EXPERTIZA MEDICO-LEGAL| A ASFIXIILOR MECANICE Asfixiile mecanice acute, sunt frecvent `ntlnite `n practica medico legal\, att `n cadrul

sinuciderilor, al mor]ilor accidentale ct [i `n cadrul omuciderilor. Respira]ia este procesul care asigur\ aportul continuu de oxigen preluat din mediul `nconjur\tor, la nivelul mitocondriei celulare [i eliminarea `n mediul ambiant a bioxidului de carbon. Termenul de asfixie, vine din limba greacc\ veche, asfigmos = f\r\ puls [i de[i consacrat, este incorect, mai corect fiind cel de hipoxie. Aportul insuficient de oxigen la nivel intracelular se poate realiza `n urm\toarele cazuri: 1. Sc\derea presiunii oxigenului `n aerul inspirat (realizat\ la altitudine mare ori prin diminuarea concentra]iei frac]ionate a oxigenului `n aerul inspirat-vicierea cu gaze str\ine a aerului inspirat). Se realizeaz\ anoxia de aport. 2. Diminuarea concentra]iei hemoglobinei `n sngele circulant. Apare `n anemii de diverse cauze [i are drept consecin]\ sc\derea con]inutului `n oxigen a sngelui circulant. ~ncetinirea circula]iei periferice, este o alt\ cauz\, [i duce la eliberarea oxigenului `n ]esuturi la o presiune mic\. Are drept cauze unele boli cardiace sau boli locale. Ambele sunt anoxii de transport. 3. Incapacitatea celulelor de a utiliza oxigenul, apare `n unele intoxica]ii de tipul celei cu alcool etilic sau LSD. Este o anoxie de tip cito(histo)toxic. Din clasificarea expus\, reiese c\ anoxiile au att cauze violente, ct [i cauze neviolente, medicina legal\ ocupndu-se doar de cele de cauz\ violent\. Asfixiile mecanice se pot `mp\r]i `n: A. Asfixii realizate prin compresiune: - spnzurare; - sugrumare - [trangulare; - compresiune toraco-abdominal\. B. Asfixii realizate prin ocluzie: - sufocare; - ocluzia c\ilor respiratorii prin corpi str\ini; ocluzia c\ilor respiratorii prin 72

lichide(`necul). C. Alte asfixii. A.1. SPNZURAREA. Se define[te ca fiind comprimarea p\r]ilor moi ale gtului cu ajutorul unui la], ac]ionat de propria greutate a corpului. Spnzurarea poate fi tipic\, cnd nodul este situat median, la ceaf\, [i atipic\, cnd nodul este situat lateral sau anterior. Sunt citate peste 200 moduri de spnzurare atipic\. Ea poate fi complet\, cnd corpul atrn\ `n aer (este nesprijinit), [i incomplet\, cnd corpul atinge solul sau un plan de sus]inere cu coatele, genun-chii, etc. se citeaz\ spnzurarea melancolicului, diminea]a sub pat, caz `n care victima este aproape culcat\. La]ul poate fi cu nod fix, sau culant (mobil), [i confec]ionat din materiale moi (cordon, cravat\), semimoi (frnghie, cablu), sau dure (srm\). El poate fi trecut o dat\ sau de mai multe ori `n jurul gtului.

Fig. culant.

Spnzurare. La] de tip

Mecanismul comprim\rii gtului, a demonstrat c\ o greutate de numai 2 kg., comprim\ jugularele, la 5 kg se comprim\ carotidele, la 15 kg. este comprimat\ traheea, iar la 25 kg. sunt comprimate arterele vertebrale. Mecanismul mor]ii `n spnzurare poate fi nervos-reflex (spnzura]ii albi), caz `n care este incriminat\ iritarea corpusculului carotidian, sau elonga]ia nervului vag, aceast\ ultim\ situa]ie ap\rnd `n cazul spnzur\rii `n vid (al\turi de 73

elongarea coloanei vertebrale, cu leziuni ale centrilor nervo[i bulbari, sau chiar rupturi atlanto-occipitale). Datorit\ rapidit\]ii cu care se inataleaz\ moartea, semnele necroptice ale asfixiilor vor lipsi. Un alt mecanism incriminat `n tanatogeneza prin spnzurare, este cel al anoxiei anoxice acute, ca `n cazul spnzura]ilor alba[tri. ~n acest caz, comprimarea `n timp a traheei [i vaselor mari ale gtului, duce la instalarea semnelor de asfixie. Examenul extern al cadavrului, eviden]iaz\: - [an]ul de spnzurare: este situat `n treimea superioar\ a gtului, sub forma unei zone denivelate, brun-g\lbuie, la cadavru pergamen-tat\, cu o direc]ie oblic ascendent\, c\tre regiunea nodului, a c\rei adncime este neuniform\, fiind mai adnc `n partea opus\ nodului. Este de fapt mulajul la]ului, imprimat pe pielea gtului [i apare `n spnzur\rile tipice. - cianoza este mai mult sau mai pu]in intens\, func]ie de mecanismul tanatogenerator. Este situat\ perioronazal, la patul unghial. - lividit\]i cadaverice cantonate `n pozi]iile declive, pe antebra]e, membre inferioare.

Fig. atipic\.

Spnzurare

Tot la examenul extern, pe lenjeria intim\ a victimei se pot constata urme de materii fecale, sau 74

urme de sperm\. Mai pot fi eviden]iate hemoragii subconjuctivale, protruzia limbii printre arcadele dentare. Pe corp se pot constata leziuni traumatice, produse `n cadrul fazei convulsivante a asfixiei, de tipul excoria]iilor sau echimozelor, [i care sunt produse prin lovirea de corpurile dure din jurul victimei. Aceast\ interpretare se poate da numai dup\ un examen atent la fa]a locului. Fig. Redus infiltrat hemoragic `n ]esutul subjacent Examenul intern va eviden]ia la nivelul p\r]ilor moi ale gtului, `n treimea superioar\, subjacent [an]ului de spnzurare, sufuziuni [i infiltrate hemoragice. Func]ie de tipul la]ului, [i pozi]ia sa, mai pot fi semnalate rupturi ale osului hioid, cartilajelor laringelui, iar `n cazul `n care victima se spnzur\ `n vid, apar leziuni [i ale coloanei vertebrale. Disec]ia arterelor carotide arat\ semnul Amussat, concretizat `n rupturi transversale ale intimei. Cordul drept este dilatat, cu snge lichid, iar la nivelul pl\mnilor interscizural [i bazal apar pete[ii rounde, de circa 0,1- 0,3 cm. diametru, care `ns\ nu sunt specifice. A.2. SUGRUMAREA. Este asfixia mecanic\ acut\, realizat\ prin compre-siunea gtului victimei de c\tre mna unui agresor. A[a cum rezult\ [i din defini]ie, sugrumarea nu poate fi sinucidere, deoarece, o dat\ cu pierderea cuno[tin]ei, for]a muscular\ scade, deci comprimarea `nceteaz\. Examenul extern al victimei eviden]iaz\ leziuni specifice, func]ie de pozi]ia agresor - victim\. Dac\ sugrumarea se face din fa]a victimei, las\ semne carac-teristice minii agresorului: echimoze ovalare, coafate de excoria]ii semilunare. Dac\ mna este `nm\nu[at\, intensitatea acestor semne scade. Echimozele sunt grupate, patru `ntr-o parte, iar `n partea opus\ una singur\. Este obligatorie m\surarea distan]ei dintre aceste echimoze. ~n cazul `n care sugrumarea se face din spatele victimei, 75

la nivelul p\r]ilor moi ale gtului se poate eviden]ia un [an] corespunz\tor pliului dintre policele [i indexul agresorului. Examenul intern al cadavrului va eviden]ia infiltrate hemoragice la nivelul p\r]ilor moi ale gtului, `n capsula glandei tiroide, fracturi ale laringelui. Se impune diferen]ierea acestor leziuni de cele produse prin loivire activ\ a gtului cu un corp dur, sau de cele produse prin comprimarea gtului pe o suprafa]\ dur\, de tipul: marginea diferitelor obiecte - pat, scaun, mas\. ~n acest caz, leziunile observate la autopsie au un caracter intens [i par]ial. A.3. {TRANGULAREA. Const\ `n comprimarea p\r]ilor moi ale gtului cu ajutorul unui la] ce se strnge progresiv. Examenul extern eviden]iaz\ [an]ul de [trangulare, care este situat `n treimea medie a gtului, orizontal, complet, cu aceeia[i adncime. Nu va fi observat\ amprenta nodului ca la [an]ul de spnzurare. Poate fi `ntrerupt, cnd `ntre tegumentele victimei [i la] se interpun diferite obiecte de lenjerie: guler de c\ma[\, fular, etc. Mai pot fi observate leziuni generate de unghiile victimei care `ncearc\ s\ `ndep\rteze la]ul. Examenul intern al unui atfel de cadavru, relev\ infiltrate hemoragice subjacente [an]ului de [trangulare. ~n cazul `n care victima este [trangulat\ [i apoi spnzurat\, cu scopul de a disimula omorul, se vor `ntlni dou\ tipuri de leziuni, unele cu caracter vital, corespunz\toare [trangul\rii, altele f\r\ caracter vital, produse prin spnzurare. Ca form\ juridic\, [trangularea este omucidere, deoarece autotentativa nu reu[e[te din acelea[i motive ca [i la sugrumare. Este totu[i citat `n literatura medico-legal\ [i suicidul, dar acesta presupune mai multe circulare `n jurul gtului, precum [i existen]a unui sistem ce s\ permit\ men]inerea comprim\rii [i dup\ pierderea con[tien]ei. O anchet\ temeinic\ va eviden]ia existen]a unui comporta-ment psihic presiuicidar. A.4. COMPRESIUNEA TORACO - ABDOMINAL|. Este modalitatea de asfixie mecanic\ acut\, realizat\ prin comprimarea concomitent\ a toracelui [i abdomenului. ~n practica medico-legal\ este consecin]a unor accidente (surp\ri de maluri, cutremure, avalan[e, accidente miniere, de trafic rutier sau feroviar, explozii miniere, etc.), sau urmarea unui act criminal (ap\sarea cu genunchii unui agresor pe abdomenul [i toracele victimei). Examenul extern al victimei eviden]iaz\ leziuni de tipul 76

echimozelor, excoria]iilor, cantonate toraco-abdominal. Examenul intern este patognomonic, prin prezen]a fracturilor costale, sternale, a contuziilor pulmonare, leziunilor mediastinale [i a rupturilor de ficat [i splin\. B.1. SUFOCAREA. Este asfixia mecanic\ acut\ realizat\ prin astuparea orificiilor respiratorii externe (nasul [i gura) fie cu mna, fie cu ajutorul unor obiecte moi, de tipul pern\, etc. Examenul extern al cadavrului va eviden]ia leziuni cantonate la nivelul narinelor, vestibulului bucal, limb\. Dac\ se folosesc obiecte moi, aceste leziuni sunt estompate sau pot lipsi. Examenul intern arat\ leziuni la nivelul laringlui, traheei, [i bronhiilor principale. Din punct de vedere juridic, sufocarea poate fi omor sau accidental\. Mai ales la copii este semnalat decesul prin autoaplicarea, `n joac\, a unor pungi de plastic peste fa]\. Uneori sufocarea se produce [i prin c\derea cu capul `n materiale pulverulente - f\in\, nisip, praf de c\rbune. B.2. OCLUZIA C|ILOR AERIENE SUPERIOARE PRIN CORP STR|IN. Se realizeaz\ prin bol alimentar, v\rs\turi, aspirat sanguin, iar la copii prin introducerea `n c\ile respiratorii superioare a unor corpi str\ini, de tipul boabelor de porumb, fasole, chiar [uruburi. Administrarea unor medicamente de tipul ca[etelor a fost [i ea incriminat\. La autopsie corpul str\in este g\sit fie `n narine, fie `n trahee sau bronhiile principale. Adeseori, examenul toxicologic relev\ o alcoolemie mare. B.3. OCLUZIA C|ILOR RESPIRATORII PRIN LICHIDE. (~NECUL sau SUBMERSIA). Ca asfixie mecanic\ acut\, se realizeaz\ prin `nlociurea aerului respirat cu un lichid. Se poate produce `n ap\ dulce sau s\rat\, dar [i `n alte medii lichide (vin, petrol) sau semilichide (uleiuri, noroi). Nu are importan]\ adncimea lichidului, adesea fiind suficient ca numai nasul [i gura s\ se g\seasc\ `n mediul lichid, mai ales dac\ persoana este `n stare de ebrietate. Examenul extern ofer\ date ce pot face posibil\ aprecierea datei mor]ii, [tiut\ fiind urm\toarea cronologie: cutis anserinus - este urmarea contactului cu apa rece; macerarea pielii palmelor [i plantelor, apare dup\ circa 3-6 ore de stat `n ap\; 77

 mna de sp\l\toreas\ (const\ `n `ncre]irea tegumentelor de la nivelul pulpei degetelor), apare dup\ circa 35 zile; deta[area pielii `n lambouri debuteaz\ dup\ circa 10 - 15 zile; c\derea fanerelor are loc dup\ circa 10 - 20 zile; deta[area [i c\derea pielii sub forma mnu[ilor mor]ii la aproximativ o lun\.

fig. `necatului.

Ciuperca

Dac\ cadavrul st\ mai mult timp `n ap\, se vor depune alge pe suprafa]a sa. De asemeni, `n astfel de situa]ii, la cadavru, examenul extern poate eviden]ia leziuni generate de unele animale, pe[ti, sau elicele vaselor. ~n apele curg\toare, este posibil\ trrea cadavrelor sub ac]iunea curen]ilor [i lovirea lor de pietrele de pe fundul apei sau de picioarele podurilor. Aceste leziuni nu au caracter vital. Ciuperca `neca]ilor apare ca o spum\ `n jurul narinelor [i gurii, fiind apanajul cadavrelor rapid scoase din ap\. Nu este stabil\ `n timp. Examenul intern relev\ pl\mnii m\ri]i de volum, las\ amprent\ costal\ [i la palpare. Alteori pl\mnii au aspect polimorf, `n care zone de emfizem alterneaz\ cu zone atelectatice (pl\mnul polimorf Lacassagne). Sub pleura visceral\, apar pete[ii ro[ietice, rotunde, de circa 0,3-0,5 cm. diametru, numite pete Paltauf. Staza [i edemul meningocerebral sunt prezente. Mai pot fi eviden]iate alge [i nisip `n c\ile respiratorii superioare. Toate acestea acompaniaz\ semnele generale ale asfixiilor. Diagnosticul de certitudine se pune prin eviden]ierea microscopic\ a planctonului sau a diatomeelor, `n pl\mnii victimei, sau la nivelul m\duvei oaselor. 78

Expertiza medico-legal\ `n `nec, va trebui s\ r\spund\ dac\ acesta a fost vital sau nu, [i dac\ eventualele leziuni constatate la autopsie sunt anterioare, concomitente sau posterioare `necului. Studiul rec]iei vitale, al planctonului, vin s\ tran[eze diagnosticul. O alt\ problem\ ce se pune `n astfel de situa]ii este identificarea cadavrului, mai ales cnd acesta a stat mult `n ap\ [i este `ntr-o stare avansat\ de putrefac]ie. ~n acest scop, se practic\ incizii la nivelul regiunilor submandibulare, pentru a evacua gazele de putrefac]ie, [i a crea fe]ei un aspect ct mai aproape de realitate. Este de re]inut c\ un cadavru `necat intr\ rapid `n putrefac]ie, dup\ scoaterea din ap\, [i de aceea autopsia medico-legal\ trebuie f\cut\ rapid. Din punct de vedere juridic `necul poate fi accident, sinucidere (pledeaz\ pentru aceasta un comportament presuicidar, prezen]a de corpuri grele `n buzunarele hainelor victimei, etc.), omucidere sau disimularea unui omor prin `nec. Pentru crim\, pledeaz\ existen]a leziunilor traumatice cu caracter vital, ce nu pot fi explicate prin autoproducere. C. ALTE ASFIXII. O form\ de asfixie `ntlnit\ `n practica medico-legal\, este [i cea postural\, fie `n timpul transportului unor persoane fie realizat\ prin c\derea victimei cu capul `ntr-un pu], gtul fiind flectat. {i crucificarea este tot o form\ de asfixie mecanic\, relizat\ prin oboseala mu[chilor respiratori. Asfixiile sexuale grupeaz\ o serie de violen]e `n care scopul actului agresiv este consumarea unui raport sexual, care cel mai adesea are loc postmortem. Pot fi `ncadrate aici sufocarea (victima este `mpiedicat\ s\ cear\ ajutor), spnzur\rile sexopatice accidentale cu diferite harna[amente, sau comprimarea toraco-abdomi-nal\ urmat\ de viol. Este obligatorie cercetarea prezen]ei spermatozoizilor `n c\ile genitale. ~n cele mai multe cazuri victima prezint\ [i leziuni cantonate la nivelul organelor sexuale, de tipul mutil\rilor, iar examenul la fa]a locului eviden]iaz\ o bogat\ literatur\ de specialitate.

79