Conexiune infractiuni Fapta de a lipsi de libertate o persoana si de a o obliga , in schimbul eliberarii, la plata unei sume de bani, intruneste elementele

constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal in forma agravata prevazuta in articolul 189 alineatul (2) Cod penal, iar nu pe cele ale infractiunii de santaj, intrucat santajul este absorbit, ca element circumstantial de agravare, in aceasta forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal. Concursul real cu conexitate, presupune ca atunci cand o infractiune serveste ca mijloc pentru comiterea sau ascunderea alteia , cele doua fapte alcatuiesc o singura infractiune si anume infractiunea scop in care se absoarbe , pierzandu-si autonomia, infractiunea mijloc. Prin sentinta penala nr. 2340 din 3 octombrie 2002, Judecatoria Ploiesti a condamnat pe inculpatii C.C. si C.P. pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. (1) si (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 din acelasi cod. Instanta a retinut ca, la 20 decembrie 2001, inculpatii au lipsit de libertate pe S.V., intre orele 19,30 - 23,00, determinandu-l sa le remita suma de 850 de milioane de lei. Tribunalul Prahova, prin decizia penala nr. 1528 din 12 decembrie 2002, a admis apelurile inculpatilor cu privire la individualizarea pedepselor. Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia penala nr. 253 din 3 martie 2003, a admis recursurile inculpatilor, a schimbat incadrarea juridica din infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. (1) si (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 din acelasi cod, in infractiunea de santaj prevazuta in art. 194 alin. (1) C. pen. si a condamnat pe inculpati in baza acestui din urma text de lege. Instanta de recurs a retinut ca fapta inculpatilor de a constrange partea vatamata sa le plateasca suma de 850 de milioane de lei, reprezentand contravaloarea unui autoturism furat a carui achizitionare le-a fost intermediata de aceasta, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de santaj. Recursul in anulare declarat in cauza cu privire la gresita incadrare juridica data faptei este fondat. Potrivit art. 194 alin. (1) C. pen., constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, constituie infractiunea de santaj. Conform art. 189 alin. (2) din acelasi cod, forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal este intrunita, intre altele, in cazul in care in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj. Din aceste prevederi rezulta ca obtinerea unui folos material reprezinta, in cazul infractiunii de santaj, scopul urmarit de faptuitor, constituind o cerinta esentiala a laturii subiective, in timp ce, in cazul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, daca folosul este cerut in schimbul eliberarii celui sechestrat, aceasta este o imprejurare de natura sa configureze fapta in forma agravata. Sub aspect subiectiv, in cazul infractiunii prevazute in art. 189 alin. (2) C. pen., pe langa intentia autorului de a lipsi de libertate o persoana, trebuie sa existe si intentia, concomitenta sau succesiva, de a solicita un folos in schimbul eliberarii. Forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. (2) C. pen. este realizata prin simpla formulare a unei cereri in acest sens de catre faptuitor. Cu atat mai mult aceasta forma agravata va fi realizata atunci cand faptuitorul a obtinut un folos material. In acest caz nu va exista un concurs de infractiuni intre lipsirea de libertate in mod ilegal si santaj, si nici o infractiune unica de santaj, ci infractiunea unica de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. (2) C. pen., intrucat santajul este absorbit, ca element circumstantial, in forma agravata a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal. In consecinta, recursul in anulare a fost admis si s-a dispus mentinerea dispozitiilor din hotararea primei instante referitoare la incadrarea juridica data faptei