UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE HORTICULTURA Sectia : SILVICULTURA

Proiect didactic la disciplina de Amenajarea Padurilor

2007
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze lucrarile de amenajare a padurilor necesare pentru combaterea fenomenelor de degradare a solului produse de apa costand in eroziune de suprafata si de adancime , depozite de aluviuni si fenomene de alunecare in perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP IV Colibita. Perimetrul de ameliorare este o fosta pasune, degradata in timp, datorita pasunatului intensiv, preluata in fondul forestier in vederea stapanirii fenomenelor de degradare. In cadrul perimetrului de ameliorare in partea superioara exista o alunecare de teren cu masa alunecata moderat fragmentata fara exces de apa in suprafata, .1.0. ha. Perimetrul este strabatut de o ravena ale carei dimensiuni: lungimea in treimea superioara, mijlocie si inferioara se vor stabili cu ajuotorul planului de situatie anexat, intocmit la scara de 1: 4000. Depozitul de aluviuni transportate din cadrul perimetrului (conul de dejectie) are o suprafata de 1 ha si este constituit din bolovanisuri cu putin pietris si nisip (sub 25%). Lucrarile pe talvegul ravenei se vor proiecta numai pentru treimea superioara, pentru treimea inferioara acestea vor fi numai nominalizate. CAPITOLUL I

1.1.

Elemente de identificare a Fondului Forestier

Unitatea de producte IV Colibita este situata in Carpatii Orientali,unitatea geografica a Muntilor Bargaului,partea sud-sud-estica a acestora in bazinul raului Bistrita dreapta tehnica,in amonte de confluienta acestuia cu paraul Tihuta,dreapta tehnica a lacului Colibita si paraului cu acelasi nume,pana la confluienta acestuia din urma cu pr.Colbu. Suprafata totala a fondului forestier de stat este de 4.833,3 ha. Administrarea silvica a U.P. este asigurata de ocolul Silvic Prundul Bargaului cu sediul in localitatea cu acelasi nume,ocol din cadrul R.N.P.,Directa Silvica Bistrita.

Vecinatati, limite
Tab.1 Punctul cardinal Nord Vecinatati Felul U.P. II Tihuta naturala Limite Denumirea Culmea Bridireiului,Vf.Bridireiului, Culmea Bucsoaiei si cea care trece prin varfurile Cosaru,Dragota,Arsitei Sud U.P. VI Colbu U.P. V Repedele Est Vest U.P. VI Pietroasa O.S.Dorna Candrenilor U.P.VI Pietroasa naturala naturala naturala si Cornii. Valea Bistritei,Lacul Colibita,Valea Colibitei,Culmea PrislopVarful Dalbidan. Culmea ce trece prin varfurile Cornii,Magura,Buba,Dalbidan si Strunioru. Raul Bistrita

Administrarea fondului forestier

Fondul forestier din U.P. IV Colibita este administrat de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Protectiei Mediului, prin filiala ROMSILVA R.A. Bistrita - Nasaud, Ocolul Silvic Prundu Bargaului .

Terenuri acoperite de vegetatie forestiera situate n afara fondului forestier

Pe raza U.P. IV Colibita se afla suprafete de padure care fac obiectul Legii nr. 18 / 1991. Arboretele sunt parcelate si bornate.De asemenea ele apar figirate si pe hrtiile care nsotesc prezentul amenajament. Vegetatia se compune din fag,molid ,brad,diverse tari .

1.2. Geologie
Geologic,teritoriul U.P. este constituit din depozite sedimentare de natura vulcanica(lave andezitice si bazaltice),conglomerate vulcanice.Principalele tipuri de roci sunt sisturile,granitele,gresiile,conglomeratele si luturile. Principalele vai ce strabat U.P. sunt: Izvorul Lung si Valea Colibitei,ce isi unesc apele si se varsa in lacul de acumulare Colibita,iar acesta in raul Bistrita.Aceste vaiau numerosi afluienti(Dalbidanul cu afluientii:Buba de sus,Dascalul.Tomnatic,Prislop.Valea Magurii,Pr.Hanganilor,Pr.Locurile Aurii),cu numeroase ramificatii ceea ce face ca reteaua hidrografica in ansamblu sa fie destul de dezvoltata.Primavara,odata cu topirea zapezilor se manifesta tendinte de torentialitate.

1.3.Geomorfologie
Orografia terenului-vaile lungi,versantii cu pantele relativ mari,vaile orientate pe directia N-S,favorizeaza canalizarea vanturilor,iar atunci cand acestea au o intensitate mai mare,pot provoca doborituri de vant.Repartitia Fondului Forestier pe categorii de altitudine Intervalul de variatie al inclinarii este de la 10 r la 45 r. Inclinarea madie este de 30,6 r. Repartitia in procente in functie de inclinare se prezinta astfel : Din sinteza tabelului anterior rezulta ca 60 % din suprafata U.P.-ului are o inclinare cuprinsa intre 31r si 40r ceea ce denota un teren foarte inclinat fapt ce se rasfrange asupra vegetatiei prin efectul negativ constituit printr-o eroziune accentuata produsa de catre torentii existenti, iar cantitatile mari de precipitatii, in arboretele cu consistenta redusa, au ca efect spalarea humusului si a straturilor superficiale de sol, ceea ce duce in timp la reducerea troficitatii statiunii si la micsorarea volumului edafic util, acestea avand un efect negativ asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere. Ezpozitia generala este SV. Caracteristic acestei expozitii este o perioada mai mare de insorire ceea ce determina o temperatura mai ridicata, topirea mai timpurie a zapezii, reducandu-se intr-o oarecare masura actiunii temperaturii si indirect a altitudinii ca factori limitativi ai vegetatiei forestiere. Marea majoritate a arborete 12312s1810m lor se situeaza la altitudini cuprinse ntre 1 101 - 1 300 m, n arealul favorabil molidului .Limitele UP-ului se situeaza intre 550m si 1530m cu concentratie mai mare a vegetatiei mentionata intre limitele de mai sus.

1.4. Conditii climatice

n general climatul este temperat. Tipul dominant de climat este cel continental, moderat de deal si submontan. Clima este influentata si de expozitia variata a unitati studiate astfel putem pomeni de o raspndire specifica a vegetatiei forestiere. De asemenea clima este influentata si de diferenta de altitudine. Astfel in zonele mai joase perioada de vegetatie este mai lunga iar in zonele mai nalte perioada de vegetatie este mai scurta,acest lucru determinnd o raspndire specifica a vegetatiei forestiere. Factorii climatici sunt favorabili dezvoltarii vegetatiei forestiere etajului montan-premontan de fagete si celui deluros de gorunete si goruneto-fagete.

Regimul termic

Temperatura scade cu cresterea altitudinii, cu gradul de expunere a versantilor functie de inclinare si expozitie in medie cu 5 gr. Celsius la 100. temperatura medie anuala este 6-8 grade Celsius amplitudinea termica este 55.8 gr. Celsius zile de nghet sunt 110-120 precipitatii medii anuale sunt 600-800 mm indicele de ariditate anual este 45

Repartitia temperaturilor medii de-a lungul lunilor Tab.6

Luna Temp.

I II 4,5 2,5

III 2,3

IV 7,3

V 12,1

VI 14,8

VII 17

VIII 15,9

IX 12,4

X 8,5

XI 2,2

XII -1,5

Regimul pluviometric
Precipitatiile medii anuale sunt in jur de 1 100 mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore este de 70 l / 24 ore in 10.07.1938. in perioada de iarna numarul de zile cu ninsoare este de 48 - 80 zile, iar numarul de zile cu strat de zapada se ridica la 120 - 160 zile pe an. Numarul mediu al zilelor cu nebulozitate este de 170 zile pe an. Distributia precipitatiilor de-a lungul anului Tab.7

Luna Prec.

I 33

II 31

III 34

IV 46

V 62

VI 84

VII 73

VIII IX 67 67

X 65

XI 67

XII 63

Regimul eolian
Cele mai puternice, dar si cele mai frecvente vanturi in regiune sunt cele nordice si cele nord-vestice, acestea fiind influentate si de orografia terenului. Frecventa si viteza vntului pe directii

Directia N NE E SE S SV V NV

Frecventa 1,7 3,2 2,4 2,4 1,9 2,3 8,5 8,5

Viteza 1,8 2,3 1,6 1,9 1,9 1,5 2,7 2,7

Diagrama WALTER - LIETH

Din diagrama prezentata rezulta ca temperaturile medii anuale sunt scazute; caracteristic pentru regiunea climatica respectiva, o influenta puternica avand-o altitudinea, temperaturile medii lunare mentinandu-se sub 0r C de la inceputul lunii noiembrie pana la sfarsitul lunii martie. Precipitatiille cu maxima in iunie, exceptional in luna mai si E.T.P.-ul sunt astfel incat exista un excedent permanent de precipitatii sau cu intrerupere de cel mult o luna, la mijlocul verii, mai exact in luna iulie. Deosebit de important pentru raspandirea molidisurilor este factorul temperatura, prin faptul ca odata cu cresterea altitudinii, temperatura scade, avand ca efect diminuarea cresterilor datorita scaderii perioadei de vegetatie.

Diagrama Walter-Lieth

1.5. Hidrologia
Hidrologic padurile din unitatea de productie sunt situate in bazinul superioor al raului Bistrita Ardeleana.principalele cursuri de apa sunt Tiha cu afluientii:Secu,Tureac,Sendroaia,Magurici,Casarul si Colibita cu afluientii:Izvorul Lung,Dalbidan,Colbu,Panulet,Repedele,Soimu.

1.6. Conditii edafice Soluri

Repartitia terenurilor pe clase, tipuri de sol a celor 34 ua - uri

CLASA Cambisoluri Spodosoluri

TIPUL Brun acid Podzol

SUBTIPUL Tipic Criptospodic Tipic Litic

CODUL 3.3.0.1. 3.3.0.4. 4.2.0.1. 4.2.0.3.

SUCCESIUNEA ORIZONTURILOR Ao - Bv - C Aou - Bv - C Au - Es - Bhs - R Au - Es - Bhs - R Total

SUPRAFATA HA. % 283, 9 53 197 36 22, 6 4 38, 3 7 541, 7 100

Solurile BRUN ACIDE TIPICE, conform tabelului de mai sus, ocupa cea mai mare suprafata, respectiv 53 % din total, si au ca indicativ codul 3.3.0.1. In arealul montan cu precipitatii medii de peste 850 mm si temperaturi de 3 - 6 r C, vegetatia naturala este reprezentata de paduri de molid sau amestecuri de molid si cu fag care produc si asigura o acidificare a solului. Are un profil de tip Ao - Bv - C ( R ), textura mijlocie, diferentiata pe profil, continut mic in humus ( 1,8 - 4 % ), dar pot avea cantitati mari de materie organica, pH acid ( 4,5 - 5 ), grad de saturatie in baze scazut ( V = 27 - 30 - 50 % ). In Ao si in Bv ( V = 20 - 50 %

). Structura este grauntoasa, slab dezvoltata in Ao si poliedrica in Bv, coloizii minerali nu migreaza ci raman la locul lor de formare si alcatuiesc cu acizii huminici complexe organo-minerale putin mobile. In cuprinsul Ocolului s-au identificat subtipurile de sol brun acid : tipic, criptospodic si litic. Solul brun acid litic are limita orizontului R mult superioara celui tipic. Volumul edafic util este in general scazut. Fertilitatea lor este scazuta, dar este propice dezvoltarii vegetatiei forestiere alcatuita in principal din molidisuri.

Capitolul II CARACTERIZAREA GENERALA A PERIMETRULUI DE AMELIORARE PANULETUL

Principalii factori care au favorizat procesele de degradare dupa disparitia vegetatiei sunt ploile cu un cuantum anual ridicat, panta mare a terenului, substratul format din roci friabile. Procesele de degradare s-au declansat ca urmare a despaduririi suprafetei si a pasunatului intensiv. Aceasta situatie se mentine si n prezent de aceea este necesara interventia cu lucrari de ameliorare ca procesele de eroziune sa fie oprite, terenurile sa fie stabilizate si sa reintre n circuitul economic. Procesele de degradare sunt determinate de eroziunea pluviala, aceasta mbraca doua forme: eroziunea de suprafata si eroziunea de adncime. Ambele forme sunt reprezentate n perimetrul cu grade de intensitate diferite. Procesele de eroziune n suprafata sunt caracteristice pentru terenurile nclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un scut vegetal protector. n raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se mpart n trei categorii: moderat, puternic si foarte puternic erodate, dupa cum s-a ndepartat mai putin de jumatate din orizontul cu humus, peste jumatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul orizonturilor urmatoare. Eroziunea de adncime este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza versantilor. n desfasurarea procesului se disting doua faze: siroirea si ravenatia. Ravena prezinta trei zone : una de desprindere, una de transport si alta de depozitare. Zona de desprindere este o rpa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde sistematic materialul erodat. Zona de transport este un canal cu un pat si doua taluze si n lungul sau sunt transportate materialele venite din amonte. Datorita gradului ridicat de degradare a terenurilor din perimetru ct si riscului potential de eroziune, se contureaza o serie de consecinte grave si dintre cele mai diverse. Cele mai numeroase si evidente sunt consecintele pedologice, astfel solul a fost batatorit, destructurat iar orizontul de humus a fost nlaturat de pe suprafete mari. n urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor rului colector creste considerabil dupa fiecare ploaie. Din punct de vedere climatic are loc o modificare n plan local a bilantului caloric. Datorita lipsei vegetatiei solul nu si ndeplineste rolul de retinator de apa astfel nct seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid. Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel nct este posibil ca n urma unor ploi abundente si de lunga durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fii n totalitate spalate si transportate, iar nivelul apelor rului si chiar conformatia albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile. Datorita caracterului dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei face ca aceasta sa devina mai nesigura si mai costisitoare.

CapIII

Cartarea stationala a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare si stabilirea problemelor ce se cer rezolvate 3.1.Metoda de cartare adoptata
Cartarea este operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul perimetrului de ameliorare, avnd ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si n final formularea problemelor ce se cer rezolvate n perimetru. Metoda folosita pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de cartare dupa unitati si tipuri stationale, scara la care se carteaza este de 1:4000. aceasta metoda utilizeaza criterii de ordin stational si foloseste notatii si unitati taxonomice specifice. Criteriile metodei de cartare sunt: natura degradarii si forma terenului degradat pozitia fitoclimatica a terenului caracteristica definitorie a terenului solul si proprietatile sale.

Unitati taxonomice folosite: 1. Clasa de terenuri degradate este unitatea taxonomica ce grupeaza toate terenurile care sunt afectate de o anumita forma de degradare, netinnd cont si de amplasarea lor geografica. 2. Seria zonala a statiunii reuneste terenurile degradate din diferite clase si din acelasi areal fito-climatic. Exista patru serii ce corespund zonelor de cmpie, deal, munti josi si munti nalti notate C,D,M1 si M2. 3. Subclasa de statiuni este determinata dupa caracteristica definitorie a terenului degradat care confera un anumit aspect. Pentru fiecare clasa de terenuri degradate s-au stabilit cte doua subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2. 4. Grupa stationala tine seama de caracteristica pedologica fundamentala(structura, textura solului ), grupnd terenurile degradate care au conditii asemanatoare. 5. Tipul stational este gruparea de unitati stationale cu acelasi specific ecologic si potential productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, avnd deci si aceeasi formula de cartare stationala. 6. Unitatea stationala este unitatea taxonomica concreta, delimitata de o portiune de teren omogena din punct de vedere al specificului ecologic si al potentialului productiv. Perimetrul de ameliorare apartine zonei fizico-geografica M1, regiuni de munte mijlociu din subzona amestecului de fag cu rasinoase

3.2Separarea, descrierea si caracterizarea unitatilor stationale din perimetru

In perimetrul de ameliorare s-au identificat un numar de 5 unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie ntrerupta si notate cu cifre arabe. Descrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise. Unitatea stationala nr. 1

suprafata 16.1 ha eroziune de gradul I (E1) teren moderat erodat conditii geomorfologice: - altitudinea: minima: 550 m maxima: 650 m - panta: 19 % - expozitia: V - sol brun acid,textura argiloasa - teren nud

tip stational: EFa3

Unitatea stationala nr. 2 suprafata 9.1 ha eroziune de gradul II (E2) teren puternic erodat conditii geomorfologice: - altitudinea: minima: 600 m maxima: 730m - panta: 25 % - expozitia: V - sol brun acid,textura argiloasa - teren nud tip stational: EFa4

Unitatea stationala nr. 3 suprafata 22.6 ha eroziune de gradul III (E3) teren foarte puternic erodat

conditii geomorfologice: - altitudinea: minima: 650 m maxima: 850 m - panta: 27 % - expozitia: N-E - sol brun acid, textura argiloasa - teren nud

tip stational: EFa8

Unitatea stationala nr. 4 suprafata 9.7 ha eroziune de gradul IV (E4) teren excesiv erodat conditii geomorfologice: - altitudinea: minima: 590 m maxima: 700m - panta: 32 % - expozitia: N-E - sol brun acid, textura argiloasa - teren nud tip stational: EFa10

Unitatea stationala nr. 5 suprafata 8.1 ha eroziune de gradul III (E)

teren foarte puternic erodat conditii geomorfologice: - altitudinea: minima: 550 m maxima: 640m - panta: 27 % - expozitia: S - sol brun acid, textura argiloasa - teren slab nierbat -tip stational EFa8

3.3.Stabilirea si caracterizarea tipurilor stationale din perimetru

Tip stational simbol Suprafata T1 16.1 T2 9.1 T3 30.7 T4 9.7 U.S. componente nr Suprafata 1 16.1 2 9.1 3 22.6 5 4 8.1 9.7 EFa10 Excesiva(E4) Formula stationala EFa3 EFa4 EFa8 Tip de eroziune Moderata(E1) Puternica(E2) Foarte puternica(E3)

Cap.4.Stabilirea solutiilor tehnice de ameliorare adoptatein functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare existente in perimetru 4.1.Complexul de masuri si lucrari ameliorative
Avnd n vedere obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente n perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate si de suprafata perimetrului, se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative. Solutia tehnica de ansamblu

1. consolidarea versantilor erodati 2. consolidarea obrsiei albiei de scurgere 3. reducerea compactitatii solului 4. nlaturarea insuficientei solului si a carentelor de nutritie

1. terase 2. garnisaje 3. pregatirea n vetre 4. fertilizarea cu pamnt vegetal

5. ameliorarea generala a 5. lucrari de mpadurire conditiilor de mediu 6. asigurarea linistii n perimetru 6. masuri de paza si lucrari de mprejmuire prin lucrarile efectuate
Din lista de mai sus se observa ca pentru fiecare problema aparuta n perimetru se gaseste solutia n lista componentelor complexului ameliorativ. Masurile care se impun , se refera att la ansamblul perimetrului de ameliorare ct si la terenurile nconjuratoare si constau n: restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. Aceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii proceselor de degradare. Restrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare. Regulile de exploatare: n urma lucrarilor de mpadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice pasunatul, strngerea de fructe de padure, activitati turistice. Masurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul n cantonul caruia se gaseste perimetrul. n timpul lucrarilor perimetrul va fi scos n evidenta prin panouri de atentionare si prevenire a pericolelor

4.2.Solutii tehnice adoptate pe tipuri stationale

Tabelul 11

T.S.

Impaduriri in gropi obisnuite

T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7

16.1 9.1 30.7 9.7 2.4 1 0,5

80500 45500

5000

Lucrari de consolidare Terase Terase sprijinite de simple gardulete continue intrerupte (metri liniari) 153500 48500 7200-

Lucrari de pregatire a solului vetre benzi 5000 -

4.3.Suprafetele de parcurs cu lucarari de completari si intretinere a culturilor

Tabelul 8

T.S

S (ha)

Lucrari de completari Total Din care % Ha Anul 2 Anul 3 % ha % ha

Total nr ha

Lucrari de intretinere Din care Anul 1 Anul 2 nr ha nr ha

Anul 3 nr ha

T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7

16.1 15 9.1 15 30.7 30 9.7 30 2.4 30 1 15 0,5 15

2.41 1.36 11.1 3.91 0.72 0.15 0.075

10 10 20 20 20 10 10

1.61 5 0.91 5 7.4 10 1.94 10 0.48 10 0.1 5 0.05 5

0.8 0,45 3.7 0.97 0.24 0.05 0.025

6 6 6 6 3 6 3

16.1 9.1 30.7 9.7 2.4 1 0,5

2 2 2 2 2 2 2

16.1 9.1 30.7 9.7 2.4 1.0 0,5

2 2 2 2 1 2 1

16.1 9.1 30.7 9.7 2.4 1 0,5

1 1 1 1 1 -

16.1 9.1 30.7 9.7 2.4 1 0,5

4.3.Detalierea solutiei tehnice 4.3.1.Detalii impadurire tehnice si tehnologice privind lucrarile de

Suprafata care urmeaza a fi mpadurita n perimetrul de ameliorare este de 70.2 ha, reprezentnd 100% din totalul suprafetei perimetrului. Culturile create n urma lucrarilor de mpadurire vor avea un rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor. Comparnd conditiile stationale existente n perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrarilor de mpadurire s-au ales urmatoarele specii arborescente: MO LA PI PAR AN PA. Formula de mpadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste n functie de intensitatea degradarii prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente n proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si un etaj de arbusti, iar n cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturii, rezultnd pinete. Culturile vor avea desimii de 5000 puieti/ha. Procedeul de plantare utilizat n mare parte din suprafete este cel de plantare n gropi normale de 30x30x30 cm. Tabelul 4- Detalii tehnice privind mpadurirea, pe tipuri stationale

Tip stational Simbol S (ha) EFa3 EFa4 EFa8 EFa10 RFa8 Al Fa4 A Fa4 Total 16.1 9.1 30.7 8.1 2.4 1 0,5 70.2

Formula de mpadurire 75Mo25La 75MO25La 50Pi25Fr25Par 50Pi 25Fr 25Par 100An 75Mo25Fr 50An50Pa.

Distanta de lucru 2x1 2x1 2x1 2x1 2x1 2x1 1x1

Nr de puieti la ha 5000 5000 5000 5000 5000 5000 10000

Elemente privind modul de mpadurire Gr.p Gr p Tn+Gr o Tn+Gr.o Tg Gr v Gr.o .

Completarea si ntretinerea culturilor Receptia lucrarilor de mpadurire si controlul anual al culturilor se vor face utiliznd suprafete de proba, care sa nsumeze aproximativ 40% din totalul suprafetelor mpadurite. n functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de ntretinere.

4.3.2.Detalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a solului

Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 0.5 ha, pe aceasta suprafata culturile avnd desimesimea de 5000 puieti/ha. Lucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, n vetre cu dimensiunile de 60 x 80 cm. Rolul acestora este de a reduce compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltarii puietilor, astfel si nct acestia sa si poata dezvolta rapid sistemul radicelar. Pregatirea solului n vetre este prevazuta n suprafetele de la baza versantului, unde materialele fine provenite din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, mpiedecnd astfel instalarea vegetatiei. Terase sprijinite de gardulete. (p.s. am achizitionat acest proiect de la bor calin din grupa 1, cotravaloarea acestuia fiind de 40 lei, eu nu l-am facut pentru ca, cu respect va spun ca ma doare in fund de materia dumneavoastra ) Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase sprijinite de gardulete este de 0.72 ha. Terasele vor fi continui. Ele au rol de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai ndelungat respectiv 5-6 ani. Dispunerea teraselor va fi n siruri paralele fata de curba de nivel, cu distante ntre siruri de 2 m. Tehnica de executie a teraselor sprijinite de gardulete presupune mai multe operatii, n urmatoarea ordine: fixarea si materializarea teraselor; construirea unor terase cu latimea de 30 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea mpetiturilor de nuiele si legarea lor din loc n loc cu srma; executia terasei propriu-zise si taluzarea peretelui din amonte; mobilizarea si nivelarea platformei; acoperirea cu pamnt a piciorului garduletului si batatorirea pamntului. Cleionajele sunt lucrari de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea obrsiei albiei de scurgere. Ele se prevad n treimea superioara care are o lungime de 215m. aceste lucrari au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea n adncime prin reducerea vitezei de scurgere a apelor. mprejmuirea se face pe o lungime de 3470 m.Lucrarile de mprejmuire constau n ridicarea unui gard de srma ghimpata din cinci rnduri care se executa pe bulamaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse ntre 15-20 cm si lungimi de 2,2 m. Bulamacul se ngroapa n pamnt 0,70 m si se dispun la distante de 2,5 m unul de celalalt. Capatul care se ngroapa n pamnt se carbonizeaza prin ardere superficiala. Cele 5 rnduri de srma ghimpata se prind de bulamaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulamac si la colturi gardul se ntareste cu contrafise. Primul rnd de srma se asaza pe bulamac la 20 cm de sol, al II-lea la 20 cm de primul, al III-lea la 30 cm de cel din uma, al IV-lea la 30cm si ultimul la 40 cm. Pna la capatul superior al bulamacului mai ramn nca 10cm

CAP.5. Detalii de ordin tehnic privind aplicarea solutiilor adoptate 5.1.Necesarul de puieti
Tabelul 5

T.S

Formula

Compozitia de Total impadurire

Numar puieti pt imp (mii buc.) Din care pe specii Fr Pi. An Par

(ha) Stationala

Nr puieti pentru completari % Mii Pa 20 30 40 10 buc 16.1 13.65 61.4 4.85

Total

Mo 80.5 45.5

T1 T2 T3 T4

16.1 9.1 30.7 9.7

EFa3 EFa4 EFa8 EFa10

75Mo25Fr 75Mo25Fr 50Pi25Fr 25Par 50Pi.n25Fr 25Par

60.3 20.2 60.3 20.2 153.5 38.3 76.65 48.5 38.3 76.65

38.3 38.3

96,6 59.15 214.9 53.35

T5 T6 T7

2.4 1 0,5

RFa8 Al Fa4 A Fa4

100An 75Mo25Fr 50An 50Pa

7.2 5 5

7.2 3.75 1.25 2.5 2.5

40 20 25

2.88 1 1.25

10.08 6 6.25

5.2.Terase simple

Lts/ha=

m l/ha,

Sts/ha=5000*0,6=3000 m2=0,3 ha

5.3.Terase intrerupte

L=

m l/ha

5.4.Gardulete
Sg=lg*h=3000*0,30=900 m2

5.5.Cantitatea de nuiele
Cn=Sg*c=900*0,061=54,9 m steri 54,9:9=6 gramezi tip (2x1,5x3)

5.6.Numarul de pari pentru terase continuie

Diametrul parilor = 5-6 cm, lungimea = 1 m, din care 0,5 batuti in pamant Vu= *r2=3,14*0,032=3,14*0,0009 0,003 m3

Np=Lts*2=3000*2=6000 buc Vt=Vu*Np=0,003*6000=18 m3

5.7.Numarul de pari pentru terasele intrerupte

Np= Vt=Vu*Np=0,003*16250=48,7 m3

buc d1=dist pe randuri d3=dist unui tronson

5.8.Necesarul de nuiele si pari pentru garnisaje

Vcraci(m steri)=200*0,3=60 m steri:9=7 gramezi tip 200=L*l(lungimea si latimea ravenei) O longrina=latimea ravenei=4 m, d=0,08 m

Vu=

*r2=3,14*0,082=0,08 m3

Vtot=60*0,08=4,8 m3

Vu(par)=1,5*0,042*3,14=0,008 m3 Vtot(pari)=Vu*Np=0,008*30=0,24 m3

h=1.5

5.9.Determinarea numarului de cleionaje si a distantei intre ele

it= Ha=H-Hc=D(it-ip)=300(0,23-0,02)=63 m

Nrc=

buc

Distanta intre cleionaje=

5.10.Imprejmuirea cu gard din sarma ghimpata

P=3470 m 1 par la 2,5 m => Np=3470:2,50=1388 buc sarma ghimpata=3470*5=17350 m l*0,0515=894 kg 4 cuie la par =>Nrc=1388*4=5552buc*0,004=22,2 1 scoaba la par=>Nrs=1388*1=1388 buc*0,04=55.5kg=56

Cap.6.Breviar de calcul pentru toate categoriile de lucrari 6.1.Volumul de lucrari stabilite pe categorii
Tabelul 12

Categoria de lucrari A. Lucrari de mpadurire

Denumirea lucrarii Instalarea culturilor forestiere Completarea culturilor forestiere

U.M. mii buc. Ha mii buc.

Cantitati 345.2 70.2 102,075

B. Lucrari de consolidare a versantilor

ntretinerea culturilor forestiere Terase simple Terase sprijinite de gardulete Gardulete

C. Lucrari de pregatire D. Lucrari de protectie a culturilor instalate E. Combaterea eroziunii de adancime

Pregatirea n vetre Pregatirea in benzi Gard de srma ghimpata Gard viu Garnisaje Cleionaje

Ha Ha ml Ha ml Ha ml m2 nr m2 ml ml ml mii buc m3 ml

19.71 70.2 202000 40.4 7200 2.4 7200 24000 5000 10000 3470 3470 0,912 5,04 300

6.2.Cantitati de materiale propuse si evaluarea lor

Tabelul 13

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8

Denumirea materialelor

U.M

Cantitatea 448.1 51.2 894 22,2 56 72,4 105 13 0,912

Pret unitar 150 70 4 4 8 60 17 80 Total

Valoarea totala 67215 3584 3576 88.8 448 4302 221 72.96 79507.76 RON

Puieiti forestieri Mii buc Lemn rotund (foioase tari)pt Mc bulamaci, d>10cm Sarma ghimpata Kg Cuie Kg Scoabe Kg Lemn rotund (div foioase tari), Mc d<10cm Nuiele specii moi pt impletituri M steri (garnisaje, cleionaje si gardulete) Gramezi Puieti gard viu, 4 la m Mii buc

6.3.Devizul general al lucrarilor propuse in proiect

Tabelul 14

Nr.

Denumirea

Valoarea cheltuielilor (RON)

crt

lucrarii

Materiale

Manopera

Total materiale +manopera Valoare totala 343 70700

U.M. 1 2 Pregatirea terenului in vetre Executarea teraselor nesprijinite inclusiv mobilizarea solului pe terase Executarea teraselor sprijinite pe gardulete Plantarea puietilor Completarea culturilor instalate Intretinerea culturilor Executarea garduletelor Executarea garnisajelor Executarea cleionajelor Constructia gardului din sarma ghimpata Plantarea gardului viu Mii buc ml

Cantitati 5 202000

Tarif unitar 68,60 0,35

ml

7200

0,65

4680

4 5 6 7 8 9 10 11

Mii buc Mii buc Pari+ nuiele Lemn rotund Pari+ nuiele Sarma,cuie, scoabe ml Ha ml m3 ml Kg

345.2 102,075 70.2 69600 5,04 300 894 3470

78,91 106,04 229,2 4,67 1,90 4,67 14,1 0,41

2726.2 10824,03 16089.8 325032 9,57 1401 12605.4 1422.7 445833.7 84708.40 141552.19 13375,01 685469.3

Total 445833.7 TVA-19% Cote asupra manoperei - 31,75% Neprevazute - 3% Total general

Cap.7.Organizrea si esalonarea pe ani a lucrarilor propuse

Tabelul 9

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7

Denumirea Lucrarii Instalarea culturilor Completari Intretinerea culturilor Terase simple nesprijinite Gardulete Garnisaje Gard din sarma ghimpata

U.M.

Cantitate totala 1 2 3

Din care 4 5

7 2013 70.2 -

Ha Ha Ha Ml Ml M3 Ml

70.2 19.7 70.2 202000 69600 5,04 3470

2007 2008 2009 2010 2011 2012 35.1 35.1 9.85 9.85 35.1 70.2 70.2 70.2 70.2 70.2 101000 101000 34800 34800

3470

5,04 -