care se expun. Pana acum, in regat au fost raportate 418 cazuri de reactii adverse la Tamiflu, printre care si doua decese. 12 dintre aceste cazuri nu sunt decat efecte ale interactiunii dintre Tamiflu si medicamentele anticoagulante luate in paralel. Alte informatii: Tamiflu a afectat negativ peste 400 de oameni Tamiflu, periculos pentru copii Tratamentul cu Tamiflu da greata si cosmaruri Copiii tratati cu Tamiflu au cosmaruri, greturi si dureri de stomac Inventatorul Tamiflu castiga jumatate de milion de euro pe an Tamiflu provoaca probleme psihiatrice Parintele Arsenie Papacioc- predic Cu toate cerurile, cu toat creaia lui Dumnezeu, dac n-ar fi Maica Domnului, n-ar fi att de foarte frumos i mplinit. Este stpna cerului i a pmntului! E uor s spui lucrul acesta, dar cnd spui i a cuvntului Este atta loc n mpria lui Dumnezeu, s stea ca o mprteas, dar i convine 6

mai mult s stea la cptiul nostru! i s tii c oricare ar fi motivul ntristrilor i al suprrilor, sunt numai de la draci! Cum e posibil s dezndjduim cnd avem un frate att de grozav i de puternic, care este Hristos, i o mam att de cuprinztoare, peste tot, care e Maica Domnului! Dumnezeu nea fcut dintr-o mare iubire, dar numai pentru El, nu ne-a fcut i pentru altceva, ca s fim n mprie mpreun n marea bucurie i veselie alturi de El! Dar pentru lucrul acesta trebuie s jertfim. A czut Adam, Dumnezeu ne-a creat perfeci, ne-a creat cu mari posibiliti pentru c umanitatea este superioar angelitii ngerilor! Domnul Iisus Hristos ne-a adus mai mult dect ne-a pierdut Adam, nea adus putina de a ne ndumnezei dup har. n Evanghelia de asear Maica Domnului spunea la Sfnta Elisabeta c mare dar mi-a dat, de acum m vor bucura toate neamurile pmntului, a cutat spre smerenia roabei Sale! Ce-o s zic dumanii Maicii Domnului, care zic c-i o simpl femeie, mcar c i chiar femeia simpl nseamn via, nseamn ndejde! Dar cum s vorbeti aa de Maica Domnului? E ngrozitor de vinovat! i totui acestor oameni la judecata cea din urm, Maica Domnului le va arta aceast nebnuit pedeaps: V iert, dar, frai cretini! Domnul Dumnezeu poate s fac orice dar un lucru nu poate, s-i calce cuvntul! i dac este vorba aa i nu se va poci, n focul iadului zice c o s se duc! Ne ateapt clip de clip, veacuri ntregi, ne ateapt s ne ndreptm inima ctre El, pentru c o simpl suspinare e o rugciune mare! Nu v descurajai! Am spus c e nevoie de cruce, de jertf, pentru c trebuie s drmm n noi tot ce a creat pcatul i tot cu darul lui Dumnezeu vom face i aceast nebunie. Pentru c nu este ruine s mori strivit de dureri! E ruine s mori istovit de plceri! Ne-a creat cu atta putere, cu atta dragoste dar ne-a fcut liberi ca s avem, zice-se, i noi meritul c suntem n mpria Cerului. Dar i aici ne ajut pas cu pas, ne spune Mntuitorul: Nu se mic fir de pr fr voia mea!. Dac nu se mic fir de pr, nu se mic nici fir de iarb, nici o frunz nu se mic fr voia lui Dumnezeu. Am primit un bileel ntr-o mprejurare, unde vorbeam, mi spune unul c eu am fcut un pcat mic. Frailor, nu este lucrul mic n via rul cel mai mic! E foarte mare pcatul! i atunci eu, era lume mai mult dect aici: Domnule drag, eu tiu pe cineva care avea un pcat i mai mic dect al matale! Adam n-a fcut dect c a mucat dintr-un mr dar a rsunat cerul i pmntul, pentru c fcuse o neascultare, pentru c se desprise de Dumnezeul lui! Pentru lucrul acesta a trebuit, pentru c a fost jignit Sfnta Treime, Dumnezeirea, s Se ntrupeze Cineva din Sfnta Treime i aa S-a ntrupat Mntuitorul, aa cum tii. Dar pentru ca noi s strbatem, dei suntem guvernai de El, cu multe ajutoare, avem nger pzitor, pe care l-ai cam uitat! i spune aa ntr-un loc: E cu neputin s nu mori dac l-ai vedea in adevrata lui lumin! . ngerul pzitor nu e singur, are alte miliarde de ngeri care sunt o mare unitate. Sunt extrem de puternici pentru c sunt extrem de curai! Avem pe Maica Domnului, dac este att e destul! Maica Domnului este o nou lume, Maicii Domnului i place s stea la cptiul dureroilor, la captiul suferinzilor, dei stpnete ntreg cerul i pmntul. Este o enorm de mare greeal aa cum spuneam, s nu-i ceri nimic! E foarte suprat pe acei care nu-i cer nimic. Ne rugm ncontinuu s mai trim, dar cu o condiie, s purtm crucea. A trebuit s vin Mntuitorul ca s ne salveze n urma unei cderi care a fcut-o Adam, v-am spus, a mucat dintr-un mr. Toate minunile pe care le-a fcut Mntuitorul, pe care le tii, ne st mintea n loc! nvia morii ca i cum era treaz. Dar n-a vzut lumea minunile pe care le-a fcut, numai atunci cnd a fost pe cruce, pentru c necesita aceast suferin cu orice chip. Cnd Mntuitorul era pe cruce, acum se vita Satana, a fost rpus! Nu putea n iubirea Dumnezeiasc care stpnete totul. Tot, fraii mei! Nu exist gnd i micare de pr s nu tie! Dracul, dragii mei, e un tolerat, n-are nici o putere! ndrznii, a spus Mntuitorul, Eu am biruit lumea! i ce alta doresc dect s aprindei focul pe care Eu l-am aprins. Nu este timp de ag, am fost n viaa mea la multe cpti de mori: plnset, vaiet, rcnet, muget, mii de glasuri fremttoare. Vedeau pcatele pe care le-au fcut! Nu se puteau repara altfel dect napoi, [dar] inapoi nu mai putea, c venise moartea. Moartea e o realitate, iadul e o realitate, raiul e o realitate - mereu auzim lucrurile acestea, mereu fiecare dintre noi spune ceva, bate un clopot n inima noastr: Trezete-te!. Sigur c de asta am spus c e nevoie de jertf! Oriunde ai fi, chiar n iubire, n familie, peste tot e nevoie de armonie. Ca s faci armonia e nevoie s tii s jertfeti! Ce i se cere? De ce v speriai? De ce se zice: Drace, drace!. El zice: Doamne, Doamne!. Dumnezeu e bucuros de numai att! Nu trebuie o mare meteugire, i n sfrit, tehnic neaprat a rugciunii! Pune-i inima n micare! I-am spus lui Dumnezeu, i cu ct i-am spus mai mult cu ct ne-a pierdut Adam. Ne-a adus putina de a fi dumnezei, ne-a dat putina s iubim dumanii! Suntem mereu i-n situaia s repetm c putem orice, dar printe, s iubim vrjmaii nu putem. Bine dragii mei, care zicei c nu putei, dar ce vi se pare aa de mare povar? S zici: Doamne, Doamne!. Iadul e o realitate care nu poate fi dezminit, o confirm: mergei n focul cel de veci. 7

Focul venic e fr lumin! E de mii de ori mai tare n calorii dect asta de aici! Ct stai acolo? O mie de ani. Nu! O venicie! Pentru c nu i-ai spus luia: Iart-l Doamne!. M-a njurat, m-a lovit, m-a furat Ce puin! Eu m-am convins la cptiul attor mori c toi se ciau grozav, voiau s mai triasc o zi! Ca s-i pun lucrarea n regul, care era foarte greu, nu s-a mai putut, dect att. Astzi este ziua aia! Dac nu murim ne mpodobim cu daruri deosebite, s putem sufla i rsufla. Frai cretini, suflarea i rsuflarea e un dar de la Dumnezeu, nici asta nu este a noastr! Totul suntem guvernai, stpnii de marea Lui iubire. V dai seama dumneavoastr ce se poate ntmpla dac Mntuitorul Dumnezeu refuz s ne mai iubeasc?! Pentru c suntem cu gnduri frumoase, nu v descurajai niciodat, este omenete s greeti, ngerete s te ridici i drcete s rmi n groap! Acesta-i timpul, nu amnai cu nici un chip pe mine! Nu vreau s fac istorie n tot ce vreau s v spun, dar vreau s v spun c este cel mai preios timp acum, dovada este c stm n picioare i c am venit cu rvn s mpodobim aici cu prezena noastr acest grozav de mare praznic! Ne spune Mntuitorul c atunci vei trece de la moarte la via Moartea-i o realitate, iadul de asemenea, v-am spus, Dumnezeu nu poate s fac un lucru, s-i calce cuvntul. A spus aa, aa va judeca! A aprut iadul care este cea mai mare durere a lui Dumnezeu. V amintesc, s nu v ngrijorai, nici s v nspimntai. Sunt foarte convins c vei vedea la rscrucea cea din urm ce important a fost momentul acesta, prezena dumneavoastr aici. Noi batem clopotele, ne luptm s fim prezeni, i nu vi se cere nimic dect att, s fii prezent i s spui: Maica Domnului, nu m lsa!. Credei c e puin? Nu e puin unde e dragoste desvrit. Acolo unde e dragoste desvrit totul este posibil. ncercai s v iubii! V spun dragii mei, iubirea este criteriul judecii de apoi. Nu facei pofta acestui drac, c iar spun: e cu neputin s nu mori dac dai n adevrata lui rutate, urciune. O feti mai mrioar a vzut un drac, nu n adevrata lui urciune, i a preferat s mearg toat viaa cu picioarele goale pe jar dect s mai vad un drac! E o realitate, att de mult l-a sluit pcatul, lepdarea, urciunea, i tot ceea ce a fcut i face. Dar nu v speriai! Dumnezeu ne-a ascultat, ne-a dat nger pzitor, ne-a dat pe Maica Domnului, avem toate cetele de ngeri.. Un printe, i citea ucenicul rugciunea, printele a fcut aa i a zis fratele: Ce e printe?, Ai greit c am vzut ngerul dnd din aripi! Orice gnd l ia i-l duce la Dumnezeu c-i nger pzitor, nu doarme n post! Avei ndrzneal, e tot ce v putem spune, pentru c avem multe de spus, pentru c n inimile noastre foarte pretenioase, aici nu mai e nevoie de multe, e nevoie de mult! E nevoie de adncime, de a tri acolo unde suntem! E o mare bucurie pentru noi mnstirea de-aci, c suntei prezeni aici, i cu alte cuvinte suntem una! Nu v temei de judecat dac avei pe Dumnezeu i pe Maica Domnului! n noi st toat fericirea venic. Luai lucrurile aa cum sunt i ncercai, frailor ncercai s v iubii! Dac nu se poate, cel puin s nu v omori, s nu v dumnii! N-am alt termen, dect sta: Moarte sau via! i m-au ntrebat muli ce e viaa i am rspuns: Viaa e moarte continu!, pentru c e mereu jertf. Nu conteaz celelalte, ce spune lumea i ce latr dracul! Conteaz ce spune Dumnezeu despre micarea inimii noastre. V preuim sincer, noi ne rugm aici, chiar dac nu v intereseaz dar barem s tii, ne rugm pentru toat lumea i sigur, pentru dumneavoastr acesta-i semnul material c suntei cu inima prezent. N-ai venit la praznicul din Techirghiol, ai venit la un praznic ceresc sub oblduirea, mngierea, bucuria, nespus de marea venicie fericit a Maicii Domnului! Aa s v ajute Dumnezeu! Harul precede totdeauna venirea ispitelor, ca o vestire pentru pregatire Lucrare (praxis) nu inseamna numai a incerca si a te lasa pagubas. Fapta se numeste cand patrunzi in lucrare, te lupti, biruiesti sau esti biruit, castigi sau pierzi, cazi, te ridici, rascolesti totul, ridici totul in picioare, cand primesti lupta pana la ultima suflare. Si niciodata sa nu te descurajezi pana la iesirea sufletului tau. Dar cand ajungi pana la cer, trebuie sa te astepti ca ziua urmatoare sa cobori in iad. Sa nu mai spunem ca uneori coborarea se intampla chiar in aceeasi clipa. De aceea, nu trebuie sa te pierzi in rataciri, ci sa ai inaintea ochilor ca amandoua sunt ale tale. Sa mai stii ca intotdeauna harul vine intai, ca o prevestire de pregatire. Indata ce simti harul, sa te strangi in tine si sa spui: Iata, a venit vestea razboiului. Pazeste-te, pamantule, ai grija din ce parte va lovi vicleanul. De multe ori vine repede, alteori dupa 2 sau 3 zile. Oricum vine. Apararea sa fie intarita: spovedanie in fiecare seara [era vorba de un calugar aici, dar sfatul se poate traduce pentru toti crestinii prin rug. de pocainta in fiecare seara si spovedanie cat mai deasa], ascultare de parintele staret, smerenie si dragoste fata de toti. In felul acesta iti usurezi intristarea. Cel care se roaga cere iertarea pacatelor, cere mila Domnului, deoarece Dumnezeu le da cu randuiala. Si daca tu Il plictisesti cu cererile tale, [cele nefolositoare sau prea inalte] ingaduie duhului ratacirii, care se preface a fi harul, sa te ama8

geasca aratandu-ti altceva in locul celor adevarate. De aceea nu este folositor sa cerem lucruri peste masura. Chiar daca nu sunt auzite, daca se intampla inainte de curatire, acestea devin serpi vatamatori. Tu sa ai pocainta curata si sa faci ascultare la toti, si harul va veni fara ca tu sa-l ceri. Omul, ca un copil gangurind, cere de la Dumnezeu voia Lui cea sfanta. El ca Parinte Atotbun, ii da harul, dar ii da si ispite. Daca indura fara sa murmure ispitele, primeste adaos de har. Dar cu cat primeste mai mult har, in aceeasi masura primeste si adaos de ispite. Demonii, cand se apropie sa atace cu lupta lor nu se indreapta spre locul unde tu ai, fara discutie, taria sa-i invingi, ci incearca acolo unde ai slabiciuni. Acolo unde tu nicidecum nu-i astepti, acolo escaladeaza zidul cetatii. Si, cand gasesc un suflet slab si o parte mai slaba a noastra, totdeauna acolo ne inving si ne fac raspunzatori. *** Sufletul meschin este mama lipsei de rabdare Iata, iarasi vin smerit, ca un parinte, sa-ti trezesc prin cuvinte vointa cea buna. Scoala-te, fiul meu, din somnul nepasarii. Asculta-ma si nu mai dormi. Trezeste-te si alunga de la tine somnolenta nepurtarii de grija. Pune-ti din nou armura si stai cu curaj impotriva dusmanilor tai. Lupta-te cu rabdare. Nu intoarce spatele. Lupta-te piept la piept. Este mai de folos peutru noi sa cadem in lupta decat sa fim biruiti. O, minune a minunilor! Cei din lume pentru a pescui doi pestisori se lupta cateodata o noapte intreaga. Dupa aceea ii mananca sau ii vand si merg mai departe. Nu spera mai mult de la meseria lor. Isi termina viata chinuindu-se cu aceasta meserie o viata intreaga. Noi, care ne plangem tot timpul, suntem vrednici de tot dispretul pentru multa noastra nestiinta. Hristos ne hraneste in dar si ne rasplateste insutit. Lucram o zi si ne plateste ca pentru o suta. Apoi vesnic ne vom bucura si ne vom veseli intru Imparatia Lui. Sa fim impreuna cu Maica Domnului ca fii adevarati ai sai! Asemenea ingerilor in lumina nesfarsita si in bucuria de negrait! Dar pentru ca, nesimtitori ce suntem, nu vedem micul castig trecator, cei doi pestisori sau orice altceva trecator, ne pierdem rabdarea. Daca ne-am fi nascut sclavi, am fi primit si batai si lovituri in fiecare zi. Acum nu putem indura nici un cuvant mai greu venit din partea vreunui frate slab. O, neinlelepti si netaiati imprejur la inima! La cea mai mica ispita ne lepadam. Preferam despartirea vesnica de Hristos si unire vesnica cu Satana decat sa induram cu smerenie incercarea unei singure clipe! Ce altceva este ceea ce imi spui, iubit suflet, in ceasul caderii tale sufletesti? Ca vei gasi un mod de a te omori, de a-ti sfarsi viata. O, orbire si moarte sufleteasca! Te vei omori, sau te vei uni pentru vesnicie cu diavolul? Vei sfarsi cu viata, sau vei cobori pentru totdeauna in iad? Si nu te temi, suflete mic, de osanda cea vesnica, de despartirea de dulcele Iisus, de Viata si de Lumina? O, cat Se intristeaza Stapanul Hristos, cat Se amaraste Mirele sufletelor cand, pentru cea mai mica ispita, punem pe capul deznadajduirii noastre cununa de spini! Numai ce L-am numit Mire - la slujba de calugarie - si-I cerem deja divortul! Nu este aceasta fiere a lepadarii amestecata cu otetul amar al lipsei de rabdare? Sa luam aminte, fiica mea, ca in felul acesta intristam foarte mult pe preadulcele Iisus si aducem bucurie diavolului rauvoitor. O, cine-mi va da izvor de lacrimi si doliu fara de mangaiere, sa plang zi si noapte pentru fratii mei cei slabi la suflet! Ma rog, fiica mea, sa te ridici si sa fii mult mai atenta de acum inainte, sa nu ti se mai intample o astfel de ispita, nici tie nici vreunei alte surori. Luati aminte, fiice ale lui Hristos, deoarece acestea se intampla tuturor. Nu va invartosati la suflet. Sa aveti rabdare si dragoste deplina fata de maica stareta pentru ca rugaciunea ei sa va acopere in vreme de ispita. Acolo unde exista invartosare este si mandrie, este si neascultare si scandal. Acolo unde este ascultare este si smerenie, acolo salasluieste Dumnezeu. Spun Sfintii Parinti: inaintea caderii merge mandria, iar inaintea harului merge smerenia. Iar sufletul meschin este mama lipsei de rabdare.Ai vazut om si mai ales monah fara de rabdare? Este ca opaitul fara untdelemn, a carui flacara se stinge foarte repede. Din micimea sufleteasca se nasc multe: cartirea, neauzirea, nerusinarea, hula, necunoasterea si multe altele. Iar mandria si deznadejdea sunt surori bune una cu cealalta, din care se nasc mii de fii, contribuind cu totii la pierderea sufletului. Indepartarea tuturor relelor, pentru noi, este smerenia si ascultarea desavarsita. Deci ingrijeste-te, fiica mea, de fericita ascultare. Supune-te intru totul. Pentru ca acum, cand dusmanul a invatat ca esti usor de biruit, se va duce un pic la plimbare si iarasi se va intoarce. Sa nu te gaseasca fara purtare de grija si sa te dea iarasi peste cap. Pregateste-te. Si atunci cand va veni fa-l sa inteleaga ca ai drept paznic puterea lui Hristos si rugaciunea tuturor. Nu te obisnui sa cazi usor, pentru ca la fiecare cadere se darama si mai mult cetatea sufletuiui, si intrarea dusmanului devine din ce in ce mai usoara, pana cand cel invins va fi facut in intregime captiv. Adu-ti aminte ce-ti scriam cand te-ai dus la manastire. Ca ceea ce imi spuneai atunci trebuia sa mi le spui dupa patru ani si ca asa cum vedeai atunci pe surorile de manastire asa sa le vezi si acum. Daca te vei uita in primele scrisori vei gasi acolo toate acestea. Acum iti spun din nou: fii atenta. Ai 9

grija ca esti inca la inceput si inca mai poti pune inceput. Dar daca acuma nu te silesti, va veni timpul cand, si sa vrei, nu vei mai putea sa faci ceea ce acum treci cu vederea. Pune-ti tu obolul tau, ca sa puna si Dumnezeu multimea de talanti. Arunca-te la pamant. Fa-te tarana ca sa calce toti peste tine. Zdrobeste-ti inima si plangi cu durere in suflet ca sa I se faca lui Dumnezeu mila de tine. Plang si eu in fiecare zi, dar Hristos cere si lacrimile tale. Scoala-te si arunca de la tine descurajarea. Alunga vrajmasul ca sa te inveti sa-l biruiesti cu puterea Domnului. Biruinta este rabdarea, biruinta este smerenia, biruinta este ascultarea. Sa stii urmatoarele: dintotdeauna vrajmasul lupta cu mult mestesug impotriva celor ce se nevoiesc. Daca dupa ce ii lupta in multe chipuri, nu reuseste sa-l biruie, aduce asupra lui boli pentru toata viata. Adeseori il doare tot trupul si omul devine tot o rana si un vaiet continuu. Atunci insa este aproape sfarsitul si odihna. (Gheron Iosif, Marturii din viata monahala, Editura Bizantina) MINTEA ROMANULUI CEA DE PE URMA pentru AIUD si Parintele Justin pe locul 5 intr-un Comunicat sau cand pisicii nu-s acasa puricii joaca pe masa Slava Domnului, in sfarsit, in urma Apelului a 15 organizatii si 35 de fosti detinuti politic cu peste 350 de ani de inchisoare si a vizitei doamnei Aspazia Otel Petrescu la Parintele Justin Parvu si Federaia Romn a Fotilor Deinui Politici i Lupttori Anticomuniti s-a hotarat sa sustina proiectul Parintelui Justin, pentru o Biserica la Aiud. E drept, alaturi de cel al d-lui dr Pavel Chirila, secondat de actorul Dan Puric. Dar sa privim partea plina a paharului. M-am bucurat cand l-am vazut la Petru Voda pe energicul Gheorghe Jijie, secretarul Federatiei, care a implinit anul acesta 90 de ani. Il rugasem sa vorbeasca personal cu Parintele inca de cand a inceput scandalul legat de "Mausoleul-Memorial" de la Aiud. Acum a facut-o si este de salutat pentru ca tortionarii sa nu elimine de tot detinutii politic, dupa cum spunea Parintele Justin. In urma intalnirii cu Parintele a rezultat si un document in care se arata necesitatea ridicarii Manastirii dar si a unui centru martirologic, dupa cum am sustinut si eu de altfel, cu speranta pentru dl dr Pavel Chirila, chiar in ciuda unor indoieli temeinice, ca cele exprimate de dr Emilia Corbu sau doamna Isabela Vasiliu Scraba. Eu mi-am spus parerea - CONFUZIA lui Danion Vasile, greseala lui Dan Puric, eroarea Inaltului Andrei Andreicut si Proiectul Parintelui Iustin si al Dr-lui Chirila la Aiud - si ma bucur ca a folosit la ceva. Dar nu era mai simplu daca se venea la Parintele Justin de la bun inceput pentru a se evita confuziile si interpretarile generate de un intarziat si un "orientator in zig-zig", vorba Parintelui Atanasie? Probabil ca si eventualele blesteme le-au adus aminte ca dracu' nu-i mai tare ca Dumnezeu, dupa cum o spunea chiar Parintele Justin in avizul si Mesajul sau despre Proiectul de la Aiud, in care afirma ca "daca nu ai pocainta, in zadar este toata lucrarea ta. Actoria este si falsitate. Depinde cat adevar ai in tine ca artist. Acesti actori care intr-o ora pot schimba trei masti, asa cum m-a pacalit si pe mine, aici Eu i-am dat o sansa si o mana de dragoste domnului Puric, ca unul ce putea sluji cauzei acestui neam dar, in sfarsit este loc de pocainta pentru fiecare, pentru cel mai mare criminal". Mintea romanului cea de pe urma! Acum, sa vedem ce va iesi. Exista proiectul unei Biserici, al Parintelui Justin, exista proiectul unui Mausoleu, al lui Puric, si, mai nou, IPS Andreicut a promis ca are un al treilea proiect, care speram, va fi mai romanesc; traditional, ortodox. Parintele Justin a tinut sa mai clarifice si intr-un alt comunicat dorinta sa: "Iar cit priveste asezarea unei biserici, desi sint atitea discutii, socotesc ca intr-adevar aceste discutii au loc, dar nu din partea celor binevoitori, ci din partea rau-voitorilor, care au fost de la inceput rai si ramin in veci in rautatea lor". Parintele se mai exprimase asupra acestor rauvoitori, care interpretau si problema cipurilor, in care dupa cum stim, actorii si regizorii patriei noastre socialiste nu prea s-au implicat. In privinta Aiudului si Parintele Arsenie Papacioc e hotarat: Sa se faca Manastire, fara adaos! Manastire-manastire! . Documentul Federatie nu specifica cum va arata noul proiect, si nici nu cere ce arhitectura sa se respecte, dupa cum o spuneau cu claritate, ca si Parintele Arsenie, doamna Aspazia Otel Petrescu si Nicolae Purcarea in Scrisoarea si Apelul audio catre IPS Bartolomeu Anania. Pe langa aceasta, adaugarea Parintelui Justin pe o lista cu antetul Federatiei, la numarul 5, dupa "regizorul Dan Puric" - regizor este o functie in cadrul Federatiei? - si alaturi de un oarecare tzast-bast "membru" al detinutilor politic in varsta de 25 de anisori, iarasi este un lucru discutabil, ca sa nu spun ireverentios, pe care il putem pune insa pe seama slabiciunii umane si, evident, a intelepciunii populare: cand pisicii nu-s acasa puricii joaca pe masa! Dumnezeu cu mila! PS: Constat cu bucurie cu aceasta ocazie si surprinzatoarea revenire in spatiul mediatic a fostului lider al studentilor miscaristi, Marian Munteanu, dupa mai bine de un deceniu. Sa fie primit! Mai ales ca opiniile sale au fost intotdeauna ferme in privinta impostorilor din toate punctele cardinale! 10

Sfantul Cosma Etolul - cuvinte de duh si profetii: RAUL VA VENI DE LA CEI INVATATI Sufletul si Hristos - doar acestea doua, sa te intereseze! Lumea toata sa cada, pe acestea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta. Chiar daca te-ar ierta toti duhovnicii, patriarhii, arhiereii si lumea ntreaga, esti neiertat daca nu te pocaiesti n fapta. Va veni vremea ca vrajmasii vostri sa va ia pana si cenusa din foc, dar voi sa nu va schimbati credinta, cum fac altii. Sunt trist pentru fala pe care o aveti. Piciorul meu nu va mai calca aici. Si daca nu lasati lucrurile pe care le faceti, trufia si hotia, veti fi nimiciti. In ramura de care va atarnati sabiile, va veni o zi in care tiganii vor atarna organele voastre. Faceti case aratoase si nu veti locui in ele. Du-te si pe drum ti se va rasplati [spusa in Dervistani despre cineva care l-a ironizat pe sfant si care ulterior a fost ranit pe drum pe un dusman al sau.] Spune-le figurilor alora sa nu vina aici, ci sa se intoarca inapoi [Pe cand invata in Assos, in Kephalinia, Sfantul Cosma si-a intrerupt predica o clipa si a trimis un auditor la casa stapanului locului sa spuna aceste cuvinte. Aici erau patru doamne din aristocratie imbracate indecent, care erau gata sa vina sa urmareasca predica lui.] Cand veti vedea flota in ape grecesti, atunci se va dezlega problema Orasului [Constantinopului]. In Oras [Constantinopol] va curge atata sange cat sa inoate in el un vitel de trei ani. Turcii vor fugi, dar vor veni din nou si vor ajunge pana la Examilia. In cele din urma vor fi alungati in Kokkini Milia. Dintre turci, o treime vor fi omorati, o treime se vor boteza si doar o treime vor ajunge la Kokkini Milia. (a se vedea si profetiile cuv. Paisie Aghioritul, care talcuieste si aceste cuvinte ale Sfantului Cosma: Profeiile Printelui Paisie i Proiectul Anatoliei de sud-est, n.n.). Va veni o armata straina, va crede in Hristos, dar nu va sti limba. Va veni odata o oaste straina care va crede in Hristos, dar voi nu o veti sti. Cu unii veti adormi si cu altii va veti scula dimineata. Veti vedea trei familii intr-o casa. Veti merge sa locuiti altundeva si altii vor veni sa locuiasca la voi. Veti vedea 40 de animale legate de un par. Multi vor pieri de foame. Bogatii vor ajunge saraci si saracii vor muri. Un pumn de aur, un pumn de faina. Va veni vremea cand vor conduce lumea lucrurile necuvantatoare si neinsufletite. [Aluzie la inventiile tehnologiei moderne care va guverna viata umanitatii.] Cauza razboiului general va veni din Dalmatia. Mai intai se va imparti Austria, apoi si Turcia. [Aluzii la inceputul primul razboi mondial.] Daca se gasesc de acord trei puteri, nu veti pati nimic. Daca problema se va rezolva prin razboi, veti pati multe nenorociri; din trei sate va ramane doar unul. Multe sate vor fi nimicite, trei vor deveni unul. Sa va rugati sa fie zi si nu noapte, vara, nu iarna. Oamenii vor ramane saraci, fiindca nu vor avea dragoste de copaci. Oamenii vor ajunge goi, fiindca se vor face netrebnici. Prapadul va veni din inaltime, de la liman. Va veni pe neasteptate; dobitoacele vor ramane injugate la lucrul lor si voi veti fugi. Multe se vor intampla. Orasele vor ajunge ca niste baraci. Sa le dati ceea ce va cer; numai sa va scapati sufletele. Daca vor gasi pe drum argint, nu se vor apleca sa-l ia. Dar pentru un spic se vor omori care sa-l ia primul. Raul va veni de la cei cititi [invatati, intelectuali]. Veti rabda fie trei zile, fie trei luni, fie trei ani. Va veni vremea cand nu va mai fi aceasta armonie care e astazi intre popor si cler. Clericii vor fi cei mai rai si mai necredinciosi dintre toti. Se vor intampla atat de multe, incat de frica mamele vor naste inainte de vreme. Sa nu va faceti case mari. Sa faceti bordeie ca sa nu va intre inauntru. Va vor pune un bir mare si cu anevoie de purtat, dar nu vor ajunge. Va vor pune bir pe cotete si ferestre. 11

Va vor cere sa va si ia soldati, dar nu vor ajunge sa o faca. Cand veti auzi ca razboiul va incepe de jos [din sud], veti patimi putin; daca va incepe de sus [din nord], veti fi nimiciti. Stancile si rapele vor fi pline de lume. Va veni pe neasteptate, iar boul va fi in camp, iar dobitocul in arie. E trist pentru mine sa v-o spun: azi-maine asteptam seceta, foamete mare, cand vom da mii de galbeni si nu vom gasi putina paine. Dupa razboi oamenii vor face o jumatate de ceas pe drum sa gaseasca un om si sa si-l faca frate. Va veni vremea cand crestinii se vor scula unul impotriva altuia. Sa aveti crucea pe frunte, ca sa va recunoasca ca sunteti crestini. Pe Papa sa-l blestemati, fiindca el este cauza. Va veni vremea, cand diavolul va face rotiri cu dovleacul lui [Aluzie la satelitii artificiali ai pamantului si o critica anticipata a tehnologiei contemporane, crede mitropolitul Avgustinos Kandiotis.] Din scoli vor iesi lucruri pe care mintea voastra nu si le poate inchipui. Veti vedea in camp carute fara dobitoace alergand mai repede decat iepurele. Va veni vremea cand oamenii vor vorbi dintr-o parte intr-alta - de pilda, de la Constantinopol in Rusia - ca si cum ar fi in camere apropiate. Veti vedea oameni zburand in cer ca niste pasari aruncand foc in lume. Cati vor trai atunci vor alerga la morminte si vor striga: Iesiti voi, cei morti, sa intram noi, cei vii! [Aceste ultime profetii ale Sf Cosma se refera, cu peste un secol inainte de aparitia lor, la inovatii ale tehnologiei moderne: automobile, fire de telegraf si curent electric, avioane militare.] Eu, crestinii mei, mi-am cheltuit viata studiind timp de 50 de ani, am citit si despre preoti si despre necredinciosi, si despre atei si despre eretici, am cercetat adancurile intelepciunii. Toate credintele sunt mincinoase, calpe, toate sunt ale diavolului. Am inteles si acest lucru adevarat, dumnezeiesc, ceresc, desavrsit si pentru mine si pentru voi: numai credinta crestinilor ortodocsi bine-credinciosi e buna si sfinta, ca sa credem si sa ne botezam in numele Tatalui si al Fiului si al Sf Duh. Aceasta v-o spun acum, la sfirsit, ca sa va bucurati si sa va veseliti de mii de ori, ca v-ati invrednicit sa fiti crestini ortodocsi, si sa plangeti si sa va tanguiti pentru cei necinstitori de Dumnezeu, necredinciosi si eretici, care umbla in intuneric, in minile diavolului. Evreul imi spune ca Hristosul meu e un copil din flori si Preasfinta Fecioara a mea e o desfrinata, iar Sfinta Evanghelie imi spune ca acest lucru e de la diavolul. Mai am acum ochi sa ma uit la evreu? Daca un om ma ocaraste, imi omoara mama, fratii, copiii, dupa care imi scoate ochii, ca si crestin am datoria sa-l iert. Dar sa-L ocarasca ei pe Hristosul meu si pe Preacurata Fecioara a mea! Eu nu vreau sa-i mai vad, dar domniile voastre cum va rabda inima si mai faceti afaceri si tocmeli cu evreii? De ce v-am spus acestea, crestinii mei? Nu ca sa-i omorati pe evrei si sa-i prigoniti, nu, ci ca sa-i plangeti ca L-au lasat pe Dumnezeu si s-au dus cu diavolul. V-am spus ca sa ne caim acum pina mai avem vreme, ca sa nu se intimple sa se minie Dumnezeu pe voi si sa ne lase din mina Lui si sa patim si noi ca evreii si chiar mai rau.

Fer. Dimitrie Gagastathis: ACUM E TIMPUL SA PLANGEM SI SA NE RUGAM PENTRU STAREA LUMII! Traiesc astazi si marturisesc ca Dumnezeu pazeste fiecare fiinta umana care i ramne credincioasa. Dumnezeu ne-a salvat de comunism, dar Satana ne-a predat materialismului. Acum e timpul sa plngem si sa ne rugam pentru starea lumii de astazi. Trebuie sa ne rugam pentru ca Dumnezeu sa-i lumineze pe oameni pentru a vedea calea lui Dumnezeu, calea adevarului si a dreptatii. Atat clerul cat si oamenii de astazi si-au pierdut duhovnicia. Ei vorbesc intr-una despre lucruri pamantesti si politice. Prin icoana ei care plnge, Maica Domnului ne arata ca este trista, deoarece vede ct sufera Rusia de la atei si ca este hulita de multi. Aveti dragoste ntre voi, smerenie si ascultare. Dumnezeu si ngerii se bucura de acesteaIubiti cel mai mult pe Nascatoarea de Dumnezeu, pentru ca ea mult ajuta neamul nostru omenesc si pacatos. Credinta noastra e vie, dar noi am parasit-o din pricina ca egoismul si materialismul ne-au indepartat de ea. Nu l-am asezat pe HS in launtrul nostru si pentru aceasta nu stim ce este dragostea, pacea, intelegerea s.a. Nu pot afla odihna. Vreau sa ajut pe toti cei ce-mi cer ajutor, chiar intreaga lume. Cand il iubesti pe Dumnezeu si pe toti oamenii din inima ta, atunci te afli in legea lui Dumnezeu. Vom fi judecati pentru ca nu iubim. Nu ma rog pentru mine. Iubesc oamenii intr-atat ca ma rog numai pentru ceilalti. Cum sa nu te poti ruga pentru cel in suferin-ta, pentru cel bolnav, pentru cel sarac? De vreme ce nu pot propovadui, lasati-ma macar sa plang pentru pacatele mele si pentru cei ce s-au ratacit. Rugaciunea este un telefon, o legatura fara fir, prin care cineva comunica direct cu Dumnezeu. Formezi un numar la telefonul rugaciunii ca sa vorbesti cu Dumnezeu, si El iti raspunde. Il auzi limpede, il simti foarte aproape. In mod sigur nu sunt invatat, dar va pot spune in urma experientei - ceea ce m-a invatat viata - ca la vreme de noapte si cu pantecul gol, te poti ruga mai bine. Rugaciunea vine mai intai in laringe, apoi se duce catre creier si apoi coboara catre inima. Si apoi fantani, lacrimi vin catre ochi. De acolo,

12

nu mai este nimic de spus. E adevarat ca la inceput, vei avea greutati. Vei incerca sa te rogi si uneori nu vei putea, alteori vei avea ganduri desarte si ispite, si alteori nu vei putea sa te trezesti noaptea. Dar trebuie sa perseverezi. Domnul, vazandu-ti dispozitia, te va intari si te va izbavi de toate ispitele. Nu trebuie sa irosim in somn intreaga noapte, caci atunci Satan face cu noi tot ce doreste. Rug de noapte este de mare pret. Oamenii dorm si Dumnezeu asculta. Vedem ca astazi, n vremea noastra, este imposibil sa lucrezi bine n viata dupa voia lui Dumnezeu, din cauza ca ne lipsesc cele doua aripi: cea a dragostei si cea a smereniei. Minuni se ntmpla n fiecare minut, dar noi nu le vedem din cauza mpietririi. Avem nevoie de blndete si simplitate. Numi amintesc nimic din aceasta viata; numai povara cea grea a pacatelor. Intr-adevar, credinta noastra este vie, dar nu vrem sa ii urmam, caci este mai greu si cere din partea noastra unele angajamente. Oamenii vor libertate si o panta care sa ii poarte ca sa nu se oboseasca si sa naduseasca, dar nu stiu ca aceasta coborare duce catre un sfarsit rau. Calea pierzarii arata la inceput bine, vesela si usoara. Ofera bucurii si placeri artificiale, dar toate acestea dispar cu repeziciune. Trebuie sa ne rugam neincetat pentru ei. Poate vreun suflet se va mantui. In particular, noi,preotii, avem o raspundere teribila in fata Domnului si a oamenilor. Cnd prelatii altor biserici au venit n Trikala, la nceput m-am dus doar sa-i vad, dar apoi mi-am zis: Parinte Dimitrie, pleaca imediat de aici si nici macar nu privi napoi. Nu trebuie sa-i acceptam. Urmez acest principiu de multi ani. A fost cam nepoliticos din partea mea. Dar e mai bine sa te pui bine cu Dumnezeu dect cu oamenii Am fost ncercuiti de Francmasonerie si multi lupta mpotriva Bisericii noastre, dar cred ca ncercarile lor sunt zadarnice, deoarece Conducatorul Bisericii este nsusi Hristos; iar Biserica nu va pieri cu nici un chip. Tinerii, fete si baieti, au luat-o razna si astfel nu vor putea nici sa auda, nici sa vada, n vreme ce nimeni nu se osteneste sa-i opreasca. Si totusi, cum ar putea sa o faca cineva, cnd si cei mari merg spre mai rau? Cel ce alearga la nselatori si la ghicitori este un nselat si un ticalos la care nici Dumnezeu nu Se mai uita. Monahismul e oastea lui Hristos si vrajmasul Satanei. Manastirile sunt avanposturile Bisericii. Fara avanposturi, vrajmasul ne va prinde. Rugaciunea din manastiri ajunge la Dumnezeu precum un glonte. Asa cum o ostire straina se teme de aviatie si se ascunde, asa si Satan se teme de rugaciunea monahilor si se departeaza. Despre problema calendarului:Cum pot spune vechii calendaristi ca Tainele noastre sunt nelucratoare? In 1947, in timp ce faceam slujba Sfintirii si cantam Slavit esti Tu, Doamne, si slavite sunt lucrurile Tale, un abur a iesit din potir si apa s-a incalzit. Chiar si in cupele ce era tinute de crestinii evlaviosi, sa incalzit apa. Cum poti sa-mi zici atunci ca Tainele sunt nelucratoare? Cum poate face Dumnezeu minuni pe noul calendar, daca este de osanda? Cum se putea petrece minunea Sfantului Visarion, din satul Dusiko? Este indeajuns, ca sa ne arate ca dreapta credinta, dragostea si tinerea poruncilor joaca un rol important in sfintirea omului. Nu iau in considerare nimic altceva. Am scris despre problema aceasta Parintelui Filotei Zervakos (ucenicul Sfantului Nectarie) si mi-a raspuns cu dreptate - si la fel cred si eu, cel neinvatat, din experienta mea de viata - ca 13 zile nici nu te vor indeparta, nici nu te vor aseza in Imparatia Cerurilor... I-am intrebat si pe Arhangheli despre aceasta, si ei mi-au zis: Ramai unde esti.

13