Sunteți pe pagina 1din 3

In conditii normale, puterea unei birocratii complet dezvoltate este intotdeauna dominanta.

'Conductorul politic' se gseste n pozitia unui 'diletant' fat n fata cu 'expertul' Max Weber Xoxo- etimologie Organizarea birocratica reprezinta forma de administratie cea mai rationala in plan formal pentru ca impune conformarea la un regulament, are un caracter prezivibil si precizie tehnica. In opinia lui Weber necesitatea administrarii in masa atat a bunurilor cat si a persoanelor face inevitabila birocratia, totodata weber subliniaza ca nu avem de ales decat intre birocratizarea sau diletantizarea administrarii. Xoxo- teorie in psiho-organizat

Sociologului german Max Weber (1864-1920) i este recunoscuta formularea clasica cea mai cuprinzatoare a caracteristicilor birocratiei. El nu numai ca a emis idei noi despre birocratie ci a acoperit un ntreg spectru de gndire istorica, politica, economica si sociala. vom examina cteva aspecte ale gndirii sale cu impact direct asupra conceptiei sale despre birocratie. Weber credea ca civilizatia a evoluat de la primitiv si mistic la rational si complex, considera ca natura umana a progresat treptat de la religii si mitologii primitive la o experienta din ce in ce mai teoretica si tehnica, astfel in centrul primelor analize sociologice si in deosebi al gandirii lui weber sta gradul de rationalizare al ansamblurilor umane. Acesta insista asupra faptului ca societatile moderne occidentale se caracterizeaza printr-o serie de fenomene de rationalizare fara precedent in istorie, care afecteaza deopotriva reprezentarile si valorile, institutiile si practicile sociale. Pentru weber, birocratia aparea ca unul dintre instrumentele de rationalizare cu care se inarmeaza conducerile marilor organizatii moderne. Analiza weberiana asupra birocratiei a pornit in contextual unei reflectii asupra formelor de autoritate. Demersul initial al analizei consta intr-o clasificare a modurilor de a guverna ale oamenilor din diferite locuri si epoci si de a impune o autoritate facand totodata ca legitimitatea acesteia sa fie recunoscuta. Autoritatea cu caracter traditional: relatie senior-supusi Autoritatea cu caracter charismatic: profet- adepti Autoritatea cu caracter rational- legal: relatie impersonala, intemeiata pe drept, organizata dupa o ierarhie a functiilor, se bazeaza pe competentele celor care exercita functii, separare stricta intre functie si persoana care o exercita, principalele decizii si dispozitii sunt redactate in scris

Birocratia desemneaza, in acceptia clasica data de Weber, tipul ideal de organizare care se dezvolta o data cu cresterea economica si politica a unui stat sau a unei organizatii in general, conform principiilor eficientei.

Carcateristicile birocratiei ideale asa cum sunt descrise de Weber apar a fi urmatoarele: 1. Ierarhia. Se refera la constructia birocratiei in forma piramidala, in varf aflandu-se pozitia cu cea mai mare autoritate. In cadrul ierarhiei fiecare departament si angajat este supravegheta de nivelul superior ierarhic. 2. Reglementarea prin reguli. Comportamentul functionarului este reglementat prin reguli precise. Aceste reguli au scopul de a asigura stabilitate si predictibilitate activitatilor. 3. Specializarea. Se refera atat la specializarea organizatiilor cat si la cea a functionarilor. Organizatiile sunt specializate in domenii clar delimitate, iar functionarii trebuie sa posede competentele necesare pentru a-si indeplinii sarcinile si au posibilitatea sa promoveze pe baza competentei si a experientei. 4. Impersonalitatea. Viata personala a salariatului este separata de sarcinile sale de munca, iar interactiunea sa cu fiecare client trebuie sa se bazeze pe rolul sau oficial, pe regulile si regulamentele organizatiei, fara implicarea sentimentelor personale. 5. Resursele materiale cu care opereaza nu se afla in posesia functionarului. Resursele materiale utilizate de functionari apartin organizatiei Iar accesul functionarului la acestea este limitat la exercitarea atributiilor de serviciu.

Dezvoltarea continua a structurilor birocratice , atat publice cat si private apare ca o trasatura marcanta a societatilor industriale din secolul XX, dar care sunt efectele produse de astfel de structuri? Robert K. Merton, unul din initiatorii curentului structuro- functionalist din sociologia Americana se delimiteaza de perspectiva weberiana in doua puncte esentiale: Weber s-a concentrat asupra regularitatii si eficacitatii formei birocratice in timp ce Merton pune accentul pe dificultatile cu care se confrunta aceasta in incercarea ei de a-si atinge obiectivele. Weber a pus in evidenta congruenta dintre caracteristicile modului de administrare birocratic si trasaturile societatii in care se dezvolta acesta. Merton se ocupa cu precadere de efectele structurii birocratice asupra individului, deschizand astfel calea unei analize a functionarii interne a organizatiilor. Merton face urmatoarea constatare: cu cat birocratiile concrete se apropie mai mult de ideal-tipul weberian cu atat mai mult apar consecinte neprevazute sub

forma unor disfunctii, a unor rutine, care paralizeaza activitatea organizatiei. Modul de administrare birocratic tinde spre o rationalizare maxima, dar cu toate acestea procedurile pe care le instituie conduc la efectul contrar celui urmarit. -