Alunecarea de teren de la Vaiont (Vajont) 1963



Dezastrul produs la lacul de acumulare de la Vaiont este un exemplu clasic a gre elilor produse de de ingineri i geologi în încercarea de a în elege natura. În timpul umplerii lacului de acumulare un bloc de aproximativ 270 milioane mc de p mânt s-a desprins dintr-un versant i a alunecat în lacul de acumulare la viteza de 30 mc/sec (aproximativ 110 km/h). A rezultat un val de ap de 250 m în l ime care a trecut peste baraj în aval, cu pierderea a 2500 de vie i. În mod remarcabil barajul nu a fost distrus de viitur . 

 Vajont se afl în partea de sud-est a Alpilor italieni la aproximativ 100 km nord de Vene ia. Torino i Modena. Lucr rile au început în 1956 i barajul a fost terminat în 1960. Barajul a fost construit în perioada de dezvoltare a Italiei dup al doilea r zboi mondial cu scopul de a furniza energie ora elor Milano.5 m iar volumul de ap al lacului este de 115 millioane mc.   . În l imea barajului este de 265.

.

.

De i au fost discu ii cu privire la stabilitatea versan ilor a fost concluzionate urm toarele:    Nu s-au identificat zone slabe în urma testelor. . Analiza seismic a sugerat c versantul este alc tuit din roci foarte ferme cu un modul de elasticitate foarte mare. S-a considerat c orice încercare de forfecare ar avea o form un reazem i ar exercita un efect de frânare. cu privire la o alunecare istoric pe versantul drept. Înainte de umplerea lacului de acumulare   Se pare c în timpul construc iei barajului inginerul ef a fost preocupat de stabilitatea versantului stâng a barajului i un num r de rapoarte au existat între 1958 i 1959.1.

În timpul primei umpleri a lacului de acumulare     Umplerea barajului a fost început în Februarie 1960. Pân în martie 1960 nivelul lacului a crescut cu 130 m peste nivelul râului. înainte de terminarea acestuia (care s-a întâmplat în Septembrie 1960). când adâncimea lacului ajunsese la 170 m. În Octombrie 1960. sugerând c o foarte mare mas de p mânt a fost mobilizat .5 cm/zi s-a observat. când a ap rut prima mic desprindere. S-a continuat umplerea lacului pe m sur ce se încercau m suri de monitorizare a versan ilor. În acela i timp a o mare îmbinare de 2 km s-a deschis definind o arie de aproximativ 1700 m lungime i 1000 m l ime.2. Aceasta este fisura : . o cre tere rapid a ratei de deplasare la aproximativ 3.

.

Aceasta este alunecarea de teren din 1960:   . Pe 4 Noimebrie. În acel moment deplasarea terenului s-a redus la aproximativ 1 mm/zi. a vut loc o mare alunecare de teren când 700 000 mc de p mânt au alunecat în lac în aproximativ 10 minute. Prin urmare nivelul lacului a fost sc zut u or la 135 m. cu o adâncime a lacului de 180 m.

.

' . Proiectan ii barajului au realizat atunci c întreaga mas de pe versantul stâng era cu stabilitate inerent . Totu i Muller (1964) afirma: µP rea imposibil s se stopeze alunecarea artificial pentru c toate mijloacele care ar fi trebuit aplicate ar fi fost peste puterile omene ti. Pericolul ap rut de formarea în amonte de alunecare al unui nivel de ap incontrolabil ar fi fost prea mare. Era deasemenea imposibil s se etan eze suprafa a zonei pentru a deplasa înc rc tura sau s se cimenteze roca prin injec ie. Pe de alt parte posibilitatea de a accelera alunecarea terenului cu scopul de a l sa întreaga mas de p mânt s alunece a fost exclus .

Din aceast cauz a fost construit un tunel de deviere a apei pe versantul opus (drept) astfel încât dac lacul de acumulare ar fi fost împ r it în dou sec iuni nivelul acestuia ar fi putut fi totu i controlat. S-a realizat atunci c acest lucru ar putea duce la la blocarea sec iunii lacului de acumulare de c tre masa de teren în alunecare.    Prin umare s-a decis asupra unei variante de a de ine controlul asupra masei de teren în alunecare prin alternarea nivelului apei în lacul de acumulare în timp ce controlul ac iunii apei prin masa de p mânt s-ar realiza utilizând tunele de drenaj. Totu i volumul de ap în sec iunea amonte neblocat ar fi fost suficient pentru a permite generarea curentului electric. .

Rata alunec rii ar fi putut fi controlat variind nivelul lacului de acumulare. dep irea barajului ar fi evitat .  . S-a realizat faptul c ar putea avea loc o mi care brusc final dar atâta timp cât mi carea nu va dep i rata de umplere a lacului de acumulare de c tre masa de teren în 10 minute sau mai pu in. S-a estimat c ridicând nivelul în lacul de acumulare cu maxim aten ie s-ar putea ini ia miscarea întregii mase de teren supuse alunec rii.

.3. Prima golire a lacului de acumulare  Fisurile au fost cauzate de umplerea ini ial a lacului de acumulare. În acest timp masa principal de alunecare s-a mi cat cu o medie de aproape 1 m. rata de mi care a a sc zut de la 8 cm/zi la 3 mm/zi la nivelul de 185 m i mai pu in de 1 mm/zi la 135 m adâncime a apei în lacul de acumulare. Pe m sur ce nivelul a fost coborât ulterior.

În perioada timpurie a acestei faze vitezele de deplasare a masei de teren nu s-au modificat substan ial.  . dar la sfâr itul acestei faze vitezele au crescut cu 1. A doua umplere a lacului de acumulare  De la începutul lui Octombrie 1961 pân în Februarie 1962 nivelul apei a fost crescut la 185 m. urmat de o faz de u oar îndiguire astfel încât în Noiembrie 1962 nivelul a atins 235 m.4.2 cm/zi.

Experien a câ tigat din aceasta a doua faz a umplerii i golire a lacului de acumulare a confirmat inginerilor c este posibil controlarea alunec rii de teren variind nivelul apei în lacul de acumulare. Ini ial deplas rile au r mas ridicate dar în decembrie au început s scad i la începutul lui aprilie când nivelul apei a atins 185m. cu adâncimea apei sc zând la 185 m dup patru luni. În consecin s-a luat în considerare o a treia umplere a lacului de acumulare.5. . A doua golire a lacului de acumulare   În noiembrie 1962 o a doua coborâre a fost luat în considerare. rate de deplasare a fost efectiv 0.

8 cm/zi. dar în acest timp vitezele de deplasare crescuser la 0. .4 cm/zi. În ultima parte a lunii august nivelul apei a fost crescut înc odat astfel încât la începutul lui septembrie adâncimea apei în lacul de acumulare era de 245 m.5 cm/zi.6. În unele p r i ale alunec rii vitezele au crescut pân la 3.3 cm/zi. Nivelul a fost men inut pân la mijlocul lui august. A treia umplere a lacului de acumulare    Între aprilie i mai 1963 nivelul lacului de acumulare a fost crescut rapid la 231 m.5 cm/zi. În iunie nivelul apei in baraj a crescut la 237 m i rata de alunecare a crescut la 0. La mijlocul lunii iulie nivelul apei ajunsese la 240 m i unele puncte de control indicau mici cre teri de deplasare la 0. U oare cre teri în viteza alunec rii au fost observate dar ratele nu au depa it 0.

 .7. Totu i vitezele de deplasare au continuat s creasc u or i au fost înregistrate rate de deplasare de 20 cm/zi. Pân pe 9 octombrie a fost atins adâncimea de 235 m. A treia golire a lacului de acumulare  La sfâr itul lui septembrie nivelul a fost u or coborât pentru a men ine ratele de deplasare a fisurii sub control.

8.  . Întreaga mas de teren a alunecat cu o vitez de aproximativ 30 m/sec. i a urcat 140 m pe versantul opus Mi carea masei de p mânt a încetat dup maximum 45 de secunde. Masa de teren a blocat complet scurgerea pe o adâncime de 400 m. Catastrofa  La 22:38 în 9 octombrie 1963 a avut loc alunecarea de teren pe versantul de mai jos.

Înainte de alunecare .

Dup alunecare .

valea în care se aflau satele a a fost m turata de ape. În total 2500 de oameni i-au pierdut viata. În acel moment lacul de acumulare con inea 115 million mc de apa. Unda de viitur a coborât în valea Vajont. Rivalta i Fae. aflat la 260 m deasupra nivelului lacului. s-a deplasat apoi mai mult de 500 m în satele Longarone. înainte de a trece peste baraj cu o înal ime de 245 m. Villanova. ce poate fi vazut în partea dreapta sus a imaginii:  . decimându-le in totalitate. Un val de a a fost împins spre versantul opus i a distrus satul Casso. Imaginea alaturat arat loca ia acestor sate dupa inunda ie. Pirago. Apa estimat a avea un volum de aproximativ 30 milioane de mc.

 i ast zi. Galeria de deriva ie este folosit .Totu i barajul nu a fost distrus i exist pentru a genera energie hidroelectric .

. 1996). în timp ce al ii sus in c a fost o pentru prima dat o astfel de mi care (Skempton. 1966. Pasuto si Soldati. Unii sus in c aceasta reprezint o reactivare a unei alunec ri mai vechi (Hendron si Patten.15 cm) din calcar. 1985. 1991).Cauzele alunecarii  De la producerea catastrofei a fost depus un mare efort pentru a se afla cauzele alunec rii. dar studii mai recente au confirmat ca a fost localizat în straturi sub iri de argil (5 . Petley. Initial s-au facut o serie de speculatii cu privire la loca ia suprafe ei de alunecare.

Viteza mi c rii este probabil rezultatul c ldurii de fric iune a porilor de ap din straturile de argil (Voight and Faust. Pr bu irea s-a petrecut într-o manierî brutal . Coborând nivelul apei în lacul de acumulare s-au indus presiuni hidraulice care au cauzat stres pe m sur ce se incerca drenarea apei din straturile înconjur toare de calcar. 1992). 1982. . 1964). reducând puterea normala efectiv i de aici rezisten a la forfecare.  Este posibil ca prin cre terea nivelului lacului de acumulare s fi fost cauzate presiuni sc zute in straturile de argil . inducând pierderi catastrofice de rezisten . S-a estimat c efectul de împingere total a fost de 2-4 milioane tone (Muller.

V mul umesc! .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful