5.4.2.

Productia si productivitatea
5.4.2.1. Productia primara - energia acumulata de organismele autotrofe sub forma de substanta organica. Productia primara bruta (PPB) - cantitate totala de energie asimilata de plante in timpul fotosintezei Productia primara neta (PPN) - energia convertita ca biomasa de catre plante, sursa de substante si energie pentru consumatori si descompunatori. PPB=PPN+R Biomasa - cantitatea de substanta organica acumulata intr-o perioada de timp si existenta la un moment dat. Productivitatea primara - rata de acumulare a energiei (biomasei) prin fotosinteza care masoara fluxul de energie intrat in ecosistem, raportat la unitatea de timp si de suprafata.
Tipul ecosistemului Fitoplancton lacustru Fitoplancton marin Macrofite submerse zona temperata -zona tropicala Macrofite emerse - zona temperata - zona tropicala PPN anuala uscata) (t/ha/an 2 2 6 17 38 75 subs. Limite 1-9 15 17 12 20 30 45 65 - 85

69

5.4.2.2. Productia secundara

Productia secundara - productia organismelor heterotrofe: ierbivore, carnivore, carnivore, detritivore si descompunatori.

Producatori primari
micro si pico -fitoplancton

Materie organica
aportata

Materie organica
dizolvata

Zooplancton
Crustacee Rotiferi Pradatori Amibe

Bucla microbiana
Bacterii heterotrofe + picoalge + picocianobacterii Protozoare flagelate Protozoare ciliate

70

Eficienta energetica se exprima prin rapoartele:

Organisme autotrofe Energie absorbita/ energie incidenta 50 % PPB / energie absorbita 0,4 % PPB / energie incidenta 0,2 % PPN / PPB 50 % PPN / energie incidenta 0,1 %

Organisme heterotrofe Energia asimilata / energia ingerata (50 90)% Productie secundara/energie asimilata Prod.sec. a nivelului trofic dat/ prod.sec. a nivelului trofic precedent

Legile transferului de energie in ecosisteme: Productia neta scade de la nivelul producatorilor primari catre nivelele trofice superioare; Cantitatea de energie pierduta prin respiratie creste de la producatorilor primari catre nivelele trofice superioare, datorita cresterii necesitatilor proprii; Efiecienta energetica creste de la nivelul de baza al producatorilor primari catre nivelele trofice superioare

71

5.4.3. Circulatia materiei

Circuitul materiei intr-un ecosistem dat este rezultatul interactiunilor dinamice dintre diferitele componente ale biocenozei si dintre aceasta si biotop si depinde cantitativ si calitativ de structura biocenozei si a biotopului. In cadrul fiecarui circuit deosebim: rezervorul - care de obicei este de natura nebiologica si compartimentul de reciclare. In functie de locul in care este situat rezervorul se deosebesc: circuite biogeochimice gazoase sunt circuite inchise sau perfecete, in care rezervorul il reprezinta atmosfera, iar iesirile din acesta sunt compensate de intrari; circuite biogeochimice sedimentare sunt circuite deschise sau imperfecte in care rezervorul principal este litosfera si in care iesirile nu sunt echilibrare de intrari. Un model simplificat al unui circuit biogeochimic surprinde in general alternanta organic-anorganic, insa in realitate exista numeroase etape intermediare: reactii fizice (solubilizari, precipitari sau volatilizari); reactii chimice (oxidari, reduceri sau hidroloze) si activitati biologice (degradari, mineralizari sau biosinteze) care concura la realizarea circuitelor biogeochimice complexe.

72

Ciclul oxigenului in natura

fotosinteza 8460

respiratie 8384

O2 CO

CO
Materie organica 4 x 105 16

SO FeO Scoarta pamantului

8 x 109

Factorii care influenteaza dinamica oxigenului intr-un ecosistem lacustru

Oxigen atmosferic

Energie eoliana

difuzie

Energie solara

penetratia afluentilor

amestec in epilimnion

P>R
amestec total

turbulenta in zona litorala EPILIMNION (zona trofogena)

R>P
respiratie bentica

HIPOLIMNION (zona trofolitica) reactii de reducere in apele anoxice reactii de reducere in sedimente

Ciclul carbonului in natura

GTONS, 1015 g