Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE NO IUNILOR DE FONETIC A LIMBII ROMÂNE Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINI IA FONETICII
FONETICA este o ramur a lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea, audi ia i evolu ia sunetelor limbajului articulat.  LINGVISTICA este tiin a care studiaz limba i legile ei de dezvoltare. 

2

DENUMIREA NO IUNILOR DE FONETIC 
       

s i l a b a, a c c e n t u l i i n t o n a i a v o c a l a, h i a t u l i d u b l e t u l s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l i t r i f t o n g u l c o n s o a n a, ,, i ´ s c u r t i a l f a b e t u l alternan a fonetic , transcrierea fonetic i pronun area ortoepic a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a i s i n c o p a c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALC TUIREA SILABEI 
    

CON INE OBLIGATORIU O VOCAL O VOCAL CU SAU F R ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioar = i -ni - mioa - r ; DOU CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUN : nu-mi d , mi-l d , i-o duc, s - i duc, d -mi, f - i ; UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INI IAL : mi-arat , ne-aduce, m-alint , i-apuc , i-apoi ; UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT : a dus-o, duc -mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ; UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT INI IAL : într-adev r, floare-albastr , spune-acum ; 

4

a-l = (prepozi ie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . a.i = (prepozi ia infinitivului + pronume) // a i = (verb auxiliar) .i = (prepozi ie + pronume reflexiv) // a i = (substantiv) . altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . otav (substantiv) // o tire. oarecare // oare care ? . oarecum // oare cum ? . a i preg ti // a. care pot fi prevenite numai prin însu irea temeinic a cuno tin elor de gramatic . oarecând // oare când ? . Acest fenomen favorizeaz comiterea celor mai frecvente gre eli de ortografie. a-i = (prepozi ie + pronume personal) ai = (articol. ai da // a-i da . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) .           5 alt dat (adverb = odinioar ) // alt dat (adjectiv + substantiv) . ca ters // c-a ters etc.i (tu) .i preg ti . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) o tire. o tav (articol + substantiv) . alege i (voi) // alege. verb auxiliar) . substantiv. .ALC TUIREA SILABEI I OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care const în rostirea identic a dou structuri grafice diferite. interjec ie. a.

io. ui. iod. (â). devenind semivocal . dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dac sunt rostite împreun cu o alt vocal . î. este mai greu de sesizat i de aceea este omis în scris. mâine. ca în cuvântul vii. i chiar în combina ie cu ea îns i. cui. ca în cuvintele: rai. u. . iute. e. indiferent de pozi ia fa de ele: ai. oi. iu. iar. Cea mai Äinstabil " dintre acestea este Äi´ care î i pierde calitatea de vocal . ied. situa ie care creeaz dificult i în ortografiere deoarece al doilea i. ie. ei.  (continuare în pagina urm toare) 6 . i. i. fiind semivocal i rostindu-se asem n tor cu primul. m i. doi. o. când este combinat cu oricare dintre celelalte vocale. mei. îi. ia.VOCALE I SEMIVOCALE   Vocalele (emise prin vibra ia clar a coardelor vocale): a.

ou. iu. în calitate de semivocal . u. dau.VOCALE I SEMIVOCALE    7 (continuare din pagina precedent ) Urmeaz Äu´ care. cel mai simplu este s se compare rostirea fiec reia dintre vocalele: e. ca în cuvintele: ziua. tiu. îu. ca în cuvintele: rea i vreo. iar vocala Äo´ î i pierde aceast calitate numai când este antepus vocalei Äa´: oa. nou. seu. Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale i semivocale. molâu. z u. poate ap rea în destul de multe combina ii: ua. Vocala Äe´ devine semivocal numai în combina ie cu Äa´ i Äo´ i numai antepus acestora: ea.  . eu. au. o. u . i. eo. apoi împreun cu vocala Äa´. ca în cuvântul: doar. rou . u mai întâi singure.

e . S = semivocal .tor .ri . { VCC ² CV } : jert . 2) NOT 8 .zi . { V ² C(r. cin .ia .na . 1) NOT { VC ² CCV } : pen . for .e . sculp . a .gre .DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE (reguli i exemple) V = vocal . { V ² S } : plo . sea .l)V } : ne .me .fl . C = consoan         { V ² CV }: toa . a .u .ste .u .ne . { VC ² CV } : ap . jo . mâi . { V ² V } : po .ra .tru . { S ² CV } : doi .e .te .f .t .

le . tex-til [tek-stil] .tru .NOT LA DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoan ..ra .În func ie de punctaj. c. v. l ´ atrage numai consoanele : b. ex-tra-fin [ek-stra-fin]. agrar = a . cupru = cu . izlaz = iz . adic mascând modul real de silabisire : a-x [ak-s ] . atlet = a .glin .dru . r ´ sau . patru = pa .t . f.da . codru = co . vâsl = vâs . cadavru = ca .d . islamism = is .cl .cru . bucl = bu .la .l . ndv.hli van . nct.ta . omlet = om .za . pehlivan = pe . t. oglind = o .fro . aflu = a . x ´ înainte de litere care noteaz consoane se desparte ca i cum ar reprezenta un singur sunet. : abrutiza = a . cataplasm = ca . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârl = gâr .flu . dovleac = do vleac.ta . împotriva silabisirii normale. sculptorii astmatici i delincven i vâneaz linc ii cei somptuo i din inutul arctic i aduc jertf pentru redemp iune ( izb vire ) un sendvici. e-xa-men [eg9za-men] .plas . cablu = ca .l . acru = a . mpt.tlet . p. i lic = i .laz .pru . stm : .di . izraelit = iz . . nc . rct. h..lic 2) Desp r irea se face numai dup a doua consoan în grupurile : ltp.vru . ncv. rtf. ncs.. Afrodita = A .blu .mism . d.grar . g.e lit .. mp .ti .m .bru .´ 3) Litera .

ze .spre .  portaltoi = port .  dreptunghic = drept .fel .a .am .lemn  astfel = ast .un .va.  voltamper = volt .per .  altundeva = alt .toi.ce 10  .ghic  untdelemn = unt .de .un .DESP R IREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .de .poi  paisprezece = pai .al .  dinapoi = din .spre .

nic.vat  { derivate cu sufixele }: .a . .a . .ni .  analfabet = an .lâc .  târg or = târg .  sublinia = sub .lâc.li .  dezarmat = dez .vant .or .al .gal .dec .or :  savantlâc = sa .mat  inadecvat = in .fa .DESP R IREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .nic .e .  11 .  vârstnic = vârst .bet .ar .

.e. neacc.. etc. neart. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA. Floarea nu Floa12 etc. Dragomir nu Drago-mir. al 8-lea. nehot.m. Emi-nescu nu Emines-cu.  4) substantivele proprii. când se termin în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu Sadovea-nu. ASIROM nu ASI-ROM etc.. î.a.INTERZICERA DESP R IRII ÎN SILABE LA SFÂR IT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO.  2) abrevierile unor formule curente: a. rea .d. ... interj.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane i arabe: al XX-lea.c. etc.n. Cornea nu Cor-nea..

macaragiu. aviator. inaptitudine. înclinare. bine. maleabil. fic iune. diferen . neastâmp r. basma. deschidere. { ² _|_ ² ² ² } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. vânturile . gratitudine. eroare. sever . (a 5-a) Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în eviden o silab printr-o pronun are mai intens . Silaba accentuat este în contrast cu silabele neaccentuate. { ² _|_ ² } : (PENULTIMA) albastru. codru.    13 . garan ie. justificare. (al) nou sprezecelea .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR        { ² _|_ } : (ULTIMA) adev r. fenomen. fabul . doctori . p s rele. castan. matur. obraznic. ilustru. antic. haos. valurile. înd r tnic . lacun . { ² _|_ ² ² } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. m sea. nou sprezece. caracter. bolnav. (a patra de la sfâr it) ² _|_ ² ² ² ² } : dou sprezece. literele. elastic . autor. lapovi . dic ionar. civiliza ie. macara. barbar. lingur . juxtapunere. batjocur . du man.

 dactil ( _|_ -.  amfibrah ( -._|_ --) = ritm amfibrahic.) = ritm dactilic.  iamb ( -.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.) = ritm trohaic. .  anapest 14 ( -. PICIORUL METRIC I RITMUL PICIORUL METRIC I RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ ) = ritm iambic.-._|_ ) = ritm anapestic.-.

repede . scânteia . continu . mur . = scumpi . cot . repede. stric . dot . muri . vésel . mârâi. clas . acéle.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR I OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. copii. stropii . manevra. stric . mas . fugi . duduie. împr tie . c i.perpetu . companie. continu . copii . torturi . birui . voi. cânt . umbrele. veseli. torturi. sufl . sufl . manevra . urm ri . mas . modele . s ri. c l torii. fugi. snopii. scutur . suport . ro i. adun . cumin i. c i . dar acele fete nu pot coase. ar . boi . suflec . snopii . reclam . mârâi . duduie . O fat vesel spal o vesel murdar . mânji. nota. comis . ar . veseli . bar . clas . mur . urm ri. dur . adun . birui. scutur . m ri . voi. muri. reclam . cumin i . dezvolt . comis . dat . strig . urm . hain . s ri . tremur . dezvolt . m sur . împr tie. m sur . dar se accentueaz diferit  (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. c l torii . suflec . pustii .stropii. strig . companie . . umbrele . 15 vesel . dat .)  ácele. hain . cânt . suport . mânji . vesel . boi. pustii. cot . modele. perpetu . tremur . bar . scânteia. m ri. scumpi. ie i. urm . vesél . ie i . nota . dur . dot . ro i .

. neutru ): ² To i în eleg ce-ai spus. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enun ului constant. intr în clas ! Interogativ ( ton ascendent. deseori. progenitur de origine roman !´ (M. cu prelungirea ultimei vocale ) : ² Ce frumos e versul acesta ! .. uneori. neutru ) : .De-oi muri ² î i zice-n sine ² al meu nume o s -l poarte / Secolii din gur -n gur «(M. am impresia c nu suntem în ele i cum trebuie. constant. interogativ ) ² Ai spus ceva ? ² Nai auzit nimic ? Enun iativ ² Neutr ( ton descendent. Exclamativ ( ton constant. ² Totu i. Eminescu) 16 .O ! te admir. Eminescu).( modula ia vocii în timpul rostirii cuvintelor )    INTONA IA   Apelativ ² Imperativ ( ton apelativ pentru vocativ i ton poruncitor sau rug tor pentru imperativ ) : ² Elevo.

i ´ scurt (nesilabic) : Pe dealuri. s. g' 4 semivocale : e. f. . plopi ori brazi . b. . i. . u . v. u . ace ti fra i duc pomi. k'. r. j. p. i. h. z. g. . o. . n.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. 22 consoane: m. â. din care : 7 v o c a l e : a. l. d. t. 17 . e. [ av a ] [ d ar ] [ grâ ]) 1 . o. (Aveai doar grâu .. cire i. c. carpeni.

).). verzi (1 sil.). c r i (1 sil. rupse i (2 sil.).).). ( i) de genitiv-dativ singular a unor substantive i adjective de felul : elevi (2 sil.).) .). al i (1 sil. (s ) sp la i (2 sil. 18 . î i (1 sil.). coji (1 sil.).) .i (1 sil. s . iar i (2 sil. deun zi (3 sil. la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil. adeseori (4 sil. u i (1 sil. ace ti (2 sil.) . oricât (2 sil. buni (1 sil.).)..).).). pa i (1 sil. precum i în conjunc ia ori (1 sil. oricând (2 sil. orice (2 sil.). oricine (3 sil.).). uneori (3 sil. câ iva (2 sil.) . în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. a unor moduri i timpuri de felul : (s ) rupi (1 sil. oriunde (3 sil. (s ) speli (1 sil.). la persoana a II-a sg.). însumi (2 sil. s -mi (1 sil. corturi (2 sil.). tari (1 sil.).). i ´ scurt (nesilabic) la forma nearticulat de plural sau.) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i câ i : oricare (3 sil.i (1 sil.) .).). pentru feminine.).). albi (1 sil.). acela i (3 sil. însu i (2 sil. (s ) rupe i (2 sil.). însu i (2 sil..). î i (1 sil. totu i (2 sil. sp la i (2 sil.). cruzi (1 sil. nimeni (2 sil. i pl.).).). s .).).).).).).) . câ i (1 sil. ast zi (2 sil. oricum (2 sil.

f. /ft/ ² ofta . .CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c. 12 CONSOANE SONORE : b. 19 . t. /sk'/ ² schi . p. / t/ ² e ti . s. g'. m. /sf/ ² sfat. /st/ ² stuf . v. k'. /s / ² scen . . /st/ ² este . z . g. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ ² act . j. h. NOT : Înainte de consoane surde se pronun numai consoane surde. . . r. d. /sp/ ² sport . l. n. /pt/ ² opt . /sk/ ² scor . /ht/ ² ahtiat .

.) Dubletul este grupul de dou litere identice al turate într-un cuvânt : .tt ´ (kilowatt).. Doi scriu trei poezii numai ziua.cc ´ (accent)....) Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal al turate.. rostite într-o singur silab . . nn ´ (înnorat).zz´ (mezzo-sopran ) 20 .. (Vreau s iau ce tu voiai s iei când priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar . . . .uu ´ (vacuum). DIFTONGUL.HIATUL.ee´ (licee).aa´ (contraatac).. .rr ´ (intrregional). (larghetto) . Dublete în neologisme .. .ii ´(fiin ). Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou semivocale al turate.. ss ´ (fortissimo).ll´ (allegro) . rostite într-o silab ... gau i). . . (pianissimo).oo´ (alcool).. . mass-media) . (loess). pl. (Poezia ideal e ambigu în idee. TRIFTONGUL i DUBLETUL (defini ii i exemple) Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale al turate rostite consecutiv în silabe diferite. (gauss.

oi. ae. [i = î] ou. . iu. uo. ee. ia. eo.HIATURI aa. uu. [a = ] eu. ei. au. ea. oe. ii. 21 I DIFTONGI ao. ua. ie. oo. io. ue. oa. ui. ai.

o-i. u-u. o-o. Hiatul dispare dac între cele dou vocale se intercaleaz o semivocal . fapt inadmisibil în scriere. noutate. u-a. î-i. e-a. e-o. viitor. naiv. doime. scuar. e-u. mârâit. neon. leit. â-a. feieric. vacuum. ca în cuvintele: aer. u-e. poet. aur. poieziie i altele). fior. neuron. repetat : a-a. ziar. i-o. u-i. u-o. sau din aceea i vocal . boa. i-u. o-e. haos. ca în cuvintele: supraaglomerat. i-i. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijit mai ales când a doua vocal a hiatului este e : aier. e-i.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEA I VOCAL Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. i-a. a-i. -i. c u . 22 . a-o. fluor. duet. o-a. sui . fain . i-e. a-u. o-u. real. diurn . feeric. vie. alcool. e-e.

eu. rou . fiu. ui. au. noroi. ou. (ai. i. ie. îi. august. râu. oa. iarb . îu. meu. tei. io. (ea. io Diftongii ascenden i sunt forma i dintr-o semivocal + vocal /SV/: sear .) . cutii. steaua. c i. iol . iepure. u. eo. 23 oi. iubi. c p tâi. pui. t u. tablou.DIFTONGII ASCENDEN I I DIFTONGII DESCENDEN I Diftongii sunt forma i dintr-o vocal semivocal . iu. soare. ia. u ) Diftongii descenden i sunt forma i dintr-o vocal + semivocal /VS/: mai. ii. ua. ii. ei.

iai . oai . ioa . [ s iau ] [ tu voiai ] [ s iei ] [ aripioar ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaic ] [ pleoape ] 24 . eai . eoa .TRIFTONGI iau . iei . eau .

iei). vreau.STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt forma i dintr-o vocal i dou semivocale. (eai. având structura: semivocal + semivocal + vocal /SSV/ (leoarc . oai. eau. iau. 25 . iai. eoa. biruiai. vuiau. inimioar . iei. lupoaic . Äioa) sau semivocal + vocal + semivocal /SVS/ (priveai.

ghea . în ceas. chiar. k'. g' nu exist diftongi sau triftongi care s înceap cu semivocalele e. vegheau sunt diftongi. maghiar. vegheau nu sunt triftongi. . iar în cuvinte ca ziceau. geam.  Deci. 26 .  În cuvinte ca ziceau.NOT LA  În DIFTONGI I TRIFTONGI cuvintele care con in consoanele . i. ghiaur nu sunt diftongi.

istorie // trebuie. atuuri // lu // rou .  coagula // poate. biolog // iod. alcool. tain // tain . coerent. unguent. p un // fl c u . acordeon // vreo. poet. zoologie. aeroport. fiul // fiu. muzeul // muzeu . duoden. creez. reziduu) .  real // deal. f in // d inui. influen .  a lua // ziua. tein // neicu . aur // sau.  27 . noul // nou .  istoria // piatr . fiin // fiic .CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT I DIFTONGI contraatac. (hiat la: ambiguu. a se boi // doi. altruist // cui. naos. a vâjâi // câine .

C = . n.ca´. Z = . p. Î = . . B = . O = . W = . V = . E = ... g.ha´..je´  k.se´.. m.ghe´.  e.  u.. e´.ve´..o´..re´. Â = .. x.be´.pe´. P = ..le´. w. R = .i grec´.. v. î. i.. z. Q = .ce´.ne´..  q.te´..î din a´. = .. ´. d.de´. D = . ..me´..chiu´..e´. I = .u´.. o.î´. H = . L = .. b... â. r....fe´. . = . X = ..a´.i´. y. S = .ze´ 28  . M = . c... T = . f. F = . G = . l. j. N = . J = . U = . Y = .ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradi ional) a.ics´. s. A = .. = . h.ve´. K = . t... e´..

händelian . C. de exemplu.  ö : Köln. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . Röntgen. neadaptate ortografic. Händel. W. de exemplu :  ä : G.  În .NOT LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) simboluri matematice. literele au denumirea stabilit de limbajul tiin ei respective . röntgenoterapie . chimice etc. Fr. fizice.  În scrierea cuvintelor str ine. München etc. m i n se citesc em i en. 29  ü : Zürich.

. îl. reîncepe. î i«  . î ´ se scrie la sfâr itului cuvântului : am rî. pogorî. î ´ se scrie în cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid :bineîn eles.SCRIEREA CORECT A LITERELOR . lucrând. doborî. î i. vârî «  . sfânt. dânsul fântân . preîntâmpinare. coborî. împ rat.. macroînc pere. pârî. pseudoînchidere«  . îi. reîntors. subîn eles. â ´ . â ´ se scrie în interiorul cuvântului : cântec. p mânt.. multiîncercat. î ´ se scrie la începutul cuvântului : înscriere. vânt«  30 . urî. hot rî. îmi. neînsemnat. întoarcere... autoînchidere. î ´ I ..

soare / sori .  . cu ajutorul c rora se marcheaz diferen a dintre formele gramaticale sau dintre derivate i cuvântul de baz . sear / seri . banc / b nci .  Diferen ele se pot referi la num r: carte / c r i . la persoane : pot / po i . la caz : NA to i / DG tuturor .ALTERNAN A FONETIC (schimbarea regulat a unui sunet în r d cina sau tema cuvântului) Alternan ele fonetice sunt schimb ri ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleia i familii de cuvinte. la gen : negru / neagr . la moduri : fac (indicativ) / f 31 cut (participiu).

 32 .  a ² : can // c ni .  ² e : m r // meri . sup r // superi .ALTERNAN E VOCALICE a ² e : fat // fete .  â ² i : cuvânt // cuvinte . aerian // aerieni . sanie // s nii . ad // ezi . mas // mese . pat // pete . nor // nurori . v r // veri . mort // muritor . tân r // tineri . sare // s ruri . p r // peri . aga // ag . mare // m ri .  o ² u : sor // surori . vândut // vindem. tân r // tineri . dor // durea .

plec // pleac . mor // moare . ros // roase . ied // iad 33 . m sea // m sele  o ² oa sau oa ² o : os // oase . iap // iepe . m re // m rea . boal // boli  u ² ai sau âu ² ai : fer str u // fer straie .ALTERNAN E CU DIFTONGI  e ² ea sau ea ² e : cre // crea . iarn // ierni . coal // coli . piatr // pietre . pârâu // pâraie  ia ² ie sau ie ² ia : b iat // b ie i .

cos // co i . frate // fra i .  s ² : as // a i . v d // vezi . bas // ba i .  z ² j : obraz // obraji . grumaz // grumaji . aud // auzi . gras // gra i . molid // molizi . treaz // treji .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE ² z : brad // brazi . caut // cau i . lat // la i .  t ² : cumnat // cumna i . ras // ra i . solid // solizi . 34 d .

ALTERNAN E CONSONANTICE COMPUSE sc ² t : basc // b ti . mi c // mi ti . ma inist // ma ini ti . albastru // alba tri . numesc // nume ti .  c ² t : mori c // mori ti . pi c // pi ti . ciob nesc // ciob ne ti . degust // degu ti .  st ² t : basist // basi ti . 35  . pu c // pu ti .  str ² tr : maistru // mai tri .

lung // lungi . naviga // navighez. i : bloca // blochez .  36 . parca // parchez . pic // s pice // pici . stoca // stochez . sparg // sparge // spargi . i : amic // amice // amici . urc // urce // urci  c ² ch + e. terg // terge // tergi .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE I COMPUSE c ² c + e. fix // fic i . ortodox // ortodoc i . i : fulg // fulgi .  x ² c : sfinx // sfinc i . i : larg // larghe e .  g ² gh + e.  g ² g + e.

TRANSCRIEREA FONETIC 1 [ v ] transcrie pe v i / sau w ;  [ i ] transcrie pe i i / sau y ;  [ ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ , , , ] transcriu semivocalele. 

37

TRANSCRIEREA FONETIC 2

k ] transcrie pe c, k i qu [ ks i gz ] transcriu pe x [ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ] transcrie pe ,, i ´ scurt 
[
38

NOT

LA TRANSCRIEREA FONETIC

ÄPowerPoint´ nu permite transcrierea fonetic , corect i tradi ional , a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ , , , ] transcriu semivocalele [ ] transcrie pe ,, i " scurt.
39 

Programul

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC 

v car [ v kar ], vacan [ vakan ], Weber [ nume propriu, se pronun : veb r ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronun : k'ito ], kaliu [ kal u ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ oga ], yankeu [ ank'e ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ du e ], ceap [ ap ], baci [ ba ], cineva [ ineva ], ger [ er ], frige [ fri e ], geamgerie [ amgerie ], ginere [ inere ], fragi [ fra ], giardiaz [ ardiaz ]= boal parazitar chenar [ k'enar ], cheam [k'am ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], ghea gherghin [ g'erg'in ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] [ g'a ], 

 

  

40

deal [ d al ], pleosc [ pl osk ], nuia [ nu a ], iepure [ epure ], copii [ copi ], iod [ od ], cui [ ku ], doar [ d ar ], steaua [ st a a ], ori [ or ], îmi [ îm ], vezi [ vez ], popi [ pop ], fra i [ fra ], domni [ domn ], Brâncu i [ brânku ]

gard. în aceste exemple. când nu sunt urmate de h. 5 litere).  gz: examen.  ks: sufix.CORESPONDEN RESPECTAT I CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER În general. cine. 41  . reprezint sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. 4 litere)  Uneori.  Când sunt urmate de e. excursie etc. i. Astfel. e i i au valoare de sine st t toare (noteaz un sunet). mas (4 sunete. exemplu. ger. acelea i litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. fiindc aceea i liter poate nota sunete diferite. aceast coresponden nu se respect . excep ie. cort. grab . exerci iu etc. i. litera x reprezint sunetele: ks i gz. 6 sunete (g-i-r-a-f. giraf . prefix.  Literele c i g.). exist coresponden între sunet i liter : o liter reprezint un sunet: carte (5 sunete. e. Deci: giraf =6 litere. Dar o liter poate reprezenta simultan dou sunete.

ci. e i i au valoare de sine st t toare. i i h sunt numai litere ajut toare. chitan . ele ajut numai la pronun area literelor împreun cu care apar). fragi. în aceste exemple. 42 . 5 sunete (ch-e-n-a-r). chiar. grupurile che. Deci unchi = 5 litere. ghea . ciorb . Grupurile de litere ce. ghe ar. cheam . chi. ge.CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER     Prin dou sau trei litere al turate poate fi redat un singur sunet. 4 sunete (f-r-a-gi). unghi. Tot a a. Grupurile ch. ghimpe etc. înainte de e sau i. ghe. Deci: fragi = 5 litere. ca în cuvintele: unchi. Deci: chenar =6 litere. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e i i sunt folosite ca litere ajut toare. gh. 3 sunete (u-n-chi). geam. ca în cuvintele: deci. noteaz câte un singur sunet: chenar. iar h este liter ajut toare (literele ajut toare nu se pronun . ghi au valoarea unui singur sunet când e..

p mânt. îl. pogorî. reîncepe. neînsemnat. preîntâmpinare. N. Agârbiceanu. sfânt. vânt«  Literele Äî´. hot rî. 43 Sîrbu. coborî. Äâ´ sunt admise în nume proprii de familie dup dorin a purt torilor lor (I. multiîncercat. Bîzu). îmi. reîntors. Brâncu i. autoînchidere. doborî. întoarcere. C.  la cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid: bineîn eles.  la sfâr itului cuvântului : am rî. macroînc pere. subîn eles. împ rat. I.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul Äî´ este notat cu Äî´ la începutul cuvântului : înscriere.  . pârî. î i. vârî «. dânsul fântân . pseudoînchidere«. îi. lucrând. î i«. urî.  dar i cu Äâ´ în interiorul cuvântului : cântec.

redau acela i sunet ca grupul de litere ch: kilogram. vopsea i în watt.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)      44 Sunetul Äc´ este redat prin litera Äc´ în car. ‡ Acest sunet se noteaz . în lucr ri de fonetic . iar lui Äi´ îi corespund literele Äi´ i Äy´. în iar. prin Äk´ în kaliu. k: kar. Litera Äk´ i grupul de litere Äqu´. Weber (nume propriu. Sunetului Äv´ îi corespund literele Äv´ i Äw´. în fonetic . Acest sunet se noteaz . urmate de Äe´. se pronun véb r). k': k'ilogram. Quinet (nume propriu se pronun chiné). . katar. în var. Äi´. prin Äq´ în numele propriu Qatar (se pronun cát r). k'ine. iaz i în yankeu. kaliu.

e [ ie ]. în majoritatea neologismelor : echer. nu . eficient.. ie ean. editur . eram [ ieram ]. echinoc iu. ecua ie. ierbos.. ieri. efect. ecologie. echip . e ´ sau . ieftin. eclips . iezer . 45 .. erau [ ierau ].ia´. egoism. erai [ ierai ]. iernat.. Se scrie . ierarhie. ecou. era i [ iera i ].ie´. echivoc. este [ ieste ]. ie ire. numai în cuvintele : eu [ ieu ]. efort. dar se pronun . ierarh.ie´ ini ial. Excep ie : ea [ se pronun . el [ iel ]. ie ´ ini ial    Se pronun i se scrie . Se pronun i se scrie . e ti [ ie ti ]. economie. efectiv etc. echitate. iepure. ei [ iei ]. era [ iera ]. elastic. edil. edificiu. iesle. în cuvinte vechi : ied. educa ie.. iertare.. echilibru. ecuator.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . ierburi. echidistant..e´ ini ial .. echivalent.iea´ ]. ierbar.e´ ini ial. iepe. ele [ iele ].

Diftongul scris .. mânioas [mâniuas ]. victorioas [viktoriuas ]. superioar [superiuar ]< (superior). serioas [seriuas ]. înfioar [înfiuar ]< (înfior). oar [uar ] (în prima oar [uar ]). oarecine [uare ine]. vioar [viuar ].. bun oar [bun uar ]. oarb [uarb ]< (orb). glorioas [gloriuas ]. oarecum [uarekum]. a chioar [a k'iuar ]. sfioas [sfiuas ]. ua ´ : c prioar [k priuar ] < (c prior). farfurioar [farfuriuar ]. oache [uak'e ]< (ochi). oaste [uaste]< (osta ). ua ´ (1)   Diftongul scris . odinioar [odiniuar ]. deoarece [deuare e]. ua ´ : oabl [uabl ]< (oblu). sperioas [speriuas ]. oaz [uaz ]. oase [uase]< (os). studioasa [studiuas ]. junioar [juniuar ]< (junior) mioar [miuar ]< (miori ). surioar [suriuar ]. oarecând [uarekând]. g lbioar [g lbiuar ]< (g lbior). capricioas [kapri iuas ].. 46 .. s lcioar [s l iuar ]. oa ´ în interiorul cuvintelor se pronun . ro ioar [ro iuar ]< (ro ior). copioas [kopiuas ]. pre ioas [pre iuas ].PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) .. vicioas [vi iuas ]. oa ´ ini ial se pronun . oameni [uaneni]< (om). oaie [uaie]< (oi). oal [uaie]< (olar). orgolioas [orgoliuas ].. so ioar [so iuar ]< (so ior). oa ´ sau . linioar [liniuar ]. gra ioas [gra iuas ].

coad . ghioag . desfoaie. culoar.. virtuoas [virtuas ] Diftongul scris . poal . stoarce. fumoar. sinuoas [sinuas ].. doarme. poate. curtoazie.. exploata. cioar . aspectuoas [aspektuas ]. pavoaza.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . poart . boare. oa ´ sau . împresoar . coafor. lavoar. coboar . coace. înoat . coafa. roade. oa ´ în interiorul cuvintelor devine i se pronun hiatul . croazier . lucioas . cioat . doare. respectuoas [respektuas sau respektoas ]. patinoar. fermoar. desf oar . însoar . chioar . doar. înnoad . roag . impetuoas [impetuas ]. savoare. coard . tumultoas [tumultuas ]. ua ´ (2)  Diftongul scris .. coaj . (dar i f r alternan fonetic ) balansoar. fructuoas [fruktuas ]..oa´/. picioare. ochioas . scoal .  47 . omoar . somptuoas [somptuas ]. defectuoas [defektuas ]..o´) boal . ua ´ : afectuoas [afektuas ]. cunoa te. coate.. coase. voala . foaier. oa ´ în interiorul multor cuvinte se p streaz în pronun ie : ( datorit alternan ei fonetice . soarbe. poant . maiestuoas [maiestuas ]. toac .

Ia i . îmb ia. ploaia. acesteia. b nuia. iaurt. faian . ia ´ (nu . cheltuia. iap . iacobin. r oia. iatagan. instruia. hârâia. ianuarie. înv p ia. c ruia. Stoian. oaia. roia. ia ´ (1) . (Excep ie : pronumele personal .. iar.i´) . cu / f r alternan a .  [ î ] bâjbâia. cheia. sleia . joia.  [ ] c ia. spoia.. iat .  [ e ] aceleia. iad. tr ia. iaz. t ia. înnoia. iamb. iasomie. cârâia. deraia.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . întemeia. femeia. iatac. iar. croia.ie´) se pronun i se scrie la început de cuvânt : ia.. ov ia. bâ âia. iar i. foaia. 48  . morm ia. ia ´ (se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . foia. f g duia. despuia. v paia. iad . iarb . r zboia. g zduia. claia. iarovizare. muceg ia. iahnie. iaht. bâzâia. Zoia .. c reia... boia. ialomi ean.  [ o ] altoia. r p ia. Aglaia. bâlbâia. mângâia. îndoia. caiac. iasc .ea´)  . iac . odaia. scânteia. iarmaroc.  [ u ] aceluia. încleia. iarn . Mamaia .. mârâia . fâlfâia. acestuia.ie´: [ a ] baia. poleia. droaia. sfor ia. gâgâia. b taia. Ialomi a. fâsâia. jefuia . altuia. gâfâia. încl ia.

[ v ] via / vie i... ia ´ (2)         . [ m ] amiaz / amiezi. [ p ] piatr / pietre.m´. pia / pie e. codri-aprin i 49 . aceia i (în opozi ie cu formele de feminin singular : aceea. p´. fiar (fiare).. fiarb / fierbe. dezmiard / dezmierzi. fiare / fier.. ia ´ (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. iaminte ti.v´ cu / f r alternan a . . mi-a dat.b´. . biat / biete. i-a dus. i-a dat. aceea i) .f´.. ia ´ se pronun i se scrie dup ..PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL ..ie´: [ b ] abia. .. ia ´ se pronun i se scrie la sfâr itul formelor de masculin plural ale pronumelor i adjectivelor pronominale demonstrative : aceia.. i-acolo. i-a tept. . [ f ] fiasco. obial / obiele.

[g'aur]. ia ´: [k'ar].ch´. chiabur. ia ´  . când nu exist forme alternante :      (dar chiar.. [mag'ar]) 50 .. aici nu exist diftongul . ghiaur. . maghiar .NOT LA PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .. [k'abur].. ia ´ se pronun i se scrie dup ..gh´ .

mierl . ierarhie.. amiezi / amiaz . v paie. vi. butoaie. p´. foaie.. ierbos. ie ´ (se pronun i se scrie dup . ie ´ (se confund cu hiatul . iezer .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .. ia ´ : ied.i´) .. ie ´           . vi-e foame. ploaie. odaie.. claie.. oaie. miere. împiedica. piedestal. ie ´ ) : biet // biel . vie i / via . . iernat. iertare.f´. cu / f r alternan a .. ie ire. ie ean.ia´: [ b ] obiect. [ v ] vierme.... i. li) -e bine } 51 .. ie ´ (se poate constitui între dou cuvinte conjuncte) : i-e sete. ieri.m´. biete / biat . baie. Aglaie. viezure. iepure. ieftin. dezmierzi / dezmiard . iepe. subiect.v´ cu / f r alternan a . ni-e dor. ierarh. [ m ] miercuri. [ f ] fiere. . ie ´ se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . [ p ] impiegat. . i-e frig.. ierburi. obiele / obial . b taie. pietre / piatr . ie ´ se pronun i se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradi ional cu / f r alternan a . . fierbe / fiarb . droaie. mi-e cald. fier / fiare. pie e / pia . . obiec ie. ni.. . ierbar..b´. vierme // vietate. iesle. { Re ine: mi ( i. . li-e somn . viespe. uvoaie.ia´: [ a ] ap raie.. miere // premiere .

   52 . totu i . ´ sau . jelanie. acela i. stej rel ( stejar ) . Fac excep ie desinen ele.. sfâr easc . iret . apte . Fac excep ie unele cuvinte derivate: galnic ( ag ). j ratic ( jar )..j´    Se pronun i se scrie .a´ dup . clujean.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALELE ..e´. jinti . grij . jecm ni. blajin . jeli. aranjeaz .i´ dup . afi eaz .. ´ sau . a. îns i. oblojeal . jivin .. deja. mojic. jir.. j ´ în r d cina cuvintelor: ma in . jilav. jar. n i or ( an ).i´ DUP CONSOANELE . erpui. indril . ´ la sfâr itul unor pronume i adverbe : însu i.. ase. .. j ´ în r d cina cuvintelor : a a. Se pronun i se scrie . n ule . îngra . în i i. trar ( atr ) . aceea i. jelui .. jefui. jalb . jale. lu ( al ). str mo easc . plaj . a az . în al . sprijin. stejar. ´ sau . es .. ( s îngra e ) îngroa . j lbar ( jalb ).a´. Se pronun i se scrie . . în ela. ( s îngroa e ) . ru ine. Se pronun i se scrie . sufixele gramaticale i lexicale : m tu . de art . ´ sau .. jil . iar i. j ´ în r d cina cuvintelor: de erta. jimbl . arpe... edea..e´ dup ..i´ dup . ir.. tânjal .

sclifosi. Se pronun i se scrie sufixul . . . ursi . . aranjând.. ame i.´ : coji. de obicei..´ : angajând. ie i. mirositor . g si. afi ând. mânji. bo i. p r si. menajând. pr ji. rotunji. . vr ji . etajând.. deslu i. nec ji. neglijând. ve teji.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv..-ând ´ (nu -ind) la modul gerunziu. încurajând. defri ând. forjând. bandajând.PRONUN AREA ORTOEPIC LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronun i se scrie sufixul .. urzi . s vâr i. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . r gu i.-z ´ : afurisi. avantajând. protejând. gre i.-j ´. dup verbele de conjugarea I cu tem lexical în . sfriji. îngriji. furi ând. Se pronun i se scrie. p i.´... de mirosit.-s ´.. sufixul . antajând . p zi. înc lzi. de g sit. îngr ând. Se pronun i se scrie sufixul ... bu i.-j ´.. c ptu i. lingu i. repro ând.-i ´ (nu -î) în unele forme flexionare i în unele derivate de la tema infinitivului : g sit . mirosi. îngro ând. slobozi. 53 .-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. înf ând. cer i.. sfâr i . mole i. încre i.. înghi i . îmbr i ând. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . tri ând . g sitor.. auzi.

ultraactiv . zoomorf.. perpetuu. Se pronun i se scrie . tu (s ) (nu) creezi. oo ´ (nu -o-) : alcool. idee. zootoxin . needucat. ea. alee.. viitor. concediile. feerie.     54 . Se pronun i se scrie . Se pronun i se scrie . paraarticular. scriind. fiind. cooperativ . promiscuu.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronun i se scrie .. vacuum . uu ´ (nu -u-) : ambiguu. a prii . ei. contraamiral. zootehnie. reeducat. tiin . contraargument. discontinuu. cenu iile. Se pronun i se scrie . a înmii. exerci iile. ele (s ) (nu) creeze. coopta. asiduu. ghi ee. noocra ie .. zoologie. a pustii. el. ee ´ (nu e-ie) : feeric. mediile. licee. tiind. a se sfii. preexistent . continuu. omagiile. coordona. epizootie. ii ´ (nu -i-) : fiin . coordonator. zoofit. coopera. cuviin . hârtiile. cli ee. aa ´: contraatac.. eu (s ) (nu) creez. atenee. reziduu.

PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)   55 ae (dup vocala . aeroclub. serie. hârtie. sidefie . aerosoloterapie. aeromodel. josnicie. popula ie. grijulie. zodie . primejdie. ie (dup vocala . e´) : aed. faeton. ve nicie. aeropurtat. libr rie. h rnicie.. dib cie. ucenicie. opinie. aerofobie. s r cie. aeromotor. aer. medie. melodie. religie. institu ie. aeroscop. aeronautic. aeronav . vrednicie.. istorie. sabie. aerofar. bisturie. perie. sta ie. aerisire. z d rnicie .. chipie . tr inicie. maestru .i ´ se pronun un diftong ascuns : .a ´ se pronun un diftong ascuns : . aerosoli. s lb ticie. revolu ie. reparti ie. aeroport. aerian. organiza ie. . burl cie. protec ie. aerisi.. aerob. situa ie.ie´(scris . silnicie.ie´(scris . victorie. aerodinamic. f rnicie. aerostat . aerogar . pr pastie. liliachie. aeroplan.. produc ie. hazlie. e´) : albie.. rela ie. mojicie. poezie.

a´) : abrevia. chiria. cofet ria. domnia. studia. adiacent. melodia. industria. paria.. peria. gra ia. farfuria. întârzia. datoria. oficia. contraria. diatez . familia. gospod ria. b rbia. înfuria. academia. ini ia.ia´(scris . diferen ial. func ia. refugia. sfâ ia. concep ia. institu ia. învia. poezia Maria . fotografia. agen ia. linia. comisia. împr tia. hârtia. devia. construc ia. media. declara ia. zgâria . .. aten ia. înfia. istoria. corabia. calomnia. apropia. discu ia. drojdia. libr ria.. elogia.i ´ se pronun un diftong ascuns : .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)    56 ia (dup vocala . mânia. familial. disocia. educa ia. speria. opinia. caria. îmbia. vestiar. farmacia. inova ia. acompania. ml dia.

. coerent.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (dup vocala . evoluez. coexista. statuet . siluet .. duel. perpetue. constituent. ue (dup vocala . evacuez.u ´ se pronun un diftong ascuns : . poem. suedez.ie´(scris ..ie´(scris . duet. ortoepic. coeficient.. ortoepie. ambigue. desuet. afluent. poezie.e´) : coechiper. poet.  57 . superflue . menuet. coexisten . coeziune.. asidue. influent.o ´ se pronun un diftong ascuns : . ingenue..e´) : accentuez. perpetuez. continue. Noe .

substitui. restitui. trebui. fructuos. virtuos . tumultuos. diminua. prelu . insinua. constitui. chiui. ingenu . arcui. dilua.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)    ua : accentua. impetuos. bântui. birui. destitui. maestuos. sudui. n rui. mistui. sui. insinu . distribui. bubui. atenua. 58 . sinuos. situa. dezv lui. dezl n ui. perpetua. aghezmui. alc tui. extenua. evacua. evalua. lua. îng dui. aspectuos. e ua. dezavua. lu . tatua u . ui : ambigu . somptuos. hurui. perpetu . efectua. fluctua. fastuos. bizui. uo : afectuos. zbengui . mântui. retribui. închipui. defectuos. înghesui. respectuos.

gâfâi. râgâi. diod . m c i. râcâi. zumz i .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)  io : biologie. pip i. clef i. l f i. ron i. dioptrie. r p i. op i. groh i. ghiocel. chi i. miorl i. pionier. hârâi. sionist. 59 . tiosulfat. zorn i. liofil. zbârnâi . or c i. fâlfâi. ov i. bâzâi. plesc i. fâsâi. chior i. târâi. sfor i. pâlpâi. vâjâi. i : bâjbâi. horc i. zgâl âi. bâ âi. h m i. pârâi. mo i. molf i. puf i. beh i. niobiu. bâlbâi. chiot. riolit. scâr âi. cârâi.  îi. morm i. miori . ârâi. gâgâi. fiol . mârâi. violen . hiol .

cocserie. Se scrie cc + e. cv ´ în cuvintele : acvariu. adecvat. cifr . cancelarie. elocvent. cvint . potrivit cu forma de origine i tradi ia literar . lucern . ciment. consecvent. vacs. colocviu. chirilic. capriciu. succeda. occipital. succint. e (nu ) i se pronun [ ] în cuvintele : aprecia. i i se pronun [ k' ] în cuvintele : chintal. micsandr . occident. accident. Se scrie cs (nu x ) i se roste te deci [ ks ]. accent. în cuvintele : cocs. chirurg. orchestr . ecvestru. cocsifica. succesiv. cvadrat. i i se pronun [ k ] (deci liter dubl cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera.. accepta. viciu. secven . cilindru. v csuitor .PRONUN AREA ORTOEPIC DIFICULT I ALE CONSOANEI . acvil . sconcs. acces. ticsi . frecvent. v csui. îmbâcsi. relicv . Se scrie ch + e. succes. Se scrie i se pronun . rucsac. C ´      Se scrie c + i. succesor. 60 . catadicsi.. civil. vaccin.

dimpotriv . f ´/ . îmboln vi. împodobi. Pamfile. bomboan . amfor . împerechea. limf .. m ´ sau . timp.. împiedica. Canberra.. Zamfir . triumf. avanpremier . dimpreun . sâmb t ... Istanbul . dar i 61 amvon ... m ´ se pronun i se scrie înainte de . . infrastructur . dup tradi ie i origine : confort. îngâmfat. m´ sau . bomb ni. nimf . decembrie.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . pamflet. îmbl nit. împrejur. împreun . umfla. împ ca. embargo. împricinat. împotriv . n ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . dimprejur. dar i : amfibiu. împuternicit. Excep ii : avanpost. bomfaier. v ´ din r d cina cuvintelor.  . p ´ : ambulan . . fanfar . convoi. n ´ ?  .. b ´. input. îmbuna. limb . împacheta..

standard. tang . ´) se pronun i se scrie înainte de .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . sciatic . tampil .... sci i. s ´ sau . scen . ´ ?  . s ´ sau . tec r.. sceptic.. s ´ (nu . trand . scelerat. tan . . taif. stand. dup origine : spalier. scindat . p ´ din începutul cuvintelor. t ´/ ... tafet . ascensor.. 62 sciziune.. dar paclu. . palt . sceptru.  .ce´.ci´ : ascet. dar tachet ..

. transplanta . r sciti. vasodilata ie. z ´) se pronun i se scrie în prefixe. diserta ie. desinen . conclusiv. episod. s ´ sau . 63 . esofag. chermes . s ´ (nu .. cvasiunanim. z ´ ? (1)   . fisiona.. vernisaj . desh ma. premis .. transcarpatic. exclusiv. descheia. înaintea consoanelor surde : desc rca. r scoace. gresie. z ´) se pronun i se scrie în pozi ie intervocalic : asista. des eleni . resorbi.. s ´ (nu . sesiune. fisiune. descentraliza. distona. discontinuu. displ cea. deshuma. . finisa. r spl ti. desface. decisiv. r sturna. disident. cvasitotalitate.. inclusiv. vasodilatator.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . desp r i.

.. z ´ ? (2)     .. l ´. simbolism . izm . bezmetic. corosiv / coroziune .sm´ i derivatele lor : fantasm . cazn . z´) se pronun i se scrie în cuvintele : casnic (cas ). izlaz. marasm. . pleonasm. s ´ sau .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .. c zni. basma. m slin . generos / generozitate . z ´) se pronun i se scrie în neologismele cu finalele .. lesne. tr sni ( i derivatele). precis / precizie . . snoav . . s ´ sau . m ´. cazma. r ´ : breasl .. cizm rie... .. 64 . z ´) se pronun i se scrie în cuvinte derivate din aceea i familie : concis / concizie .. n ´. curios / curiozitate . s ´ (nu . sarcasm. z ´) se pronun i se scrie înaintea consoanelor .. . prism . decis / decizie .. zmeu . s ´ sau . prismatic. sesiza. asmu i.. cizm . fantasmagorie. dosnic (dos). s ´ (nu . . conclusiv / concluzie .. trosni ( i derivatele)...

zdup. brazd . dezvinov i. dezarticula. dezaproba. dezmo teni. dezam gi. puzderie. la fel neanalizabilele : dezmetici. dezmin i. dezmembra. dizgra ia. desz vorî..j´): desz pezi. z ´ (nu . dejuga i la cuvântul . mâzg . dezmierda . s ´) se pronun i se scrie în prefixe i în radical. dezl n ui. zbor. Excep ii (înaintea consoanelor sonore . înaintea vocalelor i a consoanelor sonore : dezacord. dar i în neologismele : azbest.. dezlega. n zbâtie. dezgoli. r zgândi . z ´ nu .deslu i´. În radicalul cuvintelor din fondul tradi ional : azvârli. . dejuca. dezlipi. dezlâna.. zgur ..PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . dezice. izgoni. zvon.. dezechilibra. r zbate. s ´ ?    65 . dezumaniza. deznoda. dezonora. dezdoi. brizbiz . dezbate.. dezn d jdui. .. dezghe a. dezrobi.z´. dezr d cina.

absent. 66 . sup ire. prima consoan se sonorizeaz . adegvat.ASIMILAREA    Asimilarea exprim tendin a de a evita dou mi c ri articulatorii deosebite. batjocur . pronun ându-se aproximativ ca perechea ei sonor (cuvintele acvatic. ob'zeci. prima consoan se asurze te trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. un cuip sup strea in ). apsent. Alteori. Alt exemplu. segmentul sintactic un cuib sub strea in se pronun apces. din p cate se pronun aproximativ îm barc . vând bun). De exemplu. glasvand. glazvand. segmentele sintactice în barc . segmentul sintactic vânt bun! se pronun aproape ca agvatic. badjocur . sub ire. adecvat. adic din cele dou sunete (al turate sau la mic distan ). op ine. optzeci. ob ine. unul dobânde te caracteristici asem n toare cu ale sunetului influent. frecven . fregven . dim p cate.

propriu. Grigore) se observ o disimilare regresiv (primul r este modificat în l. în cuvintele albitru. recut (corect: fereastr . este expresia tendin ei de a suprima o mi care ce se repet .  De exemplu.  67 .  În cuvintele fereast . deosebindu-se de al doilea r). propiu.DISIMILAREA Disimilarea implic schimbarea calit ii unui sunet sau c derea lui sub influen a unui sunet identic sau asem n tor. recrut) disimilarea este total : al doilea r este suprimat. Gligore (corect: arbitru. colidor. coridor.

silaba -nu. lingurile.e sincopat . De exemplu. în cuvintele chipurle. treburile) se observ dispari ia vocalei neaccentuate Äi´ dintre dou consoane. 68 . în pronun area cuvântului dom'le. lingurle.SINCOPA    Sincopa este o modificare fonetic condi ionat . iar în vorbirea familiar . treburle (corect: chipurile. care const în dispari ia unei vocale neaccentuate dintre dou consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt. Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor.

] bufni [A bomb ni sup rat.. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc i cu putere aerul pe n ri. a puf i. a da buzna. f când s produc zgomot. întrebuin at în buc t rie. omoruri) organizat de c tre elemente ovine împotriva unei minorit i na ionale. plita electric . A intra (undeva) pe nea teptate i cu repeziciune. a trânti. din a doua jum tate a zilei. a displ cea totalmente. a produce repulsie. ] postmeridian [De dup -amiaz . ] (îmi) repugn [A inspira repugnan .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Ac iune du m noas (înso it de jafuri. în laborator etc. ] 69 . de înc lzit. ] re ou [Aparat electric sau cu gaz. A izbi cu violen .

rizibil.]  reziduu [R m i provenit în urma prelucr rii chimice sau fizice a unui material brut. Depunere solid pe fundul sau pe pere ii unor recipiente în care se p s-treaz lichide. ]  a ridiculiza [A face s apar ridicol. Care provoac râsul. aspect caraghios. ] 70  solar [Care ine de Soare. ]  rezidual [Care r mâne ca reziduu. a lua în râs. eviden iind ridicolul. propriu Soarelui. în stare s stârneasc râsul. ]  . caraghios. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac b i de soare. Petrecere care se organizeaz în aceast noapte.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2) revelion [Noapte de Anul Nou. ]  ridicol [Motiv care provoac râsul.

i pierde vlaga i fr gezimea. ]  service [Sta ie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. ]  sub ire [Care are o grosime mic .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3) serviciu [Munc efectuat în timpul unei activit i. judiciar sau tiin ific.]  . care se deplaseaz pe o cale de comunica ie. ]  a ve teji [A deveni ve ted. care nu este gros. a.]  vehicul [Mijloc de transport. a se ofili. ] 71  ifonier [Dulap mare. ]  sesiune [Perioad în care au loc edin ele unui organ reprezentativ al puterii de stat. Domeniu special de activitate. slujb . unde se iau în discu ie i se rezolv probleme importante. în care se p streaz haine i lenjerie.

] chiftea [Preparat culinar de form rotund .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 p trat [Patrulater cu toate laturile egale i cu toate unghiurile drepte. piele. dreptunghi echilateral. f cut din carne tocat i pr jit în gr sime. sub form de b ici ro ii sau albe. hârtie etc. gesturi sau amenin ri. ] mar arier [Mers înapoi al automobilului. t iat sau r mas dintr-un material ( es tur . ] . ] petic [Bucat rupt . umplut cu tutun m run it.). ] urticarie [Erup ie de natur alergic . ] ultraj [Ofens adus unei persoane oficiale (aflate în exerci iul func iunii) constând din vorbe. ] igar [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fin . care produc mânc rime.

care se poart în cas . cu aripi mari. lezându-i drepturile. Ras de câini de talie mic . ]  oricar [Pas re sedentar r pitoare. ]  capot [Hain . care se hr ne te în special cu oareci de câmp.] 73  . care se a az pe o mobil . de talie medie. cu blana maro-ro cat i cu picioare foarte scurte. cu coad lat i cu penaj brun-închis. opârlar. halat.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5) uter [Sportiv specializat în uturi. ]  prozodie [Ramur a poeticii care se ocup cu studiul tehnicii versifica iei. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. care prinde oareci. ]  milieu [Obiect (de podoab ) din pânz (brodat ) sau din dantel . Câine din aceast ras . lung i larg .

]  desperare / disperare [Stare de ap sare sufleteasc cauzat de pierderea speran ei. pe dos. dezn dejde. Ast -sear . folosit pentru confec ionarea obiectelor de îmbr c minte. ]  molton [ es tur de bumbac (mai rar de lân ) moale. pufoas i c lduroas . ]  cel lalt [Cel care urmeaz sau preced . ]  . ]  desear / disear [Ast zi seara. folosit pentru a observa obiectele situate la distan . ]  alandala [În dezordine.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6) binoclu [Instrument optic format din dou lunete paralele. f r noim . anapoda. Cei r ma i dintr-o 74 mul ime (dup ce a fost separat o parte). A completa în scris sau verbal. ~ zah r în ceai. ]  ad uga [A mai pune la ceea ce este. flanel .

(despre substan e) A acumula carbonat de calciu. ]  complot [Proiect elaborat în secret.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7) complementar [Care compline te. ] 75  . ]  calcifica / calcifia [A se înt ri prin depunere de calciu. ]  caramel [Bomboan f cut din caramel. ]  blacheu [Plac mic de metal. ]  carbid [Carbur de calciu întrebuin at la fabricarea acetilenei. prin care un grup de persoane unelte te împotriva statului sau a unei persoane. care completeaz ceva. conjura ie. complinitor. care se aplic pe vârful sau pe tocul înc l mintei pentru a le proteja de tocire. conspira ie. cu adaos de substan e aromatice i colorante.

credibil. plauzibil. manifestat . prin colora ia galben a pielii. ] icter [Stare patologic constând în acumularea excesiv a fierii în sânge i a depunerii ei în esuturi. infatuat. ] verosimil [Care pare a fi adev rat i inspir încredere. cargou. trufa . s pt mânal. mai ales.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        cargobot [Nav maritim pentru transportarea înc rc turilor la distan e mari. ] vasoconstric ie [Stare patologic constând în îngustarea vaselor sangvine. ] vanitos [Care este plin de vanitate. ] viespe [Insect asem n toare cu albina. care tr ie te izolat sau în roiuri. ] 76 . ] hebdomadar [Care apare o dat pe s pt mân . orgolios. având în partea posterioar a abdomenului un ac veninos.

] tirbu on [Instrument casnic în form de spiral de o el. a defrauda. t iat în uvi e sub iri care se consum fiert. tez . folosit pentru a scoate dopurile de plut de la sticlele înfundate. ] t i ei / t ie ei [Preparat alimentar din aluat nedospit. ] a delapida [A sustrage din avutul statului. ] 77 . Expunere în care se trateaz o problem în mod tiin ific pe baza argumentelor i datelor dobândite prin studiu.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       istm [Fâ ie îngust de p mânt dintre dou m ri sau golfuri. ] oset [Ciorap scurt care ajunge pân deasupra gleznei. ] diserta ie [Lucrare tiin ific sus inut public pentru ob inerea unui grad tiin ific (de doctor în tiin e). care une te dou continente sau un continent cu o peninsul . prev zut cu un mâner.

* A tunde . a z c mintelor minerale etc. propriu toamnei. autumnal. ]  excavator [Ma in autopropulsat folosit la s parea i înc rcarea solului.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ine de toamn .  pilug [Unealt cu care se piseaz în piuli .pilug" a tunde pân la piele.lan "]  a expropria [A deposeda de produsele muncii i de mijloacele de produc ie. ] .. ]  l n ug [diminutiv de la . ]  ferfeni [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe buc i. care se aplic pe un obiect în calitate de 78 ornament. de argint sau de sticl .. ]  filigran [Dantel constând dintr-o re ea de fire de aur.

]  pedagogie [ tiin care se ocup cu studiul metodelor de instruire i de educare a tinerei genera ii. cas .. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbrac direct pe corp. acoperind partea superioar a acestuia.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11) graham [Pâine . ]  bancnot [Hârtie de valoare cu acoperire în aur. ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectueaz încas rile i pl ile. Înc pere unde î i are sediul acest serviciu. preparat din f in integral . ] 79  . emis de c tre stat i folosit ca mijloc de plat . ]  clovn [Actor de circ care evolueaz pe aren cu un program excentric i amuzant. bilet de banc .graham"= pâine dietetic nes rat .

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. ]  japanolog [Specialist în japanologie.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. fig. fig. ]  jocheu [C l re profesionist. c lug ri sau c lug ri e. ] 80 . specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. dup anumite reguli ascetice. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . Moned de valoare neînsemnat . A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. a nu avea nici un ban.

Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . ]  jocheu [C l re profesionist.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . a nu avea nici un ban. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. fig. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. c lug ri sau c lug ri e. ] 81 . fig. dup anumite reguli ascetice. Moned de valoare neînsemnat . specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole.

probabil. Coroan care se a az pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul c s toriei. cununie. pesemne. fixat pe trei picioare. * A se l sa (sau a edea) în ~i a se a eza cu genunchii îndoi i i sprijinindu-se de p mânt numai pe picioare.obstetric [Ramur a medicinii care se ocup cu fiziologia i patologia sarcinii i a na terii. ] 82  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. biseric. folosit ca suport pentru un vas pus la foc deschis. ]  patinoar [Teren acoperit cu ghea pe care se patineaz . f cut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]  piure [Preparat culinar în form de past . format dintr-o ram metalic (rotund sau triunghiular ). ]  pas mite [Dup cât se pare. ]  FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) .

] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. ] 83 . sfruntare. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. ocar . insult . a r posa. insult tor. ofensator. A înceta de a mai tr i. Mustrare umilitoare. b taie de joc. infractor. a se sfâr i. afront. a deceda. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. a se stinge din via . Ofens grav . ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoan care a comis un delict. ofens . adus cuiva în public. a înghi i. a muri.

infractor. ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. ofens .Ofens grav . b taie de joc. ] 84 . ofensator. ocar . ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . a se sfâr i. a înghi i. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. afront. a deceda. insult .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoan care a comis un delict. A înceta de a mai tr i. a se stinge din via . a r posa. a muri. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. adus cuiva în public. insult tor. sfruntare. Mustrare umilitoare.

com 85 Adaptarea > Prof. Principal . IOAN HAPCA . 1111 Tel. nr. 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. MARAMURE str.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND NO IUNI DE FONETIC Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud.