1

Cuprins I. Ce este deficitul bugetar.3 II. Finantarea deficitului bugetar: impozite vs. imprumuturi7 III. Executia bugetara pe primele 11 luni din 2011: Deficit bugetar de 3% din PIB.8 IV. Consecintele deficitului bugetar in Romania in contextual crizei actuale..9 IV.1. Implicatii asupra muncii..9 IV.2. Cauze si consecinte ale deficitului bugetar10 IV.3. Analiza unor date statistice cu privire la deficitul bugetar din Romania...........13 IV.4. Implicatiile deficitului bugetar asupra pietei muncii.15 IV.5. Deficitul bugetar al Romaniei pe anul 2011..18 V. Masuri de iesire din criza bugetara.19 VI. Articole..20 Harta deficitelor bugetare din UE in anul 2010...22 Bibliografie..23

I. Ce este deficitul bugetar

Dac cheltuielile guvernului dep esc veniturile, se produce un deficit bugetar. Problema cea mai important nu este existen a n sine a deficitului, ci m rimea acestuia n raport cu PIB i modul n care va putea s fie finan at pentru a nu perturba activit ile economice i sociale. Un deficit bugetar este de calitate atunci cnd ndepline te dou condi ii obligatorii: - deficitul se reflect , n totalitate, n cheltuieli de investi ii infrastructurii; i, n special, n realizarea

- deficitul este acoperit cu resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare infla ioniste. Deficitul bugetar poate avea urmatoarele semnificatii: - deficit de criza(statul nu poate sa-si acopere cheltuielile curente, de unde rezulta ca deficitul se acopera prin imprumuturi); - deficit de dezvoltare(state care produc resurse in plus realizate in afara sferei sectorului public. De exemplu, in sectorul bancar si la populatie se preconizeaza venituri in plus). De asemenea mai putem vorbi de: - deficit acut, daca apare intamplator, intr-un anumit exercitiu bugetar, ca o consecinta a cresterii iesirilor(cheltuielilor) sau a micsorarii intrarilor(veniturilor); - deficit cronic, daca apare constant, pe parcursul mai multor exercitii financiare successive. Practica mondial a scos la iveal dou modalit i de echilibrare a unui buget public deficitar: sporirea impozitelor (cre terea fiscalit ii) i mprumuturile contractate de guvern. Impozitarea suplimentar , prin caracterul s u unilateral i for at, reprezint pentru stat o modalitate aproape gratuit de a- i procura resursele i nu presupune o contrapresta ie din partea acestuia, dar s r ce te contribuabilul, deoarece l priveaz de o parte din resursele sale, pierderea fiind imediat i definitiv . Impozitarea suplimentar m re te capacitatea guvernului de a efectua cheltuieli publice n detrimentul cheltuielilor private. La nivel macroeconomic, cre terea impozitelor asupra contribuabililor priva i le va reduce veniturile (dup achitarea impozitelor), menajele efectund ajust ri prin reducerea consumului i economiilor. Economiile proivate reduse vor ac iona asupra curbei economiilor la nivel na ional, astfel c , pe pia a de capital curba economiilor (So) se va deplasa spre stnga (S1), prin reducerea volumului investi iilor (I) i cre terea ratei reale a dobnzii (de la r0 la r1). Reducerea investi iilor sectorului privat va diminua

stocul de capital din economie mic ornd venitul viitor i afectnd negativ procesul d eocupare a for ei de munc . Prin urmare, vor fi afectate introducerea tehnologiilor noi, productivitatea capitalului i cererea de for de munc din partea firmelor.

Rata real a dobnzii (r)

Cre terea

r1

r0

Func ia investi iilor

S1

S0

Economii (S)

Fig.nr.- 7.1. Efectele cre terii deficitului bugetar asupra pie ei de capital mprumuturile contractate de guvern sunt de preferat sporirii rapide a fiscalit ii, deoarece au caracter contractual i voluntar, nu s r cesc subscriitorul, acesta primind n contrapartida sumei cu care finan eaz statul un titlu de aceea i valoare, care i aduce o serie de avantaje sub form de dobnd , prime, facilit i la rambursare, facilit i fiscale, cum ar fi neimpozitarea c tigurilor provenite din titlurile de stat .a. Pentru stat, mprumutul este un venit temporar care va antrena n viitor (la restiutire) o cheltuial . mprumuturile contractate de stat nu nl tur ci mping n viitor fenomenele perverse de evic iune. Astfel, datoriile contractate n trecut trebuie achitate de genera iile actuale i viitoare care vor pl ti impozite i taxe. Atunci cnd trezoreria statului i finan eaz deficitul mprumutndu-se de la particulari (persoane fizice, firme, b nci comerciale i alte institu ii financiare private), ea se angajeaz n

finan area prin datorie. Trezoreria emite titluri de stat la care subscriu creditorii, banii ob inu i fiind cheltui i n acela i mod ca i ncas rile provenite din impozite. Dac trezoreria statului mprumut de la banca central prin cump rarea c tre aceasta a unei p r i din instrumentele de ndatorare a trezoreriei, atunci ea se angajeaz n finan area prin moned , deoarece banca central creeaz moned primar pentru a finan a cump rarea de titluri. Moneda p rimar este o variabil macroeconomic important , astfel c vnzarea datoriei (deficitului) c tre public sau c tre banca central sunt dou lucruri diferite. Modul n care guvernul i finan eaz deficitele normale, se poate exprima cu ajutorul ecua iei numit limitarea bugetului guvernamental, rela ia fiind:
P.DB ! (B f  (B p ! (H  (B p  (A

(7.1.)

n care:
(B p - reprezint

valoarea titlurilor financiare ale guvernului vndute c tre sectorul

privat;
(B f - este valoarea titlurilor de stat vndute c tre banca central ; (H - este modificarea stocului de moned primar ;

P este nivelul mediu al pre urilor titlurilor de valoare vndute de stat;

(A - reprezint vnzarea de active guvernamentale;

DB este datoria public exprimat n titluri financiare ale trezoreriei. Ecua ia dovede te c un buget deficitar poate s fie finan at, fie prin mprumuturi de la banca central fie prin mprumuturi din sectorul particular, fie din vnzarea de active ale statului, fie prin toate aceste mijloace. Dac predomin mprumuturile de la banca central , finan area se face prin moned (monetizarea datoriei), dac predomin mrpumuturile de la sectorul privat, datoria este vndut c tre public. Veniturile extrabugetare (extraordinare) sunt veniturile la care apeleaz guvernul n situa ii limit , atunci cnd cheltuielile totale dep esc n cuantum totalul veniturilor ordinare; ele constau din mprumuturi de stat i emisiunea monetar . mprumuturile de stat sunt interne i externe, pe termen scurt, mediu i lung la care statul apeleaz n ultim instn . mprumuturile de stat externe se ob in de la institu iile financiare interna ionale i de la b nci i investitori priva i. Pre ul pl tit creditorilor interni i externi ai statului este ridicat, ara debitoare riscnd cre terea

presiunii fiscale. De aceea, se utilizeaz valorificarea bunurilor statului .a.

i alte metode cum ar fi: folosirea rezervei volutare i a

celei de aur pentru plata datoriei externe, lichidarea participa iilor de capital n str in tate, Deficitul/excedentul bugetar al unei veniturile bugetului general consolidat. ri se determin ca diferen ntre cheltuielile i

II. Finantarea deficitului bugetar: impozite versus imprumuturi

Guvernul are de ales, pentru finantarea deficitelor bugetare in continua crestere, intre sporirea veniturilor fiscal(prin majorarea impozitelor existente sau introducerea unor impozite noi) si contractarea de imprumuturi. De regula, se opteaza pentru cea de-a doua solutie, din urmatoarele considerate: - majorarea impozitelor este o masura nepopulara, deoarece afecteaza imediat nivelul de trai al populatiei, rezultand consecinte politice immediate; - imprumuturile de stat ofera categoriilor sociale avute un plasament sigur si remunerator pentru disponibilitatile lor banesti; - imprumuturile de stat ofera un mijloc mai rapid de procurare a resurselor financiare decat impozite directe; - daca imprumutul se solicita la Banca Centrala, termenul de obtinere a resurselor banesti este cel mai scurt, comparative cu emiterea de titluri de valoare pentru personae fizice sau personae juridice. Realitatea zilelor noastre demonstreaza, in mod clar, ca imprumuturile reprezinta un mijloc de procurare a resurselor financiare necesare statului mai costisitor decat impozitele; dobanzile si celelalte avantaje acordate creditorilor statului majoreaza, inevitabil, cheltuielile publice. Imprumuturile de stat utilizate in scopuri neproductive reprezinta, fara indoiala, impozite amanate. Apelul la imprumuturi pentru acoperirea deficitului bugetar, nu scuteste societatea de povara acestora, cid oar intarzie momentul transpunerii ei asupra contribuabililor. Despre o influenta favorabila a imprumuturilor de stat asupra capitalului, nu se poate vorbi decat in cazul in care acestea sunt utilizate in scopuri productive. Ori, expperienta a numeroase tari, inclusiv a Romaniei acestor ani, arata ca, in majoritatea cazurilor, imprumuturile de stat sunt utilizate pentru acoperirea unor cheltuieli neproductivve si doar arareori pentru dezvoltarea economiei nationale, pentru obiective si actiuni cu character productive.

III. Executia bugetara pe primele 11 luni din 2011: Deficit bugetar de 3% din PIB
Conform datelor Ministerului de Finante, execu ia bugetului general consolidat, n perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2011, s-a ncheiat cu un deficit de 16,3 miliarde lei, respectiv 3,0% din PIB, fa de un deficit anual prevazut de 24 miliarde lei, respectiv 4,4% din PIB. 1. Veniturile bugetului general consolidat, n sum de 163,1 miliarde lei au fost cu 8,3% mai mari fa de aceea i perioad a anului precedent. Cre teri semnificative s-au nregistrat la ncas rile din taxa pe valoare ad ugat , care au fost mai mari cu 19,8% fa de aceea i perioad din anul precedent si din accize unde cre terea a fost de 11,6% fa de aceea i perioad din anul precedent. S-au nregistrat de asemeni cresteri ale ncas rilor din contribu ii de asigur ri sociale cu 9,9% mai mari fa de aceea i perioad din anul precedent, impozitul pe venit, cu 5,5% i impozitul pe profit cu 2,5%. Sumele rambursate de Uniunea European au crescut cu 33,3% fa anului precedent. de aceea i perioad a

2. Cheltuielile bugetului general consolidat n sum de 179,4 miliarde leiau crescut n termeni nominali cu 1,2% fa de aceea i perioad a anului precedent, n principal ca urmare a cre terii cheltuielilor pentru proiecte cu finan are european , iar ca procent n PIB, s-au redus cu 1,8 puncte procentuale. Cheltuielile cu bunuri i servicii s-au majorat cu 7,5% fa de aceea i perioad a anului precedent, datorit pl ilor pentru servicii medicale i medicamente. Cea mai mare cre tere s-a nregistrat la bugetele locale (16,3%) ca urmare a prelu rii spitalelor de c tre administra iile locale. Se men in n continuare sub nivelul din aceea i perioad a anului precedent cheltuielile de personal (-10,9%), subven ii (-12%) i asisten social (- 0,9%). Pl ile pentru proiectele finan ate din fonduri UE au crescut cu 54,9% fa de aceea i perioad a anului 2010, iar cheltuielile cu dobnzile s-au majorat cu 23,6 % fa de anul precedent, reprezentnd 89,6% din programul anual. Cheltuielile pentru investi ii care includ cheltuielile de capital, precum i cele aferente programelor de dezvoltare finan ate din surse interne i externe, au fost pe primele unsprezece luni n sum de 30,0 miliarde lei, fa de 26,8 miliarde lei nregistrate n aceea i perioad a anului precedent.

IV. Consecintele deficitului bugetar in Romania in contextual crizei actuale

IV.1. Implicatii asupra muncii n conditiile actuale de desfasurare a activitatii economice, n care nevoia de resurse financiare este mai mare dect fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, n special n ceea ce priveste respectarea principiului echilibrului bugetar. n Romnia, n cadrul deosebit de complex n care se desfasoara activitatea economica, n ncercarea de evidentiere a locului detinut de deficitul bugetar, un rol deosebit este atribuit determinarii ponderii deficitului financiar public n cadrul cheltuielilor si veniturilor bugetului general consolidat. n prezent, cunoasterea deficitului bugetar si preocuparea pentru diminuarea lui continua sunt de o mare nsemnatate, cu att mai mult cu ct Romnia se confrunta cu mari dificultati n evolutia economiei. Influentele de natura a introduce factori perturbatori n functionarea mecanismelor economice pe care le provoaca majorarea deficitelor bugetare pot fi sintetizate si grupate n doua mari categorii: influente de natura economica si influente de natura psihologica. Referitor la influentele de natura economica, putem afirma ca acestea actioneaza puternic si n sensuri strict determinate de modalitatile folosite n vederea acoperirii deficitului bugetar. Modalitatile utilizate se supun unei analize, prin influenta directa sau indirecta pe care o genereaza asupra mecanismelor economice, a stabilitat ii economice si a efortului de dezvoltare. De exemplu, pe termen scurt, deficitul bugetar diminueaza economisirea nationala, duce la scaderea ofertei de fonduri pe piata, ceea ce determina cresterea ratelor dobnzii. n acest context, volumul de investitii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului activitatilor economice si asupra locurilor de munca. Desi o anumita depreciere a cursurilor de schimb este adeseori o metoda utilizata n echilibrarea balantelor comerciale, o amplificare necontrolata a deficitelor bugetare poate conduce uneori la deprecieri monetare. Acestea, peste un anumit nivel, neutralizeaza avantajele obtinute n plan extern prin agravarea puternica a dezechilibrelor interne, n special prin accentuarea presiunilor inflationiste n economie. Actuala criza economica globala are consecinte importante n ceea ce priveste relevanta teoriilor economice. Astfel, aceasta criza presupune renuntarea la paradigmele modernitatii obsedate de randamentul imediat, de cstigul financiar imediat si impune o reanalizare a teoriilor si proceselor economice Potrivit dictionarului de economie, deficitul bugetar este soldul negativ al bugetului public ntre veniturile ncasate si cheltuielile efectuate pna la ncheierea executiei bugetare Deficitul care se bazeaza pe diferenta dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu platile prin transferuri si cele pentru cumparare de bunuri si servicii publice si suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Daca la deficitul primar se adauga platile de dobnzi aferente mprumutului de stat, nscrise n buget sub forma de cheltuiala publica, se obtine deficitul total.
9

IV.2. Cauze si consecinte ale deficitului bugetar Deficitul bugetar a devenit n prezent un fenomen obisnuit, n multe tari, pe fundalul amplificarii cheltuielilor publice. n Romnia, deficitul bugetar a constituit n ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economica. n conditiile actuale de desfasurare a activitatii economice, n care nevoia de resurse financiare este mai mare dect fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, n special n ceea ce priveste respectarea principiului echilibrului bugetar. n majoritatea cazurilor, echilibrul bugetar nu se realizeaza n mod automat prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare. n acest caz se poate spune ca bugetul se elaboreaza cu deficit de finantare. n situatia n care bugetul de stat este raportat la o economie care asigura folosirea deplina a fortei de munca, se poate vorbi de buget ajustat n mod ciclic, ce reprezinta surplusul sau deficitul bugetar care va exista daca economia asigura folosirea deplina a fortei de munca, adica daca venitul national obtinut este egal cu venitul national potential. Deficitul total nregistrat ntr-un an poate fi divizat n doua componente: - deficitul structural, care are loc atunci cnd bugetul ajustat n mod ciclic este n deficit; - deficitul ciclic, care reprezinta deficitul bugetar total minus deficitul structural. Existenta deficitului bugetar se datoreaza mai multor cauze, cum ar fi: scaderea producerii de bunuri si servicii n economie, cresterea cheltuielilor n scopul realizarii anumitor programe sociale; cresterea activitatii sectorului invizibil al economiei; cresterea cheltuielilor marginale ale productiei sociale; emisiunea monetara n exces si care sa nu fie nsotita de cresterea economica. Pe de alta parte, nivelurile veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt afectate si de stadiul ciclului de afaceri. Atunci cnd economia se contracta, bugetul se ndreapta spre deficit, ca urmare a reducerii volumului de venituri colectate. n legatura cu acceptarea sau nu a conceptiei potrivit careia deficitul bugetar este daunator asupra vietii economico-sociale, exista o serie de controverse care de-a lungul timpului au variat substantial. n principal, de-a lungul timpului, opiniile economistilor referitoare la efectele deficitelor bugetare asupra performantelor economice ale unui stat s-au referit la doua abordari principale. Pe de o parte, s-a considerat ca deficitele rezultate din reducerea ratelor marginale ale impozitarii au efect stimulativ asupra productivitatii muncii. Pe de alta parte, deficitele bugetare au fost considerate o cauza a stagnarii economiei si a instabilitatii acesteia. Pe fondul agravarii unor dezechilibre economice, adeptii interventiei statului n reglarea mecanismelor economice, n special prin utilizarea unui volum sporit de cheltuieli publice, au propus o serie de abordari care vizeaza n principal o redefinire a conceptului de echilibru bugetar si ncearca sa propuna serie de teorii asupra rolului deficitelor bugetare n stimularea proceselor de crestere economica. Astfel, n doctrina si chiar n practica s-a propus subordonarea
10

echilibrului financiar n favoarea echilibrului general economic, considerndu-se ca echilibrul financiar este doar o componenta a celui din urma. Pornind de la aceasta idee generala a aparut teoria, formulata pentru prima data de William Beveridge, numita teoria deficitului sistematic, potrivit careia se poate ajunge la echilibrul general economic pe calea deficitului bugetar. Teoria deficitului sistematic este de natura sa conduca la o crestere economica echilibrata, dar n practica ea este limitata, pe de o parte de capacitatea de mprumut a statului, si, pe de alta parte, de eficienta utilizarii de catre stat, pe principii economice, a resurselor astfel atrase de pe piata. n plus, n baza principiului ca decizia economica privata este mai eficienta dect decizia administrativa (pentru investitii), rezulta ca o politica fiscala axata pe reducerea nivelului impozitelor si taxelor (cu efecte favorabile n stimularea consumului s i investitiei private) trebuie dublata de o reducerea a volumului cheltuielilor (cu afectarea n principal a functiei de redistribuire a subventiilor), si nu de o cres tere a acestora. Folosirea din ce n ce mai des a prghiilor bugetare ca mijloc de interventie n economie, ca si dificultatile ntmpinate n echilibrarea anuala a bugetului de stat au condus la aparitia ideii ca bugetul nu ar trebui sa fie echilibrat n fiecare an, ci numai pe un ciclu economic. Deoarece excedentele realizate n perioadele favorabile urmeaza sa acopere deficitele din perioadele nefavorabile, adeptii acestor abordari considera deficitele bugetare ca fiind un mijloc de realizare a echilibrului economic si de relansare a proceselor de dezvoltare. Politicile fiscale propuse de monetaristii scolii de la Chicago si, n primul rnd, de profesorul american Milton Friedman, care se axau pe reducerea fiscalitatii n paralel cu reducerea cheltuielilor publice avnd ca scop eliberarea initiativei private si redimensionarea rolului statului n economie, au fost aplicate cu succes ntr-o serie de tari dezvoltate la nceputul anilor 80 sau n alte tari cu economii mai slab dezvoltate n anii 90. n cazul unor economii aflate n recesiune, cu probleme structurale de fond si care trebuie sa faca fata n paralel unor aspecte aparent contradictorii, de genul insuficientei relative de resurse reale n economie mentalitate societal axata pe existenta unor sisteme de protectie extensive problematica dimensionarii deficitelor bugetare si a datoriei publice se pune foarte acut si se ncadreaza ntr-o arie de optiuni bugetare deosebit de restrnsa. Dimensionarea deficitelor bugetare si a datoriei publice este parte a strategiei bugetare de ansamblu care, n conditii economice deosebit de restrictive, trebuie sa raspunda unei optiuni fundamentale, respectiv aceea pentru dezvoltare economica, dar sa tina cont si de posibilitatea finantarii neinflationiste a deficitelor publice. Sustenabilitatea politicilor fiscale si bugetare constituie o problematica intens dezbatuta n literatura de specialitate si la nivelul procesului decisional public. Argumentele care vin sa sustina aceasta afirmatie sunt numeroase. Pe de parte, se considera ca asigurarea unei dezvoltari sustenabile presupune, concomitent, dezvoltare economica, sociala si protectia mediului nconjurator, iar politicile fiscale s i bugetare, datorita caracterului lor redistributiv, influenteaza dezvoltarea sustenabila prin efectele manifestate asupra cresterii economice sau a investitiilor n capitalul uman (Gupta, Keen, Clements, Fletcher, Mani, 2002, p. 1). Alti economisti evidentiaza importanta sustenabilitatii politicilor fiscale si bugetare n realizarea cresterii economice si, de
11

asemenea, importanta existentei unor constrngeri bugetare care sa permita asigurarea sustenabilitatii pe termen lung. Pe de alta parte, organism internationale precum Fondul Monetar International (FMI) sau Organizatia de Cooperare Economica s i Dezvoltare (OCDE) au acordat o atentie sporita acestei problematici, precum si modalitatilor de analiza si monitorizare a sustenabilitatii politicilor fiscale si bugetare sau a datoriei publice pe masura ce tarile industrializate se confruntau cu dificultati din ce n ce mai mari generate de grade de ndatorare ridicate (Horne, 1991, pp. 1-5). Cu toate acestea, problema ndatorarii excesive sau nesustenabile nu a fost pe deplin rezolvata. n majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene aspectele legate de sustenabilitatea finantelor publice se constituie deja n politici publice prioritare. Aceasta datorita faptului ca politica de ndatorare este destul de costisitoare sub aspectul cheltuielilor cu dobnzile si al realocarii resurselor financiare publice ntre diferite categorii de cheltuieli. Mai mult dect att, n contextul actual se impune chiar o reforma a statului bunastare avnd n vedere ca majoritatea tarilor membre ale UE se confrunta cu problema mbatrnirii populatiei si cu cresterea somajului, ceea ce necesita derularea de programe sociale n acest sens (Raffelhschen, 1999, pp. 167-170). Abordarile cu privire la dimensionarea deficitelor bugetare, la mijloacele de finantare si n special la dimensionarea datoriei publice capata o serie de nuante de specificitate n cazul diferitelor economii. Conditiile concrete existente din punct de vedere economic, financiar, social, administrativ ridica o serie de probleme care impun o abordare extrem de serioasa a impactului potential nefavorabil al unei dimensionari a deficitelor bugetare si a datoriei publice peste posibilitatile reale de finantare neinflationista. n Romnia, n cadrul deosebit de complex n care se desfasoara activitatea economica, n ncercarea de evidentiere a locului detinut de deficitul bugetar, un rol deosebit este atribuit determinarii ponderii deficitului financiar public n cadrul cheltuielilor si veniturilor bugetului general consolidat. Bugetul general consolidat este un instrument al politicii fiscal-bugetare prin care sunt corelate nu numai veniturile s i cheltuielile bugetului de stat (bugetul central si bugetele locale), ci si legaturile acestora, ndeosebi deficitul bugetar, cu soldul deficitar al contului curent al balantei de plati, cu decalajul dintre investitii s i economisire. n prezent, cunoasterea deficitului bugetar si preocuparea pentru diminuarea lui continua sunt de o mare nsemnatate pentru Romnia, cu att mai mult cu ct tara noastra se confrunta cu mari dificultati n evolutia economiei. Pe de alta parte, n calitate de stat membru al Uniunii Europene, Romnia trebuie sa respecte conditia impusa prin Tratatul Comunitatii Europene cu privire la limitarea deficitului bugetar la nivelul de 3% din produsul intern brut si a datoriei publice la 60% din PIB, pna n anul 2012.

12

IV.3. Analiza unor date statistice cu privire la deficitul bugetar din Romania n cele ce urmeaza se prezinta unele date statistice privind evolutia deficitului bugetar si a ponderii acestuia n PIB, n perioada 1991-2010, precum si structura bugetului general consolidat, n perioada 2008-2010. Nivelul si evolutia deficitului bugetului general consolidat ca pondere n PIB sunt prezentate n tabelul si graficul de mai jos:

Potrivit graficului de mai sus, se observa ca nivelul deficitului bugetului general consolidat a oscilat de la -1,5 % PIB, n anul 1991, la -5,4% PIB, n anul 2008, ajungnd la 7,2% n anul 2009. n general, evolutia deficitului bugetului general consolidat evidentiaza nscrierea acestuia pe o traiectorie ascendenta. n ultimii ani, aceasta evolutie crescatoare a deficitului bugetar a fost influentata de cresterea cheltuielilor de capital necesare proiectelor initiate de guvern, de cresterea ndeosebi a cheltuielilor cu bunurile si serviciile n detrimentul cheltuielilor cu investitiile, pe fondul reducerii capacitatii de finantare prin veniturile obtinute din investitiile straine directe, mai ales pe fondul crizei economico-financiare actuale. n ceea ce priveste structura bugetului consolidat n perioada 2008-2010, se observa o crestere a ponderii cheltuielilor, pe fondul reducerii veniturilor bugetare.
13

Nivelul deficitului bugetului general consolidat al Romniei a crescut semnificativ n perioada 2008-2010 de la 5,4% din PIB n 2008, 7,2% din PIB n 2009 la 8% n 2010. Printre cauzele care au stat la baza acestui fapt, enumeram: descresterea productiei economice, cheltuieli exagerate n realizarea unor programe sociale, cresterea ponderii economiei subterane, diminuarea veniturilor bugetare, pe fondul crizei economice, factori institutionali (proceduri si legi bugetare, birocratie), instabilitatea politica.

14

IV.4. Implicatiile deficitului bugetar asupra pietei muncii n literatura de specialitate sunt vehiculate mai multe curente de opinie n functie de care poate fi analizat impactul deficitului bugetar asupra economiei. Pe de o parte, se au n vedere efectele pe termen scurt asupra consumului si efectele pe termen lung asupra economiilor nationale si asupra investitiilor, asupra crearii de locuri de munca. Pe de alta parte, se aduce n atentie ipoteza neutralitatii pe termen lung a deficitului bugetar prin prisma finantarii acestuia pe seama contractarii datoriei publice. Astfel, deficitul bugetar este, pe de o parte, un rezultat al scaderii volumului activitatii economice, care duce la mics orarea veniturilor persoanelor fizice si juridice, ceea ce nseamna o scadere a bazei de impozitare si deci o scadere a veniturilor bugetare. Pe de alta parte, un deficit bugetar ridicat poate nsemna reducerea investitiilor guvernamentale, cu impact asupra locurilor de munca si asupra politicilor de cheltuieli bugetare n domeniul ocuparii. Prin masurile care se urmaresc pentru finantarea deficitului bugetar, cum ar fi cresterea fiscalitatii, reducerea cheltuielilor bugetare, cresterea datoriei publice, putem evidentia impactul asupra pietei muncii pe termen scurt si lung. Astfel, pe termen scurt, deficitul bugetar diminueaza economisirea nationala, duce la scaderea ofertei de fonduri pe piata, ceea ce determina cresterea ratelor dobnzii. n acest context, volumul de investitii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului activitatilor economice si asupra locurilor de munca. Numarul somerilor nregistrati n perioada 2008-2010 arata o reducere a volumului activitatii economice, ceea ce are implicatii si asupra veniturilor si cheltuielilor bugetare. Numarul s omerilor a ajuns la sfrsitul anului 2009 la 709,4 mii persoane, mai mare cu 306 mii persoane dect la sfrsitul anului 2008, rata somajului fiind de 7,8%. Un numar mai mare de s omeri nseamna, pe de o parte, mai putine venituri la buget, iar, pe de alta parte, cheltuieli mai mari cu protectia si asistenta sociala.

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica si de Comisia Nationala de Prognoza, n perioada urmatoare se asteapta o crestere usoara a numarului de salariati, deci o reducere a ratei somajului, pe fondul asteptarilor cu privire la reluarea cresterii economice. Efectele pe termen lung ale deficitelor bugetare sunt analizate din perspectiva modului n care acestea afecteaza cresterea economica s i bunastarea indivizilor (Ball, Mankiw, 1995, pp. 10-12).
15

Avnd n vedere faptul ca productia este determinata de capacitatea de productie existenta care, la rndul ei, este influentata de stocul de capital, n conditiile n care cresterea deficitelor bugetare genereaza reducerea investitiilor, stocul de capital va creste ntr-un ritm mai lent. Daca aceasta situatie se perpetueaza pe o perioada mai ndelungata, capacitatea economiei de a produce bunuri si servicii va descreste substantial. De asemenea, sporirea fluxurilor de active financiare catre investitorii straini, ca urmare a cresterii deficitelor bugetare, determina, totodata, si expatrierea unei parti importante a venitului national sub forma de dobnzi, profit sau renta. Mai mult dect att, atunci cnd deficitele bugetare determina reducerea stocului de capital, productivitatea marginala a muncii scade, deoarece fiecare salariat are mai putin de lucru, n timp ce productivitatea marginala a capitalului creste datorita raritatii acestuia. Prin urmare, o astfel de situatie va conduce la reducerea salariilor reale s i la cresterea ratei profitului. Un alt canal prin care deficitele bugetare afecteaza economia pe termen lung este cel al impozitarii. De fapt, problema porneste de la alegerea celei mai bune modalitatii de finantare a deficitului. Finantarea prin datorie publica va genera n viitor impozite suplimentare, care vor afecta contribuabilii, direct, prin reducerea venitului disponibil, si, indirect, prin pierderile de utilitate generate de impozitele care distorsioneaza activitatea economica. De asemenea, n cazul n care nu vor creste impozitele se poate proceda la reducerea cheltuielilor guvernamentale, dar atunci se va pune probleme stabilirii acelor categorii de cheltuieli care urmeaza a fi sacrificate. Una dintre cele mai mari categorii de cheltuieli bugetare, cu legatura directa cu evolutia pietei muncii, este bugetul asigurarilor sociale (cheltuielile pentru pensii). Bugetul asigurarilor sociale nregistreaza nca din anul 2006 deficite anuale, n anul 2009 ajungnd la cel mai mare deficit, cu o valoare de circa 1,5 miliarde euro, cheltuielile anuale pentru pensii constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare, ponderea acestora n produsul intern brut fiind de 8%, cu tendinta de cres tere n anii urmatori. Aceste cresteri ale cheltuielilor cu pensiile sunt determinate, n primul rnd, de procesul de mbatrnire al populatiei si de reducerea populatiei active. Prognozele arata ca, la nivelul anului 2050, la 100 de cetateni activi vor fi 149 de persoane inactive, iar populatia de peste 65 de ani va depasi 5 milioane de locuitori, fata de 3 milioane ct reprezinta n prezent, efectele pe termen lung fiind scaderea fortei de munca si insuficienta resurselor economice necesare sustinerii persoanelor vrstnice. Cea mai importanta problema a securitatii sociale pe care o antreneaza aceasta tendinta se refera la raportul dintre persoanele ocupate productiv si persoanele iesite la pensie. Numarul de persoane ocupate productiv ce revin la un pensionar ncepe sa scada, cu consecinte serioase asupra securitatii sociale. Pentru Romnia un asemenea raport al securitatii sociale, aflat la mai putin de o persoana activa la un pensionar, arata ca ne aflam ntr-o profunda criza a securitatii sociale, care nu-si are solutia n reforma pensiilor, chiar daca aceasta poate sa fie necesara, ci n refacerea raportului dintre cei ocupati productiv si pensionari prin stimularea directa si puternica a cresterii numarului locurilor de munca, cu deosebire n sectorul afacerilor private, prin intermediul unor politici care favorizeaza investitiile, fara a provoca fenomene inflationiste majore. Daca avem n vedere ca, n viitorul apropiat, cresterea investitiilor va fi organic legata de
16

tehnologiile cosmotehnice, ce creeaza putine locuri de munca, probabil ca un asemenea raport ocupati productivi/pensionari va fi judecat n termeni calitativi, prin calitatea productivitatii muncii. O modalitate prin care sa se depaseasca problema finantarii publice a sistemului de pensii si a programelor de beneficii pentru somaj este sustinuta de economistii Orio Giarini si Mircea Malita, prin sustinerea sistemului de vouchere si realizarea unui parteneriat public privat pentru administrarea sistemului de munca si educatie prin investitii punctuale n crearea cunoasterii, pe parcursul ntregii vieti (Giarini, Malita, 2005, pp. 144-145). n vederea mbunatatirii situatiei ocuparii fortei de munca n tara noastra, cu efecte importante asupra veniturilor bugetare, trebuie sa avem n vedere corelarea obiectivelor oricarei politici ocupationale cu celelalte politici macroeconomice, n concordanta cu Noua strategie europeana denumita Europa 2020: O strategie europeana pentru crestere inteligenta, ecologica sifavorabila incluziunii. Aceasta strategie, cu un nou orizont de zece ani, si propune sa creeze mai multe locuri de munca si sa asigure conditii de viata mai bune. Obiectivul de crestere a ratei de ocupare n Romnia este conditionat, n principal, de: evolutia favorabila a economiei, cresterea nivelului de educatie si extinderea accesului la forme de nvatare pe ntreg parcursul vietii, asigurarea unor tranzitii eficiente pe piata muncii, mai ales prin implementarea masurilor active de ocupare, asigurarea accesului la prestatii si servicii sociale ntr-o maniera care sa nu reduca atractivitatea muncii.

17

IV.5. Deficitul bugetar al Romaniei pe anul 2011 Acordul cu FMI prevede pentru 2011 incadrarea intr-un deficit bugetar de 24 miliarde lei sau 4,4% din PIB. In ianuarie 2011, bugetul general consolidat a inregistrat un excendent de 0,82 miliarde lei sau 0,15% din PIB, ceea ce inseamna ca am inceput anul cu dreptul. Pe de alta parte, desi in ianuarie 2010 bugetul a fost pe zero, a fost nevoie de reducerea salariilor bugetarilor si de majorarea TVA pentru ca tinta de deficit de 6,8% sa fie atinsa. In ianuarie 2009 am avut un excedent de 1,65 miliarde, si am terminat anul cu un deficit de 36 miliarde, iar in ianuarie 2008 am avut un excedent de 2,2 miliarde lei, dar am terminat anul cu un deficit de 24 miliarde. Performanta din ianuarie nu este un indicator foarte bun in ce priveste evolutia deficitului pe intreg anul 2011.

18

V. Masuri de iesire din criza bugetara

Ca urmare a crizei economice, numeroase ri au dep it cu mult limita de 3% stabilit pentru deficitul bugetar. Comisia propune date limit pentru reducerea decalajelor. Cu un an n urm , un deficit bugetar dublu sau triplu fa de procentul limit stabilit la nivel comunitar ar fi fost de neconceput pentru majoritatea statelor membre. Criza economic a transformat aceast ipotez n realitate, iar spectrul recesiunii pare s planeze din nou asupra Europei. rile UE sunt unanim de acord cu necesitatea lu rii unor m suri de echilibrare a finan elor publice. ns ct de repede se poate face acest lucru? Multe dintre ele resping ideea de a- i reduce cheltuielile n viitorul apropiat, de team c acest lucru ar putea s stopeze redresarea economic , aflat ntr-o faz incipent . Conform calendarului stabilit de Comisie , 13 state membre vor avea la dispozi ie trei pn la cinci ani pentru a reinstaura disciplina bugetar . Potrivit reglement rilor europene, membrii actuali i poten iali ai zonei euro trebuie s i men in deficitele bugetare sub limita de 3% din produsul intern brut, de i aceast limit este mai flexibil ntr-o situa ie economic dificil . Aceste norme fac parte din Pactul european de stabilitate i cre tere i au rolul de a preveni dezechilibrele care ar putea submina zona euro. n medie, rile UE au declarat un deficit de 0,8% din PIB n 2007 i de 2,3% n 2008. Se a teapt ca acesta s se tripleze, ajungnd la 6,9% n acest an i la 7,5% n 2010. Decalajele dintre cheltuielile i ncas rile bugetare au crescut n timpul crizei, pe m sur ce guvernele i-au m rit cheltuielile pentru a sus ine sistemele bancare i pentru a- i redresa economiile. ncas rile din impozite au sc zut vertigions i multe state membre au fost nevoie s mprumute bani. Rambursarea acestor datorii le cost , deja, foarte mult, de i dobnzile sunt mici. Comisarul pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, a avertizat c orice cre tere a acestora ar pune obstacole serioase n calea redres rii. Comisia propune anul 2013 ca dat limit pentru nou ri: Germania, Fran a, Spania, Austria, rile de Jos, Republica Ceh , Slovacia, Slovenia i Portugalia. Italia i Belgia vor avea timp la dispozi ie pn n 2012, Irlanda pn n 2014 i Regatul Unit pn n cursul exerci iului bugetar 2014-2015. Recomand rile vor fi supuse aprob rii Consiliului. Pentru Fran a, Spania, Irlanda i Regatul Unit, s-a propus o amnare, ntruct acestor ri li se acordaser termene mai scurte avnd n vedere c deficitul pe care l-au declarat anul trecut s-a situat peste limita de 3%. Comisia a cerut Greciei s ia m suri imediate, considernd c aceast ar nu a depus suficiente eforturi pentru a- i acoperi deficitul. Potrivit estim rilor, Grecia va declara anul acesta un deficit de aproape 13%, cu mult peste procentul anticipat.

19

VI. Articole
Ungaria nu a luat nicio m sur efectiv pentru restrngerea deficitului bugetar ntr-o manier sustenabil , potrivit Comisiei Europene, citate de BBC. n cadrul unui comunicat, Comisia European a anun at: "Ast zi CE a ajuns la concluzia c Ungaria nu a f cut suficiente progrese pentru o corec ie sustenabil a deficitului excesiv. Comisia propune trecerea la noul pas n procedura de deficit excesiv, i recomand Consiliului de Mini tri s decid c nu s-a luat nicio m sur pentru reducerea deficitului bugetar sub nivelul de 3% din PIB, ntr-o manier sustenabil ". Prin urmare, se men ioneaz n comunicatul Comisiei, se va trece la urm torul pas n procedura de deficit excesiv, declan at mpotriva rii. Romania s-a alaturat tarilor care intentioneaza sa-si reduca deficitul semnificativ, in 2012, de la 4,4 la 1,9 la suta, in acest caz, insa aceasta cifra depinde de o crestere economica de peste 2 procente, o estimarea optimista pentru o economie cu legaturi atat de stranse cu zona euro, sunt de parere analistii internationali. In mare parte, Romania merge pe calea austeritatii pentru a multumi creditorii internationali, precum FMI si UE. A doua cea mai saraca tara din Uniunea Europeana nu este, de altfel, straina de austeritate, dupa ce si-a redus deja deficitul la mai putin de 5 la suta din PIB de la aproape 14%, in urma cu doi ani, cand s-a prabusit Lehman Brothers, comenteaza analistii de la Financial Times. Totusi, oficialii romani au spus ca exista posibilitatea extinderii deficitului pana la 2,5 la suta, daca se inrautatesc conditiile economice. Noua runda de taieri de cheltuieli va fi realizata prin reducerea locurilor de munca in aparatul de stat, inghetarea pensiilor si vanzarea companiilor de stat. In acest an, economia Romaniei ar putea creste cu 1,8 la suta, iar, in bugetul pe 2012, se prevede o crestere de 2,1%. Aceasta estimare este sub cea anterioara, de 3,5%, dar ar putea fi, in continuare, prea ambitioasa, potrivit lui Neil Shearing, de la Capital Economics. Acesta prevede o contractie de 0,5 la suta, din cauza unei recesiuni din zona euro. "Economia locala a Romania nu este in stare sa stimuleze cresterea", a precizat Shearing. Economia Romaniei sufera din cauza proximitatii de zona euro, concluzioneaza analistii publicatiei financiare. Jumatate din exporturile sale ajung in zona euro, iar cea mai mare parte a bancilor sunt filiale ale celor din Grecia si Austria. Potrivit Fitch Ratings, bancile grecesti detin 15,8 la suta din activele bancare din Romania, iar cele austriece, 31,5%.

20

Uniunea Europeana a trimis scrisori de avertizare despre incalcarea reglementarilor privind deficitul bugetar catre cinci state membre, a anuntat Olli Rehn, comisarul european pentru probleme economice si monetare. Cele cinci tari sunt Belgia, Polonia, Ungaria, Cipru si Malta, oficialii Uniunii Europene cerandule guvernelor acestora sa ia masurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar, avand in vedere ca, anul urmator, ar urma sa incalce limita de 3 la suta impusa, relateaza Reuters. De altfel, Comisia Europeana va cere, miercuri, un control central mai accentuat al bugetelor statelor din zona euro, a mai spus Olli Rehn. Comisia va prezenta doua propuneri pentru a aduce stabilitate fiscala in zona euro", a precizat comisarul european. El a adaugat obiectivul pe termen mediu din Pactul de Stabilitate si Crestere este ca bugetul sa fie mai aproape de surplus. Comisia va cere ca aceste noi reguli sa fie introduse in legislatia statelor membre, posibil chiar in Consititutie. Planificarea bugetelor ar trebui sa fie realizata de consilii nationale, pe baza estimarilor analistilor independenti. Ulterior, Comisia Europeana ar trebui sa aprobe proiectele de buget, pana pe data de 15 octombrie a fiecarui an, inainte de a fi trimese in parlamente. Grupurile bancare europene au nceput s vnd active i s majoreze dobnzile pentru a se finan a. 2012 va fi un an greu, avertizeaz banca central a b ncilor centrale. Autoritatea Bancar European (EBA) a anun at la sfr itul s pt mnii trecute c institu iile de credit din UE trebuie s fac rost de aproape 115 miliarde de euro pn n iulie 2012 pentru a se alinia noilor cerin e de capital impuse n octombrie la nivelul blocului comunitar. Suma este cu aproape 8% mai mare dect estim rile anterioare, iar cele mai mari ajust ri s-au petrecut n ceea ce prive te b ncile germane, italiene, austriece i belgiene.

21

Harta deficitelor bugetare din UE in anul 2010

22

Bibliografie
- Finante publice, note de curs si aplicatii pt. seminar - Finante publice, sinteze teoretice si aplicatii practice - http://store.ectap.ro/articole/556_ro.pdf - http://ec.europa.eu/news/economy/091112_ro.htm http://www.ziare.com/economie/deficit-bugetar/ue-avertizeaza-cinci-state-in-privinta-deficituluibugetar-1135347 http://www.evz.ro/detalii/stiri/uniunea-europeana-ameninta-ungaria-din-cauza-deficitului-excesiv961126.html Tatiana Mosteanu(coordonator) Tatiana Mosteanu(coordonator)

23