Ungaria este situata in bazinul carpatic si are ca vecini urm toarele ri: Slovacia, Ucraina, Romnia, Iugoslavia, Croa

ia, Slovenia i Austria.

STAT DIN EUROPA CENTRAL F R IE IRE LA MARE. ESTE FORMAT DIN 19 JUDE E.

Ungaria are un total de 2,171 km dintre care: cu Austria 366 km, Croatia 329 km, Romania 443km, Serbia 151 km, Slovacia 677 km,Slovenia 102 km, Ucraina 103 km.

Forma de relief cea mai vasta este Alfold (Campia Mare) care reprezinta aproape jumatate din suprafata totala, apele ei sunt adunate de Tisa si afluentii Tisei. Altitudinea maxima nu depaseste 200 m , si in mare parte tara este alcatuita din soluri de loess (roc sedimentar neconsolidat ). Inundatiile sunt dese in zona Dunarii si a Tisei.

Marea parte a regiunii de dincolo de Dunare, Dunantul,este alcatuita din dealuri, dar gasim si munti de inaltime medie si zone de ses. Intre limita sudica a Bakony-ului si Dealurile Somogy se afla cel mai mare lac al Europei Centrale, Balaton (595 km). Desi terenul arabil ocupa suprafete intinse, padurile acopera si ele vaste teritorii, indeosebi in zonele montane - aproximativ 18% din suprafata tarii.

Clima Ungariei este continentala, cu veri calduroase. Aversele sunt frecvente vara,dar in a doua jumatate a Anotimpului adesea pamanturile sunt afectate de seceta. La Budapesta temperatura medie a lunii iulie este de 22 C, cea a lunii ianuarie este de -1 C, cantitatea de precipitatii anuale este de cca. 600 mm. Frigul iernii este rareori intrerupt de mase de aer mai calde, si se intampla ca zapada cazuta sa se mentina fara sa se topeasca 30-40 zile.

Hidrografia este reprezentat de Dun re i afluentul s u Tisa. Cel mai ntins lac este Balaton,lac tectonic, supranumit marea interioar a Ungariei. Alte rauri: Rul Egherul Mare, Rul Hornd, Rul Leitha, Rul Rba, Rul Cri, Rul Criul Repede, Rul Criul Negru, Rul Mure.

BALATON

TISA LA SZEGED

Vegeta ia este de step i p durile de foioase. 57% din suprafata totala este cultivata (araturi, livezi), 13% se foloseste ca pasune. Datorita climei favorabile si solurile fertile in Campia Dunarii se inregistreaza recolte bogate de porumb, grau, orz,ovaz, floarea-soarelui, iar in regiunile irigate de pe Alfold se cultiva si orez.

Regiunile viticole istorice ale tarii ( de ex. Tokaj Hegyalja, Balaton-Felvidek, VillanySiklos) incep sa-si redobandeasca faima si in strainatate. Este specifica cresterea animalelor, se cresc indeosebi porcine si pasari de curte. Rasa de vita pentru carne reprezenta produsul principal de export, azi fiind mai putin importanta, iar ovinele se cresc in regiunile unde conditiile geografice si de sol sunt mai putin favorabile.

y bauxita y carbune y gaze naturale y soluri fertile y teren arabil

y Capitala

rii este ora ul Budapesta, s-a format n secolul al XIX-lea prin unirea ora elor Buda i Pesta. y Alte ora e: Debrecen, Segzed, Gyor, Pecs, Szolnok, Dunatul, Mohacs, Miskolc.

BUDAPESTA

KECSKEMET

SZOLNOK

y Este de 10.030.000 loc. y Popula ia maghiar din Ungaria de azi reprezint

89 - 95%, limba ei este maghiar din familia ugrofinic , alte minorit i : rromi (5%), germani (1.2%),slovaci (0.4%),croa i (0.2%),srbi (0.2%), ucrainieni sau ruteni (0.1%), i romni (0.1%). y Romnii din Ungaria, grupa i n special n zona ora ului Gyula (Giula); sunt 8.000 10.000 oameni din totalul popula iei rii (10.000.000).

Religia romano- catolic e cea dominant (67.5%). 16%-20% din popula ia maghiar din Ungaria este de religie reformat (calvinist ) i 3%-5% de religie evanghelic (luteran ). Circa 0.2% din popula ie este de religie mozaic (evrei). De asemenea exist importante comunit i cre tine ortodoxe (romne, srbe), uniate (grecocatolice, de exemplu la ruteni i romni), ob ti neo-protestante, precum i o comunitate musulman .

Hortobgyi palacsinta

GULAS

SUPA DE PESTE

KURTOS KALACZ

TORT DOBO

RIZI-PIZI

VIN DE TOKAJI

 Ungaria continu s fie pe un trend ascendent de cre tere economic , n calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat genereaz aproximativ 80% din PIB(produsul intern brut). Ungaria asimileaz circa o treime din totalul investi iilor str ine n Europa Central . Din 1989 investi iile str ine cumuleaz peste 23 miliarde de dolari . Are o agricultur performant Sunt dezvoltate transporturile rutiere, feroviare, aeriene i fluviale A dezvoltat turismul n jurul L.Balaton i n ora e, n special n Budapesta

PALATUL ESZTERHAZY

AUTOSTRADA M 7

GARA DIN BUDAPESTA

METROUL DIN BUDAPESTA

 ro.wikipedia.org ro.tititudorancea.org geografialumii.ro

Polcovnicu Ionut-Vladut Frunza Daniel-Petonel