Informatii generale Prepelitele au fost urmarite din cele mai vechi timpuri pentru carnea lor deoseb ita.

Cu mii de ani, ca pasari salbatice, erau prinse cu plase in China si Egipt. Astazi insa, se cunosc soiuri domesticite, ceea ce permite cresterea lor in sis teme intensive. Ele fac parte din familia Phasianoideea, ordinul Galiforme, clasa Aves, la fel c a si gainile si porumbeii. Cea mai intalnita specie este Coturnix coturnix (prep elita comuna), cu subspeciile Coturnix coturnix coturnix (prepelita europeana) s i Coturnix coturnix japonica (prepelita japoneza) care a fost domesticita in Jap onia si care este cea mai raspandita specie crescuta. Este o specie care si-a pi erdut aptitudinile de zbor si de clocit, insa troneaza de departe in ceea ce pri veste productia de oua. De ce crestem prepelite Prepelitele sunt crescute in special pentru ouale lor, care au calitati extraord inare, si care sunt recomandate pentru multe afectiuni. Exista chiar si tratamen te speciale cu oua de prepelita. Nici carnea lor nu este de lepadat, fiind al do ilea motiv pentru care sunt crescute. Sunt si persoane care le tin doar pe post de pasari de ornament. Exista mai multi hibrizi, cei mai multi crescuti pentru oua (care nu ajung decat la o greutate de 150-170 de grame pentru femele si ceva mai putin pentru mascul i), dar exista si cei de carne care pot ajunge la 350-400 de grame. Despre acest soi nu am gasit multe informatii pe Internet Binefacerile oului Dupa cum spuneam, calitatea pricipala a acestor pasari este ca se oua mult si re pede. O prepelita japoneza produce 250-300 de oua pe an, insa sunt si cazuri exc eptionale cand s-a ajuns la 480 de oua. Ouale sunt mici, cu o greutate intre 8-1 2 grame, cu o medie de 10 grame. Calitatile terapeutice se datoreaza numarului mare de vitamine si minerale care le contine: vitaminele A,B, B1 (de sase ori mai multa decat oul de gaina), B2 (d e 15 ori mai multa decat oul de gaina), D3, E, si mineralele fosfor (de cinci or i mai mult decat oul de gaina), fier ( de 6 ori mai mult decat oul de gaina), ca lciu, zinc, sulf si potasiu. Continutul de colesterol este mai mic (de 1,4%, fat a de 4% la oul de gaina). Datorita continutului ridicat de vitamine si minerale, se folosesc in afectiuni precum TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, a nemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate. Un un efect benefic asu pra sistemului circulator, imbunatatesc digestia, regleaza aciditatea gastrica, imbunatatesc memoria, ajuta la cresterea si dezvoltarea copiilor. Curele bazate pe oua de prepelita sunt de mai multe tipuri, in functie de afecti unile care trebuie tratate. Ouale se administreaza dimineata, pe stomacul gol, inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg. De asemenea sunt re comandate ouale de la pasari reproducatoare (cele pentru incubator, fecundate), dar nu stiu sa va argumentez acesta teorie. Pentru ca e mic, se poate sparge intr-o lingura, si se lasa sa alunece pe gat. D aca nu puteti sa sa suportati oul crud in gura, se poate freca cu o lingurita de miere sau putina pulpa de fructe. Micul dejun de serveste dupa aproximativ 1-2o re, si e recomandat sa fie compus din hrana rece. Persoanele cu ulcer sau anemie pot sa ia micul dejun in jumatate de ora. Nu se consuma cafea, alcool pe perioa da regimului. Tratamentu se poate relua dupa trei saptamani in cazul adultilor s i dupa trei luni la copii.

Curele de baza: Pentru copii intre un an si trei ani: Cura de 60 de oua in 30 de zile: Se pot administra cate doua oua zilnic. Pentru copii intre 4 si 7 ani: Cura de 60 de oua in 20 de zile: Se adminsitreaza cate trei oua zilnic. Pentru copii intre 8 si 10 ani: Cura de 90 de oua in 30 de zile: Se pot administra cate trei oua zilnic. Pentru copii/adolescenti intre 11 si 15 ani: Cura de 120 de oua in 32 de zile: In primele patru zile - cate trei oua pe zi; Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua pe zi; In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou. Pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani: Cura de 120 de oua in 26 de zile: In primele doua zile - cate trei oua pe zi; In a treia zi - patru oua pe zi; Incepand cu ziua a patra, 24 - cate cinci oua pe zi; In a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi; Numai pentru adulti: Cura de 240 de oua in 50 de zile: In primele doua zile - cate trei oua pe zi; In a treia zi - patru oua pe zi; Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi; In a 49-a zi - trei oua pe zi; In a 50-a zi - doua oua pe zi. In functie de afectiune, se racomanda curele: - ulcer 120 bucati - tulburari digestive 120 buc - arteroscleroza 240 buc - astm bronsic 240 buc - anemie 240 buc - scleroza coronanina 240 buc - colesterol 240 buc - hipertensiune 120 buc - rinichi 240 buc - diabet 240 buc - tbc 240 buc - migrene 240 buc - nevroze 240 buc - boli de ficat 240 buc - potenta 240 buc Cresterea si exploatarea Avantajele cersterii prepelitelor fata de alte pasari sunt multiple: spatiul mic de exploatare, cresterea rapida (atinge maturilaltea la 5-6 saptamani), cheltui eli minime pentru echipamente, procurarea usoara a puilor si tineretului, consum ul mic de hrana, cantinatea mare si continua de oua (chiar 350 de oua pe an), re zistenta la boli (daca este ingrijita corespunzator nu are nevoie de nici un vac cin toata viata). Carnea si ouale sunt deosebit de valoroase, avand un continut scazut de grasimi si colesterol. Pentru a creste prepelite avem nevoie de foatre putin spatiu, pe un metru patrat

pot incape pana la 120 de pasari. Insa nu este bine sa depasim 100 sau chiar ma i putine. Daca spatiul va permite, lasati-le mai libere, 70-80 de bucati pe metr u patrat (o baterie de 150x50cm, adica 0.75 metri patrati tine lejer 50-60 de bu cati). Daca faceti un sistem cu patru sau cinci asemenea custi suprapuse, puteti creste 200-250 de prepelite, pe un spatiu foarte mic, intr-o magazie sau garaj. Custile trebuie sa aiba atasate adapatori si hranitori suficient de lungi cat sa permita hranirea si adaparea unui numar maxim de pasari. De preferat pe laturil e mai scurte sa fie adapatori pe toata lungimea custii, iar in fata, ca sa fie u sor de umplut, o hranitoare tip jgheab pe toata lungimea. Toate in exteriorul cu stii. Gratiile trebuie sa aiba ochiuri suficiente de mari cat sa incpa capul pas arilor. Aceste parti trebuie sa fie detasabile, pentru a putea fi curatate regul at (la 2 zile). Fundul custilor se faca din plasa de sarma sudata, cu ochirile mici (latime de 1 cm). Aceasta plasa trebuie sa aiba un unghi de inclinatie suficient de mare cat sa permita oualor sa se rostogoleasca in fata. O diferenta de 5 cm este suficien ta(la o latime a custii 50cm). De asemenea, podeaua trebuie sa fie mai lunga dec at lungimea custii cu 10-15 cm (sa se prelungeasca sub hranitoare) si ridicata p utin la margine, pentru a colecta ouale. Evident, peretele din fata va avea jos o deschidere de 2,5-3cm pe toata lungimea (nu lasati mai mult pentru ca pot evad a prepelitele, dar nici mai putin pentru ca riscati ca nu incapa ouale) . Deci: plasa sudata in patratele, cu sarmele de deasupra perpendiculare pe cusca, ca sa permita rostogolirea oualor, prelungita in afata custii pentru a forma colector ul de oua. De asemenea, sub grilaj se pune o placa (osb, tabla), ce poate fi trasa asemenea unui sertar, pe care sa se stranga dejectiile. Puneti-o orizontal, nu inclinata precum fundul custii. Aceasta trebuie curatata la fiecare 2-3 zile. Inaltimea c ustii in punctul minim (in spate) sa fie minim 15 cm, dar puteti sa lasati 20-25 . Deci inaltimea totala a unei baterii (inaltimea maxima a custii, cu suportul d e dejectii la 5-10 cm dedesupt) ar fi 35-40cm. Deci un ansamblu de patru custi s uprapuse ar avea maxim 2 metri inaltime, daca prima cusca este situata la 40 cm de sol (ca sa nu ne cocosam adunand ouale). Cat un dulap de bucatarie. Temperatura corpului unei prepelite este de 40-41 de grade. In anotimpul rece es te indicat sa mariti numarul pasarilor din parea de jos (unde este mai frig). Va ra trebuie sa rariti numarul la toate nivelele. Prepelitele sunt in general pasari rezistente, nu se imbolnavesc usor daca sunt indeplinite cateva conditii. Temperatura si umezeala sunt doua lucruri important e. Trebuie asigurata o temperatura de 16-22 de grade constant. Inclusiv in sezon ul rece si cald. (Deoarece multi nu pot asigura iarna temperatura minima, procedeaza in felul urm ator: primavara cumpara pui de o zi pe care-i tin la caldura pana la 3-4 saptama ni, apoi odata cu incalzirea vremii ii muta in baterii. Profita de perioada cald a pentru oua, iar toamna cand vine frigul, ii sacrifica. Si au carne de calitate pentru mult timp in congelator - 100-200 de prepelite, numai bune pentru friptu ra). Nu trebuie sa va fie mila de ele deoarece viata lor este scurta oricum, dupa un an sunt deja batrane. Daca cresteti suficient de multe, de exemplu 5 ansambluri de cate 4 baterii (ins eamna 1000 de pasari) intr-o camera mica de 12 metri patrati izolata bine (sau c u perte comun cu o camera incalzita), este posibil sa-si asigure singure caldura necesara si in timpul iernii, datorita caldurii emanate de corpurile lor. Umiditatea trebuie mentinuta in jurul valorii de 70%. Deci o ventilatie este nec esara, mai ales vara cand temperaturile sunt foarte ridicate. Dar trebuie sa fit i atenti sa nu se creeze curenti de aer, deorece sunt forte sensibile la curent. Se poate monta un ventilator de de perete, care scoate afara aerul cald. Daca sunt supuse mult timp temperaturilor ridicate, scade randamentul. Prepelite le nu vor mai manca, deci vor scade in greutate, si de asemenea se vor oua rar. De asemenea exista riscul de inbolnavire datorita inmultirii germenilor si bacte riilor la cald.

Lumina este factor necesar pentru optimizarea productiei. Prepelitele au nevoie de 16-18 ore de lumina pe zi, altfel va scadea mult procesul de ouare. De asemen ea stresul are o influenta foarte mare. Asezati custile intr-un loc linistit, sa nu fie zgomote dese si puternice. De asemenea, nu faceti muzeu din camera lor, unde sa primiti vizite ce zeci de ori pe zi. Mai ales copii care exclama, tipa s i se bucura, spre disperarea bietelor pasari. Este suficient sa mergeti o data d imineata, sa le puneti apa si mancare, si o data seara, cand faceti acelasi lucr u si adunati ouale. Nu faceti miscari bruste si rapide spre ele, pentru ca se sp erie foarte usor. Dupa fiecare serie ce prepelite (care dureaza cam un an), desfaceti custile si l e spalati bine, apoi le dezinfectati cu solutie de la farmaciile veterianare (cu dezinfectant universal, Ecocid S de exemplu). Nu aduceti prepelite din alte locuri despre care nu stiti nimic. Sau cel putin, nu le amestecati imediat cu restul de pasari. Puneti-le in carantina, in alta cu sca, unde le observati 2-3 saptamani comportamentul. Chiar daca par sanatoase la prima vedere, pot purta boli si virusi care se manifesta mai tarziu. Puneti la fiecare baterie un carnetel in care scrieti varsta prepelitelor, numar ul de masculi si femele, numarul de oua produse in fiecare zi.

Ouatul Prepelitele ating maturitatea la 5-6 saptamani. Asta inseamna ca atunci pot depu ne primul ou. In functie de hrana, temperatura si alte conditii, pot incepe ouat ul mai tarziu, la 6-8 saptamani. Dupa aceea, incep da produca in mod constant, t imp de 8-12 luni cate un ou la 16-24 de ore. O prepelita poate produce si doua o ua in 24 de ore, intrucat ovulatia se produce cu circa. o ora inainte de produce rea unui ou, iar formarea unui ou dureaza 20 - 24 ore. Deci, intervalul dintre d oua oua poate sa fie la prepelita de 21 ore, pe cand la gaina nu poate fi mai mi c de 24 ore. Atentie! Puteti sa aveti surpriza ca unele sa moara la ouare, din c auza ca nu pot scoata oul, ca este prea mare. Dupa aproximativ 1 an, inceteaza procesul de ouare (nu complet, dar scade foarte mult), si asa zisele pasari reformate trebuie sacrificate, deoarece nu sunt pro fitabile (manaca la fel, dar nu mai cresc si nu fac oua). Primele oua sunt de regula mai mici. Greutatea unui ou este de 8-12 grame. Deci 5-6 oua de prepelita inlocuiesc un ou de gaina. Dar spre deosebire de gaini unde oul cantareste 5-6% din greutatea gainii, la prepelita oul reprezinta un procen t de 8-10% din greutatea pasarii. Prepelitele se oua de obicei seara. In bateriile de oua pentru consum, puneti un mascul la 9-10 femele. Deci intr-o baterie de 50, avem 45 de prepelite si 5 prepelitoi. Daca cresteti prepelite pentru uzul familiei, un numar de 50 de prepelite este s uficient pentru productia de oua (veti avea in fiecare zi cam 40 de oua ceea ce echivaleaza cu 7-8 oua de gaina zilnic, adica circa 50 pe saptamana. Mult mai mu lt decat suficient, mai dati si prin vecini). Ouale se pot tine la firgider, la fel ca si cele de gaina, pana la o luna. Incubarea oualor Daca vrem sa crestem prepelite intensiv, avem nevoie de pui care sa inlocuiasca pasarile batrane. Pentru asta avem nevoie de oua fertile. Pentru a obtine oua fe rtile, se folosesc baterii speciale, in care raportul de fete/baieti este diferi t fata de cele pentru consum. Cel mai indicat raport este de un baiat la trei fe te. Deci intr-o baterie de 50 de pasari reproducatoare avem 12 baieti si 36 fete . Mai bagam un baiat si o fata, ca sa fie 50. Deci 13 baieti si 37 fete. Nu folositi ouale de la primele ouari (de la prepelitele de 5-6 saptamani), si n ici de la cele batrane un an. De asemenea, cocoseii sa aiba minim 40 de zile (~ 6 saptamani)

Selectati oule. Le folositi numai pe cele cu coaja intreaga, fara defecte si cur ate. Nu trebuie spalate. Daca sunt murdare, stergeti-le usor cu o carpa uscata. Nu alegeti ouale mici, alegeti-le pe cele mai mari(12 grame) dar nu extraordinar de mari. Este posibil prezinte malformatii. Ouale se pastreaza intr-o camera racoroasa (nu le bagati la frigider!), si de in torc in fiecare zi de depozitare. Perioada maxima cat pot fi pastrate este de 7 zile, dpa care devin nefertile. Nu este recomandat sa le folositi nici pe cele o uate in aceeasi zi. Deci ideal e sa va faceti un stoc cu oua de 5 zile. De la o baterie de 50 de pasari (37 fete), daca luam 30 pe zi, avem 150 de oua, pe care le punem la incubat a sasea zi. Perioada de incubatie este de 16/17 zile, iar temperatura optima este de 37,5-37 ,7 grade. Umiditatea din incubatortrebuie sa fie 60% in primele 14 zile. Apoi se mentine aceeasi temperatura, dar se creste umiditatea la 80% (se inmoaie coaja oului si o pot sparge cu ciocul). Daca umiditatea nu este suficienta dupa ziua a 14-a, sterge-ti ousoarele cu un burete caldut si ud. Incepandu cu a doua zi, intoarceti ouale de doua ori pe zi, o data dimineata si o data seara, ca sa nu se lipeasca puii de coaja. In ultimele 2-3 zile (15-16-17 ) nu le mai intoarceti. Verificati nivelul apei in fiecare zi, si completati daca este necesar.

Cresterea Puilor Puii se iau din incubator cand sunt uscati (nu va faceti griji de infometare, de oarece au rezerve pentru 24 de ore) si se pun intr-o "maternitate", o cutie de c arton, sau acvariu de sticla, care se aseaza intr-un loc uscat, fara curenti de aer (cel mai bine este sa-l acoperiti). Asternutul din cusca trebuie sa fie usca t, bun absorbant al umiditatii, nu prea grosier, asezat in strat uniform. Temperatura in primele trei zile este de 37-38 de grade, care se scade treptat c u doua grade pe zi, pana la 21 de grade, cand puii au 11 zile si sunt deja acope riti cu pene. Daca vi se pare ca sufera de frig, se strang toti gramada sub surs a de caldura, prelungiti perioada cu tempreatura mai ridicata (1 saptamanta cu 3 7 grade, dupa care scadeti). Temperatura trebuie sa fie uniforma si suficienta i n toata maternitatea, alftel puii se aduna sub sursa de caldura, se suie unul pe ste altul, iar cei de jos pot muri sufocati. Ca procente, ies cam 50% baieti si 50% fete. Puii au nevoie de lumina, care poate sa functioneze non-stop pe toata perioasa c resterii. Puteti insa sa o lasati 24 de ore in primele doua saptamani, apoi o sc adeti treptat cate o ora pe zi, pana ajungeti la valoarea de 16-18 ore. Trebuie asigurata apa la o temperatura medie, imediat ce sunt adusi din incubato r. Daca e prea rece provoaca indigestii. In apa se pot dizolva antibiotice sau v itamine pentru inratirea puilor si prevenirea bolilor (Oxivit S). Puii trebuie d usi cu ciocul la apa pentru a se hidrata, si pentru a invata unde este situata. Atentie cu apa in maternitate. Puii nu trebuie sa se ude pentru ca sunt foarte s ensibili. Puneti o adapatoare cu gratar deasupra, sa nu le intre picioarele in a pa. Cresterea puilor se face in doi pasi: - demarajul (iarna dureaza 10 zile, vara 7 zile), in care se hranesc cu un furaj special tip Starter; - cresterea propriu-zisa, pana la 5 saptamani, dupa care sunt transferati in bat erii. Pot fi transferati chiar mai repede, la 4 saptamani.

Trebuie sa avem grija cu 2 luni inainte de iesirea unei generatii din productia de oua, sa pregatim alta. Deci cand au implinit 8 luni, deja trebuie sa avem in incubator inlocuitori pentru ele.

La 30-35 de zile (maxim 5 saptamani) puii se muta in baterii, deoarece ajung la maturitate. Cei crescuti pentru carne, care nu necesita selectare dupa sex. Se cresc in sase loturi cu diferenta de varsta de o saptamana. Primul lot care implineste 6 sept amani se sacrifica, fiind inlocuit cu un nou lot. Asa o sa avem tot timpul prepe lite in varsta de 1,2,3,4,5 si 6 saptamani, cu productie saptamanala. Cele mai frecvente greseli la incubare: Ouale prea vechi - rata foarte proasta de scoatere, si foarte intarziata (pana l a 19 zile) Temperatura prea mare: puii ies cu malformatii Ouale nu sunt intoarse la timp : puii mor in ou Temperatura prea mica: puii mor in ou si se lipesc de coaja Umiditatea prea mica: puii nu pot sparge coaja oului si mor. Dupa circa 3 saptamani de la se pot diferentia masculi de femele in proportie de 99%. Se poate si la 16-17 zile, dupa penaj, dar procentul este undeva la 85%. Masculul are pieptul roscat iar cloaca prezinta o excrescenta de culoare roz far a penaj. Femela are pieptul si gatul maro-roscat cu pete inchise si cloaca alungita trans versal. De altfel, prepelitele de sex feminin au la baza ciocului inferior pene culoare alba,iar la masculi sunt de culoare neagra sau maro inchis. Cei neexperimentati le pot sorta in perioada 4-5 saptamani, cand semnele sunt mu lt mai vizibile.

Hranirea prepelitelor Cel mai important si cel mai complicat capitol din aceasta indeletnicire este fu rajarea. O nutritie gresita scade randamentul de crestere si productia de oua. E xista mai multe tipuri de hrana, in Romania fiind cel mai folosit furajul uscat, cumparat direct de la producatori. Unele chiar asa se si numesc: "Furaj pentru prepelite". Dar pot fi folosite si furajele universale, daca respecta procentele de nutrienti specifice rasei. Adica puteti adauga un surplus de proteine (srot de soia) furajului de gaini ouatoare si il folositi. Furajul contituie principala investitie in crescutul prepelitelor (considerand c a spatiul il avem deja) si se ridica undeva la 60-70% din cheltuielile totale ( restul fiind lumina, caldura, pui de o zi, vitamine, etc.) O prepelita adulta consuma 20-25 de grame de hrana, dar cantitatea poate scadea in zilele calduroase de vara. Furajul trebuie sa fie unul bogat in proteine, ata t pentru pui de carne cat si pentru pasarile ouatoare. Pentru cele din urma treb uie asigurat un procent de 3.5% de calciu, necesar producerii cojii oului. In zi lele calde, cand cantitatea mancata este mai mica (deci si aportul de calciu est e mai mic), se suplimenteaza calciul din furaj, pana la o valoare de 4%. Pentru puii crescuti pentru carne, trebuie asigurat un porcent mai mare de prote ine. Se poate inlocui calciul (deoarece nu au nevoie, fiind sacrificati inainte de ouare) cu supliment de proteine (faina de peste, srot de soia). Un furaj bun trebuie sa asigure necesarul de vitamine, minerale, proteine in fun ctie de obiectivul urmarit (oua,carne). Un exemplu de furaj combinat pentru prep elitele ouatoare folosit in industrie contine : Porumb 52% Grau 11% Srot soia 16,58% Srot floarea soarelui 6%

Faina de peste 2,9 % Carbonat de calciu (creta furajeara) 8% Fosfat dicalcic 1,2% Sare 0.2% Premix A6 Lazer-IBNA 2% DL-metionia pulbere 0.12%

In gospodarie, multi nu vor sa foloseasca faina de peste, premixuri de vitamine si minerale, pentru a produce oua mai "naturale". Puteti inlocui faina de peste (proteina) cu o cantitate mai mare de srot de soia . Sau premixurile de vitamine si minerale (PVM) cu vegetale (lucerna, morcovi ra si) care aduc un aport de vitamine, dar nu atat cat premixurile. De aceea sa va asteptati la o eficienta mai scazuta, dar va puteti mandri ca sun t crescute mai ecologic. Vitaminele se pot asministra si in apa, unde se dizolva conform peorpectului de la farmacie (de exemplu Vitamino Trace Oral, Oxivit S), de regula cateva zile pe luna.

Tips: Pentru a vinde ouale la prieteni si vecini nu aveti nevoie de firma, sau sa plat iti impozite. Este suficient sa luati un certificat de producator de la primarie si aviz de la medicul veterinar din localitate. Pentru a vinde catre magazine, trebuie sa fiti persoana juridica inregistrata, s i sa respectati mult mai multe conditii, care sa asigure sanatatea si calitatea produselor. Daca vreti sa cumparati puicute de 6 saptamani, la intrarea in productia de oua, trebuie sa fiti atenti cand le cumparati. Deoarece la noi in tara sunt multi "b inevoitori" care vor incerca sa vanda prepelitele batrane ca tineret. O prepelit a batrana are penele de pe spate mult mai rare, culorile sunt mai sterse, spre d eosebire de tineret care are culorile bine delimitate. Ciocul este curat, omogen si nu prezinta urme de crapaturi la cele tinere. Pielea picioarelor este uniforma, nu au ghearele zg ariate sau rupte (spre deosebire de cele care au stat un an intr-o baterie cu pi cioarele pe gratii, si pot prezenta neregulatritati). Nu porniti cu un numar mare de prepelite de-o data (500 de exemplu) daca nu avet i o retea de distributie (la magazine sau cunostinte). Ganditi-va da vor intra t oate in perioada de ouat, si veti aduna 300-400 de oua pe zi. Intr-o saptamana p uteti chiar sa obtineti 3000 de oua. Ce faceti cu ele? Un numar de 50-100 pentru inceput este suficient. Nu cumparati mult furaj combinat deodata, ci in cantitati care sa va ajunga maxi m 2 luni. Daca il tineti mai mult, isi pierde din valoarea nutritiva sau se poat e strica.