Prepelitele, datorita deliciului carnii lor, au fost dintotdeauna urmarite de vanatori.

Fresce egiptene din anii 2500 - 2350 ien. reprezinta capturarea lor cu plase, iar in Vechiul Testament se gasesc multe referinte la prepelita de la de grau. Astazi, aceste pasari miraculoase pot fi crescute in conditii intensive. Aceasta se datoreaza efortului de selectie depus de japonezi. Cresterea prepelitelor japoneze este in prezent in plina ascensiune.Desfasurarea acestei activitati in mici ferme, proprietate personala prezinta urmatoarele caracteristici si avantaje: 1. Necesita spatii reduse de crestere. 2. Cheltuielile cu echiparea crescatoriei si cu procurarea materialului matca sunt, de asemenea, mici. 3. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute pentru un gust deosebit de apetisant, dar la acesta se adauga si recomandarile medicale de consumare. In prezent cresterea se face in centre mari, cu o rapiditate mai mare decat cea obtinuta la puii de gaina. La sase saptamani femela face primul sau ou. Acesta cantareste 8 - 11 grame. Apoi, intr-o perioada de 8 - 12 luni ea va face cate un ou la fiecare 16 - 24 de ore. Daca o crescatorie pentru carne se arata foarte rentabila, nu trebuie sa uitam ca productia de oua poate fi tot asa de amplu exploatata in scopuri comerciale. Prepelita japoneza (Conturnix Coturnix Japonica) Greutate: 150 grame masculul, 150 grame femela Productie oua: primele oua la varsta de 40 de zile (la alte specii minimum 120 - 150 zile); cca. 300 oua/an; perioada de incubatie a acestora este de 16/17 zile, fata de 21 la gaina sau 28/30 la rata, gasca, curca. Ouale au o valoare alimentara superioara celor de gaina. Spatiu de crestere: redus (intr-o camera de 3,3 m pot fi crescute 500 de prepelite.). Sisteme intensive de crestere In captivitate larga pasarile se intretin: 1. Pe asternut permanent. 2. Pe gratare din sipci sau plastic. 3. In sistem combinat. Intretinerea pasarilor in captivitate stransa se realizeaza in baterii multietajate, specifice diferitelor categorii de pasari. Prepelitele ouatoare produc in medie 300 oua/an. 10/20 % dintre acestea ajung la 350 oua/an. Uneori se pot atinge si productii exceptionale de 480 oua/an. Spre deosebire de gaini, prepelitele oua de obicei seara. Greutatea oului este de 8 - 12 grame si reprezinta 1/16 - 1/10 din greutatea corporala. Fata de oul de gaina care este de 5 ori mai mare, oul de prepelita contine de 5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multa vitamina B1 si de 15 ori mai multa vitamina B2. Toate acestea ii confera calitati TERAPEUTICE.

CUSCA PENTRU PREPELITE OUATOARE Cuca pentru prepelie adulte este confecionata din scndura rindeluita pentru a putea fi curatata usor. Dimensiunile sunt de 1m x 60 cm surafata utila, la care se adaug cele doua polie ptr. hranitori si adapataori (cate 7 cm fiecare), plus jgheabul de colectare a oualelor (6 cm). In total sunt 80 cm. Inaltimea este de 17-18 cm, fara picoare. Atat peretele din fata, cat si cel din spate, este prevazut cu grilaj. Distanta dintre zabrele este de 30 mm pentru ca pasarile sa ajunga la hranitori si adapatori. Pe polita din fata sunt plasate hranitorile, iar in spate adapatorile. Cusca este impartita in trei compartimente de 33 cm. Aici incap 3 familii (9 femele si 3 masculi) in total 36 de prepelite.

Fundul custii este din plasa de plastic cu ochiurile de 15 mm, bine intinsa, pentru ca oualele sa se poata rostogoli. In fata politei pentru hranitori este plasat jgheabul de colectare al oualelor. Diferenta de nivel intre fata si spate este de 5 cm. Capacul custii este si el din plasa de plastic, neintinsa, pentru a evita accidentarea pasarilor. Prepelitele au tendinta sa sara si se pot lovi la cap. Sub cusca, la distanta de 4 - 5 cm este amplasata tava pentru colectarea dejectiilor constand intr-o rama de lemn pe care se prinde o folie de polietilena. Cusca poate fi folosita independent sau in baterie, dar in ambele cazuri, trebuie respectata inclinatia pentru a se rostogoli ouale. MODELE DE HRANITORI / ADAPATORI Cel mai simplu model de hranitoare/adapatoare poate fi confectionat din tub de plastic (de instalatii). Se taie tubul la lungimea dorita (cu bonfaierul sau cu un fleps mic) se decupeaza pe lungime o fanta (un sfert din circumferinat tubului). Nu se taie pe jumatate. Tot din tub de PVC se taie doua capace care trebuie sa depaseasca cu 1 cm diametrul tubului. Acestea se lipesc cu Codez (daca sunt bine lipite pot fi folosite si ca adapatori). Diametrul tubului se alege dupa marimea pasarii (11,13,16,25,32,40,50,70 mm). Aceste hranitori/adapatori pot fi folosite la puii de prepelita, la prepelite adulte, si la puii de gaini pana la 2-3 saptamani. Un alt model de hranitori/adapatori, pentru tineretul de gaina, poate fi confectionat din profil "U" de metal, care se taie la lungimea dorita, de care se sudeaza doua capace care sa depaseasca cu 1 cm latimea tubului. Acest tip de hranitori/adapatori se vopseste apoi cu vopsea rezistenta la apa sau bitum. La aceste adapatori se poate asigura o rezerva de apa prin folosirea unei sticle de plastic de 2-2,5 l asezata cu gura in jos, la care sau facut in prealabil 3-4 gauri sub filetul de insurubare al capacului. Se poate confectiona o adapatoare si din teava de metal cu diametru de 100 - 120 mm, taiata la o lungime de 20 - 25 cm si la care se sudeaza un fund rotund sau patrat, mai mare cu 1 cm decat diametrul tevii. Acestea au avantajul ca pasarile nu pot consuma niciodata toata apa, aceasta ramanand pe fund impreuna cu impuritatiile. Pot fi folosite ca hranitori si cele de la crescatoriile de iepuri, cu conditia ca ele sa fie amplasate la inaltimea optima, functie de talia pasarii, pentru a se evita risipa. Oricare tip de hranitori/adapatori, sunt folosite pana la urma, ele trebuie spalate si dezinfectate cat mai des posibil, pentru a evita orice riscuri inutile. Program de actiuni sanitar-veterinare la gaini 0 - 7 zile - Furazolidona (0,4 g/kg de furaj) - Vitamnie (1ml/1 l de apa) 2 - 6 zile - Enrofloxarom (0,5 ml/2 l apa) 8 zile - Vacc I P.P. A. CL 90 AEROSOL 10 zile - Vacc II B.I.A. ABIC 11 - 13 zile - Vitamine (1ml/1 l apa) 23 zile Vacc II P.P.A. CL 90 Aerosol 24 - 26 zile - Vitamine (1ml/1 l apa) 40 zile - Vacc III P.P.A. tulpina LA SOTA Aerosol - Vacc I B.I.-H 120 (in apa) 41 - 43 zile

- Vitamine, plus un antibiotic la alegere 60 - 65 zile - Vacc DV-Tulpina GAL-STICK - Vacc 9 R 3 doze/cap 66 - 68 zile - Vitamine (1ml/1 l apa) 70 zile - Vacc IV P.P.A. Tulpina LA SOTA injectabil 71 - 75 zile - Vitamine, plus un antibiotic daca este cazul 115 - 126 zile - Vacc V P.P.A. + sindrom cadere ouat (Egoropesttol) - Vacc 9 R 5 doze/cap 127 - 129 zile - Vitamine, plus un antibiotic daca este cazul 240 zile - Vacc VI P.P.A. Tulpina LA SOTA injectabil 241 - 243 zile - Vitamine, plus un antibiotic daca este cazul 300 zile - Vacc VII P.P.A. Tulpina LA SOTA injectabil 301 - 303 zile - Vitamine, plus un antibiotic daca este cazul 360 zile - Vacc VIII P.P.A. Tulpina LA SOTA injectabil 361 - 363 zile - Vitamine, plus un antibiotic daca este cazul 420 zile - Vacc IX P.P.A. Tulpina LA SOTA injectabil 421 - 423 zile - Vitamine, plus un antibiotic daca este cazul Pastrarea oualelor pentru incubatie Incubatia, pe langa multi alti factori, depinde de modul de pastrare al oualelor. Acestea trebuie sa aiba o vechime cuprinsa intre 1 - 12 zile (ideal 2 - 7 zile) si trebuie pastrate in incaperi intunecoase la temperatura de 10 - 15 grade Celsius si umiditate de 60 - 70 %. Ouale trebuie pastrate in cofraje curate, asezate cu varful in jos, si rotite periodic, la 1 - 2 zile pentru a se sti tot timpul care este vechimea lor. Majoritatea crescatorilor noteaza data pe ou, pentru mai multa siguranta, precum si rasa, culoarea, numarul sau codul gaini din rasa respectiva. Oul , inscriptionat complet, este un fel de enciclopedie. Acest procedeu este insa daunator la ecloziune. Noi folosim o metoda mult mai practica, si anume folosind un cofrag pentru fiecare rasa. In dreptul fiecaruia este o tablita cu inscriptile necesare. Astfel prin respectarea sirica a ordinii de asezare in cofrag (de la stanga spre dreapta si din spate in fata), stiind cate oua se iaua de la o rasa, se poate stii aproximativ vechimea oualelor. Se pot aseza si de la fiecare gaina pe cate un rand si atunci stim exact si de la care gaina este oul. La asezarea in incubator se pot face eventual doua semne discrete, diametral opuse, de care ne folosim la intoarcerea oualelor.