Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE NO IUNILOR DE FONETIC A LIMBII ROMÂNE Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINI IA FONETICII
FONETICA este o ramur a lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea, audi ia i evolu ia sunetelor limbajului articulat.  LINGVISTICA este tiin a care studiaz limba i legile ei de dezvoltare. 

2

DENUMIREA NO IUNILOR DE FONETIC 
       

s i l a b a, a c c e n t u l i i n t o n a i a v o c a l a, h i a t u l i d u b l e t u l s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l i t r i f t o n g u l c o n s o a n a, ,, i ´ s c u r t i a l f a b e t u l alternan a fonetic , transcrierea fonetic i pronun area ortoepic a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a i s i n c o p a c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALC TUIREA SILABEI 
    

CON INE OBLIGATORIU O VOCAL O VOCAL CU SAU F R ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioar = i -ni - mioa - r ; DOU CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUN : nu-mi d , mi-l d , i-o duc, s - i duc, d -mi, f - i ; UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INI IAL : mi-arat , ne-aduce, m-alint , i-apuc , i-apoi ; UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT : a dus-o, duc -mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ; UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT INI IAL : într-adev r, floare-albastr , spune-acum ; 

4

a. oarecum // oare cum ? . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) .           5 alt dat (adverb = odinioar ) // alt dat (adjectiv + substantiv) . oarecând // oare când ? . a i preg ti // a. substantiv.i = (prepozi ie + pronume reflexiv) // a i = (substantiv) . verb auxiliar) .i (tu) .ALC TUIREA SILABEI I OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care const în rostirea identic a dou structuri grafice diferite. ca ters // c-a ters etc. . altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . interjec ie. a. Acest fenomen favorizeaz comiterea celor mai frecvente gre eli de ortografie. ai da // a-i da .i preg ti . o tav (articol + substantiv) . a-i = (prepozi ie + pronume personal) ai = (articol.i = (prepozi ia infinitivului + pronume) // a i = (verb auxiliar) . a-l = (prepozi ie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . otav (substantiv) // o tire. oarecare // oare care ? . alege i (voi) // alege. care pot fi prevenite numai prin însu irea temeinic a cuno tin elor de gramatic . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) o tire.

situa ie care creeaz dificult i în ortografiere deoarece al doilea i. ui. ei. e. i. devenind semivocal . ca în cuvântul vii. u. când este combinat cu oricare dintre celelalte vocale. îi. Cea mai Äinstabil " dintre acestea este Äi´ care î i pierde calitatea de vocal . (â). mâine. ied. iute. fiind semivocal i rostindu-se asem n tor cu primul. i. i chiar în combina ie cu ea îns i. oi. ca în cuvintele: rai. doi. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dac sunt rostite împreun cu o alt vocal . iar. ie. mei. o.VOCALE I SEMIVOCALE   Vocalele (emise prin vibra ia clar a coardelor vocale): a. ia. iu.  (continuare în pagina urm toare) 6 . io. indiferent de pozi ia fa de ele: ai. . m i. cui. î. este mai greu de sesizat i de aceea este omis în scris. iod.

cel mai simplu este s se compare rostirea fiec reia dintre vocalele: e. z u. dau. apoi împreun cu vocala Äa´. i. au. ou. ca în cuvintele: ziua. molâu. iu. u . u mai întâi singure. ca în cuvintele: rea i vreo. o. seu. eu. Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale i semivocale.VOCALE I SEMIVOCALE    7 (continuare din pagina precedent ) Urmeaz Äu´ care. tiu. nou. în calitate de semivocal . îu. Vocala Äe´ devine semivocal numai în combina ie cu Äa´ i Äo´ i numai antepus acestora: ea. u. poate ap rea în destul de multe combina ii: ua. iar vocala Äo´ î i pierde aceast calitate numai când este antepus vocalei Äa´: oa.  . ca în cuvântul: doar. rou . eo.

f . cin .l)V } : ne .ste . { VC ² CV } : ap . { VCC ² CV } : jert .tru .DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE (reguli i exemple) V = vocal .ne .e .te .me . { V ² C(r.e . a .ia .u .tor .u .ra .zi . { V ² S } : plo .e .fl . sea . { S ² CV } : doi . jo . for . mâi . 1) NOT { VC ² CCV } : pen .gre .na . a . sculp . { V ² V } : po . C = consoan         { V ² CV }: toa .t . 2) NOT 8 . S = semivocal .ri .

codru = co . cablu = ca . c.l .laz .la . r ´ sau . pehlivan = pe .flu . x ´ înainte de litere care noteaz consoane se desparte ca i cum ar reprezenta un singur sunet. bucl = bu .hli van .cru . Afrodita = A .di . oglind = o . t. mpt.tlet .le . islamism = is .mism .za . adic mascând modul real de silabisire : a-x [ak-s ] .bru . atlet = a .NOT LA DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoan .ta . cupru = cu . patru = pa . i lic = i .l . cataplasm = ca .plas . tex-til [tek-stil] . rct. l ´ atrage numai consoanele : b. nc .cl . omlet = om . mp . izraelit = iz . sculptorii astmatici i delincven i vâneaz linc ii cei somptuo i din inutul arctic i aduc jertf pentru redemp iune ( izb vire ) un sendvici. acru = a ..lic 2) Desp r irea se face numai dup a doua consoan în grupurile : ltp. ncs. e-xa-men [eg9za-men] .dru . aflu = a .ta . h.grar . nct. iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârl = gâr ..pru . . rtf. cadavru = ca . ndv.glin .vru .tru .ti . p.În func ie de punctaj. f. ex-tra-fin [ek-stra-fin].. d. dovleac = do vleac.t . stm : .m .da .e lit .d . v. împotriva silabisirii normale.fro . vâsl = vâs . : abrutiza = a . izlaz = iz . agrar = a .. ncv.´ 3) Litera . g.ra .blu .

ce 10  .de .de .per .al .  dinapoi = din .ghic  untdelemn = unt .lemn  astfel = ast .  dreptunghic = drept .a .un .DESP R IREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .  voltamper = volt .ze .  altundeva = alt .toi.am .spre .spre .va.poi  paisprezece = pai .fel .un .  portaltoi = port .

gal .li .DESP R IREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .dec .vant .  dezarmat = dez . .ar .  11 .lâc .  târg or = târg .a .fa .nic.ni .al .mat  inadecvat = in .vat  { derivate cu sufixele }: .  vârstnic = vârst .lâc. .or .  sublinia = sub .or :  savantlâc = sa .  analfabet = an .e .nic .a .bet .

. neacc..a. când se termin în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu Sadovea-nu.m.. Emi-nescu nu Emines-cu. al 8-lea. interj. . î.. nehot. etc. Cornea nu Cor-nea.c.e. ASIROM nu ASI-ROM etc. rea .n. Floarea nu Floa12 etc..d.  4) substantivele proprii..  2) abrevierile unor formule curente: a.INTERZICERA DESP R IRII ÎN SILABE LA SFÂR IT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO. etc.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane i arabe: al XX-lea. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA. Dragomir nu Drago-mir. neart.

gratitudine. { ² _|_ ² } : (PENULTIMA) albastru. vânturile . civiliza ie. bolnav. batjocur . m sea.    13 . autor. deschidere. diferen . codru. înd r tnic . lapovi . garan ie. maleabil. elastic . juxtapunere. { ² _|_ ² ² ² } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. lingur . bine. macara. sever . justificare. matur. fabul . (al) nou sprezecelea . valurile.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR        { ² _|_ } : (ULTIMA) adev r. aviator. fic iune. (a patra de la sfâr it) ² _|_ ² ² ² ² } : dou sprezece. literele. (a 5-a) Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în eviden o silab printr-o pronun are mai intens . Silaba accentuat este în contrast cu silabele neaccentuate. neastâmp r. obraznic. lacun . p s rele. antic. du man. nou sprezece. înclinare. haos. ilustru. barbar. { ² _|_ ² ² } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. caracter. inaptitudine. fenomen. macaragiu. eroare. doctori . basma. dic ionar. castan.

 iamb ( -._|_ --) = ritm amfibrahic. ._|_ ) = ritm iambic.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.  dactil ( _|_ -.) = ritm dactilic. PICIORUL METRIC I RITMUL PICIORUL METRIC I RITMUL  troheul ( _|_ -.-._|_ ) = ritm anapestic.  amfibrah ( -.-.) = ritm trohaic.  anapest 14 ( -.

mas . ie i . ro i . bar . strig . torturi . cumin i. c l torii . m sur . ar . clas . fugi . = scumpi .perpetu . c i. dot . umbrele . acéle. modele. ar . nota. sufl . ie i. stropii . m ri. snopii. stric . duduie. tremur . scutur .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR I OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. m sur . mur . pustii . dot . pustii. 15 vesel . c l torii. dur . scutur . dat . clas . strig . urm ri . copii. manevra . muri . muri. dar acele fete nu pot coase. s ri. hain . . cumin i . dezvolt .stropii. veseli . boi . suflec . m ri . nota . manevra. torturi. reclam . scumpi. umbrele. mur . tremur . cot . repede. birui. veseli. continu . vésel . companie . c i . copii . voi. mânji. hain . dat . companie. reclam . vesel . modele . scânteia. mârâi . cânt . mas . O fat vesel spal o vesel murdar . boi. împr tie . bar . comis . adun . urm . împr tie. vesél . mânji .)  ácele. dar se accentueaz diferit  (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. perpetu . dur . voi. scânteia . suport . sufl . mârâi. suport . cânt . adun . birui . fugi. dezvolt . ro i. urm ri. repede . stric . urm . s ri . cot . continu . suflec . snopii . duduie . comis .

cu prelungirea ultimei vocale ) : ² Ce frumos e versul acesta ! . am impresia c nu suntem în ele i cum trebuie. Eminescu). neutru ): ² To i în eleg ce-ai spus. progenitur de origine roman !´ (M. neutru ) : .( modula ia vocii în timpul rostirii cuvintelor )    INTONA IA   Apelativ ² Imperativ ( ton apelativ pentru vocativ i ton poruncitor sau rug tor pentru imperativ ) : ² Elevo.. ² Totu i. deseori.De-oi muri ² î i zice-n sine ² al meu nume o s -l poarte / Secolii din gur -n gur «(M. intr în clas ! Interogativ ( ton ascendent..O ! te admir. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enun ului constant. constant. uneori. Exclamativ ( ton constant. Eminescu) 16 . interogativ ) ² Ai spus ceva ? ² Nai auzit nimic ? Enun iativ ² Neutr ( ton descendent.

i. 22 consoane: m. ace ti fra i duc pomi. i ´ scurt (nesilabic) : Pe dealuri. . â. e. . z. o. p. c.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. g' 4 semivocale : e. [ av a ] [ d ar ] [ grâ ]) 1 . din care : 7 v o c a l e : a. . l. . k'. r. s. 17 . carpeni. plopi ori brazi . (Aveai doar grâu . o. j. cire i. d. . i.. t. v. b. f. u . n. g. u . h.

).) . a unor moduri i timpuri de felul : (s ) rupi (1 sil.). iar i (2 sil.).).).).).) .).i (1 sil.i (1 sil. orice (2 sil. albi (1 sil. (s ) speli (1 sil. c r i (1 sil. u i (1 sil.).). coji (1 sil.).) .).). (s ) rupe i (2 sil.).). 18 . cruzi (1 sil. s -mi (1 sil. ast zi (2 sil.). buni (1 sil.). însu i (2 sil.). î i (1 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. ace ti (2 sil.).).) . î i (1 sil. oricând (2 sil. adeseori (4 sil.).). verzi (1 sil. oricum (2 sil. oricât (2 sil.). oricine (3 sil. al i (1 sil.).). la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil. la persoana a II-a sg.). (s ) sp la i (2 sil.. pa i (1 sil. totu i (2 sil. însumi (2 sil.).). s . corturi (2 sil. câ i (1 sil.).) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i câ i : oricare (3 sil.).). câ iva (2 sil.).). s . uneori (3 sil. pentru feminine. precum i în conjunc ia ori (1 sil. ( i) de genitiv-dativ singular a unor substantive i adjective de felul : elevi (2 sil.). deun zi (3 sil. oriunde (3 sil. i ´ scurt (nesilabic) la forma nearticulat de plural sau.). însu i (2 sil.).). rupse i (2 sil.. nimeni (2 sil. i pl.) .) . tari (1 sil.).).). acela i (3 sil. sp la i (2 sil.

n. /st/ ² stuf . /sp/ ² sport . t. /sf/ ² sfat. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ ² act . g'. v. /sk/ ² scor . . h. g. s. /pt/ ² opt . k'. /s / ² scen . /ht/ ² ahtiat . p. . 12 CONSOANE SONORE : b. l. /sk'/ ² schi . . 19 . f. /st/ ² este . d. j. r. . m.CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c. / t/ ² e ti . NOT : Înainte de consoane surde se pronun numai consoane surde. z . /ft/ ² ofta .

tt ´ (kilowatt).. Dublete în neologisme . Doi scriu trei poezii numai ziua. (Vreau s iau ce tu voiai s iei când priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar . DIFTONGUL. . .ee´ (licee). rostite într-o silab .uu ´ (vacuum).. .. TRIFTONGUL i DUBLETUL (defini ii i exemple) Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale al turate rostite consecutiv în silabe diferite.. Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou semivocale al turate..... . (loess). nn ´ (înnorat). mass-media) . ss ´ (fortissimo). (larghetto) .rr ´ (intrregional).zz´ (mezzo-sopran ) 20 .. .cc ´ (accent).) Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal al turate. . gau i).oo´ (alcool). .aa´ (contraatac)..HIATUL. . . (pianissimo).ll´ (allegro) . .. (gauss. rostite într-o singur silab .ii ´(fiin ). pl.) Dubletul este grupul de dou litere identice al turate într-un cuvânt : . (Poezia ideal e ambigu în idee..

ei.HIATURI aa. ae. au. uo. . oo. iu. ii. ie. ea. 21 I DIFTONGI ao. oa. [i = î] ou. ee. eo. ui. uu. ia. ai. [a = ] eu. oe. oi. ue. ua. io.

e-u. e-e. alcool. neon. e-o. u-e. naiv. ca în cuvintele: supraaglomerat. doime. o-u. vie. diurn . scuar. c u . â-a. e-a. fior. ca în cuvintele: aer.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEA I VOCAL Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. Hiatul dispare dac între cele dou vocale se intercaleaz o semivocal . u-u. repetat : a-a. fain . sau din aceea i vocal . î-i. noutate. a-u. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijit mai ales când a doua vocal a hiatului este e : aier. i-u. ziar. boa. o-o. i-a. o-a. vacuum. leit. o-e. haos. a-o. u-o. aur. e-i. u-i. o-i. duet. neuron. poet. i-i. poieziie i altele). i-o. sui . a-i. -i. 22 . mârâit. feieric. i-e. viitor. feeric. real. u-a. fluor. fapt inadmisibil în scriere.

cutii. ou. ua. meu. ui. îu. tei. soare. oa. ie.) . i. io Diftongii ascenden i sunt forma i dintr-o semivocal + vocal /SV/: sear . iol . (ai. râu. iarb . c p tâi. august. t u. (ea. ia. c i. ii. rou . iubi. u ) Diftongii descenden i sunt forma i dintr-o vocal + semivocal /VS/: mai. u. au. îi. 23 oi. io. tablou. iepure. ei. pui. eo. eu. noroi.DIFTONGII ASCENDEN I I DIFTONGII DESCENDEN I Diftongii sunt forma i dintr-o vocal semivocal . steaua. fiu. iu. ii.

eai . [ s iau ] [ tu voiai ] [ s iei ] [ aripioar ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaic ] [ pleoape ] 24 . eoa . iai . iei . ioa .TRIFTONGI iau . oai . eau .

având structura: semivocal + semivocal + vocal /SSV/ (leoarc . iai. biruiai. Äioa) sau semivocal + vocal + semivocal /SVS/ (priveai. lupoaic .STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt forma i dintr-o vocal i dou semivocale. vuiau. oai. eau. iau. (eai. iei). 25 . eoa. vreau. iei. inimioar .

în ceas.  Deci. maghiar. . ghiaur nu sunt diftongi. k'. ghea . i. chiar. 26 . vegheau sunt diftongi. iar în cuvinte ca ziceau.NOT LA  În DIFTONGI I TRIFTONGI cuvintele care con in consoanele .  În cuvinte ca ziceau. g' nu exist diftongi sau triftongi care s înceap cu semivocalele e. geam. vegheau nu sunt triftongi.

naos. alcool. acordeon // vreo. altruist // cui.  coagula // poate. a vâjâi // câine . unguent.  27 . noul // nou .  real // deal. istorie // trebuie. a se boi // doi. (hiat la: ambiguu. fiul // fiu. fiin // fiic . aur // sau. tein // neicu . poet. biolog // iod. influen .  istoria // piatr . reziduu) . creez.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT I DIFTONGI contraatac. atuuri // lu // rou . p un // fl c u .  a lua // ziua. tain // tain . muzeul // muzeu . aeroport. zoologie. duoden. coerent. f in // d inui.

î´.. l..be´. C = . Y = . H = . = . d.ha´. z.me´. G = . i...le´. B = .i grec´.. y.. K = . p..ze´ 28  ... n.pe´..e´. R = . Î = .. t.î din a´.ve´.ghe´.. V = .ne´.chiu´.. x.  u. M = . v. .ics´. m. ...o´. ´... = .a´.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradi ional) a. h.u´. e´..se´. U = .te´. Z = . î.ca´.ce´. r. W = .. f.re´. L = ... j. I = . J = . Â = .. D = .je´  k. b.. e´.fe´. S = . = .. O = .de´. A = . E = . â. X = ...  q.. s. T = . o. w. g..i´.. P = . .. c.  e. N = .ve´. Q = . F = ..

röntgenoterapie .  În scrierea cuvintelor str ine. Fr.NOT LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) simboluri matematice. händelian . 29  ü : Zürich. fizice. de exemplu. m i n se citesc em i en. München etc. C. Händel. Röntgen. literele au denumirea stabilit de limbajul tiin ei respective .  ö : Köln. neadaptate ortografic.  În . de exemplu :  ä : G. W. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . chimice etc.

pârî. urî. multiîncercat. vârî «  . p mânt.. îl. â ´ se scrie în interiorul cuvântului : cântec. reîntors. pogorî... î ´ se scrie la începutul cuvântului : înscriere. subîn eles. neînsemnat. vânt«  30 . împ rat. coborî. pseudoînchidere«  . autoînchidere.SCRIEREA CORECT A LITERELOR . î i. întoarcere. îmi. dânsul fântân .. sfânt. î ´ se scrie în cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid :bineîn eles. preîntâmpinare.. lucrând. reîncepe. hot rî. î ´ se scrie la sfâr itului cuvântului : am rî. î i«  .. îi. macroînc pere. doborî. î ´ I . â ´ .

cu ajutorul c rora se marcheaz diferen a dintre formele gramaticale sau dintre derivate i cuvântul de baz . la persoane : pot / po i . la moduri : fac (indicativ) / f 31 cut (participiu). soare / sori .ALTERNAN A FONETIC (schimbarea regulat a unui sunet în r d cina sau tema cuvântului) Alternan ele fonetice sunt schimb ri ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleia i familii de cuvinte. la gen : negru / neagr .  Diferen ele se pot referi la num r: carte / c r i . banc / b nci . la caz : NA to i / DG tuturor .  . sear / seri .

sanie // s nii . mort // muritor .  ² e : m r // meri .  a ² : can // c ni . tân r // tineri . sare // s ruri . dor // durea .ALTERNAN E VOCALICE a ² e : fat // fete . mare // m ri . aerian // aerieni . nor // nurori .  â ² i : cuvânt // cuvinte . sup r // superi . ad // ezi . tân r // tineri . v r // veri . p r // peri . mas // mese . vândut // vindem. aga // ag . pat // pete .  32 .  o ² u : sor // surori .

iarn // ierni . plec // pleac . boal // boli  u ² ai sau âu ² ai : fer str u // fer straie . coal // coli . pârâu // pâraie  ia ² ie sau ie ² ia : b iat // b ie i . m sea // m sele  o ² oa sau oa ² o : os // oase . piatr // pietre . ied // iad 33 .ALTERNAN E CU DIFTONGI  e ² ea sau ea ² e : cre // crea . ros // roase . mor // moare . iap // iepe . m re // m rea .

bas // ba i . molid // molizi . ras // ra i . gras // gra i . frate // fra i . solid // solizi . v d // vezi .  z ² j : obraz // obraji . aud // auzi . lat // la i . cos // co i . grumaz // grumaji .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE ² z : brad // brazi . 34 d .  t ² : cumnat // cumna i .  s ² : as // a i . treaz // treji . caut // cau i .

albastru // alba tri . pi c // pi ti . ciob nesc // ciob ne ti . numesc // nume ti .ALTERNAN E CONSONANTICE COMPUSE sc ² t : basc // b ti . degust // degu ti .  c ² t : mori c // mori ti .  str ² tr : maistru // mai tri . pu c // pu ti .  st ² t : basist // basi ti . ma inist // ma ini ti . mi c // mi ti . 35  .

terg // terge // tergi . urc // urce // urci  c ² ch + e. fix // fic i . pic // s pice // pici . i : fulg // fulgi .  36 .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE I COMPUSE c ² c + e. sparg // sparge // spargi . stoca // stochez .  g ² g + e. ortodox // ortodoc i . i : bloca // blochez . parca // parchez .  g ² gh + e.  x ² c : sfinx // sfinc i . i : amic // amice // amici . i : larg // larghe e . lung // lungi . naviga // navighez.

TRANSCRIEREA FONETIC 1 [ v ] transcrie pe v i / sau w ;  [ i ] transcrie pe i i / sau y ;  [ ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ , , , ] transcriu semivocalele. 

37

TRANSCRIEREA FONETIC 2

k ] transcrie pe c, k i qu [ ks i gz ] transcriu pe x [ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ] transcrie pe ,, i ´ scurt 
[
38

NOT

LA TRANSCRIEREA FONETIC

ÄPowerPoint´ nu permite transcrierea fonetic , corect i tradi ional , a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ , , , ] transcriu semivocalele [ ] transcrie pe ,, i " scurt.
39 

Programul

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC 

v car [ v kar ], vacan [ vakan ], Weber [ nume propriu, se pronun : veb r ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronun : k'ito ], kaliu [ kal u ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ oga ], yankeu [ ank'e ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ du e ], ceap [ ap ], baci [ ba ], cineva [ ineva ], ger [ er ], frige [ fri e ], geamgerie [ amgerie ], ginere [ inere ], fragi [ fra ], giardiaz [ ardiaz ]= boal parazitar chenar [ k'enar ], cheam [k'am ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], ghea gherghin [ g'erg'in ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] [ g'a ], 

 

  

40

deal [ d al ], pleosc [ pl osk ], nuia [ nu a ], iepure [ epure ], copii [ copi ], iod [ od ], cui [ ku ], doar [ d ar ], steaua [ st a a ], ori [ or ], îmi [ îm ], vezi [ vez ], popi [ pop ], fra i [ fra ], domni [ domn ], Brâncu i [ brânku ]

i.CORESPONDEN RESPECTAT I CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER În general. reprezint sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. mas (4 sunete. giraf .). exerci iu etc.  gz: examen. Deci: giraf =6 litere. ger. gard. aceast coresponden nu se respect . fiindc aceea i liter poate nota sunete diferite. e i i au valoare de sine st t toare (noteaz un sunet). Dar o liter poate reprezenta simultan dou sunete. prefix. cort. litera x reprezint sunetele: ks i gz. când nu sunt urmate de h. Astfel. acelea i litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. grab . în aceste exemple. i. 4 litere)  Uneori. exist coresponden între sunet i liter : o liter reprezint un sunet: carte (5 sunete.  Literele c i g.  ks: sufix. cine. 5 litere). 41  . excursie etc. exemplu.  Când sunt urmate de e. 6 sunete (g-i-r-a-f. e. excep ie.

Grupurile de litere ce. cheam . 42 . unghi. chi. ca în cuvintele: unchi. grupurile che. înainte de e sau i. i i h sunt numai litere ajut toare. 4 sunete (f-r-a-gi). ghe. ci. ca în cuvintele: deci. ghimpe etc. în aceste exemple. Deci unchi = 5 litere.. e i i au valoare de sine st t toare. ghe ar. ge. fragi. ele ajut numai la pronun area literelor împreun cu care apar). Tot a a. ciorb . chiar. chitan . gh. Deci: chenar =6 litere.CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER     Prin dou sau trei litere al turate poate fi redat un singur sunet. 3 sunete (u-n-chi). 5 sunete (ch-e-n-a-r). ghea . noteaz câte un singur sunet: chenar. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e i i sunt folosite ca litere ajut toare. Deci: fragi = 5 litere. ghi au valoarea unui singur sunet când e. Grupurile ch. iar h este liter ajut toare (literele ajut toare nu se pronun . geam.

 la sfâr itului cuvântului : am rî. sfânt.  la cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid: bineîn eles. macroînc pere.  . Äâ´ sunt admise în nume proprii de familie dup dorin a purt torilor lor (I. întoarcere. preîntâmpinare. I.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul Äî´ este notat cu Äî´ la începutul cuvântului : înscriere. autoînchidere. vârî «. reîntors. p mânt. neînsemnat. Brâncu i. pogorî. pseudoînchidere«. urî. îl. multiîncercat. vânt«  Literele Äî´. hot rî. 43 Sîrbu. C. îi.  dar i cu Äâ´ în interiorul cuvântului : cântec. lucrând. Agârbiceanu. dânsul fântân . pârî. îmi. î i«. împ rat. coborî. î i. subîn eles. reîncepe. doborî. N. Bîzu).

kaliu. în iar. urmate de Äe´. Litera Äk´ i grupul de litere Äqu´. Quinet (nume propriu se pronun chiné). în lucr ri de fonetic . Sunetului Äv´ îi corespund literele Äv´ i Äw´. în var. prin Äq´ în numele propriu Qatar (se pronun cát r). Äi´. . k: kar. k'ine. ‡ Acest sunet se noteaz . k': k'ilogram.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)      44 Sunetul Äc´ este redat prin litera Äc´ în car. iaz i în yankeu. Weber (nume propriu. iar lui Äi´ îi corespund literele Äi´ i Äy´. prin Äk´ în kaliu. redau acela i sunet ca grupul de litere ch: kilogram. vopsea i în watt. în fonetic . Acest sunet se noteaz . katar. se pronun véb r).

echinoc iu. efort. dar se pronun .e´ ini ial . echilibru. ie ´ ini ial    Se pronun i se scrie . ecuator. iesle. iezer . ie ean. era i [ iera i ].. edil.ie´. iepure. echip . editur . eram [ ieram ]. ierbar. ecologie.. eficient. ecua ie. ierburi.. Se pronun i se scrie . ei [ iei ]. e ´ sau . e [ ie ]. echidistant. în cuvinte vechi : ied. erai [ ierai ].ia´. nu . ierarh. iepe. economie. efect. efectiv etc. echitate.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) .. erau [ ierau ]. ie ire.ie´ ini ial. ele [ iele ]. educa ie. iertare.. ieri. este [ ieste ]. 45 .. elastic.. ecou. iernat. egoism. echivoc. numai în cuvintele : eu [ ieu ]. Se scrie . eclips . în majoritatea neologismelor : echer. ierarhie. ieftin.e´ ini ial.iea´ ]. ierbos. era [ iera ]. el [ iel ].. edificiu. Excep ie : ea [ se pronun . echivalent. e ti [ ie ti ].

vioar [viuar ]. oa ´ ini ial se pronun . junioar [juniuar ]< (junior) mioar [miuar ]< (miori ). orgolioas [orgoliuas ]. oaz [uaz ]. ua ´ (1)   Diftongul scris . oase [uase]< (os). studioasa [studiuas ]. surioar [suriuar ]. g lbioar [g lbiuar ]< (g lbior).. Diftongul scris . superioar [superiuar ]< (superior).PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) .. gra ioas [gra iuas ]. bun oar [bun uar ]. serioas [seriuas ]... vicioas [vi iuas ]. deoarece [deuare e]. oarecine [uare ine]. oarecum [uarekum]. oa ´ în interiorul cuvintelor se pronun . s lcioar [s l iuar ]. so ioar [so iuar ]< (so ior). ro ioar [ro iuar ]< (ro ior). a chioar [a k'iuar ]. oache [uak'e ]< (ochi). mânioas [mâniuas ]. pre ioas [pre iuas ]. oar [uar ] (în prima oar [uar ]). ua ´ : c prioar [k priuar ] < (c prior).. 46 . farfurioar [farfuriuar ]. glorioas [gloriuas ]. oarb [uarb ]< (orb). oaste [uaste]< (osta ). înfioar [înfiuar ]< (înfior). odinioar [odiniuar ]. sperioas [speriuas ]. oa ´ sau . capricioas [kapri iuas ]. sfioas [sfiuas ]. ua ´ : oabl [uabl ]< (oblu). linioar [liniuar ]. copioas [kopiuas ]. victorioas [viktoriuas ]. oaie [uaie]< (oi). oal [uaie]< (olar). oameni [uaneni]< (om). oarecând [uarekând]..

doare. tumultoas [tumultuas ]. fructuoas [fruktuas ]. pavoaza. fumoar. desf oar . sinuoas [sinuas ]. lucioas . coad .. ua ´ (2)  Diftongul scris . (dar i f r alternan fonetic ) balansoar. roade. cioar . înoat .. poart . culoar. scoal .. voala . chioar . boare. coaj . toac . coate. coard .. fermoar. exploata. croazier . desfoaie. roag . coase. patinoar. stoarce. ua ´ : afectuoas [afektuas ]. doarme. poal . lavoar. oa ´ sau . maiestuoas [maiestuas ]. ochioas . impetuoas [impetuas ]. poate.  47 . omoar ..o´) boal . cioat . defectuoas [defektuas ]. oa ´ în interiorul multor cuvinte se p streaz în pronun ie : ( datorit alternan ei fonetice . doar. coafor. coafa.. înnoad . foaier. curtoazie. ghioag . coboar . însoar . aspectuoas [aspektuas ]. soarbe. picioare. virtuoas [virtuas ] Diftongul scris . somptuoas [somptuas ]. oa ´ în interiorul cuvintelor devine i se pronun hiatul .oa´/. savoare. cunoa te.. coace. împresoar .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . respectuoas [respektuas sau respektoas ]. poant .

iar. cârâia. iar. v paia.. Aglaia. iad. iahnie. poleia. iarb . iasc .. deraia.. cheltuia.  [ î ] bâjbâia.  [ u ] aceluia. ialomi ean. mârâia . iarovizare. iarn . b nuia. iat . gâgâia. iaz. instruia.. c ruia. încleia. ia ´ (nu . iasomie.. g zduia. iarmaroc. Ialomi a. femeia. iatagan. t ia. iac . foaia. morm ia. acesteia. sleia . îndoia. bâlbâia.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . ia ´ (se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . îmb ia. droaia.  [ ] c ia. oaia. claia. tr ia. scânteia. gâfâia. muceg ia.ie´) se pronun i se scrie la început de cuvânt : ia. Mamaia . (Excep ie : pronumele personal . iamb. ianuarie. Ia i . caiac. ploaia. iaht.ea´)  . ov ia. iatac. c reia. ia ´ (1) . mângâia. f g duia. roia. înv p ia.. bâ âia. bâzâia. despuia. iaurt. altuia. sfor ia. b taia. spoia. 48  . fâsâia. încl ia. iad .i´) . foia. iar i. faian . hârâia.  [ o ] altoia. cheia.ie´: [ a ] baia.  [ e ] aceleia. acestuia. croia. joia. Zoia . iap . r oia. jefuia . boia. Stoian. cu / f r alternan a . r zboia. iacobin. r p ia.. odaia. înnoia. întemeia. fâlfâia.

ia ´ (2)         . ia ´ (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .. [ p ] piatr / pietre. [ f ] fiasco.. mi-a dat. biat / biete. [ v ] via / vie i. p´. dezmiard / dezmierzi. i-a dus. [ m ] amiaz / amiezi. iaminte ti.. fiar (fiare)..... i-a tept. . i-acolo.v´ cu / f r alternan a . codri-aprin i 49 . aceea i) . ia ´ se pronun i se scrie la sfâr itul formelor de masculin plural ale pronumelor i adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. fiarb / fierbe.m´.b´.. pia / pie e. obial / obiele. .. i-a dat.ie´: [ b ] abia. aceia i (în opozi ie cu formele de feminin singular : aceea. .f´. ia ´ se pronun i se scrie dup . fiare / fier.

. .. ia ´: [k'ar].gh´ . maghiar .. aici nu exist diftongul . ia ´ se pronun i se scrie dup . ia ´  . chiabur.. [mag'ar]) 50 .ch´.NOT LA PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . [k'abur]. când nu exist forme alternante :      (dar chiar. [g'aur].. ghiaur.

i. butoaie. p´. fierbe / fiarb .ia´: [ b ] obiect. mierl .b´. piedestal. li) -e bine } 51 .. .. droaie. ie ´           . claie. ieftin. foaie. subiect. ierbos.m´. oaie. [ m ] miercuri. ia ´ : ied. ie ean. vi-e foame. Aglaie. ierburi. iezer . iertare. mi-e cald. vie i / via . ie ire. ploaie.ia´: [ a ] ap raie.i´) . ni. ie ´ (se confund cu hiatul ... cu / f r alternan a . ie ´ ) : biet // biel . obiele / obial .. . li-e somn . dezmierzi / dezmiard . { Re ine: mi ( i.. b taie. vierme // vietate. iesle. obiec ie. . ierbar. v paie. ni-e dor. [ v ] vierme.. vi. i-e frig. [ p ] impiegat. pie e / pia .. ie ´ se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . ierarh.. împiedica. odaie. iepe. fier / fiare. iernat. [ f ] fiere. ierarhie. baie. amiezi / amiaz .. miere // premiere .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .f´. biete / biat .. ie ´ (se poate constitui între dou cuvinte conjuncte) : i-e sete. viespe. ie ´ se pronun i se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradi ional cu / f r alternan a . . iepure. .. ie ´ (se pronun i se scrie dup .v´ cu / f r alternan a .. pietre / piatr .. ieri. . . miere.. viezure. uvoaie.

a.. ´ sau .. jeli.a´. iar i. stejar.. j ratic ( jar ). stej rel ( stejar ) . aranjeaz . acela i.j´    Se pronun i se scrie . tânjal . j ´ în r d cina cuvintelor: de erta.. str mo easc . . sfâr easc . mojic. jilav. iret . ( s îngra e ) îngroa . jil . jar.. ´ sau ... jinti . arpe. oblojeal . Fac excep ie desinen ele. de art .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALELE .e´. în al . îns i. grij . ´ la sfâr itul unor pronume i adverbe : însu i.i´ dup . jelanie.. în i i.. j ´ în r d cina cuvintelor : a a. îngra . blajin . în ela.. j ´ în r d cina cuvintelor: ma in . n i or ( an ). a az . jimbl . apte . jalb . jecm ni..i´ DUP CONSOANELE ..    52 . sprijin. jelui . n ule . j lbar ( jalb ). ´ sau . totu i . aceea i. sufixele gramaticale i lexicale : m tu . jefui.. . indril .. lu ( al ). jivin . ´ sau . Se pronun i se scrie . trar ( atr ) .e´ dup . jir. erpui. ase. Fac excep ie unele cuvinte derivate: galnic ( ag ). plaj .. ir. Se pronun i se scrie . clujean..i´ dup .a´ dup . jale. es . edea. ( s îngroa e ) . afi eaz . deja. ru ine. Se pronun i se scrie .

´ : angajând. c ptu i. Se pronun i se scrie. avantajând. gre i. de obicei.. p r si. ursi .. defri ând. protejând... bo i.. îngro ând. sfriji. înc lzi. îngr ând.. forjând. p zi. 53 .-s ´.. sfâr i .. ame i. aranjând. de mirosit. lingu i.-z ´ : afurisi.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. antajând .-j ´.. deslu i. mirosi. . urzi .-j ´. pr ji. vr ji . furi ând... încre i. s vâr i. îmbr i ând.´ : coji. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . înghi i . dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . repro ând. auzi. înf ând. mirositor . r gu i. tri ând .. bu i.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. .´. ve teji. sclifosi. slobozi. g sitor. dup verbele de conjugarea I cu tem lexical în . neglijând.-ând ´ (nu -ind) la modul gerunziu. mole i. menajând. nec ji.. îngriji. afi ând. Se pronun i se scrie sufixul . cer i. rotunji.-i ´ (nu -î) în unele forme flexionare i în unele derivate de la tema infinitivului : g sit . etajând.PRONUN AREA ORTOEPIC LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronun i se scrie sufixul . . mânji. ie i. bandajând. Se pronun i se scrie sufixul . încurajând. .. p i. g si. de g sit. sufixul .

fiind. exerci iile.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronun i se scrie . reziduu. vacuum . viitor. alee. reeducat. Se pronun i se scrie . zoofit. coordonator. ultraactiv .. needucat.     54 . preexistent . Se pronun i se scrie . mediile. tiind. cenu iile. scriind. tiin . noocra ie ... contraamiral. Se pronun i se scrie . a prii .. ghi ee. discontinuu. zootehnie. promiscuu. zoologie. atenee. coopta. tu (s ) (nu) creezi. zootoxin . aa ´: contraatac. el. ea. licee. hârtiile. a pustii. cooperativ . idee.. continuu. feerie. uu ´ (nu -u-) : ambiguu. coopera. ele (s ) (nu) creeze. a se sfii. a înmii. coordona. asiduu. Se pronun i se scrie . epizootie. eu (s ) (nu) creez. contraargument. zoomorf. cli ee. ii ´ (nu -i-) : fiin . perpetuu. cuviin . ei. omagiile. concediile. ee ´ (nu e-ie) : feeric. paraarticular. oo ´ (nu -o-) : alcool.

ie´(scris . aerisire. opinie. aerostat . tr inicie. aeronav . protec ie. aeromodel. aer. dib cie... ve nicie.i ´ se pronun un diftong ascuns : . medie.ie´(scris . perie. primejdie. sidefie . s lb ticie.. aeroclub. hârtie. aeroscop. hazlie. produc ie. institu ie. victorie. z d rnicie . revolu ie. aeroplan. serie. aeronautic. zodie . aeroport. josnicie.. h rnicie. silnicie. reparti ie.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)   55 ae (dup vocala . situa ie.. ie (dup vocala . aerofobie. pr pastie. ucenicie. religie. . aerosoli. istorie.. liliachie. e´) : albie. rela ie. aerofar. burl cie. vrednicie. organiza ie. e´) : aed. chipie . maestru . libr rie. aeropurtat. faeton. aerob. grijulie. sta ie. f rnicie. aerisi. popula ie. s r cie. aeromotor. sabie.a ´ se pronun un diftong ascuns : . aerian. aerodinamic. aerosoloterapie. melodie. aerogar . poezie. mojicie. bisturie.

fotografia. elogia. farmacia. sfâ ia. domnia. media.. adiacent. caria. diatez . poezia Maria . îmbia. industria. gra ia. farfuria. . învia. apropia. peria. libr ria. zgâria . înfuria. func ia. concep ia.. înfia. gospod ria. educa ia. melodia. linia. comisia.. inova ia. declara ia. familial. institu ia.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)    56 ia (dup vocala . vestiar. întârzia. disocia.a´) : abrevia. construc ia. oficia. agen ia.ia´(scris . acompania. hârtia. mânia.i ´ se pronun un diftong ascuns : . împr tia. refugia. b rbia. discu ia. opinia. paria. aten ia. cofet ria. speria. devia. chiria. ml dia. drojdia. contraria. ini ia. studia. datoria. diferen ial. calomnia. familia. corabia. academia. istoria.

PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (dup vocala . influent. poem. ue (dup vocala . Noe . statuet . evacuez.e´) : accentuez.. poet. duel.ie´(scris . poezie. afluent. siluet . ambigue. menuet..ie´(scris ..  57 .. desuet.. suedez.u ´ se pronun un diftong ascuns : . coeziune. ortoepic.e´) : coechiper. constituent. coexista. superflue . evoluez.. asidue. ortoepie. perpetue. coeficient. ingenue.o ´ se pronun un diftong ascuns : . coerent. coexisten . continue. perpetuez. duet.

fructuos. zbengui . bubui. atenua. îng dui. mistui. extenua. diminua. dezl n ui. bizui. dezavua. aghezmui. sui. uo : afectuos. restitui. efectua. evalua. destitui. defectuos. alc tui. hurui. trebui. distribui. fluctua. sudui. aspectuos. sinuos. 58 . dezv lui. impetuos. somptuos. situa. tatua u . lu . înghesui. virtuos . bântui. insinu . prelu . mântui. insinua. constitui. lua. birui.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)    ua : accentua. n rui. fastuos. ingenu . evacua. ui : ambigu . perpetu . închipui. perpetua. maestuos. dilua. respectuos. e ua. substitui. retribui. chiui. arcui. tumultuos.

hârâi. dioptrie. fiol . plesc i. pârâi. violen . horc i. vâjâi. diod . sfor i. ov i. ghiocel. op i. morm i. niobiu. miori . târâi. liofil. 59 . chi i. zorn i. beh i. l f i. groh i. zbârnâi . zumz i . h m i. riolit. chiot. i : bâjbâi. gâfâi. hiol . fâlfâi. ron i.  îi. mârâi. r p i. bâlbâi. gâgâi. sionist. bâzâi. chior i. fâsâi. puf i. ârâi. tiosulfat. scâr âi. clef i. miorl i. râcâi. molf i. pip i.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)  io : biologie. or c i. mo i. cârâi. bâ âi. m c i. zgâl âi. pâlpâi. râgâi. pionier.

acces. micsandr . accepta. cvadrat. acvil . 60 . accident. ecvestru. v csui. consecvent. cifr . C ´      Se scrie c + i. succes. occident. e (nu ) i se pronun [ ] în cuvintele : aprecia.. cv ´ în cuvintele : acvariu. îmbâcsi. Se scrie i se pronun . i i se pronun [ k' ] în cuvintele : chintal. cilindru. colocviu. cocsifica. occipital. v csuitor . adecvat. potrivit cu forma de origine i tradi ia literar . în cuvintele : cocs. vaccin. cancelarie. succesiv. vacs. succeda. catadicsi. chirilic. relicv .PRONUN AREA ORTOEPIC DIFICULT I ALE CONSOANEI . succint. rucsac. elocvent. frecvent. Se scrie cc + e. orchestr . sconcs. capriciu. Se scrie cs (nu x ) i se roste te deci [ ks ]. cvint . civil. ticsi . viciu. i i se pronun [ k ] (deci liter dubl cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. succesor. Se scrie ch + e. cocserie. lucern .. chirurg. accent. secven . ciment.

. n ´ ?  . b ´. dimpotriv . convoi. p ´ : ambulan . umfla. amfor . bomboan . împodobi... v ´ din r d cina cuvintelor.. bomb ni. timp. împotriv . dar i 61 amvon . pamflet. triumf. limb . îmboln vi. împuternicit.. decembrie. . Istanbul . dup tradi ie i origine : confort. dar i : amfibiu. împerechea. îmbl nit. .. n ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor .  . embargo. nimf . îmbuna. împreun . m ´ se pronun i se scrie înainte de . împricinat. împiedica. îngâmfat. sâmb t . Canberra. m´ sau . împrejur. avanpremier . bomfaier. Excep ii : avanpost. infrastructur . input. m ´ sau . fanfar ... f ´/ . limf . Zamfir . dimprejur. Pamfile. împacheta.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . dimpreun . împ ca..

palt . dup origine : spalier. ascensor.. tec r. standard... sceptru.ci´ : ascet.... 62 sciziune.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . scen . scindat . s ´ (nu . . . ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . tang . tampil . tan . trand . ´ ?  . sciatic . taif. dar paclu.. scelerat. s ´ sau . t ´/ .. sceptic.  .. stand.. p ´ din începutul cuvintelor. dar tachet . sci i.ce´. tafet . ´) se pronun i se scrie înainte de . s ´ sau .

vernisaj . cvasitotalitate. gresie. r sciti.. z ´) se pronun i se scrie în prefixe. fisiune.. înaintea consoanelor surde : desc rca. disident. s ´ (nu . discontinuu. desh ma. diserta ie. deshuma. s ´ sau . distona. chermes . sesiune. cvasiunanim. descentraliza. finisa. resorbi. desp r i. s ´ (nu ... desface. inclusiv. displ cea. episod. exclusiv.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . esofag. desinen . z ´ ? (1)   . r sturna. vasodilatator. decisiv. z ´) se pronun i se scrie în pozi ie intervocalic : asista. descheia. vasodilata ie. des eleni . . transplanta . r scoace. conclusiv.. r spl ti. fisiona. 63 . transcarpatic.. premis .

z´) se pronun i se scrie în cuvintele : casnic (cas ). . prism .. z ´) se pronun i se scrie în cuvinte derivate din aceea i familie : concis / concizie . . . dosnic (dos).. izlaz. precis / precizie . cizm rie. s ´ (nu . basma. . trosni ( i derivatele). snoav . 64 ... sarcasm.. izm . tr sni ( i derivatele). conclusiv / concluzie . fantasmagorie. prismatic.. c zni. curios / curiozitate .. . z ´) se pronun i se scrie în neologismele cu finalele . asmu i. decis / decizie . lesne. m slin . marasm. cazma. m ´. z ´ ? (2)     . l ´. s ´ sau .. cazn . bezmetic.. simbolism ..sm´ i derivatele lor : fantasm . cizm .. sesiza.. generos / generozitate .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . zmeu . s ´ sau . pleonasm.. . n ´. r ´ : breasl . z ´) se pronun i se scrie înaintea consoanelor . s ´ sau .... corosiv / coroziune . s ´ (nu .

dezbate. dezice. dezr d cina. puzderie. dezgoli. s ´ ?    65 . zbor. dezghe a. dezonora.. izgoni... la fel neanalizabilele : dezmetici. dezlega. deznoda. s ´) se pronun i se scrie în prefixe i în radical. desz vorî. dezumaniza. dezvinov i. În radicalul cuvintelor din fondul tradi ional : azvârli. mâzg . dezlâna. dezarticula. dezmin i. dezaproba. Excep ii (înaintea consoanelor sonore ..deslu i´. . dejuga i la cuvântul . dejuca. dezmo teni. . dezechilibra. dezrobi.. dezlipi. zgur .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .j´): desz pezi. n zbâtie. dezam gi.. dizgra ia. dezn d jdui. zvon. z ´ nu . z ´ (nu . înaintea vocalelor i a consoanelor sonore : dezacord. brizbiz . dar i în neologismele : azbest. r zbate. r zgândi . dezmembra. brazd . dezdoi.. dezmierda . zdup. dezl n ui.z´.

ASIMILAREA    Asimilarea exprim tendin a de a evita dou mi c ri articulatorii deosebite. dim p cate. sub ire. ob'zeci. batjocur . un cuip sup strea in ). ob ine. segmentul sintactic un cuib sub strea in se pronun apces. pronun ându-se aproximativ ca perechea ei sonor (cuvintele acvatic. segmentele sintactice în barc . apsent. op ine. 66 . sup ire. adecvat. unul dobânde te caracteristici asem n toare cu ale sunetului influent. segmentul sintactic vânt bun! se pronun aproape ca agvatic. fregven . Alt exemplu. prima consoan se asurze te trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. De exemplu. optzeci. prima consoan se sonorizeaz . din p cate se pronun aproximativ îm barc . frecven . Alteori. badjocur . vând bun). adic din cele dou sunete (al turate sau la mic distan ). adegvat. glasvand. absent. glazvand.

propriu. în cuvintele albitru. deosebindu-se de al doilea r). recut (corect: fereastr . Grigore) se observ o disimilare regresiv (primul r este modificat în l.  67 .DISIMILAREA Disimilarea implic schimbarea calit ii unui sunet sau c derea lui sub influen a unui sunet identic sau asem n tor. recrut) disimilarea este total : al doilea r este suprimat. colidor.  În cuvintele fereast . Gligore (corect: arbitru. coridor. este expresia tendin ei de a suprima o mi care ce se repet . propiu.  De exemplu.

silaba -nu.SINCOPA    Sincopa este o modificare fonetic condi ionat . treburile) se observ dispari ia vocalei neaccentuate Äi´ dintre dou consoane. care const în dispari ia unei vocale neaccentuate dintre dou consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.e sincopat . în cuvintele chipurle. lingurile. De exemplu. Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. în pronun area cuvântului dom'le. iar în vorbirea familiar . treburle (corect: chipurile. 68 . lingurle.

a trânti. ] (îmi) repugn [A inspira repugnan . f când s produc zgomot. omoruri) organizat de c tre elemente ovine împotriva unei minorit i na ionale. a da buzna. întrebuin at în buc t rie. ] 69 . A intra (undeva) pe nea teptate i cu repeziciune. în laborator etc. a puf i. ] re ou [Aparat electric sau cu gaz.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Ac iune du m noas (înso it de jafuri. din a doua jum tate a zilei. plita electric . ] bufni [A bomb ni sup rat. ] postmeridian [De dup -amiaz . ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc i cu putere aerul pe n ri. A izbi cu violen . de înc lzit. a displ cea totalmente.. a produce repulsie.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2) revelion [Noapte de Anul Nou. propriu Soarelui. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac b i de soare. ] 70  solar [Care ine de Soare. a lua în râs. aspect caraghios. ]  . eviden iind ridicolul. Petrecere care se organizeaz în aceast noapte.]  reziduu [R m i provenit în urma prelucr rii chimice sau fizice a unui material brut. ]  rezidual [Care r mâne ca reziduu. Depunere solid pe fundul sau pe pere ii unor recipiente în care se p s-treaz lichide. rizibil. Care provoac râsul. ]  ridicol [Motiv care provoac râsul. ]  a ridiculiza [A face s apar ridicol. caraghios. în stare s stârneasc râsul.

unde se iau în discu ie i se rezolv probleme importante. a se ofili. în care se p streaz haine i lenjerie. judiciar sau tiin ific. ]  sesiune [Perioad în care au loc edin ele unui organ reprezentativ al puterii de stat. care se deplaseaz pe o cale de comunica ie. ] 71  ifonier [Dulap mare. care nu este gros. ]  sub ire [Care are o grosime mic . a. ]  a ve teji [A deveni ve ted. Domeniu special de activitate. ]  service [Sta ie de reparare a automobilelor sau a unor aparate.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3) serviciu [Munc efectuat în timpul unei activit i.]  . slujb .]  vehicul [Mijloc de transport.i pierde vlaga i fr gezimea.

sub form de b ici ro ii sau albe. hârtie etc.). ] ultraj [Ofens adus unei persoane oficiale (aflate în exerci iul func iunii) constând din vorbe. gesturi sau amenin ri. ] igar [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fin . care produc mânc rime. t iat sau r mas dintr-un material ( es tur . ] mar arier [Mers înapoi al automobilului. ] chiftea [Preparat culinar de form rotund .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 p trat [Patrulater cu toate laturile egale i cu toate unghiurile drepte. umplut cu tutun m run it. piele. dreptunghi echilateral. ] urticarie [Erup ie de natur alergic . ] petic [Bucat rupt . f cut din carne tocat i pr jit în gr sime. ] .

]  milieu [Obiect (de podoab ) din pânz (brodat ) sau din dantel . care se hr ne te în special cu oareci de câmp. lung i larg . care prinde oareci. ]  oricar [Pas re sedentar r pitoare.] 73  . de talie medie. cu aripi mari. halat.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5) uter [Sportiv specializat în uturi. Câine din aceast ras . cu blana maro-ro cat i cu picioare foarte scurte. opârlar. lezându-i drepturile. Ras de câini de talie mic . ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. care se a az pe o mobil . care se poart în cas . ]  prozodie [Ramur a poeticii care se ocup cu studiul tehnicii versifica iei. cu coad lat i cu penaj brun-închis. ]  capot [Hain .

dezn dejde. ]  . ~ zah r în ceai. ]  cel lalt [Cel care urmeaz sau preced . f r noim .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6) binoclu [Instrument optic format din dou lunete paralele. ]  ad uga [A mai pune la ceea ce este. Ast -sear . ]  desear / disear [Ast zi seara. pufoas i c lduroas . flanel . Cei r ma i dintr-o 74 mul ime (dup ce a fost separat o parte). folosit pentru a observa obiectele situate la distan . anapoda. folosit pentru confec ionarea obiectelor de îmbr c minte. ]  desperare / disperare [Stare de ap sare sufleteasc cauzat de pierderea speran ei. A completa în scris sau verbal. pe dos. ]  molton [ es tur de bumbac (mai rar de lân ) moale. ]  alandala [În dezordine.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7) complementar [Care compline te. complinitor. care se aplic pe vârful sau pe tocul înc l mintei pentru a le proteja de tocire. conspira ie. cu adaos de substan e aromatice i colorante. care completeaz ceva. ]  caramel [Bomboan f cut din caramel. ] 75  . ]  complot [Proiect elaborat în secret. ]  carbid [Carbur de calciu întrebuin at la fabricarea acetilenei. ]  calcifica / calcifia [A se înt ri prin depunere de calciu. ]  blacheu [Plac mic de metal. conjura ie. prin care un grup de persoane unelte te împotriva statului sau a unei persoane. (despre substan e) A acumula carbonat de calciu.

orgolios. ] icter [Stare patologic constând în acumularea excesiv a fierii în sânge i a depunerii ei în esuturi. ] hebdomadar [Care apare o dat pe s pt mân . plauzibil. ] viespe [Insect asem n toare cu albina. având în partea posterioar a abdomenului un ac veninos. mai ales. s pt mânal. ] verosimil [Care pare a fi adev rat i inspir încredere. ] 76 . care tr ie te izolat sau în roiuri. credibil. trufa . manifestat . cargou. prin colora ia galben a pielii. ] vanitos [Care este plin de vanitate.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        cargobot [Nav maritim pentru transportarea înc rc turilor la distan e mari. ] vasoconstric ie [Stare patologic constând în îngustarea vaselor sangvine. infatuat.

care une te dou continente sau un continent cu o peninsul .] tirbu on [Instrument casnic în form de spiral de o el. ] oset [Ciorap scurt care ajunge pân deasupra gleznei. ] 77 . t iat în uvi e sub iri care se consum fiert. tez . ] a delapida [A sustrage din avutul statului. a defrauda. prev zut cu un mâner.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       istm [Fâ ie îngust de p mânt dintre dou m ri sau golfuri. folosit pentru a scoate dopurile de plut de la sticlele înfundate. Expunere în care se trateaz o problem în mod tiin ific pe baza argumentelor i datelor dobândite prin studiu. ] diserta ie [Lucrare tiin ific sus inut public pentru ob inerea unui grad tiin ific (de doctor în tiin e). ] t i ei / t ie ei [Preparat alimentar din aluat nedospit.

pilug" a tunde pân la piele. ] .  pilug [Unealt cu care se piseaz în piuli . ]  l n ug [diminutiv de la .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ine de toamn . ]  filigran [Dantel constând dintr-o re ea de fire de aur. autumnal. a z c mintelor minerale etc.lan "]  a expropria [A deposeda de produsele muncii i de mijloacele de produc ie. ]  ferfeni [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe buc i... ]  excavator [Ma in autopropulsat folosit la s parea i înc rcarea solului. de argint sau de sticl . propriu toamnei. care se aplic pe un obiect în calitate de 78 ornament. * A tunde .

preparat din f in integral . ] 79  . ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectueaz încas rile i pl ile.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11) graham [Pâine . ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbrac direct pe corp. ]  pedagogie [ tiin care se ocup cu studiul metodelor de instruire i de educare a tinerei genera ii.. acoperind partea superioar a acestuia. emis de c tre stat i folosit ca mijloc de plat . Înc pere unde î i are sediul acest serviciu. ]  clovn [Actor de circ care evolueaz pe aren cu un program excentric i amuzant.graham"= pâine dietetic nes rat . bilet de banc . cas . ]  bancnot [Hârtie de valoare cu acoperire în aur.

fig. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . ]  japanolog [Specialist în japanologie. c lug ri sau c lug ri e. specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. a nu avea nici un ban. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. ] 80 .)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. Moned de valoare neînsemnat .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. dup anumite reguli ascetice. ]  jocheu [C l re profesionist. Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). fig.

]  japanolog [Specialist în japanologie. a nu avea nici un ban. fig. dup anumite reguli ascetice. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . c lug ri sau c lug ri e. ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. fig. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. ]  jocheu [C l re profesionist. ] 81 . Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ).FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat .)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. Moned de valoare neînsemnat .

]  piure [Preparat culinar în form de past . ]  patinoar [Teren acoperit cu ghea pe care se patineaz . folosit ca suport pentru un vas pus la foc deschis. cununie. Coroan care se a az pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul c s toriei. ]  pas mite [Dup cât se pare. * A se l sa (sau a edea) în ~i a se a eza cu genunchii îndoi i i sprijinindu-se de p mânt numai pe picioare. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. ]  FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) . format dintr-o ram metalic (rotund sau triunghiular ). fixat pe trei picioare. pesemne. ] 82  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. biseric. f cut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. probabil.obstetric [Ramur a medicinii care se ocup cu fiziologia i patologia sarcinii i a na terii.

a deceda. infractor. a se stinge din via . a muri. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . sfruntare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoan care a comis un delict. afront. b taie de joc. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. a se sfâr i. ] 83 . ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. adus cuiva în public. A înceta de a mai tr i. a r posa. Ofens grav . a înghi i. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. ocar . ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. ofens . ofensator. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. insult tor. insult . ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. Mustrare umilitoare.

infractor. A înceta de a mai tr i.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoan care a comis un delict. ocar . Mustrare umilitoare. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. insult .Ofens grav . ofensator. a se stinge din via . b taie de joc. adus cuiva în public. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. a se sfâr i. a înghi i. sfruntare. ] 84 . insult tor. afront. ofens . a r posa. a deceda. a muri. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare.

MARAMURE str. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND NO IUNI DE FONETIC Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud.com 85 Adaptarea > Prof. Principal . IOAN HAPCA . nr. 1111 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful