1. Cadrul natural al bazinului hidrografic Baiesti 1.1.

Geologia si litologia Formatiunile intalnite in acea zona apartin perioadei palo-neologe, unde predomina depozitele neogene. Depozitel uaternar au un areal mai rdus fiind prezentate cu deosebire in partea sudica a bazinului hidrografic Neogenuel este reprezentat prin depozite ce apartin miocenului si pidocenului. Formatiunile Miocene alcatuite din depozite ce apartin primului si al doilea etaj mediteranean alcatuiesc formatiunea caifera subcarpatica caracterizata prin prezenta orizontului cu argile negre si massive de sare depozite vizibil in partea superioara a bazinului, zona Manzalestil Formatiunile tartoniene se afla de o parte si de alta a Slanicului pana in regiunea culmilor Chiciura si Berca Sarmatianul este alcatuit din marne argiloase, calcare ,gresii conglomerate Meotianul este caracterizat prin prezenta gresiilor de nuanta verzuie cu grosimi de circa 125 cm in anticlinatul Berca Arbanasi, acesta fiind petrolifer Dacianul este reprezentat prin marne cu intercalatii cu nisip galbuiprecum si bancuri de lignit ce s-au expulzat IN Coca Seaca Dacianul este foarte raspandit ocupand teritoriul din aval de raghinestiApostari pana in zona Beceni cu desfasurarea in zona nord-vestica a bazinului pana la 700-1000 mtri latime. Pontianul este alcatuit din depozite argiloase de culoare vanata albastruie intre straturile argilo-marnoase de diferite grosimi se afla intercalate straturi subtiri de gresie. 1.2. Hidrografia,hidrologia si hidrogeologia Din punct de vedere morphologic bazinul Slanic este caracterizat printr-un relief foarte framantat determinand crearea si separarea ma multor bazine hidrografice care conditioneaza la randul lor dezvoltarea retelei hidrografice Paraul Slanic izvoraste din flisulpaleogen de la altitudinea de 1160 metri si trece apoi prin depresiunea lopatari si Vinti la Voda de nde preia din zona depozitelor salifere apele unui numar de izvoare cloro-sodice. Are o suprafata de 21 km patrati si o lungime de 66.7 km. Izvorul araului se afla la o altitudine de 1160 metri si confluent cu raul Buzau se afla la 135m ceea ce denota o diferentade nivel de 1025 metri si o panta de aproximativ 1,5%. Cuprinde 3 sectoare:sectorul superior din zona Montana, sectorul median din Subcarpatii de curbura si snferioara sin partea premontana in partea de nord a bazinului exista ccatevalacuri de apadulce, lacuri de pe dealul Meledic-Manzalesti.

Slanicul are un debit permanent insa cufoarte mari variatii sezoniere.Valorile minime lunare au fost inregistrate la postul Cernatesti in perioadaianuariefebruarie 1964 de 0.010 mc/s iar in septembrie 1953 0.010mc/s. Pentru a exemplifica aspectul variabil al paraului Slanic, in urma unor ploi torentiale debitu Slanicului a crescut atat de mult incat in 1926 a provocat distrugerea a 9 poduri de beton. In ceea ce priveste hidrogeologia Slanicului se poate remarca existent unor complexe activifere: 1 depozite paleogene, 2 depozite neogene, 3 depozite cuaternare. Apadin partea freatica se gaseste la 20-25 m dar si intre 10-20 m in lunca Slanicului. Oparticularitate a alcatuirii litologice in unele zone ale vailor este determinate de aparitia izvoarelor de coasta a caror prezenta, impreuna cuinterventiile antropice au dus la aparitia si favorizarea proceselor de eroziune, alunecari de teren, fenomene care au favorizat degradarea reliefului si in final aparitia unui microrelief specific cunoscut sub numele de Pamanturi rele. 1.4 Geomorfologia tabel 4.1 pag 57

Bazinul hidrografic Slanic-Buzau, este incadrat aproape in totalitate in zona Subcarpatilor de Curbura. Sub acest aspect morphologic si structural, paraul Slanic separa 2 unitati distincte: sectorul Trotus-Slanicul buzaului si Slanicul Buzaului-Telejan, aflat la vest de Slanic und isi fac aparitia pinteni de flis paleogen si dispare platform piemontana. Complexitatea geografica a zonei subcarpatice a Buzaului poate fi impartita in 4 sectoare: Partea central ce cuprinde vail Buzaului si Slanicului avand altitudinea maxima de 821 m fiind fragmentata prin actiunea de eroziune a apelor Balaneasa si Saratel intr-o serie de subunitati. Partea sudica, ce cuprinde dealurile Istrilei si Cadanu, zona caracterizata prin masivitate si altitudini mari, cu o structura petrografica alcatuita sin gresii sarmatene si calcare mai greu erodabile, cu altitudini de 600-700 m, cu o trecere clara catr zona de campie. Partea estica, include dealurile Calnaului ce sunt limitate de Vaile Slanic si Ramnic. Intre Calnau si si Slanic sunt incluse dealurile Blajami, cutate pe directia N-S cu altitudini de 486 m. Partea estica mai cuprinde o regiune intens degradata situata intre Buzau si Calnau, respective dealurile Calnaului drenate de paraul cu acelasi nume. Partea vestica reprezentata de Dealurile Priparului fiind o zona destul de erodat cu altitudini de 700-800 m.

In continuarea zonei vetice, apare zona de campie cu altitudini de pana la 100 m cu trecere treptata in partea estica a Buzaului si relative brusca la vest de acesta. Materialele de salificare sunt roci sedimentare dentritice, mobile sau consolidate, aduse de apa sau de vant pe care s-au format o varietate de soluri interzonale. Pentru un studiude detaliu se caracterizeaza morphologic astfel: 1. Plan de situatie nivelica la scara 1:10000, 1:5000. 2. Lungimea microbazinului hidrografic Valea Baiesti(1515) 3. Altitudinea medie a microbazinului hidrografic are valori de peste 350 m. 4. Panta medie a microbazinului are valori de 17,8% 5. Forma acestuia este moderat alungita.

4.5 Clima Datorita faptului ca declansarea si intensificarea proceselor de eroziune sunt in primul rand conditionate de prezenta si particularitatile ploilor care cad in regiunea respective, de gradul de torentialitate si prezenta lor in timp, se impune cunoasterea variatiilor regimului pluviometric in bazinul respectiv. Datele climatic furnizate de SCES-Aldeni Buzau: Zona se afla intr-un climat temperat cu ierni blande si very moderat-calde Regimul termical al aerului in zona de studio este de 9,8`C medie anuala cu ierni moderate dar cu schimbari bruste de temperature si stationarea aerului in zonele depresionale. Seconstata o scadere a temperaturii aerului in zona cu 1,2 pana la 3,3`C fata de statia meteo Buzau. Regimul termic al solului este influentat de conditiile fizico-geografice din zona. In prima parte a perioadei de vegetatie temperaturile sunt maiscazute si influenteaza negative infiintarea culturilor si rasaritul plantelor(sub 10`C).

Regimul pluviometric In declansarea si intensitatea de manifestare a proceselor de eroziune din zona colinara, un rol determinant il areregimul pluviometric si in special gradul de torentialitateal fiecarui eveniment pluvial.

Tabel 4.2 pag 61

Din datele prelucrate de la SCES- Aldeni precipitatiile medii anuale sunt de367,3 mm Dintre care 26,4% (98,8mm) au un character torential Tabel4.4 pag 63 Este cunoscuta agresivitatea ploilortorentiale in functie de pozitia nucleului torrential, element care diferentiaza tipurile de ploi torentiale. Din acest punct de vedere ploile torentiae inregistrate se grupeaza astfel: -48% cu nucleu torential la inceputul ploii 26% cu nucleu torential la mijlocul ploii 6% la sfarsit si 2% au intensitate uniforma.

Regimul eolian Cele mai frecvente vanturi bat pe 2 directii si anume N-E si S-V Intensitatea cea mai mare avanturilor in cursu anului se inregistreaza in lunile decembrie-martie In zona studiata, pe perioada verii bate un vant cald, uscat numit Traista goala sau saracila. Specific zonelor de curbura este si efectul de fheon.

1.6 Vegetatia

Avand in vedere pozitia geografica a bazinului hidrografic luat in studio se poate remarca faptul ca a determinat o influenta puternica a climatului continental din partea sudica si sud-estica la care se pot asocia conditiile locale de roca si implicit tipurile de sol diferite, prezenta sarurilor,a apelor cu grad inalt de mineralizare, activitatile antropice, prezenta proceselor de eroziune. In zona se intalnesc aproximativ 1000 de specii de plante. Teritoriul fiind destul de neomogen dezvolta o vegetatie foarte diferita reprezentata prin specii lemnoase si ierboase. O parte a teritoriului studiat a fost ocupat de paduri de stejari, gorun si fag, marturie a acestui fapt o constituie numeroasele palcuri de paduri din zona. Bazinul hidrografic Valea Baesti are suprafata cea mai mare dintre cele prezentate, motiv pentru care si vegetatia este cea mai diversificata. Suprafetele ocupate cu pasuni si fanete natural sunt usor degradate datorita pasunatului haotic si excesiv care favorizat eliminarea formatiunilor vegetale prin instalarea de maracinisuri forestiere predominante.

In evolutia lor, maracinisurile arbustive se instaleaza pe suprafete mari cu tendinta de a elimina definitive covorul ierbos pasunabil. Numarul speciilor erbacee cu valoare furajera buna este redus datorita instalarii exemplarelor de arbusti. Este remarcata prezenta salcamului care s-a instalat in mod spontan, extinzandu-se pe areale delimitate de formatiunile de adancime sau alunecari de teren.

1.7 Invelisul de sol

Ca urmare a diversitatii factorilor pedologici de roca,relief,clima si vegetatie precum si a interactiunii acestora in B.h. al Slanicului s-au format mai multe tipuri de soluri.Conditiile naturale ale mediului,din fiecare sector al bazinului hidrografic au determinat formarea solurilor zonale,iar ca o consecinta a conditiilor locale s-au diferentiat solurile interzonale. Dintre solurile zonale cernoziomurile agrice detin cea mai mare pondere in special in partea inferioara a bazinului intre Sepoca si Becani unde sunt cele mai mari suprafete de teren cu folosinta Agricola. In treimea medie a bazinului (Becani-Lopatari) s-au format preluvosolul tipic,preluvosolul roscat,lovosolul tipic si lovosolul roscat.Datorita apelor freatice provenite de la izvoarele de coasta care apar la baza plantelor,aceste soluri sunt supuse proceselor de gleizare,fenomene care se intalnesc frecvent in zona ManzalestiLopatari,insa au loc si procese de stragnogleizare datorita apei plovide. In ceea ce priveste paleta de soluri interzonale reprezentative sunt.ocupa suprafete restranse si se formeaza depozite calcaroase,marne si gresii calcaroase. sunt soluri care apar pe depozite marnoase.Saraturile sunt prezente pe valea Slanicului cu o mare raspandire pe luncile vailor afluente si pe versantii acestora sub forma saraturilor de coasta. Saraturile de lunca apar in zonele unde apa freatica este foarte aproape de sol.Saraturile de coasta apar ca o consecinta a prezentei marnelor salifere pre care sau format solurile respective si datorita eroziunii excesive care au spalat excesiv solul.

CAPITOLUL 2

Caracterizarea solurilor din Valea Baesti

Microbazinul hidrografic Valea Baesti este situat pe versantul stang al bazinului Valea Slanicului de Buzau.Ocupa o suprafata de 740 ha din care arabil 272,36 ha,livezi 54 ha,1492 si 68 fanete.O mare parte din suprafata este ocupata de terenuri arabile situate pe pante cuprinse intre 15 si 20% ceea ce favorizeaza degradarea solurilor prin procese de eroziune,in special de suprafata. Solurile din aceasta zona sunt impartite in 3 clase:.Procesele pedogenetice specifice zonei sunt datorita conditiilor de relief,clima si vegetatie. Este amplasat in zona cea mai inalta a bazinului ocupand o suprafata de 146,8 ha pe versantul stang,in treimea superioara a acestuia.Este un sol format pe argile stratificate ce au favorizat alunecarile de teren si care au contribuit la formarea acestui tip de sol datorita izvoarelor de coasta. Succesiunea orizonturilor sunt:Amw-Bvw.Nu se constata prezenta corbonatilor de profil iar reactia solului este slab acida cu valori Ph in jur de 6.Are un continut foarte mic de humus cu valori de 1,17-0,17%.Este stabil aprovizionat in fosfor si potasiu mobil. 2.Cernoziumul cambic(Cz-Cb) Ocupa o suprafata de 54,1 ha teren arabil de pe versantul drept al bazinului C4 o panta cuprinsa intre 5% si 10%.Mterialul penetrant este reprezent de pe care s-a format un sol puternic si profund. Textura este diferita pe profil in sensul ca in orizontul bioacumulativ(0-23cm) aceasta este mijlocie in continuare pana la 75 cm devine lutoargiloasa si peste aceasta limita(75-100cm) mijlocie. Insusiri fizice:densitate aparenta porozitatea totala de 52,3% cu un strat de humus redus 2,67% in orizontul de bioacumulare si scade pana la 0,23% la baza profilului.Reactia solului este neutral,slab alcalina cu valori de 7,0-8,2.Este un sol slab aprovizionat cu fosfor si potasiu mobil. 3.Cernoziomul Cambic(aliniament1) cu evolutie spre erodosol. Ocupa 122 ha pe versantul dpret al bazinului hidrografic in treimea superioara a acestuia cu panta de 5-10%.Solul s-a format pe depozite de loess cu folosinta

anterioara de arabil insa in present este ccultivata vita de vie.Profilul este alcatuit din urmatoarele orizonturi Am-Bv-Ck. Activitatea biologica este intense la suprafata insa se constata un process incipient de eroziune datorita folosintei actuale.Are un continut redus de humus de 1.23% la nivelul bioacumulativ si scade pana la 0,22% la baza profilului. Reactia solului este alcalina cu Ph intre 7,6-8,6,solul fiind slab aprovizionat cu fosfor si potasiu.Continutul de carbonate se manifesta dupa 60-70cm in proportie de 76%. 4.Erodosolul(Aliniament 2) Este situat in acelasi perimetru dar pe panta cea mai mare din acest aliniament cu folosinta de vita de vie pe rod.Prezinta o textura lutoasa medie in primii 8-10 cm,apoi devine luto-argiloasa,la nivelul orizontului Bv si lutoasa medie in orizontul carbonic la peste 60-70 cm. Continutul de humus este mic in orizontul bioacumulativ de 1,23%.Valorile densitatii aparente sunt in crestere de la suprafata( 1,2g/cm )la 1,59 la baza profilului. 5.Aluviosolul coluvic(AS-CO) (Aliniament 3) Aceste profil este amplasat pe cota cea mai joasa din cadrul aliniamentului,sol format in aceste conditii de clima,roca si vegetatie.Ocupa zona avand o panta de 5-10% in folosinta arabil. La suprafata prezinta un orizont de bioacumulare slab format datorita acumularii an de an a materialului colovionar.Datorita formarii solului prin colmatare intregul profil reprezinta o asezare afanata agregatelor de sol,fapt ce reiese din valorile reduse ale densitatii aparente de 1,2g/cm-1,4g/cm si mari ale porozitatii totale. Reactia solului este una alcalina cu valorile Ph intre 7,8-8,2% slab aprovizionat in fosfor si potasiu si cu un continut de carbonate care nu se manifesta in toata adancimea profilului. 6.Erodosolul(Er-Cb)(Aliniament 4) Este amplasat in cadrul aliniamentului pe cota cea mai inalta intr-o zona cu relief foarte . Sol erodat excesiv,jumattaea superioasa a orizontui Bv fiind erodata. Textura solului este in general lutoasa continutul in argila este aproape uniform pe tot profilul deoarece jumtatea superioasa a orizontului Bv a fost erodata.

Continutul de humus este foarte mic 1,13% datorita eroziunii excessive ce a indepartat stratul fertile de la suprafata.Carbonatii apar de la suprafata in procent de 3,2% pana la 11,8% in baza profilului avand o reactive slab alcalina cu un Ph de 8,28,6%. 7.Cernoziomul Afric(Cz-ar)(Cernoziomul agrilofluvial) Este situate pe versantul drept al bazinului hidrografic intre remificatiile undei ocupand o suprafata de 44ha cu o panta de 15-20%. Sol format pe loess si depozite loessoide cu folosinta arabila. Textura este diferentiata pe profil datorita prezentei orizontului Bt unde procentul de argila este mai ridicat comparative cu cel din orizontul supra si subacent.Continutul de humus este mic-mijlociu in orizontul de bioacumulare mic la nivelul orizontului Bt si foarte mic la baza profilului . Analizand valorile densitatii aparente se constata o afanare a solurilor in orizontul arabil (1,2g/cm) si o tasare moderata in celelalte orizonturi (1,5-1,6 g/cm) Reactia aolului este slab alcalina cu valori de 8-8,6 ale Ph-ului,are un continut mic de fosfor si potasiu mobil. Carbonatii apar la baza orizontului Bt,in proportie de 11,7%. 8.Cernoziomul tipic (Cz-ti) Este situate pe versantul drept al bazinului hidrografic in treimea inferioara a acestuia in suprafata de 121,7ha.Zona a fost amenajat cu benzi inierbate care functioneaza in prezent. Prezinta o textura nediferentiata pe profil constattor si un procent mai mare al fractiunii de nisip fin(>4090),comparative cu celelalte fractiuni granulometrice.Reactia aolului este slab alcalina cu valori ale Ph-ului de 7,9-8,6 si are o aprovizionare medie cu fosfor si potasiu.Continutul de humus este redus(1,9%).Carbonatii se evidentiaza in proportie de 7%.

CAPITOLUL 3 Concluzii si recomandari

1. Bazinul hidrografic Slanic Buzau fiind situate intr-o zona cu conditii arografice caracterizate prin relief fragmentat,versanti cu pante mari,agresivitate pluviala ridicata a favorizat declansarea unor procese intense de eroziune,ca urmare aproximativ 63% din suprafata este afectat de eroziune puternica si foarte puternica. 2. Microbazinul Vlea Baesti avand o folosinta predominant arabila. Este puternic afectata de procesele de eroziune datorita reconstituirii proprietatilor pe vechile amplasamente(directia deal-vale) determinand modificari nefavorabile proprietatile solurilor pana la schimbarea unui tip de sol. 3. Analizarea datelor conduce la concluzii deosebit de importante privind exploatarea suprafetelor agricole in zona colinara si anume: 1.Schimbarea folosintei agricole in vedere impaduririi in cazul terenurilor puternic erodate 2.Intretinerea si completarea lucrarilor anterozomale existente pe toata durata de functionare a lor 3. Restructurarea terenurilor agricole si amplasarea acestora in concordanta cu panta si latimea terenului.