Sunteți pe pagina 1din 16

Extrdarea activ

I.

Scurt istoric si notiuni introductive:

Cele mai elocvente izvoare despre institutia extradarii sunt cele de la inceputul secolului XX, respectiv Constitutia Regatului Romaniei din 1923 unde se spune: ,, Extradarea refugiatilor politici este oprita. Obiectul dreptului international il constituie relatiile dintre state referitoare la mentinerea pacii si securitatii internationale, la cooperarea dintre ele, la determinarea conditiilor juridice ale desfasurarii normale a raporturilor dintre ele. Obiectul specific al dreptului international il reprezinta ,, carmuirea relatiilor dintre state sau dintre state si alte subiecte ale dreptului international.'' Caracterul jurisdictional rezulta din competenta organelor judiciare de a verifica intrunirea conditiilor de fond si forma prevazute de lege pentru admiterea extradarii, iar caracterul politic se evidentiaza din dreptul guvernului de a se pronunta in cazul hotararii de admitere a cerereii de extradare data de instantele de judecata asupra oportunitatii extradarii. Nscut dintr-o necesitate, instituia extrdrii a fost obligat s menin pasul cu noile modificri ale dreptului internaional. Aceast instituie juridic a aprut n peisajul dreptului romnesc n perioada interbelic fiind reglementat att n Codul penal Carol al II-lea din anul 1936 ct i n Documentul nr. 3 din 17 martie 1936 la Codul de procedur penal, reglementare care supunea extrdarea ndeplinirii unor condiii de fond stabilite de conveniile internaionale sau unor condiii de reciprocitate dintre state. De fapt, acest lucru reprezint o constant n reglementarea extrdrii, n sistemul nostru de drept, o constant care a contribuit la pstrarea, de-a lungul t i m p u l u i , a t r s t u r i l o r eseniale ale extrdrii. Astfel, extrdarea este n continuare un act bilateral, cu un pronunat caracter politic i reglementat prin norme de drept. Din punct de vedere al

procedurii, extrdarea poate fi: obinuit atunci cnd extrdarea se realizeaz dup procedura normal, reglementat de Convenia european de extrdare si voluntar , atunci cnd extrdarea se realizeaz cu consimmntul persoanei extrdabile. In doctrina de specialitate, persoana care se gaseste pe teritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia se numeste strain. Potrivit reglementarilor legale romane sunt straini persoanele care nu au cetatenie romana, fie ca au o cetatenie straina, fie ca nu au nici o cetatenie. Apatridul este asemanat cu cetateanul strain. PAG 167 TRATAT DE DREPT INTERNAT PRIVAT ION P FILIPESCU ANDREI I FILIPESCU In calitate de strain, drepturile si obligatiile acestuia sunt acordate de legea statului unde se gaseste. Asupra naturii juridice a institutiei extradarii, in literatura de specialitate s-au format conceptii diferite. Intr-o prima conceptie, s-a sustinut ca extradarea este un act cu caracter exclusiv guvernamental, dreptul de decizie asupra extradarii fiind in puterea guvernului statului solicitat; sistemul bazat pe aceasta conceptie s-a numit guvernamental sau politic. Intr-o conceptie opusa s-a afirmat ca singurele organe in drept a decide asupra cererii de extradare sunt instantele de judecata, negandu-se total dreptul autoritatii guvernamentale de a se pronunta asupra admiterii sau respingerii cererii de remitere a infractorului, sistemul a fost numit jurisdictional. Cea de-a treia orientare, recunoscand complexitatea institutiei extradarii a invederat ca nu se poate neglija activitatea organelor judiciare chemate a se pronunta asupra realizarii conditiilor cerute de lege pentru a se admite extradarea, dupa cum nu se poate neglija faptul ca extradarea pune in fata doua state, doua suveranitati, de unde rolul guvernului de a decide, in ultima instanta, asupra cererii de extradare. Tot in literatura de specialitate, extradarea este un act bilateral, juridic si politic, prin care statul preda, la cererea altui stat, o persoana aflata pe teritoriul sau, presupusa a fi autorul unei infractiuni, pentru a fi judecata sau pentru a executa o pedeapsa la care a fost condamnata anterior. Ca regula, cetatenii proprii nu se extradeaza. Aceasta masura de siguranta a capatat, de-a lungul timpului numeroase definitii atat in literatura de specialitate interna, cat si internationala.1 Intr-o conceptie interna, se stabileste ca extradarea ,, este actul prin care un stat, solicitat, preda unui alt stat, solicitant, un infractor care a savarsit o infrcatiune de o anumita gravitate pe teritoriul acestui stat sau indreptata impotriva intereselor acestuia, ori cand infractorul este cetatean al statului solicitant. Rezulta ca extradarea este un act bilateral deoarece implica cererea de extradare din

partea unui stat si predarea infractorului de catre statul pe teritoriul caruia acesta se refugiaza. In doctrina de specialitate, aceasta nu apare numai ca o ,,masura" ci si ca un ,, act de asistenta judiciara", astfel ca extradarea este ,, un act de asistenta judiciata interstatala in materie penala care urmareste transferul unui individ urmarit sau condamnat penal, din domeniul suveranitatii judiciare a unui stat in domeniul celuilalt stat sau ca un act de asistenta juridica in domeniul dreptului penal, fiind definita ca ,, actul prin care statul pe teritoriul caruia s-a refugiat o persoana urmarita penal sau condamnata intr-un alt sta remite, la cererea statului interesat, acea persoana pentru a fi judecata sau pentru a executa pedeapsa la care a fost condamnata. Fiind o institutie juridica, extradarea are si un pronuntat continut politic, intrucat ea se realizeaza pe baza vointei liber exprimate a statelor, respectandu-se suveranitatea si independenta lor. Este o institutie ce este reglementata prin norme de drept cuprinse in conventii bilaterale sau multilaterale prin care se reglementeaza aceasta materie. Romania a incheiat conventii de asistenta juridica internationala, cuprinzand reglementari in domeniul extradarii cu mai multe state si anume: Albania, Algeria, Belgia, Bulgaria, Franta, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Maroc, Polonia, Rusia, Siria, Tunisia , Turcia , Ungaria.Cetatenii romni pot fi extradai n baza convenilor internationale la care Romnia este parte, n condiiile legii i pe baz de reciprocitate. Cettenii strini pot fi extradai numai n baza unei convenii internaionale sau n condiii de reciprocitate, extrdarea hotrndu-se de justitie. Romania accepta sa predea , la cererea de extradare a unui alt stat, persoanele aflate pe teritoriul sau si care sunt urmarite penal sau trimise in judecata pentru o infractiune ori sunt cautate in vederea executarii unei pedepse de catre autoritatile judiciare ale statului solicitant. Extradarea este o institutie utila in lupta impotriva fenomenului infractional. Fara utilizarea ei nu s-ar putea infptui sancionarea prin aplicarea legii penale n temeiul principiului teritorialitatii, in cazurile in care, dupa savarsirea infractiunii pe teritoriul tarii, infractorul a reusit sa-l paraseasca. De asemenea, nu s-ar putea realiza aplicarea legii penale in temeiul principiilor personalitatii si realitatii legii penale. Conform Conventiei Europene de extradare, partile contractante se angajeaza sa-si predea reciproc, potrivit regulilor si sub conditii determinate persoanele care sunt urmarite pentru o infractiune sau cautate in vederea executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta decatre autoritatile judiciare ale partii solicitante.PAG 439 DREPTURILE OMULUI IN REGLEMENTARI INTERNATIONALE CONF. UNIV. DR. IOAN VIDA ED LUMINA LEX Daca cererea de extradare vizeaza mai multe fapte distincte, pedepsite fiecare de legea partii solicitante si a partii

solicitate cu o pedeapsa privativa de libertate, dar dintre care unele nu indeplinesc conditia privind durata pedepsei, partea contractanta solicitata va avea facultatea sa acorde extradarea si pentru acestea din urma. Potrivit legii, exista doua tipuri de extradare: extradrea pasiva si extradarea activa. Extradarea pasiva

1. Pentru ca extradarea sa fie posibila se cer intrunite urmatoarele: a) Conditii referitoare la infractiune: sa se fi savarsit o infractiune pe teritoriul statului solicitant ori prin fapta savarsita sa fie lezate interesele acelui stat sau de catre un cetatean al acestui stat; fapta savarsita sa fie considerata infractiune atat in legislatia statului solicitant cat si de cea a statului solicitat sa efectueze extradarea, cu alte cuvinte se cere conditia dublei incriminri fr de care statul solicitant n-ar avea temei sa-l ceara pe faptuitor, iar statul solicitant nu l-ar preda, intrucat nu l-ar putea considera infractor; infractiunea pentru care se cere extradarea sa prezinte o anumita gravitate, in sensul ca trebuie pedepsita, de legislatia ambelor state, cu o pedeapsa privativa de liberatate mai mare de doi ani sau mai grea sau persoana solicitata sa fi fost condamnata printr-o hotarare definitiva al o pedeapsa privativa de liberatate mai mare de un an sau mai grea. Cu privire la condiia ca prin fapta svrit s fi fost lezate interesele statului solicitant se pot face unele precizri. n primul rnd c o n s i d e r m c a c e a s t c o n d i i e n u s e r e f e r l a s i t u a i a s a v r i r i i u n e i infraciuni de ctre un cetean strin i refugiat n statul al crui ceteane te. n aceast situaie opereaz principiul internaional potrivit cu care statele nu-i pot extrda proprii lor ceteni. n al doilea rnd nu exist n i c i u n i m p e d i m e n t c a r e s l i m i t e z e d r e p t u l s t a t u l u i n o s t r u d e a c e r e extrdarea unui cetean strin care a svrit o infraciune pe teritoriul statului nostru i s-a refugiat pe teritoriul altui stat al crui cetenie nu o are. n anumite condiii se poate cere i extrdarea unui cetean din statul al crei cetenie o are dac persoana extrdabil are i cetenia romn sau statul solicitat este membru al Uniunii Europene.

b) Conditii ce privesc infractorul se refera la: persoana a carei extradare se cere sa fie cetatean strain; Potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei, persoanele de cetatenie romana nu pot fii extradate. Daca acestea vor savarsi infractiuni in starinatate, vor fii pedepsite de legea penala romana potrivit principiului personalitatii; infractorul sa se gaseasca pe teritoriul statului solicitant, adica al tarii careia i se cere extradarea. In conventiile internationale se stipuleaza ca statele se obliga sa-si extradeze reciproc, la cerere, persoanele aflate pe teritoriul lor, pentru a fii trase la raspundere penala. c) Conditii de ordin procedural: sa existe o cerere de extradare din partea unui stat care are interesul sa-l pedepseasca pe faptuitor sau sa-l puna sa execute pedeapsa pe cel condamnat. La cererea de extrdare se anexeaz: originalul sau copia autntic fie de pe o hotrre de condamnare executorie, fie de pe un mandat de arestare sau orice alt act avnd putere egal, eliberat in formele prescrise de legea statului solicitant; o expunere a faptelor pentru care se cere extrdarea; o copie de pe dispozitiile legale aplicabile sau, dac aceasta nu este cu putiin, o declaraie asupra dreptului aplicabil, precum i semnalmentele cele mai precise ale persoanei reclamate si orice alte informaii de natur s determine identitatea i naionalitatea acesteia; date privind durata pedepsei neexecutate, n cazul cererii de extrdare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeaps. statul solicitat care primete cererea de extrdare este obligat s-l aresteze pe fptuitor pentru ca acesta s nu aib posibilitatea s dispar. In cazul respingerii cererii de extrdare, aceast obligatie nu mai exist. statul solictat este obligat s comunice statului solicitant data i locul predrii fptuitorului care este extrdat. Dac n decurs de 15 zile de la data stabilit pentru predare, faptuitorul nu este luat n primire de3 reprezentanii prii solicitante, statul solicitat nu mai este obligat s satisfac cererea, putnd pune n libertate pe fptuitor. Acest termen nu va putea fi prelungit dect cel mult cu nc 15 zile. statul solicitant este obligat s comunice prii solicitate informaii cu privire la finalizarea procesului penal n care a fost implicat cel

extrdat. Dup pronunarea hotrrii judectoreti definitive se va transmite si o copie a sentinei. Cererea de extradare, trebuie formulata in scris de autoritatea competenta a statului solicitant si se adreseaza Ministerului Justitiei din Romania. In sprijinul cererii se vor prezenta documente referitoare la hotarari judecatoresti, expunerea faptelor, dispozitii legale aplicabile. La cerere, ulterior, se vor comunica si informatii suplimentare. Cererea de extradare si actele anexe ajung la Ministerul Justitiei, care le examineaza, sub aspectul reciprocitatii pentru extradare, al existentei unui impediment in angajarea procedurii. In cel mult 5 zile Ministerul Justitiei transmite cererea si actele anexe Parchetului competent. In 24 de ore de la primirea cererii de extradare si actelor anexe, Parchetul trebuie sa identifice si sa aresteze in vederea extradarii persoana reclamata. Cel reclamat este depus apoi la penitenciar, dupa care procurorul sesizeaza de indata Curtea de Apel competenta. Aceasta, in complet format din doi judecatori, examineaza si se pronunta asupra starii de arest in scop de extradare. La primul termen instanta procedeaza la luarea interogatoriului persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un avocat din oficiu, daca nu exista un avocat ales. Dupa interogatoriu, persoana extradabila poate sa opteze fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare. Dupa examinarea cererii de extradare, poate sa dispuna fie conexarea dosarelor ( in cazul concursului de cereri ), fie amanarea solutionarii cererii pentru informatii suplimentare, fie sa constate prin sentinta daca sunt sau nu sunt intrunite conditiile extradarii. In acest ultim caz, cand Curtea de Apel constata ca sunt indeplinite conditiile de extradare,hotaraste admiterea cererii de extradare. Sentinta poate fi atacata cu recurs. 2. Persoanele supuse extradarii: Persoanele care pot fii extradate sunt persoanele care au comis o infractiune si nu au fost condamnate definitiv pentru o infractiune savarsita pe teritoriul altui stat ori contra intereselor acestuia sau a cetatenilor sai si apoi s-au refugiat pe teritoriul altui stat. Este obligatoriu ca persoana a carei extradare se cere sa fie cetatean strain sau o persoana fara cetatenie ce domiciliaza in strainatate. De asemenea, infractorul sa se gaseasca pe teritoriul statului solicitat, adica al tarii careia i se solicita extradarea. 3. Situaiile de excepie cnd nu poate opera extrdarea:

excepii referitoare la persoan;( cetenii romni, persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil n Romnia, persoanele strine care se bucur n Romnia de imunitate de jurisdictie) Extradarea oricarei alte persoane straine poate fi refuzata sau amanata, daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea, in special din cauza varstei sau a starii sale de sanatate. Calitate de cetatean roman sau de refugiat politic in Romania se apreciaza la data hotararii asupra executarii. Nu poate fi extradata persoana care a dobandit cetatenie romana, insa pot fi extradati cei care si-au stabilit domiciliul in tara noastra dupa comiterea infractiunii sau dupa condamnarea in strainatate. Persoana care a dobandit cetatenia romana va putea fi extradata daca pierde cetatenia pana la data cererii de extradare si se mai afla inca in tara. Prin conventii se poate vedea ca, intr-un astfel de caz, se ia in considerare cetatenia avuta in momentul comiterii infractiunii si nu aceea din momentul solicitarii extradarii. excepii referitoare la fapte: extrdarea nu se acord dac statul solicitat are motive temeinice de a crede c cererea de extrdare motivat printr-o infraciune de drept comun a fost prezentat n vederea urmririi sau pedepsirii unei persoane din considerente de ras, de religie, de naionalitate sau de opinii politice, ori c situaia acestei persoane risc s fie agravat pentru unul sau altul dintre aceste motive; infraciunea pentru care se cere extrdarea este o infraciune militar care nu constituie o infraciune de drept comun; infraciunea pentru care este cerut este considerat de statul solicitat ca infraciune politic sau ca fapt conex unei asemnea infraciuni. Atentatul la viata unui sef de stat sau a unui membru al familiei sale nu este considerat infractiune politica. Nu sunt considerate infractiuni politice : crimele impotriva umanitatii si alte violri similare ale legii razboiului, precum nici un act de natura terorista.

excepii referitoare la pedeaps: dac fapta pentru care se cere extrdarea este pedepsit cu moartea de ctre legea statului solicitant,

extrdarea nu poate fii acordata dect cu condiia ca statul respectiv s dea asigurri considerate ca ndestultoare de ctre statul romn c pedeapsa capital nu se va executa, urmnd s fie comutat.

excepii referitoare la competen: Romnia poate refuza s extrdeze persoana reclamat pentru o infraciune care, potrivit legislatiei romne a fost svrit n totul sau n parte pe teritoriul su.

excepii referitoare la procedur: statul romn poate refuza s extrdeze o persoan reclamat, dac aceasta se afl i sub urmrirea autoritailor judiciare romne pentru fapta sau faptele n legatur cu care se cere extrdarea, ori pentru orice alte fapte. Extradarea nu se acord n cazul n care, potrivit legislaie ambelor state, aciunea penal poate fi angajat numai la plngerea prealabil a persoanei vtmate iar aceast persoan se opune extradrii; nu se va acorda extrdare n cazurile n care persoana reclamat ar fi judecat n statul solicitant de un tribunal care nu asigur garaniile fundamentale de procedur i de protecie a drepturilor la aprare sau de un tribunal naional instituit anume pentru cazul respectiv, ori dac extrdarea este cerut n vederea executrii unei pedepse pronuntate de acel tribunal. Extradarea se poate refuza si pentru urmatoarele considerente: urmariri in paralel, lipsa plangerii prealabile, dreptul la aparare, judecarea in lipsa, prescriptie, amnistie, gratiere. Dac extrdarea este cerut de mai multe state, fie pentru aceeai fapt, fie pentru fapte diferite, partea romn hotrte innd seama de toate mprejurrile i , n mod deosebit de gravitatea i de locul svririi infraciunilor, de datele depunerii cererilor respective, de naionalitatea persoanei reclamate, de inexistena reciprocitaii de extrdare n raport cu statul romn i de posibilitatea unei extrdri ulterioare ctre alt stat solicitant.

4. Procedura de solicitare a extrdrii: Ministerul Justiiei este singura instituie care are dreptul de a ntocmi i transmite cererile de extrdare n numele statului romn. cererea de extrdare poate fi precedat de emiterea unui mandat de urmrire internaional n vederea extrdrii. Mandatul de urmrire internaional n vederea extrdriise poate emite n situaia n care, un mandat de arestare

preventiv sau deexecutare a pedepsei nu mai poate fi dus la ndeplinire datorit faptului c inculpatul a parsit teritoriul statului nostru. Pentru a simplifica procedura i pentru o mai bun operativitate, instana competent, care a emis mandatul de arestare preventiv sau cel de executare a pedepsei, la propunerea procurorului care a instrumentat cazul, emite un mandat de urmrire internaional. Mandatul se transmite Centrului de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor din Romnia. Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional va transmite acest mandat pe canalele proprii Organizaiei Internaionale a Poliiei Criminale (Interpol). Mandatul de urmrire internaional trebuie s conin elemente de identificare a fptuitorului, o expunere sumar a faptelor precum i ncadrarea juridic a faptelor. De asemenea mandatul de urmrire poate conine i o cerere de arestare preventiv n vederea extrdrii. Potrivit regulii specialitatii, persoana care va fi predata ca efect al extradarii nu va fi nici urmarita, nici judecata, nici detinuta in vederea executarii unei pedepse, nici supusa oricarei alte restrictii, a libertatii sale individuale, pentru orice fapt anterior predarii, altul decat cel care a motivat extradarea. Obligatii in cazul neextradarii. Neacordarea extradarii. Statul roman este obligat ca la cererea statului solicitant sa supuna cauza autoritatilor sale judiciare competente, astfel incat sa se poata exercita urmarirea penala si judecata, daca este cazul. In cazul in care Romania opteaza pentru solutia refuzului extradarii unui strain, invinuit sau condamnat in alt stat pentru infractiuni grave sau pentru cele incriminate prin conventii internationale care nu impun un alt mod de represiune, examinarea propriei competente si exercitarea, daca este cazul, a actiunii penale se fac din oficiu, fara exceptie si fara intarziere. Autoritatile romane hotarasc in aceleasi conditii ca si pentru orice infractiune cu caracter grav prevazuta si pedepsita de legea romana. Extradarea unei persoane poate fi refuzata sau amanata, daca predarea acesteia este susceptibila sa aiba consecinte de o gravitate deosebita pentru ea, in special din cauza varstei sau a starii sale de sanatate. Extradarea nu se acorda in cazul in care, potrivit atat legislatiei romane, cat si legislatiei statului solicitant, actiunea penala poate fi angajata numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar aceasta persoana se opune extradarii. Extradarea nu se acorda in cazul in care prescriptia raspunderii penale sau prescriptia executarii pedepsei este

implinita fie potrivit legislatiei romane, fie potrivit legislatiei statului solicitant.

II.

Procedura extrdrii active:

E x t r d a r e a c e r u t d e s t a t u l r o m n s e m a i numete i extrdare activ. Cu alte cuvinte extrdarea activ este procedura de extrdare n care Romnia are calitatea de stat solicitant. Odat ce persoana dat n urmrire internaional sau cutat de autoritile judiciare romne pentru ducerea la ndeplinire a unui mandat de arestare preventiv sau de executare a pedepsei privative de libertate, este localizat pe teritoriul unui stat, Biroul Interpol transmite o notificare Centrului de Cooperare Poliieneasc Internaional care informeaz imediat instana care a emis mandatul de arestare preventiv sau de executare a pedepsei. Informarea va fi transmis direct, cu o copie Ministerului Justiiei. Instana, astfel sesizat, se pronun cu privire la necesitatea extrdrii, prin ncheiere, n camera de consiliu, dat de un singur judector, cu participarea procurorului i fr citarea prilor. ncheierea nu se pronun n edin public i se consemneaz ntr-un registru special. Procurorul poate introduce recurs ntermen de 24 de ore de la pronunare. Recursul se judec n cel mult 3 zile de ctre instana superioar n grad. Dup soluionarea recursului, dosarul se trimite primei instane n termen de 24 de ore de la soluionare. ncheierea definitiv nsoit de: originalele sau copiile autentice ale hotarrii de condamnare definitive (cu meniunea rmnerii definitive), ale deciziilor pronunate ca urmare a exercitrii cilor legale de atac, ale mandatului de executare a pedepsei nchisorii, respectiv originalele sau copiile autentice ale mandatului de arestare preventiv, ale rechizitorului; o expunere a faptelor pentru care se cere extrdarea (data i locul svririi lor, calificarea lor juridici referirile la dispoziiile legale care le sunt aplicabile ct mai exact posibil); o copie a dispoziiilor legale aplicabile; semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrdabile; date privind durata pedepsei neexecutate (n cazul cereri de extrdare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeaps), se comunic de ndat Ministerului Justiiei. Tot Ministerului Justiiei se comunic i ncheierea prin care se constat c nu sunt ntrunite condiiile pentru solicitarea extrdrii. Dac se constat c sunt ntrunite condiiile pentru solicitarea extrdrii, Ministerul Justiiei efectueaz un examen de regularitate

internaional ntermen de 48 de ore de la primirea ncheierii. n funcie de concluziile examenului de regularitate internaional, Ministerul Justiiei fie ntocmete cererea de extrdare i o transmite, nsoit de actele anexe, statului solicitat, fie ntocmete un act prin care propune ministrului justiiei, motivat, s sesiseze procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, n vederea iniierii procedurii de revizuire a ncheierii definitive prin care s-a dispus solicitarea extrdrii, informnd n ambele situaii Centrul de Cooperare Poliieneasc Internaional din cadrul Ministerului Administraiei i Internelor. De asemenea, dac se constat c actele privind cererea de extrdare sunt incomplete, direcia special dinMinisterul Justiiei poate solicita instanei competente trimiterea urgent, n 72de ore, a actelor suplimentare necesare potrivit tratatului internaional aplicabil. Cererea de extrdare i actele anexate acesteia traduse n limba statului solicitat sau n una din limbile englez ori francez se transmit organelor competente din statul solicitat. Cile de transmitere a cererii de extrdare pot fi: directe ntre Ministerele de Justiie din statul solicitant i statul solicitat; diplomatice prin intermediul Ministerului de Externe din cele dou state; alt cale convenit prin nelegerea direct dintre cele dou state. Potrivit Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara
internationala in materie penala republicata in Monitorul Oficial nr. 377 din 31 mai 2011, pentru transmiterea cererilor in baza acordului intre statul

solicitant si statul solicitat, pot fi folosite si mijloacele electronice adecvate, in special faxul, atunci cand sunt disponibile, daca autenticitatea si confidentialitatea cererii, precum si credibilitatea datelor transmise sunt garantate. Dac persoana extrdabil nu este arestat preventiv n vederea extrdrii n statul solicitat, procedura prealabil extrdrii active are caracter confidenial pn n momentul n care statul solicitat este nvestit cu cererea de extrdare. n cazul n care se consider c nu mai subzist condiiile prevzute de lege pentru a se solicita extrdarea, instana competent, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune, prin ncheiere motivat, retragerea cererii de extrdare. Calea urmat de retragerea cererii de extrdare este identic cu cea prevzut de lege pentru introducerea cererii de extrdare. Dac organele competente ale statului solicitat consider necesare, nvederea soluionrii cererii de extrdare, transmiterea unor informaii suplimentare, Ministerul Justiiei din Romnia sau instana competent vor putea transmite aceste informaii n termenul convenit de autoritile statului solicitat. Probleme deosebite ridic situaia extrdrii active a unei persoane dup ce aceasta a fost extrdat n statul solicitat de ctre un stat ter. n acest materie regula este reprezentat de

faptul c ara noastr trebuie s obin acordul statului ter cu privire la extrdarea cerut statului solicitat. Statul ter poate solicita statului romn transmiterea i ctre el a cererii de extrdare mpreun cu actele anexe acesteia, dar n acelai timp, nimic nu mpiedic ca printr-o ntelegere direct s nu mai fie necesar acordul statului ter. Extrdarea activ este compatibil att cu extrdare voluntar ct i cu extrdarea simplificat. n cazul extrdrii voluntare persoana extrdabil are dreptul s declare n faa instanei c renun la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apra mpotriva cererii de extrdare i c i d consimmntul s fie extrdat i predat autoritilor competente ale statului solicitant. n relaia cu statele membre al Uniunii Europene extrdarea simplificat reprezint regula. Ea acioneaz chiar i fr verificarea ndeplinirii condiiilor privitoare la transmiterea cererii de extrdare dac sunt ndeplinite condiiile extrdrii voluntare. In cazul in care se solicita extradarea unei persoane condamnate in lipsa, in situatia in care statul solicitat aduce la cunostinta persoanei urmarite hotararea pronuntata in lipsa, o astfel de notificare nu va produce efecte fata de procedura penala din Romania. In cazul in care persoana urmarita nu este arestata provizoriu in vederea extradarii, procedura are caracter confidential, pana in momentul in care statul solicitat este investit cu cererea de extradare. 1. Efectele extrdrii active: Baza legal necesar i suficient pentru predarea extrdatului este hotrrea judectoreasc rmas definitiv. Autoritile competente ale statului solicitat vor transmite statului nostru o copie dup hotrrea cu soluia adoptat asupra extrdrii. n caz de acordare a extrdrii, statul solicitant va fi informat cu privire la data i locul predrii precum i despre durata arestului n vederea extrdrii efectuat de persoana care urmeaz s fie extrdat. Potrivit legii romne, dac la data i locul stabilit ntre cele doua state, statul solicitant nu a preluat persoana extrdabil, aceasta poate fi pus n libertate dup expirarea unui termen de 15 zile. Acest termen poate fi prevzut diferit, prin convenii internaionale, bilaterale sau multilaterale. Persoana extrdat nu va pute fi nici urmrit, nici judecat, nici deinut n vederea executrii unei pedepse, nici supus oricrei alte restricii a libertiisale individuale, pentru orice fapt anterior predrii, altul dect cel care a motivatextrdarea Este vorba despre regula specialitii, o regul care s-a impus sub forma unui principiu fundamental n relaiile internaionale. De la aceast regul sunt cteva excepii. Prima, se refer la

situaia n care statul solicitat consimte la efectuarea urmririi sau judecii pentru o fapt care nu a fcut obiectul cererii de extrdare, dac statul solicitant prezint o cerere n acest sens,motivat temeinic. A doua excepie, se refer la situaia n care persoana extrdat, dei a executat pedeapsa pentru care a fost extrdat, nu a prsit teritoriul statului nostru, sau dei l-a prsit, s-a ntors de bun voie n statul solicitant. n acest situaie nu mai poate opera principiul specialitii extrdrii deoarece voina persoanei extrdate anterior primeaz n faa lui. Exist posibilitatea ca statul solicitat s impun statului solicitant, naintede acordarea extrdrii, o serie de condiii. Condiiile pot fi stabilite prinnegociere direct ntre cele dou state, pe baz de reciprocitate, sau, statulsolicitat poate impune statului solicitant chiar condiia retrimiterea persoaneiextrdate pe teritoriul sau dup judecarea ei. n ambele situaii statul solicitanttrebuie s dea garanii n acest sens, iar n situaia retrimiterii persoanei extrdateinstana competent trebuie s ia msuri pentru predarea efectiva a persoaneiextrdate autoritilor competente ale statului solicitat. Referitor la extradarea activa, solicitarea extradarii se face de catre statul roman unui stat strain la propunerea motivata a procurorului competent sau a presedintelui instantei competente, dupa caz. Solutiile procurorului sau judecatorului privind propunerea de a se cere extradarea sunt inaintate Procurorului General competent sau Ministerului Justitiei. Ministerul Justitiei, daca socoteste ca extradarea propusa este fondata, definitiveaza si semneaza cererea de extradare, dupa care aceasta si actele anexe se transmit statului solicitat. Partea romana va face cunoscuta de urgenta partii solicitante solutia adoptata asupra extradarii, comunicandu-i totodata un extras de pe decizia definitiva. Din punct de vedere al preluarii persoanelor extradate, legea romana prevede ca preluarea acestora se desfasoara ca si la extradarea pasiva, cu deasebirea ca aici e vb de preluarea exrtradatului de la organele competente ale statului solicitat. Persoana extradata ajunsa in Romania va fi predata administatiei penitenciarelor si autoritatilor competente in cazul extradarii procesuale. n ceea ce privete cheltuielile ocazionate de ndeplinirea unei cereri deextrdare regula este c acestea sunt suportate de statul solicitat ns prina corduri bilaterale se poate deroga de la aceast regul. Cheltuielile care revin statului roman se suporta de la bugetul de stat si sunt cuprinse, dupa caz, in bugetul Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului Administratiei si Internelor.Cheltuielile ocazionate de indeplinirea unei

cereri reglementate de legea nr. 302/2004 sunt suportate, de regula, de statul solicitat, cu toate acestea, sunt in sarcina statului sau a autoritatii judiciare solicitante: - indemnizatiile si remuneratiile martorilor si expertilor, precum si cheltuielile de calatorie si de sedere; cheltuielile ocazionate de remiterea obiectelor; - cheltuielile ocazionate de transferul persoanelor pe teritoriul statului solicitant sau la sediul unei autoritati judiciare; - cheltuielile ocazionate de tranzitul unei persoane de pe teritoriul unui stat strain sau de la sediul unei autoritati judiciare catre un stat tert; - cheltuielile ocazionate de recurgerea la o videoconferinta pentru indeplinirea unei cereri de asistenta judiciara; - alte cheltuieli considerate drept extraordinare de statul solicitat in functie de mijloacele umane si tehnologice utilizate pentru indeplinirea cererii. (Extradarea aparenta cererea de extradare se examineaza printr-o procedura legala distincta, si frauda la extradare. Potrivit acesteia din urma, predarea unei persoane prin expulzare, readmisie, reconducere la frontiera sau alta masura de acelasi fel este interzisa, ori de cate ori ascunde vointa de a se eluda regulile de extradare. Pentru a sublinia importanta pe care o are institutia expulzarii, cred ca nu este mai convingator altceva decat o speta rezolvata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Reclamantul, Jens Soering, cetatean german, s-a nascut la data de 01.08.1966, in momentul acela aflandu-se intr-o inchisoare din Regatul Unit, asteptand extradarea in Statele Unite ale Americii, unde trebuia sa fie judecat in statul Virginia, pentru doua infractiuni de omor, susceptibile de pedeapsa capitala. Tanarul se confruntase cu posibilitatea unei detentii prelungite in Culoarul mortii. Recunoscand ca pedeapsa capitala nu este in sine nelegala in S.U.A., Curtea a statuat ca supunerea reclamantului la sindromul

culoarului mortii ar fi contrar drepturilor ce ii sunt garantate de art. 3 si ca Regatul Unit ar fi astfel raspunzator fata de dispozitiile Conventiei. Extradarea cuiva in aceste conditii ar fi impotriva standardelor justitiei europene si contrara ordinii publice in Europa. ( 4 ) _________________________________________________ 4. Hotarari ale Curtii Europene ale Drepturilor Omului, Editura Polirom, 2000, pag. 261