Referat Sociologia Educatiei- Nicolae Bohoru, An. III, Gr.

INFLUENTA BISERICII ASUPRA EDUCATIEI

Din punct de vedere etimologic, cuvantul Biserica inseamna convocare, adunare. Biserica a aparut in crestinism, ca urmare a vointei lui Hristos de a constitui un popor in care sa nu mai existe nici evrei, nici pagani, ci doar crestini care devin prin credinta ucenicii Sai. Astfel Biserica ni se infatiseaza ca o comunitate de credinciosi insufletiti de Duhul lui Hristos. Ea devine Casa Duhovniceasca, lacas de rugaciune si ofrande, de marturii si de invatatura. Daca la inceput Biserica, organizata de cei 12 apostoli insarcinati sa continue opera lui Hristos, era unita, in zilele noastre crestinii sunt divizati: exista o Biserica ortodoxa, o Biserica catolica, Biserici protestante, o Biserica anglicana etc. Biseria este in mod inevitabil amestecata in evolutia societatilor in care este chemata sa aduca marturie despre Evanghelie. Pentru a-si exprima credinta, ea imprumuta gandirea si limbajul fiecarei epoci si se organizeaza tinand cont de institutiile civile din jurul ei. Scoala si Biserica au colaborat din cele mai vechi timpuri, Biserica fiind cea care a infiintat primele scoli.In Evul Mediu, majoritatea scolilor erau platite, accesul la educatie al marilor mase nefiind posibil. Existau si scoli sponsorizate, municipale, ecleziastice (organizate pe langa manastiri sau catedrale). Iezuitii vor infiinta scoli gratuite, care, datorita calitatii predarii, vor avea un succes deosebit in partea catolica a Europei. Dupa anul 1750, are loc centralizarea educatiei, cu iesirea scolii de sub tutela Bisericii, pentru a intra sub influenta statului. Trecerea de la un invatamant fundamentat pe traditia religioasa, sub tutela Bisericii, la un invatamant deschis spre modernitate, organizat de stat este decisiva dupa Revolutia franceza. Voi exemplifica acest lucru prin situatia invatamantului din Tarile Romane din secolul XIX. In Tarile Romane, pana la aparitia scolilor profesionale si de meserii in preajma Revolutiei din 1821, scolile in majoritatea lor erau sub autoritatea Bisericii. Bineinteles ca atat domnitorul cat si boierii sprijineau material scolile, dar invatamantul avea o orientare puternic religioasa. Invatamantul din Tarile Romane va dobandi o tendinta laica, mai ales cu venirea perceptorilor francezi sau germani, care functionau intr-o retea destul de intinsa de invatamant privat. La mosie si in oras, majoritatea boierilor au pentru copiii lor educatori. Pentru limba romana si educatie religioasa se apeleaza la preoti sau monahi, pentru greaca veche si cea moderna la invatatorii greci. Dar tot mai mult se vor impune profesorii veniti din Occident. n societatea contemporan rolul bisericii ca institu ie comunitar s-a diminuat mult. Cu toate acestea, putem identifica, pe o ax a influen ei valori diferite ale impactului bisericii n comunit ile n care func ioneaz . Dac n marile aglomer ri urbane, influen a bisericii este mult diluat , n mediul rural influen a bisericii este semnificativ . Aici sistemul rela iilor interpersonale este unul strns, institu ia este vizibil , p strarea obiceiurilor i a tradi iilor religioase este mai evident . Cu toate acestea i n mediul rural ntlnim influen e diferite ale bisericii asupra comunit ii. Acestea, indiferent de mediul la care ne raport m, sunt puternic influen ate de persoanele implicate n institu ia bisericii, in de un anumit marketing comunitar de identificare i implicare n problemele comunit ii, de promovare a unei bune imagini a bisericii n comunitatea n care func ioneaz .

Referat Sociologia Educatiei- Nicolae Bohoru, An. III, Gr.I

Din punct de vedere sociologic, fiinta umana trece de-a lungul vietii prin mai multe etape de socializare, omul fiind cuprins, de-a lungul intregii sale vieti, intr-un continuu proces de invatare/socializare. Biserica are un rol important in educatie in toate aceste etape. In cadrul socializarii primare, rolul principal in educatie il joaca familia. n familie,copilul ncepe s - i formeze vocabularul i modul de a se comporta cu cei din apropierea sa, aici nva acele expresii i moduri de manifestare care i vor servi n educa ia ulterioar sau dimpotriv , acelea de care va putea sc pa cu greu sau deloc. Copiii fiind foarte receptivi la tot ce v d i ce aud, familia trebuie s fie foarte atent cum se manifest n prezen a lor. Calitatea educa iei primite n familie acei,, apte ani de cas - depinde ndeosebi de nivelul educa iei p rin ilor i al celorlal i membri ai familiei ce vin n contact cu copilul, n special sub aspect moral, comportamental. Atunci cnd copilul aude c se njur , va njura i el, dac vede c se fur , va fura i el, dac vede c se minte, va min i i el ; dac cei din jur se poart respectuos, tot a a va face i el. Convingerile i mai ales educa ia religioas a familiei sunt foarte importante. Un cre tin care tie de frica lui Dumnezeu i care cunoa te cel pu in poruncile sale ( s nu furi, s nu ucizi, s nu m rturise ti strmb, s cinste ti pe tat l i pe mama ta, s nu dore ti ceea ce apar ine aproapelui t u, etc ), i va educa propriul copil n acest spirit. Pn la trei ani copilul nva ,, ce este bine t i ,, ce este r u t, dar aceasta o face n mare parte prin imita ie ( reproduce comportamente ale adultului ). Nu trebuie uitat c acum copiii i pot nsu i no iunile de adev r, dreptate, dragoste de aproape, credin , ncrederea n sine, etc. Cercetarile psihosociologice au evidentiat cateva directii in care familia contribuie la formarea in sens religios a descendentilor. 1. Atmosfera din familie este esentiala pentru copii. In spatiul locuit de familie, credinciosii aduna valori religioase (carti, tablouri, medalioane, cruciulite, busuioc de la diferite sarbatori religioase, calendare, s.a.), cu care copilul se obisnuieste din primii ani ai vietii. In familie exista un anumit comportament, o ambianta care contribuie la formarea spiritului religios. 2. Practicile religioase din familie il antreneaza si pe copil. El observa ca parintii respecta sarbatorile, spun rugaciuni, fac cruce, merg la biserica, etc. El se obisnuieste cu aceste practici si, treptat, le imita chiar fara a le constientiza sau explica. 3. O alta directie in care actioneaza familia ca factor social de formare a religiozitatii este educatia realizata inca din primii ani. Exista unele biserici, mai ales cele neoprotestante, care ii educa sistematic in sens religios pe copii, inca din perioada gradinitei. In scolile duminicale sau de sabat se face o educatie religioasa sistematica prin personal calificat, uneori chiar in prezenta parintilor. Bisericile mari, traditionale, cu mii de credinciosi si sute de copii nu pot organiza aceasta educatie sistematic, decat dupa inceperea scolaritatii. Educatia religioasa este facuta ocazional, de bunici, nemetodic, fara personal calificat. Lipsa parintilor de acasa - care sunt plecati la servici - lasa educatia copiilor in grija varstnicilor, vecinilor sau chiar nesupravegheati. Aceasta preocupare modesta in legatura cu educatia religioasa in primii ani ai copilariei reprezinta un factor de secularizare si de comportament nereligios in perioada maturitatii. Totusi, trebuie mentionat faptul ca educatia religioasa a copiilor in primii ani de viata trebuie facuta in asa fel incat sa nu-i transforme mai tarziu pe acestia in habotnici religiosi. Pentru aceasta, familia trebuie sa inteleaga si sa cunoasca religia pe care o practica si sa fie toleranta fata de alte religii.

Referat Sociologia Educatiei- Nicolae Bohoru, An. III, Gr.I

Socializarea secundara se realizeaza prin intermediul sistemului scolar. Fata de realitatea familiala, lumea cunostintelor scolare este una supra-adaugata, secundara, ce ramane mai mult sau mai putin artificiala, identificarea de baza ramanand socializarea primara. In ceea ce priveste educatia religioasa realizata in scoli, se considera c biserica i religia au rol important n formare competen elor i atitudinilor moral sociale ale copiilor. Acestea promoveaz valori precum: binele, responsabilitatea fa de ei i fa de al ii, toleran a, diversitatea i acceptarea sa, respectarea drepturilor omului, solidaritatea, libertatea, binele comun, etc. Totusi faptul ca in scoala se preda o singura religie, de obicei cea a parintilor, limiteaza foarte mult orizontul copilului. Ar fi de dorit ca la ora de religie sa i se prezinte copilului toate marile religii ale lumii, pentru ca acesta sa isi formeze o parere mai clara si sasi poata chiar alege sistemul de credinte care i se potriveste cel mai bine. Cele mai frecvente manifest ri ale parteneriatului scoala-biserica le ntlnim n: - organizarea unor manifest ri cultural artistice comune (serb ri, expozi ii, spectacole etc.) cu ocazia marilor s rb tori cre tine: Cr ciun, Pa ti, Florii, Ziua eroilor neamului etc.; - participarea reprezentan ilor bisericii la manifest ri organizate de c tre coal : deschiderea/nchiderea anului colar, sfin irea l ca ului colii, lectorate cu p rin ii, ntlniri ale reprezentan ilor bisericii cu elevii; - organizarea de excursii, pelerinaje la diverse a ez minte biserice ti (m n stiri, schituri); - participarea reprezentan ilor bisericii la campanii destinate eradic rii: violen ei, comportamentelor deviante n rndul elevilor, traficului de copii etc. O important misiune educativ i filantropic o au preo ii parohi. Astfel, avnd n vedere valorile cre ine pe care le promoveaz i voca ia lor umanitar , preo ii pot contribui la: - educarea cu privire la drepturile copilului i la beneficiile pe care respectarea acestora le aduce ntregii comunit i; - identificarea nevoilor copiilor i familiilor, precum i a situa iilor de risc n care se pot afla acestea; - ndrumarea, informarea i orientarea c tre diverse servicii; - medierea n vederea restabilirii rela iilor familiale sau n vederea prevenirii abandonului copilului (mediere ntre mam i tat , copil i p rin i, familie i comunitate, mama singur i familia acesteia) prin promovarea reconcilierii i a iert rii gre elilor celorlal i etc.; - sesizarea situa iilor de abuz, neglijare i exploatare; - mobilizarea comunit ii, pentru a sprijini familiile i copiii afla i n nevoie; - implicare n dezvoltarea unor servicii pentru copii i familii la nivelul comunit ii; Socializarea tertiara cuprinde toate experientele de invatare la care este supus adultul, de la absolvirea scolii si pana la sfarsitul vietii sale. Pe langa familia de origine, familia nucleara, locul de munca, organizatii, cercul de prieteni etc, si Biserica isi are locul sau in socializarea tertiara.Totusi, rolul jucat de Biserica in cadrul socializarii primare si secundare stabileste in mod decisiv masura in care ea va influenta omul in viata sa adulta. Toate structurile sociale sunt afectate de secularizarea lumii contemporane. A vorbi astazi despre secularizarea sentimentului religios sau despre societate secularizata, face sa se inteleaga ca religia nu mai are, in societatea moderna, cel putin aparent, influenta pe care o avea in trecut. Secolul Luminilor, Revolutia franceza, dezvoltarea stiintei, afirmarea individului si inca multe
3

Referat Sociologia Educatiei- Nicolae Bohoru, An. III, Gr.I

alte lucruri vin sa tulbure ordinea religioasa traditionala si sa impuna o desfasurare fara precedent a indiferentei religioase inteleasa de cele mai multe ori ca expresie a desacralizarii societatii contemporane. Pentru sociologi secularizarea apare, la inceputul secolului XX, ca un proces inevitabil, religia gasindu-se descalificata in raporturile sale cu modernitatea si cu procesul rationalizarii. Fie ca este vorba despre K. Marx, E. Durkheim sau M. Weber, toti acestia au anuntat pierderea influentei si importantei religiei in societatile moderne. Pentru Karl Marx care considera religia ca opiu pentru popor aceasta trebuia sa dispara odata cu venirea societatii fara clase si cu sfarsitul alienarii. Pentru Emile Durkheim religia trebuia sa fie inlocuita printr-un fel de religie civila continand o morala care sa permita intarirea coeziunii sociale. In fine, pentru Max Weber progresul omenirii va conduce, printre altele si la marginalizarea religiei. Totusi aceasta secularizare care reaseaza statutul socio-cultural global al religiei, nu evolueaza intr-un mod ireversibil. Ea este incompleta si incompletabila . Secularizarea este incompleta deoarece religia pastreaza intotdeauna cateva influente asupra societatii si indivizilor si incompletabila pentru ca, "chiar intr-o societate unde practicile profesional sunt foarte rationalizate si sistemul social este foarte secularizat, este posibil ca religia sa pastreze un minimum de autoritate pentru a ajuta gandirea simbolica asupra conditiei umane si pentru a gira moartea in mod ritualic". Imixtiunea secularului in religios influenteaza si educatia. Manipularea religiei de catre fortele politice reprezinta un real pericol, o denaturare a mesajului cu educatie religioasa. Inclusiv in contextul contemporan intalnim aceasta tendinta periculoasa de folosire a religiei pentru impunerea si legitimarea unor interese politice. Nu de putine ori, religia este instrumentata si folosita in relatiile internationale, pentru a justifica ierarhii, suprematii, determinari de ordin economic, politic, militar. Conflictele si razboaiele interne presupun si o componenta religioasa. O religie poate fi pusa in slujba unei forte politice, economice, judiciare, educative devenind o simpla servitoare pentru scopuri hic et nunc. Utilizarea unei religii in chip neonorant, pentru a genera, a potenta puterea personala sau institutionala, constituie un real pericol care trebuie constientizat de toata lumea. In concluzie, Biserica are un rol fundamental in educatia omului de-a lungul intregii sale vieti, fapt ce trebuie sa-i faca pe reprezentantii acesteia sa constientizeze uriasa responsabilitate pe care o au fata de cei pe care ii indruma.

REFERINTE
1. 2. 3. 4.

Philippe Gaudin (1995) -Marile religii Zeno Gozo (2010) Intre traditional si contemporan in sociologia educatiei www. Unibuc.ro www.crestinortodox.ro
4