Sunteți pe pagina 1din 219

rspl , zqog nEl - r6lEl/tl , €r urspeav ||lPlolcos Errj p]

UOIlUnICnUIS V VSlUSllS

vtrclroud 0Nt^tud iltdlcNoo loN

nSstons tvH[,!

Relerenti $inlilici:

Prci univ. dr' ing Proi. univ. dr. ng

loan Ciongradl Constantin lonescu

DescrieGa CIP a Bibliotecii N4ionale 3 Romaniei

i,1",'{fi::i!flir:lt;"**:lr:*:r;

Bolez',2005

u,ioJ',in';, tnur'u-u

624.042 7 624 07

Edltu6 SocieGli Academi@ 'M atei _

Biul Dumilru

DLc.tor

Manqeon nr cr

ProiunN driog con5n$

e maiL.ion6d@e tuas ro

Cuprins

PROTECTA SEISMICA

1.1 ASPECTEGENERALE

1,2 SLSTEI EDEPROTECTESESM CA

1 3

DISFUNCII ALE S STEMELOR DE PROTECTE SEISMICA

NOTIUNI DE SEISMOLOGIE INGINEREASCA

2.]

ASPECTE GENERALE

2.2 MECAN!SMUL PRODUCERIL CUTREMUREIOR SI UNDELE SE SM CE

2.3 EVALUAREA MISCARILOR SE SMICE

NFLUENTACONDLT ILOR GEOLOGLCE ASUPRA ACTII]N!I SEISM CE

2 4

ELEMENIE DE DINAMICA SI II{GINERIE SEISiiICA

31 ASPECTEGENERALE

3.2 GMDE DE LIBERTATE D NAAI CA

33 RIGID TATE SI FLEX B L TATE

34 SISTEMULCU

UN GRAO DE LLBERTATE DINAM CA OGLD)

3 5

3.4.1 VibElii bere neamodzale

342 oscilalii be€amonizale

343 Decremenlul loq d tnic al amodizr riL

3 4.4 vta! ioiale amo@

S STEMIJL CU UN GAMD DE LIBERTATE DINAM CA LAACTIUNI SE SM CE

3.6 SLSTEMUL CU n GMDE DE L BERTATE D NAMICE

361 Valo sivecloripropr

3

6.2 Modelu Rayle qh

3

6.3 Analiza speclEld

3.64 Cacutu iodeiGieloare de baza 9 d st bulia lodeor s smrce

3.7 MSPUNSUL N T MP (t me hisirry)

PROTECTIA SEISMICA OUC]ILA

4.1 ASPECTEGENEMLE

4.2 STRL]CTURIDUCTILE 4.3 PROCEDEE DE CALCI]L

43.1 Metoda ioie or seismie slalice echivaleile

4.3.2 [,leioda iode or seismie slalice echivalente

43.3 Metodad caLculdinamc lin (lme hstory)

4.3 4

Metoda de calcul ne n ar

4

3 4.1 Calculul static neliniar (b og6fc sau

4

3.4.2 calculu dlnanicne ar

4.3.5 Veriicareasiguanlei

4.3.51 starea mlG ulima

5

9

2A

23

26

32

35

37

38

40

a

42

48

53

55

57

63

65

6T

70

75

8l

88

89

92

93

93

93

93

43.5.2 Starea m 16 de seflclu

4 4

UNELE I,IASI]RI CONSTRUCTIVE

4 4.1 Slrucluidin beloi amat

4.4.1.1 Stuctu d r dasa de ducUlilate inalta (Hl 4 4 I 2 sttucru d n dasa de duclilitate medi€ (M)

44.13 E enenle genehle de pro ectarc

PROTECTIASEISMICA

PRI'{ DISIPAREA ENERGIEI

5.1 ASPECTE GENERALE

5,2 STRUCTURIDE CLAD R CU S STEI,iE O S PATOARE DE ENERG E

5.3 D SIPATORI DE EN ERG E CU FRECARE

5 4

D SIPATORIDE ENERG E CU DEFORMAI E PLASTICA A METALIJLL]

55 D SIPATORI DE ENERG ECU EXTRUDEREA PLIJMBI.]LU 56 D SIPATORI VASCO-ELAST CI

5 7

DIS PATORIVASCOS

PROTECTIA SEISMICA ADAPTNA

0.1 ASPECTECENERALE

6.2 S STEMUL CU l GLD CU MASA ACORDATA

6.3 s STEMILCU nGLD CU MASAAooRDATA 6.4 APLICAT]STRUCTURALE

IZOLAREA SEISMICA A BAZEI

7 1

ASPECTE GENERALE

7

2

SLSTEI'IE CINEMAT CE DE IZoLARE A BME

 

721

E emenle de €Lculale ezerelor cinemal ce de lip pendul s mp u

/22

Eemenlddeolcllaeezemelorcinemalcedelppenduldubu

7

3

IZOLAREASEISMICA

CLJ REAZEME DIN ELAS'IOMERI

73.i

Camcleisi c e e astomeior

7.3.1.a 0r ialea elasiomer or

73.1b E as{cilale ii hoduli de e asl citate

7.3.1 c

Mode e reo ogie

7.3.2 Compodarca reazemelor d n €lasoner

7.32a

R gid talea ved ca a a G&eme or din e aslomed

7.3 3

7.32b Rgidtalea aiodecarcareazemelordnelaslomer Tipud de reazemedineaslofred

74 CALCULULSTRUCTUR

LOR IZOLATE SEISM C

95

95

96

96

97

98

101

142

113

119

131

141

151

152

156

159

163

1t1

182

186

187

187

190

190

192

195

244

206

200

211

741 lzoarea sesmcd cu eoda.ea nuna a g€deor de liberlale de

7 42

la area selsm cd cu a@rdarca gradelor de libedate de lEnslale

211

1.1 ASPECTE GENERALE

I

PROTECTIA SEISMICA

Cfternurel€ de dm6nl au €prczental dinloldeauna 0n examen sever pentru o ce

constructor. Cu aceasE ocazie sunt evdenliate pe hnga erofi e de concepte 9i

execulte necesitatea altor cai 9i metode de prci€ctare peniru coistrucliile

amplasale in rone seismice care sa fe mai eficienle economic ai cu 0 siguranti

In contextul preodrpaibr acluale dalodtd unorc€dnle reslrlctive ale unor crnstuclii speciale

cum sunl rcacloarcle din cadrul cenlr;lelor nuceare, inslaalle cu p€ricol de exdoZe,

laboratoarele de marc orecizie elc

constructor or 9i anume acela de rcducerc a innuentei acliunii seismie asupm conslructiilor.

a iosl readus in dscule un deziderat nrai ve.h a

Una d n cedntele tundamnlal in p'oiecla€a constuct ilor la actiuni seivn c€ conslS in

asig u rarea u ne ad aptab I r4i a srructu di d e rezistenla, astial in cet evenlualele deg rad; r

ce pot aparc sa nu puna in pericol ansamblu. Mai muli, p€nlru anunte slructuri

speciale 9 insial4i, cerinlele de proieclare sunl ca functona'ea aceslom sa nu se inlrenrpa duF un seism dislrug;tor.

lncz din anul 1967 normele SEAOC - Struclural Eng neerng Associat on of Callom a'

au fundamental conceplta actuaE de pbectarc a slructurilor amp asate in zone

seismice, care a iost apoi arg acceplata de normalivele d€ €col sesmic din

majorlalea lidlor. Princpalele crleiicarc slau la baza nome orsunl

i. a cutremurel€ ds mici inlensitate. slrucludlelrcbuie sa rezi$e fed niciun f€l

de ava e, ad cE s,lucrczein domeniu elast c

ii. 0enlru miscadle seisnice nodenle nu sunl adniso avarii in slruclun de

Ezistenti, dar sunl acceplate avarii n61ructunle (in elen'oxe e nepodaie);

ii. in cazu I producerii culremu rclor calaslrofa le pentru prolejarca veflor 0mene91i 9ia bunudlorde mae valoac, degradef e slructurale poslbile sd nu conduc6la

colaps (pdbutirc lotaE).

Concepla de proectare la acljun seismice se bazeazd ln p€zent pe conlormarea

formals din eneqia cinefta, eners a

ncursiunl in lnelasiic (cnnceplul de

dudilitaF) si depdgedce eneEla probabli indusa Ecap>Ei ceea ce se poate rea za

prin consumui mporlanle de otelg belon l5l.

polenliaE, enersia de dis pale ln domen u elasdc

(daphrca) stucturii asttel incal enersia sa capabiE,

I

thi .orca4i ptivind pat cia seisnicd a structuilq

Maimul practica a demonstiat ce acesl concept bazat pe ducli late, pe Engi tuplul c, nu este sgur in exploatare, conduce 9 la degradir dalorate cerinlelor de incurs un in

dorneniu olaslic care se traducln inalp n chelluie ide conso darc.

Pe de alla pane sludile expedmentae arata ca

pdn deformaUi ineastce la incarcarib cclce

degraderi 9i rnodificd ale modurilor de cedare

rczisleda. De foade multe ori mecanismele adeveresc, €zu[and cedad a niveld stapibr

mecansmele de absorblie ae €nergieL

sunt imp€vzible constatndu-se

ce pot pune ln peicol slfirclura de

de ceda pmpuse in ginzr nu se

prin mecanisme tolal diferle de cel€

1 1 cedarea stalpilor unei c adid cu slruclud in cadre din belon annal, Kobe 1 995

Ca umare a ncur.siun lor in domeniul dastc eslimerib au ar;lal cd sunt necesare

costud insemnale pentrLr remedied 9 conso idef ce pol aiunge pane a 30% dn

valoarea de inlocune a cladid I11 dar carc n u lntoldeau na pot confer structu rii sig u ranta

Producrea Lrnordegrader stuctu€le lmponante poale conduc€ uneorila

d proieclare exlrem de dfcile. Daca problemeLe economice pot

probleme

f rezoLvale n

anum le siludi rclal v u9or, asp€ctele lelrnice precum cele legale de scoalerea dln

uz a Lrnor conslruclii de rnaxlfi impoftanF penlru economie sunl adesea loade

compexe 9 greu de rezo vat. De rnu te ori esie rnai dfcil se consoldezi o conslructe decat sa o constru e$l dn nou, datodra rcshctilor 9l rscuriior care cornp id conceplia giexecula 1101.

Eneqa indu$ inlr-un sislem depinde de fapt de caractersicile sae dnamice, de

defomab litale

d€ capacitatea de dshare energerce, in slransZ l€gitur, cu lipul

9i

acliun i Ac€asta inseamn;

cd pol f slab liie anumite soluli oplime de eglare $i

adaplare a caracle stciorstruclurale, asa curn sunl deflnile ln lileralurE, "de racordare"

I71, astfellncA sese oblina 0n min mum a enrgie indus€, dec implicitalr,spunsului a

Dupb cutemurul San Femando (1971), specialigl amedcani P.c.Jenninss 9i G.WHousn€r

nohu Penlru | miErca potenla u u di$rugaor al cuircmurelor, un€l€ stlc1ud speciale !i

nslalalj lrebuie sa fe proiectale astellncai si nu fe lnrerupE tunctrona€a lor dupd un

culremur dislrugdlor Penlru menllnerea pdncipale tunc{jun a uneistlc1ud va i necesar,ln muhe c€zui, de a proiech un raspuns aproape elaslc pent! slructum de rczsl€(5 qio con$liincioasdabetuire crnslructivi aelementelor nesnudurale".

In acesle cond lii aparc evidenlb necesitatea a lemalivei rispunsului exclusiv olrstic (linia0 penru anomile lipur de sltuctur, ceea ce ar pulea crea conceptr de proleclie

selsmcd'nlegr"la. n proieclarea cufeita, acesla are insa dezavantajul ca e{e

prohibiliv din punct de vederc econom c.

Sub anumite aspecle €xcuz6ndu-lpe c€ economc, chiar uliizarea r;spunsulu elaslic

nu prezinEln ioralilare soluta idea6 deoa€c€, pe

loade rgide,suntposbileproduceride ichelier la nivelollerenulo defunda€ lg 12

Eng6

faplulc, elementele devin

Fig 1.2 R;nurnarea unorcl.drr rig de in Japona Nigaia 1964

lloi @cepti pttuind prcteclta ssknice a stuctuflor

lr,la nult in condit le centElelor nuceare. a16t Denlru structui cat 9i penlru

echiDamenle sunl necesare nrasuri mult rnai severe, carevzeaze nu numa un €spuns

e aslic Iniar dar 9i un grad de securtale id cal o ce avarie puland avea efecle

dezastruoase asupra nrediulu lnconjuralor

Proleclia seismice 'nlegral5' sle necesare penlru strucluri viiale pentru societale,

sigurant, pubha 9i

oe

sanatab cEd rile guvemamenlale, miltare, admin stralve cenlre

@nunrdre ce'lal dchde, Jzile chiLe ,pila'. erc ? 'hL Iir' ce .uotrd

ag omerari de oameni: lealre cnernalografe, qcoli, bserici 9i constructi cu @nlinul prelios. In cele ma multe cazu esle nec€sar, p,slrarea inlegrlal conlinululuivaLoros

a acesior cEdiri ti ce esle cel ma irnpotunt, pmtejarea vielii oarnenilor [51.

Daci incercim abordarea probemalici prolecljei seismice p n analiza rezultale or

inregistrbd or selsmice vom constala un domen u loarte larq de vadalie a peroadelor dominanle aLe speclre or mediide raspuns peniru diledte cutremure produse pe glob

tsl lig.1.3.

olr.vr9q?0t

Fg 1.3 Speclrele medi al€ unorcotremuresenniicatve

Ordonalele maxime ae spectrelor seism ce de dspuns corespund perloadelor de osciale lntre 0.2-2.5 secunde, cu ponderea valorilor maxme cuprnse lnlre 0 2_1.2

secunde.1n cazrl unor lerenuri s abe ln ad6ncime, neconsoLidate loarle compr€sibie

gllrnbibale cu apa, se poate alunge la ordonat€le maximespeclrab penm va0r nral

mad ale pedoade de 2.5 secunde, cum esle cazu zonei in care se alli oBqu Mexico l8l

Chiargiin cazul cutr€muelor vdncene, zona dominanla pare a liamplasat ln nlervalu

0.3-0 5 secunde, exceplie iecand unee zone cu terenud n€consolidate

Pe baza spectrelor de dspuns reruiE clar cA pentru structur te de construclil domeniul

defavorabil esle cel cuprins intre valorile 0.2.2.5 secunde, unde se pol alinge

maxirnele speclrale, ceea ce ar impune evtaa prciecl;riin acesl intervatt2l.

Practcaprcieclrdararidiicultimaioreinreatzareaunorstructuicuperoadaproprie

rundamentald de vibralle care s, se incadreze in afara acesrLi intervat, dar pol

f

realzate sistenre capabib sa-9i modifce caraclerislicile pe durata unu seism, s;

dis peze mal muila eneruie elc., evitandu se astfel oblin€rea rdspunsu ui maxtm

spl€ deosebir€ de melodele curenle de pro ectare anliseismice, h care siguranla ta

acliunea sesmice este daloral: defomidi elementelor structurale !i capacitilii

acestoE dea absorbio parte din energia ind{side culrenur pdn ductilitate, noile

conceple presupun ut lizarea unffsisteme spe.ia e, c€re pot lmita canttalea de energle

indusi de sesm in slructurd sau de a dis pa o canlilate cat maimare din enerq a indus6.

t.2stsTEltE DE PROTECTTE SE|SI CA

Prcte4ia seismice mdd necestatea crc9t€ri adaptabilite0 stuctud or a adunea

seisrnic,, ceea ce lnseanni d siparea ene€iei

induse de sesrn 9 prn ale mijoac€.

seama 9i de o min mizare a

de rezistenlE dar qide cheltuieliie

Evideni, realizarea aceslu obiecliv lrebuie si lin,

cheltu eli or l€gale de prolectra s€ sm ca a structuri

legale de rcpaGti 9i consoidAri ca urmarc a produceri unei acliLrni sesmice

Creglerea adaplablltelii conslrudiilor la aclunea de lp seismic consta in conceperea sistemelor asfe incat, a alingerea unui anumll nvel d€ inlensilate al iaspunsutui slructurli carc poale deveni periculos, sa se produce modinceri al€ caractersticilor dnamlce ale acesleia lnsolit€ de disd imporlante de energie. O sinteza a tuturor

procedeelor acluale de prcieclie seismid esle prczentaid in flg 14.

PROTECTIE

sErstutcA

i1

lDUcrLA (cLASTCA)

EOLAREA BAZEI

Fig I 4 S nleza s srare or de Fole(! se snncd

Noi corceqi pnvind prcteqia seisnici a st@tudq

Prote4 a sesnr ce pas vd are la baze unnabarele p ncipi:

a b dsiparea energi€ induse de seism in structur;l

redJce€a

1(r!rd€ ene.qFrei€ ndJce ltrc(.r;

Asfel prole4a seismci pasiG ductld, a9a numita probqte seismlca chs d" $e b

bazanormeloractualedeproeclareaa4iunseismceaconstructilorincaresgumnta

in exploatare se bazeaza pe duclilllate 9i pe capacitatea in general a unuisistem de a

dispa eneqla. ln acesl caz este imporlant a se defni un mecanism de cedare a

slrucludl carc in inal s; nu conducd la colaps Cu loale acestea, experienla

cutrcmurclor severc demonstreaz; ce a conceperea aceslor

is me de cedare nu

'necan

se line s€ama d 1ot lactofi care concd h raspunsuLsesmc, tezu[and structud

sensib le cu capacldlireduse

de dis par€ energelcASirsc d€ co aps ridical.

ln calegor a slructur lor d shalive ex std o var etate ioart€ marc de s steme bazale pe

diferle s steme 9i dspozitve de d sipare a en€rsiei (device). Asrel de dispozitve

ntroduse lnlr-o slructur; pot Ii bEzate pe

. deformarea ' plasfta a melalelor curgerea ole ulu, exiruderea p umbulu ,

aLiale cu menor e

,

anrorlizarevascoelasftAl

. amorliz are vasco asi.

D spozii ve e disipatoarc de energie nlrcduse lnlf-un sistem conldbu e la modincarca

la mod licarea caracter slic lor dinamice

prcpreti!lor de r gid late ale slruclud

tiimplcit

ale acesleia. Cre$lerea rgidt4i sfucludilnseamna plasarca sislemuluiinlr'o alE zoni

spectrala care nu tordeauna poate li benefica, lg 1.5. Rolul esenljalln ap .arca unor

asffelde d spoziiive esle celdat de amodzarca histerelicS.

Flg. 1 .5 Cre9lerea

I" T"

(saI

T 13]

cazul cre!t€ri r gid llli listenului

Dace considerdm cazulinlroduceriuno d spo2it v cu toecare intr-o slruciur5 lig 1 6, se

conslala din punclde vedere static o creglerc a rig ditil ansambluluipane h dedgilea

lo4ei de frecare, dupi care rgidllalea corespunde cu cea inlia i. Evdenl cd in cazLrl

osclaleunuiastfeldesistemexsUomodmcareacaracl€rslicilordinamcecorelatecu

un consum energelic ce coespund€ nivelului lo4ei de iecare Fo

Fg 1.6 Sdem eclripal cu disipator

(a) rig ditalea

in lia , a struclurii (b)

rigiditatea

d spoziivu ui cu rrecare (c) rsidlatea

Disooziiivele cu detormarea Dlaslicd a rnelalelor intmduse inlr-o slruclud conduc la

modirca.ea s diulri sislemulu, ls. 1./ Cu F0 s-a notal fo4a la ntrarea ln dxgere a dsipalorului cu defomare plaslid a metaului in ipoteza unei mmpode bilniare

Returlor ia ca€cle slc e dnamce ale unui sislem cu asfel de dspoziive vom

conslala nrodincer in limoulos lalieiD€ dwata unu sesm

l*

OISIPATOR CU DEFORMAREA

PIASI|aAA MErAauLiii

Fg 1.7 Sislem echipal cLr d s patof cu defornare plaslica a metalului

(a)rig diiatea inliala a structuri

defomare plaslici a melalu ui

(b)rigid tatea dispozilivului cu (c) is ditalea ansamblulol

Noi c@cepli ptilkd prcleclia seisnb; a sttuctuilol

Amon zoareb vascoeldlice inlroduse lnlr o slrucluri conduc la tul la sch mbarea dg d 6! sistemului, frg.1.8, dar fara modilicad ale caractedslic lor dinamic€ in impulunu seisrn. La

fe, capaclalea de amonzare a d spoz tivului este esentlad in reducerca dspunsLrlu

Compona€a unui asliel de sistenr se poale ana iza numai pl nlr o

uarea ln consderale in ecu4ia difeenlialE de migcare a une

echivalente dis palorutui vascoe aslic.

Fg. 1 8 S stem echipatcu amoi( zor vascoelaslic

(a) rig dihlea nitiaE a slruclurii (b)rig ditalea amodzorulu

vascoeastc {c) rgidlat€aansamblulo

slatic amonizorii vasco9 , ng. 1.9, masura foarle mca care uneori

dar care d'n punctu de vedere

io4a de anorlizare inlrodusa.

nu ntervin cu aporl d€ rgidilaiein

poate

i neglllald comparaliv cu

al cornpo(a.i sistenru ui dnamic

Fig. 1.9 S stem

(a) igiditalea nilala

echipal cu amo(izor vascos

a srucrudi (b) rlgid talea amodizorulu

(c) igidltalea ansamblu ui

Pe baza unei analze s mpliste ut izand speclrele seismke de respuns, loate aceste

shteme cu dspozitive disipaloare de energie incluse vor ben€lica de reduceri

mporlanle ae r;spunsului seismic prin plasarea pe ale cube speclBle dalorla creSterii capacitzt i de disipare eneruelicd (crcglerea fracliun din amonizar@ crit cd C),lig.110

(saI

{saI

0

T"

T,

(sa),

rFt

valor or specta e ln crzul nlroducerii dis pator lor de energie

Canlitatea de enerule indusz intr o struclud est *ans legata de caracierisiic e sae

dinamice $l de cele ale seismulu. De aceea am numit proleclie seismici

"adaptv,

procedeulp ncareunsslemstrucluralig modlica caiaclerislicle dinamice in Eporl cu

selsmu, ceea c€ inseamnA inducerca une canlit timalmic de eners e

ln aceas6 calegore au lost ncuse sislemel€ cu dlvelse tpur de bgaluricare prn cuD area sau dec0oarea anumitor comDonente srructura e modifcz caracledslicle

dinamice ale sislemuLui 12, 3l

Adaptarea slructurii se poale realiza prin decuparea unor legiluri, fig. 1 11, sau pdn intrcducereain lucru a unor eemenie, fs 1.12, in ambele silualilrczutand o modilcare

a sidldti s1rucludl. Cu Fd s-a nolat nve ulfo(eila carc s a produs decuplarea 9 cu r,

nivelulfo4ei a care se pmd0ce nrodificarea de rigiditale.

n cazul d€cup eri unor elemente rezula un consum eneruel]c inlia coreat cu

capaciialea elemenlelorcese rup 9 consliturea unuiall sistem cu o all componare la

aclunea seismice, sau maiblne spus amplasal inlf-o allS zond speclraE.

Sludi le efectuale de Aizenbe4 [3] arate ce in carul conslrucli lor cu bgaur decuplabil€,

incircidlesesrncedecacupollid€2-3ormamlcidecallacedirieoblnLritergide

9 cu 20-35% ma micidecal a cele flex bile. TotodalS costurle mbsurlor de pmleclie la acliunea seismice se reduc cu 20-40% 9i se rea zeaze o econom e la annalura pane h 25 35%.

Noi coneptji ptMnd Not clia seisnice a stretuilq

Fig.1.11 Sislem

(a) dsidilalea nilial6 asistemului (b) g dilatea

Fg 1.12 sislem cu elenrente de rigid zarc

(a) Iigiditalea lnilia a a sistemului (b)rgldlatea

slructur i dupa cuplarea legdlurilor

ln rldoiea caz, prin inlrcducerea in ucru a unor el€menle, dgidtalea modilicE conlinuu in raoon cu o anumit, deolasarc imDusi eememebr

Asfel, canlitatea de energ e care se induce d fera find funclie de dg ditale caraclerist cile dinamce ae siructud.

giimplicitd€

Sislemele,adaptve cu mase adilonae acordale, a9a numllele,tuned mass da,nper

sau T{r,lD{ r' sunt exlrcm de divers€. Ce mais mp u sistem este c€ldin fig. 1 13,la

care inse ro 0 mas€lesle ac€la d€ a limla parlial deolaserle lind mai mult utiizal a conslrucliile inalle in scop0 introducerii unor legatur suplmenlare penlru cr€glerea sgurantella actunea vanlu u. [r]asa €ste ampasald pe un sslem de roe

(las;re), care ii per.nit deplasarea ibere find in aceagilmp cuplatd de nrudura

prn inlerm€d u unor resorlurila care se adauge djspozive deamoftizare.ln cazul

deplaseril sistemuiui masa rAmane in

slructurii prin intemediul resoduri or.

repaus ceea ce creedz; fo4e de reven r€ ale

RESORT

Fg 1.13 Slrtdura cu mase adilrona e a(ordate (TlrlD)

Dsiparea energiei inirodusa de selsm in slruclur; se poaie obline 9i cu ajuloru unor

sislene netale cum sunt cele mnceput€ 9 brevelate d€ un colectv de inginer

japonez,fg. 1.14, 1111.

b

Fg l.l4Sislemc0dispator in€4iaipendua

a pendu cu dep asare in acelaqi sens cu slructura

b. pendulcu deplasareln sens nve6 slruclurii

Noi conceplii pnvird prcteclta s.isnici a stucdtifu

Aulori brevetuluprezenlatinlig.l.l4suslinc,prniniermedulunorpendulecumasa

cuprinseintre 1/151/2 din cea a nveul a care sunl cuplali 9i penlru rapoaic maf ale

blatului de parshle, se pot Cuplarea penduleor poale

obllne diminui speclaculoase

ale f04el0r de ine4e.

l iecula pentru a obtne depla*i in ace a9l sens cu

plangeul,fg.l.l0a,saulnsenscontraracestuialg.l.l0b.lnpfmulcazeieclulesteo

iranare iarln aldolea caz o d minuare a forlelor de inenie lnduse de seism.

n lis. 1.15

specialitate [4].

alle vananle ah enemelor ine4ale pendulare propute in

Fig 1.15 Sistem cu

b

d sipalod ne4alipendu ari mase b pendu pecaburi

Dinlrc ullmele realzei in domen ul sslemelor a ca€

se sm se realizeazd cu mase adi\ronale sunt c€le de lp

coloandcu lichid (TLCD) rs 1.16

disparea de energie ndusi de

rereflor cu lichid (TLD)l deiip

Fg 1.16 Sislem cu dlsipalori cu lch d A TLD b TLCD

S stemele de dis parc cu lichid au fost nit al uli izale la controlul vibrat lor penlru saleliti 9i in mar ne penlru as guiarea slabi italii laterale a navelor 9i se bazeaze pe absodlia

enerueicnetce prn m tcarea chduui[5].

Se conslab ce pincipiile de protect e seismice a e ac€slof sislere pasive au la baza in

p nrLrl dnd consumu eneqie nduse de seism in slruciud 9l nu limitarea canlildliide

energ e indusz. Acesb limitarc se poale realiza numaip n zoareabazei.

lzolarea bazeistructuri de fundale este de lapt ideea de la care pomegle conceplu de

zolare sesmca, adca de ntmducere a unu baraj in fala enersiei sesmce,

dinrnuand{l9l

lzolarea seismic, a baej consu in p nc piu ln decuplarea bgeturlor d ntrc iundalie 9i

suprastruclura, reE zandu se asfe o supraiati de on€.arc, pe care o pulern denurni

, agai, care va pennle deplasarea bera a fundalie impreun; cu lercnul de lundrre

supraslrucium rrmanand in rcpaus dalorra ine(eisale,1ig. 1.17 a lzolarea seismici

dea, ceea ce evidenl nu este

deaE

ar putea f reallzate numai in cazul unu

,lagil

posbil. In consecinta, dalo ii rlgidldli ag;ru ui", sau a sislemului de rezemare se

nduce o canlitale de energ e corelalS cu caracterist cle actunil 9 caracterlstcile

dinamice ale ansamblu ui nou creal ilg. 1 17 b. Pe Eng, r€azeme se ul lizeafi in rod

obignu t elemenle dis patoare de energ e carc poi avea 9i ro de imitare a deplasadlor.

b

Fig. 1.17 Comportarea une struclur cu baza izobte

a.lag& idea b. agzrreal

tlli @nc.plt pnvind prclecla sehnice a sttctutttor

Oinlre loale nolle sisteme de prolectre seismlc;, L,olarea baze este c€a rna utilizata h

momentul d€ h6. Ei$a

in hrme numeroase constluctri noisau reabilitate Flla cale s a

De rema rcal esle ulil zar€a aceslei teh nolog i a n ume roase p00 u n

adoptal acesi sislem.

de gosea in loane mule larl. Un dorneriu n (arc eqe .€ce(ara crcyArea s'gra.lerr labiLalr la a4irea sFsn ;

este celal

nstalaU ilo r si echip amentelor spec ale Asfel, c0 ocazia mai

a;n bc n .apori,

s'du co$rdal ppderr

nrullor cutemure

;;i;';'-" *",,

rt ,lruo-

'n(enrdre dabn'

ro 1 mod spe ia' oer lrL odlele de dare ae ulor

ujn"il ae taloratoaretor oe mare precize elc Costul rdical al unel conslruc! cu

i ssrene or oe calc.' fo os

""ct""

.paliio,

ri"#" to"ri"r" a"

ocib lrada

r[zar

to

t"lr'"" l"*r"

i,.i"l

r"w .

a capacl,! de adaptablitale

p\'(re_le d. irpus lo'os led

a aclunea s€ srnlce 5i

ru'dll prced'L v r_ulre tlerd l' ihodrcPea ulJi

I18 n prnc'pir 7olarca'ocalr "

p'

'ri',r

de

ria p- hprneout rno' reazene c rol're cr dNere

enerlre

"*"a

upu de elemente

dispatoare

ENERGIE

Fig 118 lzolarea s€ismid locala

Cerceii le ln domen ul sistmelor de protede seismicn au f6cut in ultirnlianrprogrese

leosetitOe spectacutoase

ajungandu se s, se dlscute deja desprc structuri ntellgente

aiiiii! .i,iii,iii,"i ;p,oirc

maxlme ln exp oaiar€ $i iac

;n redud ereciul actiunii seismice rearizand o s surantd

pade din calegor a prctecle sesm€ anve

SlrLrJde nre'qFde.)\'ere iio-"riro'Loeirasar' !Ie7P

ar.ve, aL rl coroo'erla lo rn

de cap'aF a

'sFn

scJ ac(eeraliir pe o'd c' o a oode

o'. de izii a'rpra

sstemuhr de aclionare lnlre cee dou6 sisteme existd o int€rdependenF pemanenE

care trebuie sa asigure o reducere direcb a etecte or actruni. In lig. 1.19 se prczinlz

schema de prncpiu a sisleme or de proleclie seismica aclive ne(ale.

SFTEMDE

ACIIOIIARE

Fis. 1 19 Sislem acliv inerlal

Sjstemul nle genl structuralprczental in ig. 1.20 are elementele de aclionare dspuse

astlel incal dirn nueaz; d rect lotuile induse in struclura Pe acest prncpiu €xisl5 o

mullilud ine de sisleme in ca re ele m enlu act v (acluatoru ) esle amp asat d irecl lntre nivelurisuccesive (de exemplu pe diagonale)sao ulizeaza ale elemenle intermed are

cu ro de,amplilicalor'pdn carc transrn tacliunea (cum arl cabludle).

ACTUATOR I PISTON HIDRAULIC

PRELUCRARE

SISTEMDE

Fg. I 20 S nem 6div strucluml

lloi concepttr Privind prcteclia seisnici a sttuctudt

Diminuarea eiecteor seismelor se poate reaiza 9i prin dispunerea sstemelor de

act onare la nivelulbazel, in ipoleza unu sistern ko atseismic,lig l 2l

SSTEMDE

Fig.1.21 Sstemaclivaclonallabaza

lvlare e dezavanlaj

necesa€

al ul melor doun s sleme esle datoral canttdt mar de energ e

sistemuu de aclionarc. ln cazu sisterneor active ine(ae consumu

energelc este mull diminual datorte laplu u ce se po1 nduce accelemli ma mari

decat cele prcduse de seism, care rapodate la masele n mr9care pot comracara

ln c&ul sisleme or inte igenle sau acl ve, rezolvarea unor probleme de ordin lehn c a econorn c s-a realizal pfn crearea a9a numitelor sistme hibrlde sau semiactve. Asfel

de s steme sunl conceput€ sa compenseze acliv numal pa4ia r;spLrnsu slruclural'

ansamblulliind de fapl un sislem pasiv

In momentu de fati in lume exista numeroase constructl cu sisteme de prolecte

seismic, difeijle de cele casice dinlre cale multe au losl supuse 1€slului actiunii

se sm ce in s lu Dalo E iaplulu cA acesle conslruclli sunl noi 9 in marea lor majorllale

au caracter de unical, sa pus {oarte pulin problema unor evenluale disfunclii" ale

componentelor ac€s1ora $ a efectelor asup6 dspunsu uislructurir'

1.3D|SF ALE SISTEMELOR DE PROTECTIE SEISIIIICA

Pe baza expr enle acumulate panZ ln prezent asupra aceslor no sisleme de prcleclie

ssmd se con$ala necesitalea Luarii 1n considerare a unor scenad pdvind

djstunqie po6ib le care pot apare. Astfel se propune abordarea unui concept de

proecla€ prevzibl' pe baza unor ,scenari' care au Tn vedere componarea

detucluoasa posibiE a difedtelor componenle aLe slslernelor de plotectie seismica. In

uNcTrl

acest mod se va putea oblme 0 crellere a

conslru4illot la aclunea seism ca I0l.

liabLlilalr tL tguranler ln erpLoatar€ a

no I co'ceor oe prc'Acl€ sehmica + oo s n Fr z' o sere dF rpJl

liip""'"

cd;e

roui' ruare n arLn l vFde?d eld'sriiro'sau a

Ana /l4d {Fca'€

.,in"'i ,-o"i.'

dlminuerii efecfel0r ce e pot avea

D n exper enta 9 studiiLe efectuale asupra struclu lor cu capacitat€ spofiE de dispar

e n eru€iicd s-au con statat ufinato arele:

p lnl ^ecesd€

' , oellru tnctnna

i""i,'"" '"i,,*

""1"'.i"i"

ordinulll)t

elcenla d oisoo llve'or o's'paloa e 0e

"s

*t

* "^

"-qerordedFoa'are

*,,

Ji'edliTarea

"nea

caea ce LonducF r' 0 sPae 0e

r*"r"

'rJcrJn: sLn recesare dnaL/4 0e

evidenLaelemenielordeinchidee

ii. dlspozitivele drsipaioare de nrgi care se degradeaze dupdun numirde ciduri

ili. disDozitlvele disipatoaG de enee

@conom ce datoitd c.slului foane dd cat

pune etuctuarca und assnenea ludii l5li

concepute

al inlocuidi

ca pereli structura|| sum

acestom 9i a probler€lor mE

iv. loale sistemele ce conln dispozitive disipatoare

de eneqie netestd o inretne{e

Pentu domen ulslructurilor cu izolarea baze, Ia

polrenrarcaum;loarel€ dezavantalel

carc €xpedenla este mult mai vasla se

l.

necesllaleaex$enler

s stemul de rezemar€

a dou; iniraslruclu rl I ntre care

care aslgud deplasarea libera

se intercalead ,lagrrul sau

a supraslruciurii in rapon cu

i

oosbillarea apdrilie

i"l*",-

nb?L o dr

'c\'n"a

rid-a

i'*;r"* r"'are'a

valuLr'a' rrar' da(;ssGrrlde

uncron'or ' m" DJ'artrrniveral

iii. asigurarca supraslrucluri

la ranurnare aceana irnd desprrnsa de

iv ' Dos.bi'a apdr't|e

:;;;;;;,,r,

a Lnor tenon e edeoalcf arc' rl. [rpLlDid'"t

',', L.o'sster€ de Eora'e!L lelbiirarA ored

t""y-el

ndte p€ d reqe

d' F/'Fnar d n oel ienie

0c1ar" Jro''ed/ene ere're

v '

dDaftd lerore.Llr'

ii

"i*"i"

de

olgrur 'a nNelJr 'islenu'J

edcr'a rordr' sau

a" ***t"'

generale de supraslructurd etc i vi. ;ndilj de expLoalale speciale a sislemului de rezmare $i evident o lntelne

Noi con.epli qMnd Noteclh seiskbe a stMturilor

In cazul sslemelor actve, unde expedenla esle mult nai redusS, se pot face

i. consum energelic mare in momenlul prcducef seismulu - apare pericolul

n€lunctodd ca umarc a d€cuplirii r€lele electiice

ii.

pre! de cost enren de ddical ln raporl cu eieclele pe care le pot producei

ii.

dstunclia unu element din ansamb u poate perclla iniregu sst€m prn eieclele defavorabile pe care le poate producei

iv. necesl inlrelinere cu grad inaltde calilcarei

v sistemul de actonare unicd la baz; nu s€ juslificb ca urmare a unei pulen

insta ale €xlrem de rnarc c€rut, ln acesl caz.

Din analza noilor conceptti de proleclie seismica a slructurlor se conslab ca a bale

s stemele, cu excepta izoEi bazei, apar acce erati, c€ putn esae cu acceleratia t€renuluicare, de9 nu alecteaz; struclura de r€zislent;, @nduc la discontorl 9l eiecle

deravorabile as Lr pa oa men ilor, ech ipa nr entelo r, ulilaielor elc.

BIBLIOGRAFIE

1. ."'Commert dpas les baliments efdommag& par un sesne Nalon Unes New

2

5.

6.

T

AzenbeQ, M., Adaptarea la acliufisesmce a sislemelo. cu eqAM decupabie 9i ca@ ul orlao nfdmalie s smcd nompbla,9ro leln a Mehanica m.1,1971,

Aaibeq, M. ConsltucliicusltuclurSadaptabih

asolictdsesmce, EdluETehncl,

Blcmelli 1982.

Bldescu M. Conqrad, lP., Ta€nu, N, Gavdlat ., Cupala, M A Lungu,

Reab itarea @nslructiilor, Edilum VESPER 2001

Bldescu M., Conldbllr flvind zolarea sesmice a drucludlor TdzS de doclohl,

hsltutu Po tehnc Gh Asachi'lat 1984.

Cupal6, M.A Prcedee oplime de crettere a s(u€nlei tilab t6l coNtrclr d a

&!uni seismie a Frea ir coNidefale a etecleo d n 106 une leza de doctoGl, UnE6ilaleaTehnicd Gh Asachi a9i 1998.

Hous ne r, G W Llm t Design 01 struclu@s lo Resisl Eadhquake Proc. lst Wodd Conf. on

Eardlquake Eng needig Be eey 1S56.

lrim, M., Anaa diianca a stuclur or t