Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE NO IUNILOR DE FONETIC A LIMBII ROMÂNE Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINI IA FONETICII
FONETICA este o ramur a lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea, audi ia i evolu ia sunetelor limbajului articulat.  LINGVISTICA este tiin a care studiaz limba i legile ei de dezvoltare. 

2

DENUMIREA NO IUNILOR DE FONETIC 
       

s i l a b a, a c c e n t u l i i n t o n a i a v o c a l a, h i a t u l i d u b l e t u l s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l i t r i f t o n g u l c o n s o a n a, ,, i ´ s c u r t i a l f a b e t u l alternan a fonetic , transcrierea fonetic i pronun area ortoepic a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a i s i n c o p a c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALC TUIREA SILABEI 
    

CON INE OBLIGATORIU O VOCAL O VOCAL CU SAU F R ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioar = i -ni - mioa - r ; DOU CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUN : nu-mi d , mi-l d , i-o duc, s - i duc, d -mi, f - i ; UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INI IAL : mi-arat , ne-aduce, m-alint , i-apuc , i-apoi ; UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT : a dus-o, duc -mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ; UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT INI IAL : într-adev r, floare-albastr , spune-acum ; 

4

oarecând // oare când ? . oarecare // oare care ? .           5 alt dat (adverb = odinioar ) // alt dat (adjectiv + substantiv) . oarecum // oare cum ? .i (tu) . verb auxiliar) . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) o tire. a.i = (prepozi ie + pronume reflexiv) // a i = (substantiv) .i = (prepozi ia infinitivului + pronume) // a i = (verb auxiliar) . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) .ALC TUIREA SILABEI I OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care const în rostirea identic a dou structuri grafice diferite. ca ters // c-a ters etc. o tav (articol + substantiv) . a-i = (prepozi ie + pronume personal) ai = (articol. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . care pot fi prevenite numai prin însu irea temeinic a cuno tin elor de gramatic .i preg ti . otav (substantiv) // o tire. ai da // a-i da . interjec ie. alege i (voi) // alege. substantiv. a. . Acest fenomen favorizeaz comiterea celor mai frecvente gre eli de ortografie. a i preg ti // a. a-l = (prepozi ie + pronume personal) // al = (articol posesiv) .

 (continuare în pagina urm toare) 6 . cui. o. indiferent de pozi ia fa de ele: ai. io. doi. iod. . u.VOCALE I SEMIVOCALE   Vocalele (emise prin vibra ia clar a coardelor vocale): a. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dac sunt rostite împreun cu o alt vocal . iute. situa ie care creeaz dificult i în ortografiere deoarece al doilea i. ca în cuvintele: rai. iar. este mai greu de sesizat i de aceea este omis în scris. e. i. m i. iu. oi. ca în cuvântul vii. mâine. ied. mei. ui. Cea mai Äinstabil " dintre acestea este Äi´ care î i pierde calitatea de vocal . ie. când este combinat cu oricare dintre celelalte vocale. ia. î. i chiar în combina ie cu ea îns i. devenind semivocal . (â). îi. fiind semivocal i rostindu-se asem n tor cu primul. ei. i.

apoi împreun cu vocala Äa´. o. seu. îu. z u. eu. u mai întâi singure. rou . ou. au. i. tiu. Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale i semivocale. u . Vocala Äe´ devine semivocal numai în combina ie cu Äa´ i Äo´ i numai antepus acestora: ea. u. în calitate de semivocal . iar vocala Äo´ î i pierde aceast calitate numai când este antepus vocalei Äa´: oa. nou. eo. ca în cuvântul: doar. cel mai simplu este s se compare rostirea fiec reia dintre vocalele: e.  . iu. ca în cuvintele: ziua. molâu. dau. poate ap rea în destul de multe combina ii: ua.VOCALE I SEMIVOCALE    7 (continuare din pagina precedent ) Urmeaz Äu´ care. ca în cuvintele: rea i vreo.

l)V } : ne .f . { V ² V } : po .fl . jo . { S ² CV } : doi .ne .u . 2) NOT 8 . a .e .t . for .zi .ra .e . sculp .ste . mâi .ia .DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE (reguli i exemple) V = vocal . { VCC ² CV } : jert . { VC ² CV } : ap . 1) NOT { VC ² CCV } : pen .e .tor . cin . S = semivocal . C = consoan         { V ² CV }: toa . { V ² S } : plo .ri .te .gre . sea .u . a . { V ² C(r.na .tru .me .

lic 2) Desp r irea se face numai dup a doua consoan în grupurile : ltp.da . h.l . cupru = cu . omlet = om . islamism = is . cablu = ca .fro .tru . rct.În func ie de punctaj.hli van .NOT LA DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoan . atlet = a . agrar = a .e lit .´ 3) Litera . pehlivan = pe . adic mascând modul real de silabisire : a-x [ak-s ] . vâsl = vâs .vru .plas .di .ti .glin . ex-tra-fin [ek-stra-fin]. g. bucl = bu . mp . patru = pa .. ncs. : abrutiza = a . l ´ atrage numai consoanele : b.le .cru . e-xa-men [eg9za-men] . r ´ sau . cataplasm = ca . .flu . codru = co . nc . izlaz = iz .d . aflu = a . Afrodita = A . cadavru = ca .dru .za . x ´ înainte de litere care noteaz consoane se desparte ca i cum ar reprezenta un singur sunet.m .ta . dovleac = do vleac. ndv. f. ncv.tlet . i lic = i . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârl = gâr .. t. rtf. v. împotriva silabisirii normale.bru . p.pru .grar .cl . c.l .ta . izraelit = iz . oglind = o . sculptorii astmatici i delincven i vâneaz linc ii cei somptuo i din inutul arctic i aduc jertf pentru redemp iune ( izb vire ) un sendvici.la .blu .ra . tex-til [tek-stil] ...mism . mpt. stm : . d. acru = a . nct.t .laz .

va.  portaltoi = port .per .ze .a .  altundeva = alt .am .un .poi  paisprezece = pai .un .spre .de .ce 10  .lemn  astfel = ast .  dreptunghic = drept .  dinapoi = din .fel .toi.DESP R IREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .ghic  untdelemn = unt .al .  voltamper = volt .spre .de .

vat  { derivate cu sufixele }: .  11 .fa .bet .nic .DESP R IREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .dec .or :  savantlâc = sa .lâc.  vârstnic = vârst .  târg or = târg .nic.  dezarmat = dez . .li .gal .  sublinia = sub .al . .ar .  analfabet = an .mat  inadecvat = in .e .a .or .a .ni .lâc .vant .

. rea . neacc. al 8-lea.e. Emi-nescu nu Emines-cu. când se termin în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu Sadovea-nu.INTERZICERA DESP R IRII ÎN SILABE LA SFÂR IT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO. neart.n. Dragomir nu Drago-mir.m. interj.  2) abrevierile unor formule curente: a. nehot.  4) substantivele proprii. . Floarea nu Floa12 etc.a.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane i arabe: al XX-lea... etc... etc. î. ASIROM nu ASI-ROM etc.c..d. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA. Cornea nu Cor-nea.

aviator. doctori . obraznic. haos.    13 . civiliza ie. { ² _|_ ² ² ² } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. p s rele. valurile. ilustru. deschidere. (al) nou sprezecelea . castan. dic ionar. lingur . justificare. nou sprezece. Silaba accentuat este în contrast cu silabele neaccentuate. eroare. inaptitudine. macaragiu. m sea. (a 5-a) Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în eviden o silab printr-o pronun are mai intens . înclinare. autor. bine. { ² _|_ ² } : (PENULTIMA) albastru. juxtapunere. literele. batjocur . diferen . (a patra de la sfâr it) ² _|_ ² ² ² ² } : dou sprezece.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR        { ² _|_ } : (ULTIMA) adev r. garan ie. bolnav. caracter. maleabil. codru. antic. sever . fabul . înd r tnic . gratitudine. { ² _|_ ² ² } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. lapovi . fic iune. neastâmp r. vânturile . basma. fenomen. lacun . du man. elastic . matur. barbar. macara.

 dactil ( _|_ -. PICIORUL METRIC I RITMUL PICIORUL METRIC I RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ ) = ritm anapestic._|_ ) = ritm iambic.) = ritm trohaic.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.  anapest 14 ( -. ._|_ --) = ritm amfibrahic.  amfibrah ( -.-.  iamb ( -.-.) = ritm dactilic.

tremur .)  ácele. suport . s ri . companie . modele . sufl . dar acele fete nu pot coase. dur . dat .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR I OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. comis . 15 vesel . vésel . clas . dat . nota . duduie. stropii . bar . mânji. dar se accentueaz diferit  (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. dezvolt . scânteia. scumpi. suport . repede. mas . ar . împr tie. stric . modele. copii . boi. urm ri . c l torii. stric . muri . scânteia . companie. hain . O fat vesel spal o vesel murdar . repede . fugi. urm ri. c l torii . torturi. cumin i. dezvolt . snopii. reclam . mârâi. birui. ie i . urm . s ri. duduie . dot . pustii. m sur . muri. voi. continu . mur . scutur . birui . urm . vesél . ar . pustii . . scutur .perpetu . m ri. = scumpi . m sur . cot . cânt . mârâi . suflec . strig . cumin i . copii. dur . snopii . manevra. voi. cânt . torturi . suflec . mânji . clas . nota. ro i . umbrele. sufl . hain . veseli . c i. vesel . m ri . tremur . umbrele . reclam . dot . ro i. mur . împr tie . adun . bar . fugi . perpetu . cot . ie i. acéle. strig . veseli. manevra . continu .stropii. boi . mas . adun . c i . comis .

De-oi muri ² î i zice-n sine ² al meu nume o s -l poarte / Secolii din gur -n gur «(M. deseori. Eminescu). Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enun ului constant. Eminescu) 16 .O ! te admir. interogativ ) ² Ai spus ceva ? ² Nai auzit nimic ? Enun iativ ² Neutr ( ton descendent. intr în clas ! Interogativ ( ton ascendent.. Exclamativ ( ton constant.. neutru ) : . constant. uneori. cu prelungirea ultimei vocale ) : ² Ce frumos e versul acesta ! . am impresia c nu suntem în ele i cum trebuie.( modula ia vocii în timpul rostirii cuvintelor )    INTONA IA   Apelativ ² Imperativ ( ton apelativ pentru vocativ i ton poruncitor sau rug tor pentru imperativ ) : ² Elevo. progenitur de origine roman !´ (M. ² Totu i. neutru ): ² To i în eleg ce-ai spus.

p. â. z. h. u . d. . o. 17 . n. k'. . cire i. e. 22 consoane: m. .SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. j. . u . carpeni. . s. l. i. [ av a ] [ d ar ] [ grâ ]) 1 . b. f. o. ace ti fra i duc pomi. g' 4 semivocale : e. v.. din care : 7 v o c a l e : a. (Aveai doar grâu . i. g. i ´ scurt (nesilabic) : Pe dealuri. plopi ori brazi . c. t. r.

). oricum (2 sil. oricând (2 sil. nimeni (2 sil..). orice (2 sil. câ iva (2 sil..).).).).).). tari (1 sil. la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.i (1 sil. la persoana a II-a sg. (s ) speli (1 sil.).).). însu i (2 sil.) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i câ i : oricare (3 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. însumi (2 sil. precum i în conjunc ia ori (1 sil.). ( i) de genitiv-dativ singular a unor substantive i adjective de felul : elevi (2 sil.) . uneori (3 sil.). deun zi (3 sil.i (1 sil.). s -mi (1 sil.). verzi (1 sil.).) .). totu i (2 sil.).). albi (1 sil. oricine (3 sil.). acela i (3 sil. î i (1 sil. al i (1 sil.).). (s ) sp la i (2 sil. câ i (1 sil.). sp la i (2 sil.). s . î i (1 sil. ace ti (2 sil. iar i (2 sil. oricât (2 sil. a unor moduri i timpuri de felul : (s ) rupi (1 sil.).).). cruzi (1 sil. coji (1 sil. s . i ´ scurt (nesilabic) la forma nearticulat de plural sau. pentru feminine. ast zi (2 sil. c r i (1 sil. (s ) rupe i (2 sil.). pa i (1 sil.).) .).).) . 18 . însu i (2 sil.).).).).). u i (1 sil. i pl. oriunde (3 sil.) . adeseori (4 sil.). rupse i (2 sil. buni (1 sil.).) .). corturi (2 sil.).

g'. g. .CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c. /s / ² scen . v. p. /st/ ² este . s. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ ² act . t. /ft/ ² ofta . /ht/ ² ahtiat . 12 CONSOANE SONORE : b. /sk'/ ² schi . z . /sp/ ² sport . NOT : Înainte de consoane surde se pronun numai consoane surde. j. f. r. . 19 . m. l. /sf/ ² sfat. /pt/ ² opt . /st/ ² stuf . d. . h. / t/ ² e ti . . /sk/ ² scor . k'. n.

gau i). Dublete în neologisme .. TRIFTONGUL i DUBLETUL (defini ii i exemple) Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale al turate rostite consecutiv în silabe diferite. (Poezia ideal e ambigu în idee. (Vreau s iau ce tu voiai s iei când priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar . rostite într-o silab .zz´ (mezzo-sopran ) 20 .uu ´ (vacuum).. .) Dubletul este grupul de dou litere identice al turate într-un cuvânt : .aa´ (contraatac).. . (pianissimo). . nn ´ (înnorat)..oo´ (alcool). Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou semivocale al turate.. .ee´ (licee).. (loess). rostite într-o singur silab .. .tt ´ (kilowatt). Doi scriu trei poezii numai ziua. (larghetto) . . pl. ss ´ (fortissimo). mass-media) . .rr ´ (intrregional).... .. (gauss.ii ´(fiin ). . DIFTONGUL..cc ´ (accent). .ll´ (allegro) .) Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal al turate.HIATUL.

io. [i = î] ou. eo. [a = ] eu. ei. 21 I DIFTONGI ao. ii. oi. ie.HIATURI aa. au. oa. . ua. ee. iu. uo. ea. ia. oo. ui. uu. oe. ue. ai. ae.

repetat : a-a. e-u. o-a. boa. â-a. fior. a-i. poet. u-o. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijit mai ales când a doua vocal a hiatului este e : aier. neon. fain . ziar. ca în cuvintele: aer. viitor. o-u. sau din aceea i vocal . haos. e-i. feieric. leit. diurn . e-a. fapt inadmisibil în scriere. naiv. poieziie i altele). u-a. real. u-i. o-o. i-a. ca în cuvintele: supraaglomerat. i-e. vie. u-u. noutate. duet. î-i. -i. a-u. e-o. feeric. mârâit. aur. vacuum. e-e. scuar. a-o. Hiatul dispare dac între cele dou vocale se intercaleaz o semivocal . neuron. u-e. doime. o-i. 22 . i-i. alcool. fluor. sui . c u . o-e. i-u.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEA I VOCAL Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. i-o.

ei. steaua. meu. c p tâi. ii. au. iubi. iepure.DIFTONGII ASCENDEN I I DIFTONGII DESCENDEN I Diftongii sunt forma i dintr-o vocal semivocal . io Diftongii ascenden i sunt forma i dintr-o semivocal + vocal /SV/: sear . ia. (ea. îi. rou . tei. fiu. io. tablou. oa. august. ii. ua. noroi. iol . i. eo. soare. cutii. (ai. iarb . iu.) . îu. c i. u. pui. ui. râu. ou. t u. 23 oi. u ) Diftongii descenden i sunt forma i dintr-o vocal + semivocal /VS/: mai. eu. ie.

eoa . eai .TRIFTONGI iau . ioa . [ s iau ] [ tu voiai ] [ s iei ] [ aripioar ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaic ] [ pleoape ] 24 . eau . iei . oai . iai .

STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt forma i dintr-o vocal i dou semivocale. biruiai. inimioar . eau. iei. eoa. oai. 25 . iai. (eai. iau. vreau. Äioa) sau semivocal + vocal + semivocal /SVS/ (priveai. iei). având structura: semivocal + semivocal + vocal /SSV/ (leoarc . lupoaic . vuiau.

i. iar în cuvinte ca ziceau. vegheau sunt diftongi. în ceas. chiar. geam. 26 . . vegheau nu sunt triftongi.  În cuvinte ca ziceau. maghiar. k'. ghiaur nu sunt diftongi.NOT LA  În DIFTONGI I TRIFTONGI cuvintele care con in consoanele .  Deci. ghea . g' nu exist diftongi sau triftongi care s înceap cu semivocalele e.

p un // fl c u . f in // d inui.CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT I DIFTONGI contraatac. naos. biolog // iod.  istoria // piatr . (hiat la: ambiguu. atuuri // lu // rou . aeroport. coerent. muzeul // muzeu . a vâjâi // câine . acordeon // vreo. a se boi // doi. alcool. noul // nou . fiin // fiic .  coagula // poate. unguent. fiul // fiu. altruist // cui.  real // deal. tein // neicu . aur // sau. tain // tain . influen . poet.  a lua // ziua. istorie // trebuie. duoden. zoologie.  27 . reziduu) . creez.

.ha´. Y = . W = .ca´.u´.i grec´. j.re´. r.ze´ 28  .. C = .ghe´. M = . p. X = . f.  q. l. H = . . e´...a´.ce´. S = . Q = . T = .. V = . = ..be´.le´.fe´.. i. m. s.chiu´.ve´.. P = .ve´. = . n..î´....ics´. E = .. Â = .pe´. d.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradi ional) a.o´. â.. .ne´. Z = ... y.  u. î.i´.. R = .î din a´. Î = .  e. B = . O = .. ´. w... t. v. J = .te´. c. K = .se´. U = .. e´... F = . g.. = .e´..je´  k. z. N = .. L = . D = . o. A = .me´. G = .de´.. . x. h.... b. I = ..

W. Fr.  În .NOT LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) simboluri matematice. de exemplu. händelian .  În scrierea cuvintelor str ine. Röntgen. röntgenoterapie . de exemplu :  ä : G. literele au denumirea stabilit de limbajul tiin ei respective . Händel. C.  ö : Köln. fizice. m i n se citesc em i en. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . München etc. 29  ü : Zürich. chimice etc. neadaptate ortografic.

î ´ se scrie la începutul cuvântului : înscriere. vârî «  . hot rî. macroînc pere.. pseudoînchidere«  . întoarcere..SCRIEREA CORECT A LITERELOR . neînsemnat. îmi. â ´ . sfânt. vânt«  30 . î ´ se scrie în cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid :bineîn eles. urî. î ´ se scrie la sfâr itului cuvântului : am rî. împ rat.. reîntors. pogorî. multiîncercat. reîncepe. preîntâmpinare. î i. îi. doborî. p mânt.. dânsul fântân . autoînchidere. coborî. pârî. î i«  . îl... î ´ I . subîn eles. â ´ se scrie în interiorul cuvântului : cântec. lucrând.

la gen : negru / neagr .  Diferen ele se pot referi la num r: carte / c r i . banc / b nci . la caz : NA to i / DG tuturor .  . sear / seri . la moduri : fac (indicativ) / f 31 cut (participiu). cu ajutorul c rora se marcheaz diferen a dintre formele gramaticale sau dintre derivate i cuvântul de baz . la persoane : pot / po i .ALTERNAN A FONETIC (schimbarea regulat a unui sunet în r d cina sau tema cuvântului) Alternan ele fonetice sunt schimb ri ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleia i familii de cuvinte. soare / sori .

sanie // s nii . mas // mese .  ² e : m r // meri . ad // ezi . pat // pete . mare // m ri .ALTERNAN E VOCALICE a ² e : fat // fete .  a ² : can // c ni . mort // muritor .  32 . vândut // vindem. tân r // tineri .  o ² u : sor // surori . aga // ag . v r // veri . sup r // superi . nor // nurori . tân r // tineri . aerian // aerieni . dor // durea . p r // peri .  â ² i : cuvânt // cuvinte . sare // s ruri .

ied // iad 33 . iarn // ierni . boal // boli  u ² ai sau âu ² ai : fer str u // fer straie .ALTERNAN E CU DIFTONGI  e ² ea sau ea ² e : cre // crea . plec // pleac . m re // m rea . pârâu // pâraie  ia ² ie sau ie ² ia : b iat // b ie i . m sea // m sele  o ² oa sau oa ² o : os // oase . coal // coli . piatr // pietre . iap // iepe . ros // roase . mor // moare .

lat // la i . aud // auzi . frate // fra i .  s ² : as // a i . grumaz // grumaji . 34 d . cos // co i . v d // vezi . solid // solizi .  z ² j : obraz // obraji . caut // cau i . molid // molizi . treaz // treji .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE ² z : brad // brazi . bas // ba i .  t ² : cumnat // cumna i . gras // gra i . ras // ra i .

numesc // nume ti .  c ² t : mori c // mori ti .ALTERNAN E CONSONANTICE COMPUSE sc ² t : basc // b ti . pi c // pi ti . ciob nesc // ciob ne ti . 35  . pu c // pu ti . degust // degu ti . albastru // alba tri . ma inist // ma ini ti .  st ² t : basist // basi ti .  str ² tr : maistru // mai tri . mi c // mi ti .

i : fulg // fulgi .  g ² gh + e. sparg // sparge // spargi .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE I COMPUSE c ² c + e. urc // urce // urci  c ² ch + e. ortodox // ortodoc i . parca // parchez .  g ² g + e.  x ² c : sfinx // sfinc i . i : larg // larghe e . lung // lungi . naviga // navighez. terg // terge // tergi . pic // s pice // pici .  36 . fix // fic i . stoca // stochez . i : bloca // blochez . i : amic // amice // amici .

TRANSCRIEREA FONETIC 1 [ v ] transcrie pe v i / sau w ;  [ i ] transcrie pe i i / sau y ;  [ ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ , , , ] transcriu semivocalele. 

37

TRANSCRIEREA FONETIC 2

k ] transcrie pe c, k i qu [ ks i gz ] transcriu pe x [ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ] transcrie pe ,, i ´ scurt 
[
38

NOT

LA TRANSCRIEREA FONETIC

ÄPowerPoint´ nu permite transcrierea fonetic , corect i tradi ional , a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ , , , ] transcriu semivocalele [ ] transcrie pe ,, i " scurt.
39 

Programul

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC 

v car [ v kar ], vacan [ vakan ], Weber [ nume propriu, se pronun : veb r ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronun : k'ito ], kaliu [ kal u ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ oga ], yankeu [ ank'e ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ du e ], ceap [ ap ], baci [ ba ], cineva [ ineva ], ger [ er ], frige [ fri e ], geamgerie [ amgerie ], ginere [ inere ], fragi [ fra ], giardiaz [ ardiaz ]= boal parazitar chenar [ k'enar ], cheam [k'am ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], ghea gherghin [ g'erg'in ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] [ g'a ], 

 

  

40

deal [ d al ], pleosc [ pl osk ], nuia [ nu a ], iepure [ epure ], copii [ copi ], iod [ od ], cui [ ku ], doar [ d ar ], steaua [ st a a ], ori [ or ], îmi [ îm ], vezi [ vez ], popi [ pop ], fra i [ fra ], domni [ domn ], Brâncu i [ brânku ]

i. acelea i litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer.). exist coresponden între sunet i liter : o liter reprezint un sunet: carte (5 sunete. când nu sunt urmate de h. 41  . 6 sunete (g-i-r-a-f. grab . mas (4 sunete. litera x reprezint sunetele: ks i gz. excursie etc.  gz: examen.  ks: sufix. exerci iu etc.  Literele c i g. e i i au valoare de sine st t toare (noteaz un sunet). în aceste exemple. gard. excep ie. exemplu. i. 4 litere)  Uneori.CORESPONDEN RESPECTAT I CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER În general. Deci: giraf =6 litere. prefix. 5 litere). fiindc aceea i liter poate nota sunete diferite. Astfel. ger. cine. e. cort. giraf . aceast coresponden nu se respect . reprezint sunete care se rostesc ca în cuvintele: car.  Când sunt urmate de e. Dar o liter poate reprezenta simultan dou sunete.

gh. grupurile che. ci. i i h sunt numai litere ajut toare. chitan .. ciorb . chi. ca în cuvintele: deci. Grupurile de litere ce. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e i i sunt folosite ca litere ajut toare. chiar. iar h este liter ajut toare (literele ajut toare nu se pronun . 42 . e i i au valoare de sine st t toare. ghimpe etc. ca în cuvintele: unchi. Grupurile ch. 4 sunete (f-r-a-gi). Deci: chenar =6 litere. ghe. ghi au valoarea unui singur sunet când e. Tot a a. înainte de e sau i. geam. unghi. ghea .CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER     Prin dou sau trei litere al turate poate fi redat un singur sunet. 3 sunete (u-n-chi). noteaz câte un singur sunet: chenar. Deci unchi = 5 litere. ele ajut numai la pronun area literelor împreun cu care apar). ghe ar. Deci: fragi = 5 litere. 5 sunete (ch-e-n-a-r). în aceste exemple. ge. fragi. cheam .

pseudoînchidere«.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul Äî´ este notat cu Äî´ la începutul cuvântului : înscriere. doborî.  la cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid: bineîn eles. Bîzu). vârî «. îl. reîntors. p mânt. reîncepe. coborî. hot rî. urî. Brâncu i. Äâ´ sunt admise în nume proprii de familie dup dorin a purt torilor lor (I. 43 Sîrbu.  dar i cu Äâ´ în interiorul cuvântului : cântec.  . întoarcere. neînsemnat. îmi. vânt«  Literele Äî´. îi. subîn eles. I. C. împ rat. sfânt. N. macroînc pere. lucrând.  la sfâr itului cuvântului : am rî. pârî. dânsul fântân . preîntâmpinare. multiîncercat. autoînchidere. pogorî. Agârbiceanu. î i«. î i.

Acest sunet se noteaz . în var. k: kar. k': k'ilogram. Äi´. prin Äq´ în numele propriu Qatar (se pronun cát r). iaz i în yankeu. kaliu. urmate de Äe´.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)      44 Sunetul Äc´ este redat prin litera Äc´ în car. iar lui Äi´ îi corespund literele Äi´ i Äy´. redau acela i sunet ca grupul de litere ch: kilogram. Litera Äk´ i grupul de litere Äqu´. . în iar. Quinet (nume propriu se pronun chiné). în fonetic . k'ine. Sunetului Äv´ îi corespund literele Äv´ i Äw´. în lucr ri de fonetic . prin Äk´ în kaliu. katar. se pronun véb r). vopsea i în watt. Weber (nume propriu. ‡ Acest sunet se noteaz .

ieri. egoism. edil. nu . iezer . efect. iesle.ie´ ini ial... e ti [ ie ti ]. echivoc.. educa ie. ie ire. echinoc iu. erai [ ierai ]. ei [ iei ]. ele [ iele ].iea´ ].... ie ´ ini ial    Se pronun i se scrie .. Se pronun i se scrie . dar se pronun . echip . el [ iel ]. iernat. editur .e´ ini ial . ecologie. edificiu. ierbos. ierbar. era [ iera ]. iepure. ierburi. în cuvinte vechi : ied. echivalent. ierarh.ie´. echitate. ie ean. efort. echidistant. numai în cuvintele : eu [ ieu ].. echilibru. eram [ ieram ]. eclips . eficient. în majoritatea neologismelor : echer. iepe. iertare. Se scrie .e´ ini ial. ierarhie. Excep ie : ea [ se pronun . economie. ecuator. ieftin. efectiv etc. 45 . e [ ie ]. ecou. ecua ie. era i [ iera i ]. elastic. e ´ sau . este [ ieste ]. erau [ ierau ].ia´.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) .

oarb [uarb ]< (orb). orgolioas [orgoliuas ]. bun oar [bun uar ]. înfioar [înfiuar ]< (înfior). oase [uase]< (os). 46 . oaie [uaie]< (oi). odinioar [odiniuar ]. sperioas [speriuas ].. oaste [uaste]< (osta ). so ioar [so iuar ]< (so ior). s lcioar [s l iuar ]. capricioas [kapri iuas ].. mânioas [mâniuas ]. junioar [juniuar ]< (junior) mioar [miuar ]< (miori ). oache [uak'e ]< (ochi). vioar [viuar ].. oar [uar ] (în prima oar [uar ]). g lbioar [g lbiuar ]< (g lbior). sfioas [sfiuas ]. deoarece [deuare e]. farfurioar [farfuriuar ]. surioar [suriuar ]. oa ´ ini ial se pronun . oaz [uaz ]. victorioas [viktoriuas ]. linioar [liniuar ]. ua ´ (1)   Diftongul scris . oa ´ în interiorul cuvintelor se pronun . oameni [uaneni]< (om). pre ioas [pre iuas ]. Diftongul scris .. oarecine [uare ine]. oal [uaie]< (olar). a chioar [a k'iuar ]. studioasa [studiuas ]. ua ´ : oabl [uabl ]< (oblu). oarecum [uarekum]. ua ´ : c prioar [k priuar ] < (c prior). serioas [seriuas ]. vicioas [vi iuas ].PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . superioar [superiuar ]< (superior). oa ´ sau . gra ioas [gra iuas ]. copioas [kopiuas ]. ro ioar [ro iuar ]< (ro ior).. glorioas [gloriuas ].. oarecând [uarekând].

curtoazie. oa ´ în interiorul multor cuvinte se p streaz în pronun ie : ( datorit alternan ei fonetice . exploata. cioat . soarbe. stoarce. coace. lavoar.o´) boal .. omoar . maiestuoas [maiestuas ]. roade. fumoar.. însoar .oa´/. foaier. coafor. impetuoas [impetuas ].. coate. înoat . coard .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . savoare. chioar . patinoar. cunoa te. fructuoas [fruktuas ]. roag . doarme. (dar i f r alternan fonetic ) balansoar. coboar . scoal .. somptuoas [somptuas ]. culoar.. desfoaie. oa ´ în interiorul cuvintelor devine i se pronun hiatul . defectuoas [defektuas ]. coase. toac . desf oar . respectuoas [respektuas sau respektoas ]. coad . ghioag .. doar. pavoaza. virtuoas [virtuas ] Diftongul scris . ua ´ (2)  Diftongul scris . împresoar . aspectuoas [aspektuas ]. poate. oa ´ sau . croazier . coafa. voala . lucioas . tumultoas [tumultuas ]. poal . cioar . poant . doare.  47 .. ochioas . fermoar. ua ´ : afectuoas [afektuas ]. înnoad . picioare. poart . boare. coaj . sinuoas [sinuas ].

. g zduia. jefuia . r zboia. iarn . croia. despuia.. încleia.  [ o ] altoia. odaia. ploaia. b taia. ia ´ (nu . f g duia. Stoian.  [ ] c ia.ie´: [ a ] baia. Zoia . iar. Ia i . iasomie. poleia. foaia. cu / f r alternan a . claia. Mamaia . altuia. muceg ia. joia. c ruia. mângâia. gâgâia. gâfâia. droaia. deraia.i´) .ie´) se pronun i se scrie la început de cuvânt : ia. iad. ialomi ean. Aglaia. (Excep ie : pronumele personal . b nuia. t ia.. îmb ia.. r oia. iar. instruia.  [ î ] bâjbâia. înnoia. ov ia. iaurt.  [ e ] aceleia. iamb. acesteia. iat . iar i.ea´)  . iarovizare. fâlfâia. iaht.. iahnie. fâsâia. ia ´ (1) . caiac. roia. tr ia. întemeia. sleia .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . faian . femeia. cheia. iatac. scânteia. bâ âia. oaia. iarmaroc. mârâia .. bâzâia. foia. ia ´ (se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . spoia. iatagan.  [ u ] aceluia. c reia. morm ia. iacobin. iap . iad . iarb . v paia. sfor ia. înv p ia.. cârâia. ianuarie. r p ia. îndoia. 48  . acestuia. încl ia. cheltuia. iasc . bâlbâia. iaz. boia. hârâia. iac . Ialomi a.

. dezmiard / dezmierzi. [ f ] fiasco. i-a dat.. ia ´ (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. ia ´ se pronun i se scrie la sfâr itul formelor de masculin plural ale pronumelor i adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. fiar (fiare).b´. ia ´ se pronun i se scrie dup ..ie´: [ b ] abia. iaminte ti.f´.m´. [ v ] via / vie i..v´ cu / f r alternan a . aceia i (în opozi ie cu formele de feminin singular : aceea. p´... i-a dus. i-a tept... . [ p ] piatr / pietre. fiare / fier. i-acolo. aceea i) . pia / pie e. biat / biete. mi-a dat. . codri-aprin i 49 ... obial / obiele. [ m ] amiaz / amiezi.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . . ia ´ (2)         . fiarb / fierbe.

. aici nu exist diftongul . când nu exist forme alternante :      (dar chiar. . [g'aur].. [k'abur].NOT LA PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .. [mag'ar]) 50 ..ch´. ia ´ se pronun i se scrie dup .gh´ . ia ´: [k'ar].. maghiar . ia ´  . ghiaur. chiabur.

{ Re ine: mi ( i.ia´: [ a ] ap raie. iesle. ierbar. ni. pie e / pia . obiele / obial . . subiect. b taie. vi-e foame. ie ´ se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât .. . odaie. ie ´ (se confund cu hiatul .f´. ie ean. . ierburi. biete / biat . iepure. miere // premiere . amiezi / amiaz . ni-e dor.... mi-e cald. li) -e bine } 51 . vie i / via . [ m ] miercuri. uvoaie. p´. ie ´ ) : biet // biel . butoaie. Aglaie.. vi.i´) .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . . claie.. piedestal. iernat. ia ´ : ied. li-e somn . ieri. [ v ] vierme.. baie. pietre / piatr . viezure. iepe. i-e frig. ie ´ (se poate constitui între dou cuvinte conjuncte) : i-e sete. vierme // vietate. ierarhie. .. iezer . obiec ie.. fierbe / fiarb . ie ire. cu / f r alternan a . miere. v paie.ia´: [ b ] obiect. viespe. ieftin. ie ´           . ie ´ se pronun i se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradi ional cu / f r alternan a . ploaie.m´. fier / fiare.b´. oaie. foaie. .. ierbos. mierl . iertare..v´ cu / f r alternan a .. droaie.. [ p ] impiegat. ie ´ (se pronun i se scrie dup . ierarh. dezmierzi / dezmiard . împiedica.. [ f ] fiere.. . i.

jil . jeli. stejar. a az . afi eaz . jimbl . ru ine. ´ sau . j ratic ( jar ). oblojeal . îns i. ( s îngra e ) îngroa . plaj . de art . stej rel ( stejar ) .a´ dup . clujean.. jelanie. jelui . jefui... es . jalb . indril . în al . Fac excep ie unele cuvinte derivate: galnic ( ag ). ir..e´. totu i . j lbar ( jalb ).....i´ DUP CONSOANELE . Fac excep ie desinen ele. Se pronun i se scrie .. îngra . în ela... ´ sau . jinti . a. sufixele gramaticale i lexicale : m tu . deja..    52 . lu ( al ).i´ dup . apte . . n ule . jivin . j ´ în r d cina cuvintelor: de erta.a´. edea. j ´ în r d cina cuvintelor : a a. grij . str mo easc . sfâr easc . jecm ni. aranjeaz . trar ( atr ) . arpe. Se pronun i se scrie . blajin . mojic.. iar i.. jar.j´    Se pronun i se scrie . ´ la sfâr itul unor pronume i adverbe : însu i. aceea i.. jale. acela i.i´ dup . jilav. ase. iret .e´ dup . jir. Se pronun i se scrie . tânjal .. în i i. j ´ în r d cina cuvintelor: ma in . erpui. sprijin.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALELE . ´ sau . ´ sau . n i or ( an ). . ( s îngroa e ) .

ame i. de obicei.. antajând . Se pronun i se scrie sufixul . furi ând. lingu i.. 53 . ve teji.´. p r si. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . bandajând. g sitor. vr ji . ursi . sfriji. menajând..-j ´. Se pronun i se scrie sufixul . s vâr i. auzi. îngr ând. bu i. aranjând. r gu i.. nec ji.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. de g sit. sclifosi. mânji.-ând ´ (nu -ind) la modul gerunziu.-s ´. forjând. sfâr i . cer i. tri ând .. c ptu i. înghi i . neglijând. sufixul .´ : coji... etajând. . încre i. îngriji. bo i. g si. încurajând. protejând. p zi. avantajând. îmbr i ând. ie i. pr ji. gre i.. repro ând. afi ând. Se pronun i se scrie... rotunji.-z ´ : afurisi. mirositor . îngro ând.PRONUN AREA ORTOEPIC LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronun i se scrie sufixul . mirosi.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . înc lzi. . defri ând.-j ´. ...´ : angajând. dup verbele de conjugarea I cu tem lexical în . . p i. urzi .. înf ând. de mirosit.-i ´ (nu -î) în unele forme flexionare i în unele derivate de la tema infinitivului : g sit . slobozi.. deslu i. mole i.

. cuviin . ii ´ (nu -i-) : fiin . paraarticular. zootehnie.. continuu. coopta. alee. zootoxin . tiind. aa ´: contraatac. needucat. ei. ultraactiv . exerci iile. perpetuu.. scriind. preexistent . tu (s ) (nu) creezi. Se pronun i se scrie . vacuum . reeducat.     54 . hârtiile.. ea. Se pronun i se scrie . cli ee. feerie. a se sfii. Se pronun i se scrie . mediile. noocra ie . uu ´ (nu -u-) : ambiguu.. a pustii. a înmii. ee ´ (nu e-ie) : feeric. zoofit. contraamiral. discontinuu. tiin .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronun i se scrie . idee. oo ´ (nu -o-) : alcool. a prii . eu (s ) (nu) creez. contraargument. fiind. asiduu. atenee. ele (s ) (nu) creeze. zoologie. epizootie. coopera. coordona. cooperativ . Se pronun i se scrie . reziduu. el. viitor. concediile. cenu iile. zoomorf. coordonator. omagiile. ghi ee. licee. promiscuu.

. protec ie.i ´ se pronun un diftong ascuns : .ie´(scris . grijulie. organiza ie. aeropurtat. tr inicie. aerodinamic. aeroscop. aeroclub. s r cie. aeronav .. poezie. zodie . liliachie. libr rie. institu ie. istorie.a ´ se pronun un diftong ascuns : . aerogar .. burl cie. dib cie. serie. melodie.. revolu ie. hârtie. faeton. aer. mojicie. chipie . h rnicie. aerostat . silnicie.. aerosoli. aerisire.ie´(scris . popula ie. aeroport. situa ie. aeronautic. aerofar. aerian. maestru . sidefie . aeroplan. perie. z d rnicie . f rnicie. aerosoloterapie. aerob. bisturie. opinie. aerofobie. ie (dup vocala . medie. victorie. ve nicie. religie. vrednicie. josnicie. sabie. aeromotor. primejdie. reparti ie. e´) : albie. aeromodel. produc ie. e´) : aed. rela ie. hazlie. . sta ie. s lb ticie. ucenicie. pr pastie.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)   55 ae (dup vocala .. aerisi.

întârzia. înfuria. cofet ria. gospod ria. drojdia. . speria.. comisia.ia´(scris . studia. adiacent. caria. familial. institu ia. melodia. libr ria. devia. media. înfia. refugia. contraria. elogia. fotografia. zgâria . hârtia. poezia Maria . mânia. datoria. vestiar. academia. împr tia. discu ia. gra ia. industria. domnia. istoria.. sfâ ia. diatez . concep ia. agen ia. paria. disocia. aten ia. construc ia. calomnia. farmacia. b rbia. educa ia. oficia. declara ia.. familia. apropia. farfuria. ml dia. acompania. opinia. chiria.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)    56 ia (dup vocala . inova ia.i ´ se pronun un diftong ascuns : . diferen ial. linia.a´) : abrevia. îmbia. învia. corabia. peria. func ia. ini ia.

Noe . coexisten . coexista. duet. desuet. coeficient.e´) : accentuez... perpetuez. afluent. superflue .e´) : coechiper. menuet. asidue. duel. evoluez. ambigue. poem. continue.  57 . constituent..ie´(scris .o ´ se pronun un diftong ascuns : . suedez. poet. influent. evacuez. coeziune.u ´ se pronun un diftong ascuns : ... ortoepic. ortoepie. poezie. ingenue. siluet ..ie´(scris . perpetue. statuet .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (dup vocala . coerent. ue (dup vocala .

insinua. dezavua. aghezmui.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)    ua : accentua. înghesui. substitui. extenua. tumultuos. tatua u . evalua. fluctua. maestuos. alc tui. efectua. respectuos. ingenu . hurui. distribui. situa. lu . fastuos. fructuos. dezl n ui. perpetu . restitui. dezv lui. somptuos. perpetua. ui : ambigu . arcui. zbengui . chiui. dilua. defectuos. bubui. 58 . impetuos. birui. destitui. sinuos. insinu . îng dui. bizui. diminua. mistui. trebui. e ua. prelu . virtuos . uo : afectuos. sudui. lua. n rui. sui. mântui. retribui. închipui. aspectuos. evacua. bântui. constitui. atenua.

bâ âi. chior i. r p i. hiol . violen . zumz i . miorl i. ârâi. bâzâi. zbârnâi . tiosulfat. m c i. vâjâi. 59 . pâlpâi. or c i. hârâi. râcâi. gâgâi. fâsâi. pip i. ghiocel. fâlfâi. zgâl âi. l f i. miori . horc i. târâi. i : bâjbâi. pionier. morm i. h m i. gâfâi. ov i. mo i. sionist. zorn i. riolit. scâr âi. pârâi. râgâi. clef i. groh i. molf i. fiol . op i.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)  io : biologie. chi i.  îi. niobiu. mârâi. dioptrie. diod . sfor i. chiot. bâlbâi. puf i. plesc i. beh i. liofil. cârâi. ron i.

i i se pronun [ k ] (deci liter dubl cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. chirurg. succesor. potrivit cu forma de origine i tradi ia literar . capriciu. frecvent. cocserie. acces. îmbâcsi. catadicsi. Se scrie cc + e. cocsifica. i i se pronun [ k' ] în cuvintele : chintal. succeda. occident. v csuitor . C ´      Se scrie c + i. ecvestru. orchestr . secven . cancelarie. adecvat.. Se scrie i se pronun . relicv . în cuvintele : cocs. micsandr . v csui. cifr . civil. succint. chirilic. accepta. cvint . lucern . occipital. consecvent. succes. viciu. cilindru.PRONUN AREA ORTOEPIC DIFICULT I ALE CONSOANEI . cvadrat. ticsi . ciment. vaccin. rucsac. e (nu ) i se pronun [ ] în cuvintele : aprecia. cv ´ în cuvintele : acvariu. Se scrie ch + e. Se scrie cs (nu x ) i se roste te deci [ ks ]. elocvent. vacs. accent. 60 . accident. colocviu. succesiv. sconcs. acvil ..

Pamfile. sâmb t . dimpreun . f ´/ .  . Excep ii : avanpost. avanpremier . îmbl nit. dimpotriv . dar i : amfibiu. împuternicit. împ ca. împodobi. v ´ din r d cina cuvintelor. amfor .. îmboln vi.. m ´ se pronun i se scrie înainte de . embargo. limb . pamflet. împacheta... limf . bomboan . n ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . bomfaier. p ´ : ambulan . n ´ ?  . bomb ni. împricinat. convoi. dar i 61 amvon . timp. împerechea. . Canberra. infrastructur .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .. ... decembrie. împotriv . dup tradi ie i origine : confort. dimprejur. împiedica. m´ sau . fanfar . Zamfir . b ´. împrejur. îngâmfat... Istanbul . m ´ sau . umfla. input. nimf . îmbuna. împreun . triumf.

stand. 62 sciziune. tampil . dar paclu.. t ´/ . s ´ sau . palt . ´) se pronun i se scrie înainte de . dar tachet .. sceptic. ascensor. tec r. standard.ci´ : ascet.. taif. scelerat. trand .ce´.. ´ ?  . tang .  . s ´ sau . scindat . .. sci i... dup origine : spalier. scen .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . tafet ... tan .. ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . . s ´ (nu . p ´ din începutul cuvintelor. sceptru. sciatic .

conclusiv. transplanta . descentraliza. vasodilata ie. vasodilatator. episod. r sturna. descheia. z ´) se pronun i se scrie în prefixe. desp r i. chermes . disident. inclusiv. deshuma. desinen . sesiune. resorbi.. distona. displ cea. înaintea consoanelor surde : desc rca.. transcarpatic.. des eleni . s ´ sau . cvasiunanim. desface.. r scoace. s ´ (nu . discontinuu. decisiv. .. z ´) se pronun i se scrie în pozi ie intervocalic : asista. esofag.. desh ma. cvasitotalitate. z ´ ? (1)   . fisiona.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . vernisaj . r spl ti. finisa. diserta ie. exclusiv. s ´ (nu . gresie. fisiune. premis . r sciti. 63 .

cizm ... s ´ (nu . fantasmagorie.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . izlaz.. . z ´ ? (2)     .sm´ i derivatele lor : fantasm . cizm rie. trosni ( i derivatele). s ´ (nu . cazma.. . zmeu . m ´. curios / curiozitate . snoav . prismatic. . ... m slin . prism . sesiza. izm .. corosiv / coroziune .. basma. . dosnic (dos). 64 . pleonasm. generos / generozitate . simbolism . sarcasm.. s ´ sau . tr sni ( i derivatele).. .. z´) se pronun i se scrie în cuvintele : casnic (cas ). z ´) se pronun i se scrie înaintea consoanelor . lesne. c zni. bezmetic. conclusiv / concluzie . z ´) se pronun i se scrie în cuvinte derivate din aceea i familie : concis / concizie . asmu i. s ´ sau .. precis / precizie .. decis / decizie . z ´) se pronun i se scrie în neologismele cu finalele . s ´ sau . marasm. n ´. r ´ : breasl . l ´... cazn ..

dezam gi. dar i în neologismele : azbest. deznoda. dezr d cina. zbor. dezaproba. s ´) se pronun i se scrie în prefixe i în radical. În radicalul cuvintelor din fondul tradi ional : azvârli.j´): desz pezi. s ´ ?    65 . brazd . dezlipi. zvon. dejuga i la cuvântul .deslu i´.z´.. mâzg .. z ´ nu . dezrobi. z ´ (nu . dejuca. dezarticula. . desz vorî.. dezmin i. r zgândi . dezlega. zgur ..PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . dezvinov i. dezmo teni. zdup. Excep ii (înaintea consoanelor sonore .. dezdoi. dezumaniza. dezice. la fel neanalizabilele : dezmetici. n zbâtie. dezl n ui. r zbate.. dezbate. dezlâna. brizbiz . puzderie. dezgoli. dezn d jdui. dezmierda . dizgra ia. dezmembra. . înaintea vocalelor i a consoanelor sonore : dezacord.. izgoni. dezechilibra. dezghe a. dezonora.

glazvand. prima consoan se sonorizeaz . fregven . op ine. din p cate se pronun aproximativ îm barc . badjocur . sub ire. frecven . Alt exemplu. De exemplu. dim p cate. 66 . vând bun). apsent. sup ire. absent. unul dobânde te caracteristici asem n toare cu ale sunetului influent. segmentul sintactic vânt bun! se pronun aproape ca agvatic. adic din cele dou sunete (al turate sau la mic distan ). segmentul sintactic un cuib sub strea in se pronun apces. batjocur . adegvat. optzeci. un cuip sup strea in ). ob'zeci. glasvand.ASIMILAREA    Asimilarea exprim tendin a de a evita dou mi c ri articulatorii deosebite. segmentele sintactice în barc . pronun ându-se aproximativ ca perechea ei sonor (cuvintele acvatic. prima consoan se asurze te trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. Alteori. adecvat. ob ine.

deosebindu-se de al doilea r). este expresia tendin ei de a suprima o mi care ce se repet . colidor. Gligore (corect: arbitru. Grigore) se observ o disimilare regresiv (primul r este modificat în l. recut (corect: fereastr . coridor.  În cuvintele fereast .  67 . propiu.  De exemplu. propriu. recrut) disimilarea este total : al doilea r este suprimat. în cuvintele albitru.DISIMILAREA Disimilarea implic schimbarea calit ii unui sunet sau c derea lui sub influen a unui sunet identic sau asem n tor.

SINCOPA    Sincopa este o modificare fonetic condi ionat . Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. care const în dispari ia unei vocale neaccentuate dintre dou consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt. în pronun area cuvântului dom'le. lingurle. De exemplu. treburle (corect: chipurile. iar în vorbirea familiar .e sincopat . treburile) se observ dispari ia vocalei neaccentuate Äi´ dintre dou consoane. 68 . în cuvintele chipurle. silaba -nu. lingurile.

f când s produc zgomot.. ] (îmi) repugn [A inspira repugnan . întrebuin at în buc t rie. A intra (undeva) pe nea teptate i cu repeziciune. a da buzna. a produce repulsie. ] 69 . din a doua jum tate a zilei. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc i cu putere aerul pe n ri. A izbi cu violen . plita electric . omoruri) organizat de c tre elemente ovine împotriva unei minorit i na ionale. în laborator etc. ] postmeridian [De dup -amiaz .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Ac iune du m noas (înso it de jafuri. de înc lzit. a trânti. ] bufni [A bomb ni sup rat. a puf i. a displ cea totalmente. ] re ou [Aparat electric sau cu gaz.

]  rezidual [Care r mâne ca reziduu. Depunere solid pe fundul sau pe pere ii unor recipiente în care se p s-treaz lichide.]  reziduu [R m i provenit în urma prelucr rii chimice sau fizice a unui material brut. ] 70  solar [Care ine de Soare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2) revelion [Noapte de Anul Nou. eviden iind ridicolul. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac b i de soare. propriu Soarelui. a lua în râs. aspect caraghios. Petrecere care se organizeaz în aceast noapte. ]  a ridiculiza [A face s apar ridicol. ]  ridicol [Motiv care provoac râsul. ]  . în stare s stârneasc râsul. rizibil. caraghios. Care provoac râsul.

]  service [Sta ie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. unde se iau în discu ie i se rezolv probleme importante. în care se p streaz haine i lenjerie. a. care nu este gros. care se deplaseaz pe o cale de comunica ie. ] 71  ifonier [Dulap mare. a se ofili.]  vehicul [Mijloc de transport. Domeniu special de activitate. slujb .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3) serviciu [Munc efectuat în timpul unei activit i. ]  sub ire [Care are o grosime mic .]  .i pierde vlaga i fr gezimea. ]  a ve teji [A deveni ve ted. ]  sesiune [Perioad în care au loc edin ele unui organ reprezentativ al puterii de stat. judiciar sau tiin ific.

). piele. ] chiftea [Preparat culinar de form rotund . t iat sau r mas dintr-un material ( es tur . dreptunghi echilateral. gesturi sau amenin ri. ] urticarie [Erup ie de natur alergic . hârtie etc. umplut cu tutun m run it. ] ultraj [Ofens adus unei persoane oficiale (aflate în exerci iul func iunii) constând din vorbe. care produc mânc rime. ] mar arier [Mers înapoi al automobilului. ] petic [Bucat rupt . f cut din carne tocat i pr jit în gr sime.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 p trat [Patrulater cu toate laturile egale i cu toate unghiurile drepte. ] . sub form de b ici ro ii sau albe. ] igar [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fin .

]  prozodie [Ramur a poeticii care se ocup cu studiul tehnicii versifica iei. care se hr ne te în special cu oareci de câmp. Ras de câini de talie mic . cu aripi mari. cu coad lat i cu penaj brun-închis.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5) uter [Sportiv specializat în uturi. care prinde oareci. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. lung i larg . halat. care se a az pe o mobil . ]  milieu [Obiect (de podoab ) din pânz (brodat ) sau din dantel . lezându-i drepturile. opârlar. cu blana maro-ro cat i cu picioare foarte scurte. ]  oricar [Pas re sedentar r pitoare. Câine din aceast ras . de talie medie. care se poart în cas . ]  capot [Hain .] 73  .

Ast -sear . pufoas i c lduroas . ]  desear / disear [Ast zi seara. ]  molton [ es tur de bumbac (mai rar de lân ) moale. dezn dejde. ]  desperare / disperare [Stare de ap sare sufleteasc cauzat de pierderea speran ei. ~ zah r în ceai. flanel . Cei r ma i dintr-o 74 mul ime (dup ce a fost separat o parte). pe dos. A completa în scris sau verbal. folosit pentru confec ionarea obiectelor de îmbr c minte. ]  ad uga [A mai pune la ceea ce este. f r noim . ]  alandala [În dezordine.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6) binoclu [Instrument optic format din dou lunete paralele. ]  cel lalt [Cel care urmeaz sau preced . anapoda. folosit pentru a observa obiectele situate la distan . ]  .

prin care un grup de persoane unelte te împotriva statului sau a unei persoane. ]  complot [Proiect elaborat în secret. ]  caramel [Bomboan f cut din caramel. care completeaz ceva. ] 75  . conjura ie. cu adaos de substan e aromatice i colorante.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7) complementar [Care compline te. complinitor. conspira ie. ]  calcifica / calcifia [A se înt ri prin depunere de calciu. care se aplic pe vârful sau pe tocul înc l mintei pentru a le proteja de tocire. (despre substan e) A acumula carbonat de calciu. ]  blacheu [Plac mic de metal. ]  carbid [Carbur de calciu întrebuin at la fabricarea acetilenei.

] 76 . ] vasoconstric ie [Stare patologic constând în îngustarea vaselor sangvine. manifestat . cargou. ] vanitos [Care este plin de vanitate. ] hebdomadar [Care apare o dat pe s pt mân . plauzibil. s pt mânal. infatuat. orgolios.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        cargobot [Nav maritim pentru transportarea înc rc turilor la distan e mari. având în partea posterioar a abdomenului un ac veninos. ] viespe [Insect asem n toare cu albina. care tr ie te izolat sau în roiuri. prin colora ia galben a pielii. ] icter [Stare patologic constând în acumularea excesiv a fierii în sânge i a depunerii ei în esuturi. mai ales. ] verosimil [Care pare a fi adev rat i inspir încredere. trufa . credibil.

] a delapida [A sustrage din avutul statului. a defrauda. prev zut cu un mâner. ] oset [Ciorap scurt care ajunge pân deasupra gleznei. ] diserta ie [Lucrare tiin ific sus inut public pentru ob inerea unui grad tiin ific (de doctor în tiin e). ] t i ei / t ie ei [Preparat alimentar din aluat nedospit. Expunere în care se trateaz o problem în mod tiin ific pe baza argumentelor i datelor dobândite prin studiu.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       istm [Fâ ie îngust de p mânt dintre dou m ri sau golfuri. care une te dou continente sau un continent cu o peninsul . tez . folosit pentru a scoate dopurile de plut de la sticlele înfundate. t iat în uvi e sub iri care se consum fiert. ] 77 .] tirbu on [Instrument casnic în form de spiral de o el.

autumnal. ]  l n ug [diminutiv de la .lan "]  a expropria [A deposeda de produsele muncii i de mijloacele de produc ie.  pilug [Unealt cu care se piseaz în piuli . * A tunde . ]  ferfeni [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe buc i... ] . ]  filigran [Dantel constând dintr-o re ea de fire de aur. care se aplic pe un obiect în calitate de 78 ornament. ]  excavator [Ma in autopropulsat folosit la s parea i înc rcarea solului. propriu toamnei.pilug" a tunde pân la piele. a z c mintelor minerale etc. de argint sau de sticl .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ine de toamn .

]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectueaz încas rile i pl ile. ]  clovn [Actor de circ care evolueaz pe aren cu un program excentric i amuzant. ]  pedagogie [ tiin care se ocup cu studiul metodelor de instruire i de educare a tinerei genera ii. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbrac direct pe corp. bilet de banc . emis de c tre stat i folosit ca mijloc de plat . ] 79  .. preparat din f in integral . Înc pere unde î i are sediul acest serviciu. ]  bancnot [Hârtie de valoare cu acoperire în aur.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11) graham [Pâine .graham"= pâine dietetic nes rat . acoperind partea superioar a acestuia. cas .

Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. ]  jocheu [C l re profesionist. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . a nu avea nici un ban. dup anumite reguli ascetice. ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. fig. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. ] 80 . Moned de valoare neînsemnat .)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. fig. ]  japanolog [Specialist în japanologie. c lug ri sau c lug ri e.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . c lug ri sau c lug ri e. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . fig. Moned de valoare neînsemnat . ] 81 . ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. ]  japanolog [Specialist în japanologie. Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). ]  jocheu [C l re profesionist. a nu avea nici un ban.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. dup anumite reguli ascetice. specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. fig. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc.

Coroan care se a az pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul c s toriei. pesemne. ]  pas mite [Dup cât se pare. ]  FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) . ]  patinoar [Teren acoperit cu ghea pe care se patineaz . ] 82  asambla [A reuni formând un sistem tehnic.obstetric [Ramur a medicinii care se ocup cu fiziologia i patologia sarcinii i a na terii. fixat pe trei picioare. probabil. ]  piure [Preparat culinar în form de past . biseric. cununie. format dintr-o ram metalic (rotund sau triunghiular ). ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. * A se l sa (sau a edea) în ~i a se a eza cu genunchii îndoi i i sprijinindu-se de p mânt numai pe picioare. f cut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. folosit ca suport pentru un vas pus la foc deschis.

a se stinge din via . ofens . ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. a înghi i. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. a deceda. a r posa. ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. a se sfâr i. b taie de joc. infractor. insult . sfruntare. Mustrare umilitoare. ocar . afront. insult tor. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. a muri. Ofens grav . A înceta de a mai tr i.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoan care a comis un delict. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. ofensator. adus cuiva în public. ] 83 . ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt .

] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . a se stinge din via . ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. a se sfâr i. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. ofens . insult tor. a muri. infractor. b taie de joc. sfruntare. a deceda.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoan care a comis un delict. Mustrare umilitoare. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. a înghi i. a r posa. insult . adus cuiva în public. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. ofensator.Ofens grav . ] 84 . Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. afront. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. ocar . A înceta de a mai tr i.

IOAN HAPCA .DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND NO IUNI DE FONETIC Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. Principal . MARAMURE str. nr.com 85 Adaptarea > Prof. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. 1111 Tel.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful