P. 1
Notiuni de fonetica

Notiuni de fonetica

|Views: 722|Likes:
Published by Şerban Robert

More info:

Published by: Şerban Robert on Feb 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPS, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/24/2013

pdf

text

original

Sections

  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)
  • FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)

Prof. IOAN HAPCA

1

STUDIEREA I APROFUNDAREA

DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME

ALE NO IUNILOR DE FONETIC

A LIMBII ROMÂNE

Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V -XII

Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui.
Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .
(Romani 12:7)

2

DEFINI IA FONETICII

FONETICA este o ramur a lingvisticii

care studiaz producerea, transmiterea,
audi ia i evolu ia sunetelor limbajului
articulat.

LINGVISTICA este tiin a care studiaz

limba i legile ei de dezvoltare.

3

DENUMIREA
NO IUNILORDE FONETIC

s i l a b a, a c c e n t u l i i n t o n a i a

v o c a l a, h i a t u l i d u b l e t u l

s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l i t r i f t o n g u l

c o n s o a n a, ,, i ´ s c u r t i a l f a b e t u l

a l t e r n a n a f o n e t i c ,

t r a n s c r i e r e a f o n e t i c

i p r o n u n a r e a o r t o e p i c

a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a i s i n c o p a

cuvinte problematice în exprimare

4

ALC TUIREA SILABEI

CON INE OBLIGATORIU O VOCAL

O VOCAL CU SAU F R ALTE SUNETE

DINTR-UN CUVÂNT : inimioar = i -ni -mioa -r ;

DOU CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUN :

nu-mi d ,mi-l d , i-o duc, s - i duc, d -mi, f - i ;

UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INI IAL :

mi-arat , ne-aduce, m-alint , i-apuc , i-apoi ;

UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT :

a dus-o, duc -mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ;

UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT

INI IAL : într-adev r, floare-albastr , spune-acum ;

5

ALC TUIREA SILABEI
IOMOFONIA

Omofonia este un fenomen fonetic care const în rostirea
identic a dou structuri grafice diferite. Acest fenomen
favorizeaz comiterea celor mai frecvente gre eli de
ortografie, care pot fi prevenite numai prin însu irea
temeinic a cuno tin elor de gramatic .

alt dat (adverb = odinioar ) //alt dat (adjectiv + substantiv) ;

altfel(adverb = altminteri) //altfel(adjectiv + substantiv) ;

a-i =(prepozi ie + pronume personal)ai =(articol, substantiv, interjec ie, verb auxiliar) ;

a-l =(prepozi ie + pronume personal) //al =(articol posesiv);

a- i =(prepozi ie + pronume reflexiv) //a i =(substantiv) ;

a- i =(prepozi ia infinitivului + pronume) //a i =(verb auxiliar) ;

nai(substantiv) //n-ai(adverb + verb) ;demers(substantiv) //demers(verb la supin)

o tire,otav (substantiv) //o tire,otav (articol + substantiv) ;

oarecare //oarecare ? ;oarecând //oarecând?;oarecum //oarecum?;

alege i(voi) //alege- i(tu) ;ai da //a-i da;a i preg ti //a- i preg ti;ca ters //c-a ters etc.

6

VOCALE I SEMIVOCALE

Vocalele (emise prin vibra ia clar a coardelor vocale): a, ,

î, (â), e, i, o, u, dintre care ultimele patru pot deveni
semivocale dac sunt rostite împreun cu o alt vocal .

Cea mai Äinstabil " dintre acestea este Äi´ care î i pierde

calitatea de vocal , devenind semivocal , când este
combinat cu oricare dintre celelalte vocale, indiferent de
pozi ia fa de ele: ai, ia, i, îi, ei, ie, oi, io, iu, ui, ca în
cuvintele: rai, iar, m i, mâine, mei, ied, doi, iod, iute, cui, i
chiar în combina ie cu ea îns i, ca în cuvântul vii, situa ie
care creeaz dificult i în ortografiere deoarece al doilea i,
fiind semivocal i rostindu-se asem n tor cu primul, este
mai greu de sesizat i de aceea este omis în scris.

(continuare în pagina urm toare)

7

VOCALE I SEMIVOCALE

(continuare din pagina precedent )

Urmeaz Ä care, în calitate de semivocal , poate ap rea în

destul de multe combina ii: ua, au, u , u, eu, iu, îu, ou, ca
în cuvintele: ziua, dau, rou , z u, seu, tiu, molâu, nou.

Vocala Ä devine semivocal numai în combina ie cu Ä

i Ä i numai antepus acestora: ea, eo, ca în cuvintele:

rea i vreo, iar vocala Ä î i pierde aceast calitate numai
când este antepus vocalei Äa´: oa, ca în cuvântul: doar.

Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale i semivocale, cel

mai simplu este s se compare rostirea fiec reia dintre
vocalele: e, i, o, u mai întâi singure, apoi împreun cu
vocala Äa´.

8

DESP R IREA CUVINTELOR
ÎN SILABE (reguli i exemple)

V = vocal ; S = semivocal ; C = consoan

{ V ²CV }: toa -t ; sea -ra ;

{ V ²V } : po -e - zi -e ;a -u - ri -e ;

{ S ²CV } : doi -na ; mâi -ne ;

{ V ² S } : plo -u ; jo -ia ;

{ VC ²CV } : ap -te ; for -me ;

{ V ²C(r,l)V } : ne -gre ; a -fl ; 1)NOT

{ VC ²CCV } : pen -tru ; cin - ste ;

{ VCC ²CV } : jert -f ; sculp -tor ; 2) NOT

9

NOT LA DESP R IREA CUVINTELORÎN SILABE

1) A doua consoan ,,r ´ sau ,,l ´ atrage numai consoanele :b,c,d,
f,g,h,p,t,v
, : abrutiza = a -bru - ti - za ; acru = a -cru ; codru = co
-dru ; Afrodita = A -fro - di - ta ; agrar = a -grar ; cupru = cu -pru
; patru = pa -tru ; cadavru = ca - da -vru ; cablu = ca -blu ; bucl =
bu -cl ; aflu = a -flu ; oglind = o -glin - d ; pehlivan = pe -hli -
van ; cataplasm = ca - ta -plas - m ; atlet = a -tlet ; dovleac = do -
vleac, iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârl = gâr-l ; vâsl =
s-l ; omlet = om-le - t ; izlaz = iz-laz ; izraelit = iz-ra - e -
lit ; islamism = is-la - mism ; i lic = i -lic

2) Desp r irea se face numai dup a doua consoan în grupurile :
ltp,mpt,mp ,nct,nc ,ncs,ncv,ndv,rct,rtf, stm: ,,În func ie de
punctaj, sculptorii astmatici i delincven i vâneaz linc ii cei
somptuo i din inutul arctic i aduc jertf pentru redemp iune (
izb vire ) un sendvici.´

3) Litera ,,x ´ înainte de litere care noteaz consoane se desparte ca
i cum ar reprezenta un singur sunet, împotriva silabisirii normale,
adic mascând modul real de silabisire : a-x [ak-s ] ; e-xa-men [eg-
za-men] ; tex-til [tek-stil] ; ex-tra-fin [ek-stra-fin].

10

DESP R IREA CUVINTELOR
COMPUSEÎN SILABE

despre = de - spre ;

portaltoi = port - al - toi;

altundeva = alt - un - de - va;

dreptunghic = drept - un - ghic

untdelemn = unt - de - lemn

astfel = ast - fel ;

voltamper = volt - am - per ;

dinapoi = din - a - poi

paisprezece = pai - spre - ze - ce

11

DESP R IREA CUVINTELOR
DERIVATEÎN SILABE

{ derivate cu prefixe } : inegal = in - e - gal ;

analfabet = an - al - fa - bet ;

sublinia = sub - li - ni - a ;

dezarmat = dez - ar - mat

inadecvat = in - a - dec - vat

{ derivate cu sufixele }: -lâc, -nic, - or :

savantlâc = sa - vant -lâc ;

vârstnic = vârst -nic ;

târg or = târg - or ;

12

INTERZICERA DESP R IRII ÎN
S
ILABE LA SFÂR IT DE RÂND

Nu se despart în rânduri diferite:

1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu U-

NES-CO, ROMSILVA nu ROM-SIL-VA, ASIROM nu A-
SI-ROM etc.

2) abrevierile unor formule curente: a.c., î.e.n., .a.m.d.,

interj., neacc., neart., nehot. etc.

3) numeralele ordinale notate prin cifre romane i arabe: al

XX-lea, al 8-lea, etc.

4) substantivele proprii, când se termin în silabe ce au

valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens:
Sado-veanu nu Sadovea-nu, Emi-nescu nu Emines-cu, Dra-
gomir nu Drago-mir, Cornea nu Cor-nea, Floarea nu Floa-
rea etc.

13

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR

{ ² _|_ } : (ULTIMA) adev r, antic, autor, aviator, basma, barbar, bolnav, castan,

caracter, dic ionar, du man, fenomen, macara, macaragiu, m sea, matur, sever ;

{ ² _|_ ² } : (PENULTIMA) albastru, bine, codru, diferen , eroare, fic iune,

garan ie, haos, ilustru, înclinare, justificare, lacun , maleabil, neastâmp r, obraznic;

{ ² _|_ ² ² } : (ANTEPENULTIMA) atitudine, batjocur , civiliza ie, deschidere,

elastic , fabul , gratitudine, inaptitudine, înd r tnic , juxtapunere, lingur ;

{ ² _|_ ² ² ² } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile, doctori , lapovi ,

literele, p s rele, valurile, vânturile ;(a patra de la sfâr it)

² _|_ ² ² ² ² } : dou sprezece, nou sprezece, (al) nou sprezecelea ; (a 5-a)

Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în eviden o silab printr-o pronun are mai

intens . Silaba accentuat este în contrast cu silabele neaccentuate.

14

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR,
PICIORUL METRIC I RITMUL

PICIORUL METRIC I RITMUL

troheul ( _|_ --) = ritm trohaic;

iamb ( --_|_ )

= ritm iambic;

dactil ( _|_ ----) = ritm dactilic;

amfibrah ( --_|_ --) = ritm amfibrahic;

anapest ( ----_|_ ) = ritm anapestic.

15

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR I OMOGRAFELE

Omografele sunt cuvintele care coincid grafic, dar se
accentueaz diferit

(EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut, dar acele fete nu pot coase. O

fat vesel spal o vesel murdar .)

ácele, acéle; vésel , vesél ; adun , adun ; ar , ar ; bar , bar ;

birui, birui ; boi, boi ; c i, c i ; cânt , cânt ; c l torii, c l torii ;
comis , comis ; cot , cot ; copii, copii ; cumin i, cumin i ; companie,
companie ; continu , continu ; clas , clas ; dat , dat ; dezvolt ,
dezvolt ; duduie, duduie ; dot , dot ; dur , dur ; fugi, fugi ; hain ,
hain ; ie i, ie i ; împr tie, împr tie ; mas , mas ; manevra,
manevra ; m ri, m ri ; mârâi, mârâi ; muri, muri ; mur , mur ;
modele, modele ; m sur , m sur ; mânji, mânji ; nota, nota
;perpetu , perpetu ; pustii, pustii ; reclam , reclam ; repede, repede ;
ro i, ro i ; s ri, s ri ; scânteia, scânteia ; scumpi. = scumpi ; sufl ,
sufl ; scutur , scutur ; stric , stric ; strig , strig ; snopii, snopii
;stropii, stropii ; suport , suport ; suflec , suflec ; torturi, torturi ;
tremur , tremur ; umbrele, umbrele ; urm , urm ; urm ri, urm ri ;
vesel , vesel ; veseli, veseli ; voi, voi.

16

I N T O N A I A

( modula ia vocii în timpul rostirii cuvintelor )

Apelativ²Imperativ (ton apelativ pentru vocativ i ton poruncitor

sau rug tor pentru imperativ ) : ²Elevo, intr în clas !

Interogativ (ton ascendent, interogativ ) ² Ai spus ceva ? ² N-

ai auzit nimic ?

Enun iativ ²Neutr ( ton descendent, uneori, constant, neutru ):

² To i în eleg ce-ai spus. ² Totu i, deseori, am impresia c nu
suntem în ele i cum trebuie.

Exclamativ ( ton constant, cu prelungirea ultimei vocale ) : ² Ce

frumos e versul acesta ! ,,O ! te admir, progenitur de origine roman
!´(M.Eminescu);

Segmentelorincidente ( ton mai jos decât al enun ului constant,

neutru ) : ,,De-oi muri ²î izice-n sine ² al meu nume o s -l poarte
/ Secolii din gur -n gur «(M.Eminescu)

17

SUNETELE LIMBII ROMÂNE

34 total sunete specifice limbii române, din care :

7 v o c a l e : a, , â, e, i, o, u ;

22 consoane: m, n, r, s, , v, z, c, , k', b, l, h, d, t, , f, j,

p, g, , g'

4 semivocale : e, i, o, u ; (Aveai doar grâu . [ av a ]

[ d ar ] [ grâ ])

1 ,, i ´ scurt (nesilabic) : Pe dealuri, ace ti fra i duc pomi,

cire i, carpeni, plopi ori brazi ;

18

,, i ´ scurt (nesilabic)

la forma nearticulat de plural sau, pentru feminine, ( i) de genitiv-dativ

singular a unor substantive i adjective de felul : elevi(2 sil.), pa i(1 sil.),

corturi(2 sil.) ; albi(1 sil.), buni(1 sil.), cruzi(1 sil.), c r i(1 sil.), coji(1 sil.), u i

(1 sil.), tari(1 sil.), verzi(1 sil.);

la persoana a II-a sg. i pl. a unor moduri i timpuri de felul : (s ) rupi(1 sil.),

(s ) speli(1 sil.), (s ) rupe i(2 sil.), (s ) sp la i(2 sil.), rupse i(2 sil.), sp la i(2
sil.);

în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi(1 sil.), î i(1 sil.),

î i(1 sil.), s -mi(1 sil.), s - i(1 sil.), s - i(1 sil.) ; însumi(2 sil.), însu i(2 sil.),

însu i(2 sil.) ; ace ti(2 sil.), acela i(3 sil.) ; i(1 sil.), al i(1 sil.) ; nimeni(2
sil.);

la finala unor adverbe ca : asemeni(3 sil.), ast zi(2 sil.), deun zi(3 sil.), iar i

(2 sil.), totu i (2 sil.), adeseori(4 sil.), uneori(3 sil.), precum i în conjunc ia ori(1
sil.)

la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i câ i : oricare (3 sil.), oricine

(3 sil.), orice (2 sil.), oricât(2 sil.), oricând (2 sil.), oricum (2 sil.), oriunde (3 sil.) ;

iva(2 sil.).

19

CLASIFICAREA CONSOANELOR

10CONSOANESURDE:c, ,k',f,h,p, s, ,

t, ;

12CONSOANESONORE:b,d,g, ,g',j,l,

m,n,r,v,z;

NOT : Înainte de consoane surde se pronun

numai consoane surde, iar cele sonore sunt excluse :
/kt/ ² act; /pt/ ² opt ; /sk/ ² scor ; /sf/ ² sfat,
/ft/ ² ofta ; /st/ ² este ; /s / ² scen ; /sp/ ²

sport ; /ht/ ² ahtiat ; / t/ ² e ti ; /sk'/ ² schi ; /st/
² stuf ;

20

HIATUL, DIFTONGUL, TRIFTONGUL
iDUBLETUL (defini ii i exemple)

Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale al turate rostite

consecutiv în silabe diferite.(Poezia ideal e ambigu în idee.)

Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal

al turate, rostite într-o silab . Doi scriu trei poezii numai ziua.

Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou

semivocale al turate, rostite într-o singur silab . (Vreau s iau ce tu
voiai s iei când priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar .)

Dubletul este grupul de dou litere identice al turate într-un cuvânt :

,,aa´ (contraatac), ,,ee´ (licee), ,,ii ´(fiin ), ,,oo´ (alcool), ,,uu ´

(vacuum), ,,cc ´(accent), ,,nn ´(înnorat), ,,rr ´(intrregional).

Dubleteînneologisme ,, ss ´ (fortissimo), (pianissimo), (gauss, pl.

gau i), (loess), mass-media) ; ,,tt ´ (kilowatt), (larghetto) ; ,,ll´

(allegro) ; ,,zz´(mezzo-sopran )

21

HIATURI I DIFTONGI

aa, ae, ai, ao, au. [a = ]

ea, ee, ei, eo, eu.

ia, ie, ii, io, iu. [i = î]

oa, oe, oi, oo, ou.

ua, ue, ui, uo, uu.

22

HIAT DIN VOCALE DIFERITE
SAU DIN ACEEA I VOCAL

Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e, a-i, a-o, a-u,

-i, â-a, e-a, e-i, e-o, e-u, i-a, i-e, i-o, i-u, î-i, o-a, o-e, o-i,

o-u, u-a, u-e, u-i, u-o, ca în cuvintele: aer, naiv, haos, aur,

fain , c u , real, leit, neon, neuron, ziar, vie, fior, diurn ,

mârâit, boa, poet, doime, noutate, scuar, duet, sui , fluor,

sau din aceea i vocal , repetat : a-a, e-e, i-i, o-o, u-u, ca în
cuvintele: supraaglomerat, feeric, viitor, alcool, vacuum.

Hiatul dispare dac între cele dou vocale se intercaleaz o

semivocal , fapt inadmisibil în scriere, dar destul de
frecvent în vorbirea neîngrijit mai ales când a doua vocal
a hiatului este e : aier, feieric, poieziie i altele).

23

DIFTONGII ASCENDEN I I
DIFTONGII DES
CENDEN I

Diftongii sunt forma i dintr-o vocal i o
semivocal .

Diftongii ascenden i sunt forma i dintr-o

semivocal + vocal /SV/: sear , iarb , iepure, iol ,
iubi, soare, steaua, rou ; (ea, eo, ia, ie, io, iu, oa,
ua, u )

Diftongii descenden i sunt forma i dintr-o vocal +

semivocal /VS/: mai, tei, cutii, c i, c p tâi, noroi,
pui, august, meu, fiu, t u, râu, tablou; (ai, ei, ii, i,
îi, oi, ui, au, eu, ii, u, îu, ou.)

24

TRIFTONGI

iau ; [ s iau ]

iai ; [ tu voiai ]

iei ; [ s iei ]

ioa ; [ aripioar ]

eau ; [ vreau ]

eai ; [ priveai ]

oai ; [ leoaic ]

eoa ; [ pleoape ]

25

STRUCTURA TRIFTONGILOR

Triftongii sunt forma i dintr-o

vocal i dou semivocale, având

structura: semivocal + semivocal
+ vocal /SSV/ (
leoarc , inimioar ;
eoa, Äioa) sau semivocal + vocal +

semivocal /SVS/ (priveai, vreau,
vuiau, lupoaic , biruiai, iei; (eai,
eau, iau, oai, iai, iei).

26

NOT LADIFTONGI I TRIFTONGI

În cuvintele care con in consoanele , ,

k', g' nu exist diftongi sau triftongi care
s înceap cu semivocalele e, i.

Deci, în ceas, geam, chiar, ghea ,

maghiar, ghiaur nu sunt diftongi, iar în
cuvinte ca ziceau, vegheau nu sunt
triftongi.

În cuvinte ca ziceau, vegheau sunt

diftongi.

27

CUVINTE CU VOCALE
ÎN HIAT I DIFTONGI

contraatac, aeroport, tain // tain , naos, aur //

sau, f in // d inui, p un // fl c u ;

real // deal, creez, tein // neicu , acordeon //

vreo, muzeul // muzeu ;

istoria // piatr , istorie // trebuie, fiin // fiic ,

biolog // iod, fiul // fiu, a vâjâi // câine ;

coagula // poate, coerent, poet, a se boi // doi,

alcool, zoologie, noul // nou ;

a lua // ziua, unguent, influen , altruist // cui,

duoden, atuuri // lu // rou , (hiat la: ambiguu,
reziduu) ;

28

ALFABETUL LIMBII ROMÂNE
( 31 de litere rostite tradi ional)

a, A = ,,a´; , = ,, ´; â, Â = ,,î din a´; b, B =

,,be´; c, C = ,,ce´; d, D = ,,de´;

e, E = ,,e´; f, F = ,,fe´; g, G = ,,ghe´; h, H = ,,ha´;

i, I = ,,i´; î, Î = ,,î´; j, J = ,,je´

k, K = ,,ca´; l, L = ,,le´; m, M = ,,me´; n, N =

,,ne´; o, O = ,,o´; p, P = ,,pe´;

q, Q = ,,chiu´; r, R = ,,re´; s, S = ,,se´; , =

,, e´; t, T = ,,te´; , = ,, e´;

u, U = ,,u´; v, V = ,,ve´; w, W = ,,ve´; x, X =

,,ics´; y, Y = ,,i grec´; z, Z = ,,ze´

29

NOT LAALFABETUL
LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere)

În simboluri matematice, fizice, chimice etc.

literele au denumirea stabilit de limbajul
tiin ei respective ; de exemplu, m i n se
citesc em i en.

În scrierea cuvintelor str ine, neadaptate

ortografic, se folosesc litere pe care alfabetul
limbii române nu le are ; de exemplu :

ä : G. Fr. Händel, händelian ;

ö : Köln, W. C. Röntgen, röntgenoterapie ;

ü : Zürich, München etc.

30

SCRIEREA CORECT
A LITERELOR ,, î ´ I ,, â ´

,, î ´ se scrie la începutul cuvântului : înscriere,

întoarcere, împ rat, îmi, î i, îi, îl, î i«

,, î ´ se scrie la sfâr itului cuvântului : am rî,

coborî, doborî, hot rî, pârî, pogorî, urî, vârî «

,, î ´ se scrie în cuvântul compus i cu prefix sau

prefixoid :bineîn eles, neînsemnat, reîncepe,

reîntors, preîntâmpinare, autoînchidere, subîn eles,

macroînc pere, multiîncercat, pseudoînchidere«

,, â ´ se scrie în interiorul cuvântului : cântec,

dânsul fântân , lucrând, p mânt, sfânt, vânt«

31

ALTERNAN A FONETIC

(schimbarea regulat a unui sunet în
r d cina sau tema cuvântului)

Alternan ele fonetice sunt schimb ri ale sunetelor
unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleia i
familii de cuvinte, cu ajutorul c rora se marcheaz
diferen a dintre formele gramaticale sau dintre
derivate i cuvântul de baz .

Diferen ele se pot referi la num r: carte / c r i ;

banc / b nci ; sear / seri ; soare / sori ; la gen:
negru / neagr ; la caz:NA to i / DG tuturor ; la
persoane:
pot / po i ; la moduri: fac (indicativ) /
f cut (participiu).

32

ALTERNAN E VOCALICE

a²e: fat // fete ; pat // pete ; mas //

mese ; aerian // aerieni ; ad // ezi ;

a² : can // c ni ; mare // m ri ; sanie //

s nii ; sare // s ruri ; aga // ag ;

²e: m r // meri ; p r //peri ; v r // veri

; tân r // tineri ; sup r // superi ;

o²u: sor // surori ; nor // nurori ; mort

// muritor ; dor // durea ;

â²i: cuvânt // cuvinte ; tân r // tineri ;

vândut // vindem.

33

ALTERNAN E CU DIFTONGI

e²ea sauea²e: cre // crea ; m re //

m rea ; plec //pleac ; m sea // m sele

o²oa sauoa²o: os // oase ; ros //

roase ; mor // moare ; coal // coli ; boal
// b
oli

u²ai sauâu²ai: fer str u //

fer straie ; pârâu //pâraie

ia²ie sauie²ia: b iat // b ie i ; piatr

// pietre ; iarn // ierni ; iap // iepe ; ied //

iad

34

ALTERNAN E
CONSONANTICE SIMPLE

d²z: brad // brazi ; molid // molizi ;

solid // solizi ; aud // auzi ; v d // vezi ;

s² : as // a i ; bas // ba i ; gras //

gra i ; ras // ra i ; cos // co i ;

t² : cumnat // cumna i ; frate // fra i ;

lat // la i ; caut // cau i ;

z²j: obraz // obraji ; grumaz //

grumaji ; treaz // treji ;

35

ALTERNAN E
CONSONANTICE COMPUSE

sc² t: basc // b ti ; ciob nesc //

ciob ne ti ; numesc // nume ti ;

str² tr: maistru // mai tri ; albastru

// alba tri ;

st² t: basist // basi ti ; ma inist //

ma ini ti ; degust // degu ti ;

c² t: mori c // mori ti ; pu c //

pu ti ; mi c // mi ti ; pi c //pi ti ;

36

ALTERNAN E CONSONANTICE
SIMPLE I COMPUSE

c²c+e,i: amic // amice // amici ; pic // s

pice //pici ; urc // urce // urci

c²ch+e,i: bloca // blochez ; stoca // stochez ;

parca //parchez ;

g²g+e,i: fulg // fulgi ; lung // lungi ; sparg //

sparge // spargi ; terg // terge // tergi ;

g²gh+e,i: larg // larghe e ; naviga //

navighez;

x² c: sfinx // sfinc i ; fix // fic i ; ortodox //

ortodoc i ;

37

TRANSCRIEREA FONETIC 1

[v ] transcrie pev i / sauw;

[i ] transcrie pei i / sauy;

[ ] transcrie pec +e,i ;

[k' ] transcrie pech +e,i ;

[ , , , ] transcriu semivocalele.

38

TRANSCRIEREA FONETIC 2

[k ] transcrie pec,k i qu

[ks igz ] transcriu pex

[ ] transcrie peg +e,i

[g' ] transcrie pegh +e,i

[ ] transcrie pe ,,i ´ scurt

39

NOT LATRANSCRIEREA FONETIC

ProgramulÄPowerPoint´nu

permitetranscriereafonetic ,
corect

itradi ional ,a

semnelordistincte,deaceea,
folosimalte semne:

[ , , , ]transcriu semivocalele

[ ]transcriepe,,i" scurt.

40

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC

v car [ v kar ], vacan [ vakan ], Weber [ nume propriu, se pronun : veb r ],

kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronun : k'ito ], kaliu [
kal u ]

Irinuca [ irinuka ], yoga [ oga ], yankeu [ ank'e ], complex [ kompleks ], Alexandra

[ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu

]

duce [ du e ], ceap [ ap ], baci [ ba ], cineva [ ineva ], ger [ er ], frige [ fri e ],

geamgerie [ amgerie ], ginere [ inere ], fragi [ fra ], giardiaz [ ardiaz ]= boal

parazitar

chenar [ k'enar ], cheam [k'am ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], ghea [ g'a ],

gherghin [ g'erg'in ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ]

deal [ d al ], pleosc [ pl osk ], nuia [ nu a ], iepure [ epure ], copii [ copi ], iod [ od ],

cui [ ku ], doar [ d ar ], steaua [ st a a ], ori [ or ], îmi [ îm ], vezi [ vez ], popi [
pop ], fra i [ fra ], domni [ domn ], Brâncu i [ brânku ]

41

CORESPONDEN RESPECTAT I
CORESPONDEN NERESPECTAT
ÎNTRE SUNET I LITER

În general, exist coresponden între sunet i liter : o liter

reprezint un sunet: carte(5 sunete, 5 litere); mas (4 sunete,4 litere)

Uneori, aceast coresponden nu se respect , fiindc aceea i liter

poate nota sunete diferite.

Literele c i g, cândnu sunt urmate de h, e, i, reprezint sunete care

se rostesc ca în cuvintele: car, cort, gard, grab .

Când sunt urmate de e, i, acelea i litere redau sunete care se rostesc

ca în cuvintele cer, cine; ger, giraf ; în aceste exemple, e i i au
valoare de sine st t toare (noteaz un sunet). Deci: giraf =6 litere, 6
sunete (g-i-r-a-f- ). Dar o liter poate reprezenta simultan dou
sunete. Astfel, litera x reprezint sunetele: ks i gz.

ks: sufix, prefix, excep ie, excursieetc.

gz: examen, exemplu, exerci iuetc.

42

CORESPONDEN NERESPECTAT
ÎNTRE SUNET I LITER

Prin dou sau trei litere al turate poate fi redat un singur sunet.

Grupurile ch, gh, înainte de e sau i, noteaz câte un singur sunet:

chenar, chitan , ghe ar, ghimpe etc.; în aceste exemple, e i i au
valoare de sine st t toare, iar h este liter ajut toare (literele
ajut toare nu se pronun , ele ajut numai la pronun area literelor
împreun cu care apar). Deci: chenar =6 litere, 5 sunete (ch-e-n-a-r).

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi au valoarea unui singur sunet atunci

când literele e i i sunt folosite ca litere ajut toare, ca în cuvintele:

deci, fragi, ciorb , geam. Deci: fragi = 5 litere,4 sunete (f-r-a-gi).

Tot a a, grupurile che, chi, ghe, ghi au valoarea unui singur sunet

când e, i i h sunt numai litere ajut toare, ca în cuvintele:unchi,
unghi, cheam , chiar, ghea
. Deci unchi = 5 litere, 3 sunete

(u-n-chi).

43

ACELA I SUNET REDAT
PRIN LITERE DIFERITE (1)

SunetulÄî´ este notat cu Äî´laînceputulcuvântului:

înscriere, întoarcere, împ rat, îmi, î i, îi, îl, î i«,

la sfâr ituluicuvântului: am rî, coborî, doborî, hot rî,

pârî,pogorî, urî, vârî «,

lacuvântulcompus icuprefix sauprefixoid:

bineîn eles, neînsemnat, reîncepe, reîntors,preîntâmpinare,
autoînchidere, subîn eles, macroînc pere, multiîncercat,

pseudoînchidere«,

dar i cu Äâ´îninteriorulcuvântului: cântec, dânsul

fântân , lucrând,p mânt, sfânt, vânt«

Literele Äî´, Äâ´ sunt admise în nume proprii de familie

dup dorin a purt torilor lor (I. Agârbiceanu, C. Brâncu i,
I. Sîrbu, N. Bîzu).

44

ACELA I SUNET REDAT
PRIN LITERE DIFERITE (2)

SunetulÄc´ este redat prin literaÄc´ în car, prinÄ în

kaliu, prinÄq´ în numele propriu Qatar (se pronun

t r).

Acest sunet se noteaz , în lucr ri de fonetic ,k:kar,

kaliu, katar.

SunetuluiÄv´ îi corespund litereleÄv´ iÄw´, în var,

vopsea i în watt, Weber (nume propriu; se pronun

b r), iar luiÄi´ îi corespund litereleÄi´ iÄy´, în iar, iaz
i în yankeu.

LiteraÄ i grupul de litereÄqu´, urmate deÄe´, Äi´,

redau acela i sunet ca grupul de litere ch: kilogram, Quinet
(nume propriu se pronun chiné).

Acest sunet se noteaz , în fonetic ,k': k'ilogram, k'ine.

45

PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect
a cuvintelor ) ,, e ´ sau ,, ie ´ ini ial

Sepronun i se scrie,,e´ini ial,înmajoritatea

neologismelor: echer, echidistant, echilibru, echinoc iu,
e
chip , echitate, echi
valent, echivoc, eclips , ecologie,

economie, ecou, ecuator, ecua ie, edificiu, edil, editur ,

educa ie, efect, eficient, efort, egoism, elastic, efectiv etc.

Se scrie,,e´ini ial,dar sepronun ,,ie´,numaiîn

cuvintele:eu [ ieu ],el [ iel ],ei [ iei ],ele [ iele ],e ti [
ie ti ],este [ ieste ],e [ ie ],eram [ ieram ],erai [ ierai ],
era [ iera ],era i [ iera i ],erau [ ierau ];Excep ie:ea [ se
pronun ,,ia´, nu ,,iea´ ];

Sepronun i se scrie,,ie´ini ial,încuvintevechi: ied,

ieftin, iepe, iepure, ierarh, ierarhie, ierbar, ierbos, ierburi,
ieri, iernat, iertare, ie
sle, ie ean, ie ire, iezer ;

46

PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect
a cuvintelor ) ,, oa ´ sau ,, ua ´ (1)

Diftongul scris,,oa´ini ial sepronun ,,ua´:oabl [uabl ]<(oblu),oache

[uak'e ]< (ochi),oaie [uaie]< (oi),oal [uaie]< (olar),oameni [uaneni]< (om),
oar [uar ] (în primaoar [uar ]),oarb [uarb ]< (orb),oarecine [uare ine],
oarecând [uarekând],oarecum [uarekum],oase [uase]< (os),oaste [uaste]<

(osta ),oaz [uaz ];

Diftongul scris,,oa´îninteriorulcuvintelor sepronun ,,ua´: c prioar

[k priuar ] < (c prior), g lbioar [g lbiuar ]< (g lbior), înfioar [înfiuar ]<

(înfior), junioar [juniuar ]< (junior) mioar [miuar ]< (miori ), ro ioar
[ro iuar ]< (ro ior), so ioar [so iuar ]< (so ior), superioar [superiuar ]<

(superior), surioar [suriuar ], vioar [viuar ], a chioar [a k'iuar ], farfurioar
[farfuriuar ], linioar [liniuar ], s lcioar [s l iuar ], capricioas [kapri iuas ],
copioas [kopiuas ], glorioas [gloriuas ], gra ioas [gra iuas ], mânioas
[mâniuas ], orgolioas [orgoliuas ], pre ioas [pre iuas ], serioas [seriuas ],
sfioas [sfiuas ], sperioas [speriuas ], studioasa [studiuas ], vicioas
[vi iuas ], victorioas [viktoriuas ], bun oar [bun uar ], deoarece [deuare e],
odinioar [odiniuar ];

47

PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect
a cuvintelor ) ,, oa ´ sau ,, ua ´ (2)

Diftongul scris,,oa´îninteriorulcuvintelordevine i se

pronun hiatul,,ua´: afectuoas [afektuas ], aspectuoas
[aspektuas ], defectuoas [defektuas ], fructuoas [fruktuas ],
impetuoas [impetuas ], maiestuoas [maiestuas ], respectuoas
[respektuas sau respektoas ], sinuoas [sinuas ], somptuoas
[somptuas ], tumultoas [tumultuas ], virtuoas [virtuas ]

Diftongul scris,,oa´îninteriorulmultorcuvinte sep streaz în

pronun ie: ( datorit alternan ei fonetice,,oa´/,,o´) boal , coace,
coad , coaj , coard , coase, coate, coboar , cunoa te, desf oar ,
desfoaie, doare, doarme, împresoar , înnoad , înoat , însoar ,
omoar , poart , poate, roade, roag , scoal , soarbe, stoarce, toac ,
chioar , ochioas , ghioag , cioar , cioat , lucioas , picioare, (dar i
f r alternan fonetic ) balansoar, boare, coafa, coafor, croazier ,
culoar, curtoazie, doar, exploata, fermoar, foaier, fumoar, lavoar,
patinoar, pavoaza, poal , poant , savoare, voala ;

48

PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect
a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ´ (1)

,,ia´ (nu,,ie´) sepronun i se scrielaînceputdecuvânt:ia,iac ,iacobin,

iad,iad ,iahnie,iaht,ialomi ean,iamb,ianuarie,iap ,iar,iar,iar i,iarb ,
iarmaroc,iarn ,iarovizare,iasc ,iasomie,iatac,iatagan,iat ,iaurt,iaz,Ialomi a,
Ia i ;(Excep ie : pronumele personal,,ea´)

,,ia´ (sepronun i se scriedup ovocal (altadecât,,i´),cu /f r

alternan a,,ie´: [a ] baia, b taia, caiac, claia, droaia, faian , foaia, odaia, oaia,
ploaia, v paia, Aglaia,Mamaia ;

[ ] c ia, îmb ia, încl ia, înv p ia, morm ia, muceg ia, r p ia, sfor ia, ov ia,

t ia, tr ia;

[î ] bâjbâia, bâlbâia, bâ âia, bâzâia, cârâia, fâlfâia, fâsâia, gâfâia, gâgâia, hârâia,

mângâia, mârâia ;

[e ] aceleia, acesteia, c reia, cheia, deraia, femeia, încleia, întemeia, poleia,

scânteia, sleia ;

[o ] altoia, boia, croia, foia, îndoia, înnoia, joia, r oia, r zboia, roia, spoia,

Stoian,Zoia ;

[u ] aceluia, acestuia, altuia, b nuia, c ruia, cheltuia, despuia, f g duia, g zduia,

instruia, jefuia ;

49

PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect
a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ´ (2)

,,ia´ sepronun i se scriedup ,,b´,p´,,,m´,,,f´,,,v´cu /

f r alternan a,,ie´:

[b ] abia, biat / biete, obial / obiele,

[p ] piatr / pietre, pia / pie e,

[m ] amiaz / amiezi, dezmiard / dezmierzi,

[f ] fiasco, fiar (fiare), fiare / fier, fiarb / fierbe,

[v ] via / vie i,

,,ia´ sepronun i se scriela sfâr itulformelordemasculin

pluralalepronumelor iadjectivelorpronominaledemonstrative
:
aceia, aceia i (în opozi ie cu formele de feminin singular : aceea,
aceea i)

,,ia´ (sepoateconstituiîntrecuvinteconjuncte sauîn sinereza
altorcuvinte):i-a
dat,mi-a dat, i-a dat, i-a dus,i-a tept, i-
a
minte ti, i-acolo, codri-aprin i

50

NOT LA PRONUN AREA ORTOEPIC
(rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ia ´

,,ia´ sepronun i se scriedup ,,ch´,

,,gh´,cândnuexist formealternante:

chiar,

chiabur,

ghiaur,

maghiar ;

(dar aici nu exist diftongul ,, ia ´: [k'ar],

[k'abur], [g'aur], [mag'ar])

51

PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect
a cuvintelor ) DIFTONGUL ,, ie ´

,,ie´ sepronun i se scrielaînceputulcuvintelordinfondultradi ionalcu /

f r alternan a,,ia´:ied,ieftin,iepe,iepure,ierarh,ierarhie,ierbar,ierbos,
ierburi,ieri,iernat,iertare,iesle,ie ean,ie ire,iezer ;

,,ie´ sepronun i se scriedup ovocal (altadecât,,i´),cu /f r

alternan a,,ia´: [a ] ap raie, baie, b taie, butoaie, claie, droaie, foaie, odaie,
oaie, ploaie, v paie, uvoaie, Aglaie;

,,ie´ (sepronun i se scriedup ,,b´,p´,,,m´,,,f´,,,v´cu /f r alternan a
,,ia´:

[b ] obiect, obiec ie, subiect, biete / biat , obiele / obial ;

[p ] impiegat, împiedica, piedestal, pietre / piatr , pie e / pia ;

[m ] miercuri, miere, mierl , amiezi / amiaz , dezmierzi / dezmiard ;

[f ] fiere, fier / fiare, fierbe / fiarb ;

[v ] vierme, viespe, viezure, vie i / via ;

,,ie´ (seconfund cuhiatul,,ie´): biet // biel ; miere // premiere ; vierme //

vietate;

,,ie´ (sepoateconstituiîntredou cuvinteconjuncte):i-e sete, mi-e cald, i-e

frig, ni-e dor, vi-e foame, li-e somn ;{Re ine: mi( i, i, ni, vi, li) -e bine }

52

PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALELE
,,a´, ,,e´, ,,i´ DUP CONSOANELE ,, ´ sau ,,j´

Sepronun i se scrie,,a´dup ,, ´ sau,,j´înr d cinacuvintelor: a a,

a az , de art , în al , a, arpe, ase, apte ; deja, jalb , jale, jar, stejar, tânjal ;

Facexcep ieunelecuvintederivate: galnic ( ag ), lu ( al ), n ule ,

n i or( an ), trar( atr ) ; j ratic(jar ), j lbar(jalb ), stej rel(stejar ) ;

Facexcep iedesinen ele, sufixelegramaticale ilexicale: m tu , grij , plaj ,

îngra , ( s îngra e ) îngroa , ( s îngroa e ) ; aranjeaz , clujean, oblojeal ,
afi eaz , sfâr easc , str mo easc ;

Sepronun i se scrie,,e´dup ,, ´ sau,,j´înr d cinacuvintelor: de erta,

în ela, edea, erpui, es ; jecm ni, jefui, jelanie, jeli, jelui ;

Sepronun i se scrie,,i´dup ,, ´ sau,,j´înr d cinacuvintelor: ma in ,

ru ine, indril , ir, iret ; blajin , jilav, jil , jimbl , jinti , jir, jivin , mojic, sprijin;

Sepronun i se scrie,,i´dup ,, ´la sfâr itulunorpronume iadverbe:

însu i, îns i, în i i, acela i, aceea i, iar i, totu i ;

53

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA SUFIXUL VERBELOR

Sepronun i se scrie sufixul,,-ând´ (nu-ind)lamodulgerunziu,dup

verbeledeconjugareaIcutem lexical în,,-j´,,,- ´: angajând, aranjând,
avantajând, bandajând, etajând, forjând, încurajând, menajând, protejând,
neglijând, antajând ; afi ând, defri ând, furi ând, îmbr i ând, înf ând,
îngro ând, îngr ând, repro ând, tri ând ;

Sepronun i se scrie sufixul,,-i´ (nu-î)lamodulinfinitiv,dup verbelede

conjugareaaIV-acutem lexical în,,-j´,,,- ´: coji, îngriji, mânji, nec ji,
pr ji, rotunji, sfriji, ve teji, vr ji ; bu i, c ptu i, cer i, deslu i, gre i, ie i, lingu i,
mole i, p i, r gu i, s vâr i, sfâr i ;

Sepronun i se scrie sufixul,,-i´ (nu-î)lamodulinfinitiv,dup verbelede

conjugareaaIV-acutem lexical în,,-s´,,,- ´,,,-z´: afurisi, g si, mirosi,
p r si, sclifosi, ursi ; ame i, bo i, încre i, înghi i ; auzi, înc lzi, p zi, slobozi, urzi ;

Sepronun i se scrie,deobicei, sufixul,,-i´ (nu-î)înuneleformeflexionare

iînunelederivatedelatemainfinitivului: g sit , de g sit, g sitor, de mirosit,
mirositor ;

54

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT

Sepronun i se scrie,,aa´: contraatac, contraamiral, contraargument,

paraarticular, ultraactiv ;

Sepronun i se scrie,,ee´ (nue-ie): feeric, feerie, alee, atenee, cli ee, ghi ee,

idee, licee, eu (s ) (nu) creez, tu (s ) (nu) creezi, el, ea, ei, ele (s ) (nu) creeze,
needucat, reeducat, preexistent ;

Sepronun i se scrie,,ii´ (nu-i-): fiin , cuviin , tiin , viitor, hârtiile,

cenu iile, concediile, exerci iile, mediile, omagiile, fiind, scriind, tiind, a înmii, a
se sfii, a pustii, a prii ;

Sepronun i se scrie,,oo´ (nu-o-): alcool, coopera, cooperativ , coopta,

coordona, coordonator, epizootie, zoofit, zoomorf, zoologie, zootehnie, zootoxin ,
noocra ie ;

Sepronun i se scrie,,uu´ (nu-u-): ambiguu, asiduu, continuu, discontinuu,

perpetuu, promiscuu, reziduu, vacuum ;

55

PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)

ae (dup vocala,,a´ sepronun undiftongascuns:

,,ie´(scris,,e´): aed, aer, aerian, aerisi, aerisire, aerob,
aeroclub, aerodinamic, aerofar, aerofobie, aerogar ,

aeromodel, aeromotor, aeronautic, aeronav , aeroplan,

aeroport, aeropurtat, aeroscop, aerosoli, aerosoloterapie,

aerostat ; faeton, maestru ;

ie (dup vocala,,i´ sepronun undiftongascuns:

,,ie´(scris,,e´): albie, bisturie, chipie ; burl cie, dib cie,
f rnic
ie, h rnicie, josnicie, mojicie, s lb ticie, s r cie,
silnic
ie, tr inicie, ucenicie, ve nicie, vrednicie, z d rnicie ;
grijul
ie, hazlie, liliachie, sidefie ; hârtie, institu ie, istorie,
libr r
ie, medie, melodie, opinie, organiza ie, perie, poezie,

popula ie, pr pastie, primejdie, produc ie, protec ie,
rela
ie, religie, reparti ie, revolu ie, sabie, serie, situa ie,
sta
ie, victorie, zodie ;

56

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)

ia (dup vocala,,i´ sepronun undiftongascuns:

,,ia´(scris,,a´): abrevia, acompania, apropia, calomnia,
car
ia, contraria, devia, disocia, elogia, fotografia, gra ia,
ini
ia, îmbia, împr tia, înfia, înfuria, întârzia, învia, linia,
mân
ia, ml dia, oficia, paria, peria, refugia, sfâ ia, speria,
stud
ia, zgâria ;

academia, agen ia, aten ia, b rbia, chiria, cofet ria,

comisia, concep ia, construc ia, corabia, datoria,
declara
ia, discu ia, domnia, drojdia, educa ia, familia,
farfur
ia, farmacia, func ia, gospod ria, hârtia, industria,
inova
ia, institu ia, istoria, libr ria, media, melodia, opinia,

poezia Maria ;

adiacent, diatez , diferen ial, familial, vestiar.

57

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)

oe (dup vocala,,o´ sepronun undiftong

ascuns:,,ie´(scris,,e´): coechiper, coeficient,
c
oerent, coeziune, coexista, coexisten , ortoepic,
ort
oepie,poem,poet,poezie, Noe ;

ue (dup vocala,,u´ sepronun undiftong

ascuns:,,ie´(scris,,e´): accentuez, afluent,
ambigue, asidue, continue, constituent, desuet,
duel, duet, evacuez, evoluez, influent, ingenue,
menuet, perpetue, perpetuez, siluet , statuet ,
suedez, superflue ;

58

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)

ua: accentua, atenua, dezavua, dilua, diminua, efectua,

e ua, evacua, evalua, extenua, fluctua, lua, insinua,

perpetua, situa, tatua

u ,ui: ambigu , insinu , ingenu , lu , prelu ,

perpetu ; aghezmui, alc tui, arcui, birui, bizui, bântui,

bubui, chiui, constitui, destitui, dezl n ui, dezv lui,

distribui, hurui, închipui, îng dui, înghesui, mistui,

mântui, n rui, restitui, retribui, substitui, sudui, sui,

trebui, zbengui ;

uo: afectuos, aspectuos, defectuos, fastuos, fructuos,

impetuos, maestuos, respectuos, sinuos, somptuos,

tumultuos, virtuos ;

59

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)

io: biologie, diod , dioptrie, fiol , chiot,

ghiocel, hiol , liofil, miori , niobiu, pionier, riolit,

sionist, tiosulfat, violen ,

îi, i: bâjbâi, bâlbâi, bâ âi, bâzâi, cârâi,

fâlfâi, fâsâi, gâfâi, gâgâi, hârâi, mârâi, pâlpâi,

pârâi, râcâi, râgâi, scâr âi, târâi, ârâi, vâjâi,

zgâl âi, zbârnâi ; beh i, chior i, chi i, clef i,

groh i, h m i, horc i, l f i, m c i, miorl i, molf i,

morm i, mo i, or c i, pip i, plesc i, puf i, r p i,

ron i, sfor i, ov i, op i, zorn i, zumz i ;

60

PRONUN AREA ORTOEPIC
DIFICULT I ALE CONSOANEI ,, C ´

Se scrie c + i, e (nu ) i se pronun [ ] în cuvintele : aprecia,

cancelarie, capriciu, cifr , cilindru, ciment, civil, lucern , viciu.

Se scrie cc + e, i i se pronun [ k ] (deci liter dubl cu valori

diferite) în cuvinte ca : accelera, accent, accepta, acces, accident,
o
ccident, occipital, succeda, succes, succesiv, succesor, succint,
va
ccin.

Se scrie ch + e, i i se pronun [ k' ] în cuvintele : chintal,

chirilic, chirurg, orchestr .

Se scrie cs (nu x ) i se roste te deci [ ks ], potrivit cu forma de

origine i tradi ia literar , în cuvintele : cocs, cocserie, cocsifica,
ru
csac, sconcs, vacs, v csui, v csuitor ; catadicsi, îmbâcsi,
mi
csandr , ticsi ;

Se scrie i se pronun ,, cv ´ în cuvintele : acvariu, acvil ,

adecvat, colocviu, consecvent, cvadrat, cvint , ecvestru, elocvent,
fre
cvent, relicv , secven .

61

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA CONSOANELE ,, m´ sau ,, n ´ ?

,,m´ sepronun i se scrieînaintede,,b´,,,p´:

ambulan , bomb ni, bomboan , decembrie, embargo,
li
mb , sâmb t , timp, îmbl nit, îmboln vi, îmbuna,
î
mpacheta, împ ca, împerechea, împiedica, împodobi,
î
mpricinat, împuternicit, împotriv , dimpotriv , împrejur,
di
mprejur, împreun , dimpreun ;Excep ii : avanpost,
ava
npremier , input, Canberra, Istanbul ;

,,m´ sau,,n´ sepronun i se scrieînfa a

consoanelor,,f´/,,v´dinr d cinacuvintelor,dup
tradi ie iorigine:
confort, fanfar , infrastructur , dar i :
amfibiu, amfor , bomfaier, îngâmfat, limf , nimf ,

pamflet, triumf, umfla, Pamfile, Zamfir ; convoi, dar i
a
mvon ;

62

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA CONSOANELE ,, s ´ sau ,, ´ ?

,, s´ sau,, ´ sepronun i se scrieîn

fa aconsoanelor,,t´/,,p´dinînceputul
cuvintelor,dup origine:
spalier, dar

paclu, palt ; stand, standard, dar tachet ,

tafet , taif, tampil , tang , tan , tec r,

trand ;

,, s´ (nu,, ´) sepronun i se scrie

înaintede,,ce´,,,ci´: ascet, ascensor,

scelerat, scen , sceptic, sceptru, sci i,

sciziune, sciatic , scindat ;

63

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA CONSOANELE ,, s ´ sau ,, z ´ ? (1)

,, s´ (nu,,z´) sepronun i se scrieînpozi ie

intervocalic : asista, chermes , conclusiv, cvasitotalitate,

cvasiunanim, decisiv, desinen , diserta ie, disident, episod,

esofag, exclusiv, finisa, fisiona, fisiune, gresie, inclusiv,

premis , resorbi, sesiune, vasodilata ie, vasodilatator,

vernisaj ;

,, s´ (nu,,z´) sepronun i se scrieînprefixe,

înainteaconsoanelor surde: desc rca, descentraliza,

descheia, desface, desh ma, deshuma, desp r i, des eleni ;

discontinuu, displ cea, distona, r scoace, r sciti, r spl ti,

r sturna, transcarpatic, transplanta ;

64

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA CONSOANELE ,, s ´ sau ,, z ´ ? (2)

,, s´ sau,,z´) sepronun i se scrieînainteaconsoanelor,,l´,

,,m´,,,n´,,,r´: breasl , m slin , asmu i, basma, lesne, snoav ,

tr sni ( i derivatele), trosni ( i derivatele), bezmetic, cazma, cazn ,

c zni, cizm , cizm rie, izlaz, izm , zmeu ;

,, s´ sau,,z´) sepronun i se scrieîncuvintederivatedin

aceea ifamilie: concis / concizie ; conclusiv / concluzie ; corosiv /

coroziune ; curios / curiozitate ; decis / decizie ; generos /

generozitate ;precis /precizie ;

,, s´ (nu,,z´) sepronun i se scrieînneologismelecufinalele

,,- sm´ iderivatelelor: fantasm , fantasmagorie, marasm,

pleonasm,prism ,prismatic, sarcasm, simbolism ;

,, s´ (nu,,z´) sepronun i se scrieîncuvintele: casnic (cas ),

dosnic (dos), sesiza.

65

PRONUN AREA ORTOEPIC
LA CONSOANELE ,, z ´ nu ,, s ´ ?

,,z´ (nu,, s´) sepronun i se scrieînprefixe iîn

radical,înainteavocalelor iaconsoanelor sonore:

dezacord, dezam gi, dezaproba, dezarticula, dezechilibra,
de
zumaniza, dezbate, dezdoi, dezghe a, dezgoli, dezl n ui,
de
zlâna, dezlega, dezlipi, dezmembra, dezmin i, dezmo teni,
de
zn d jdui, deznoda, dezonora, dezr d cina, dezrobi,
de
zvinov i, dizgra ia, izgoni, r zbate, r zgândi ; dezice; la
fel neanalizabilele : dezmetici, dezmierda ;

Excep ii (înaintea consoanelor sonore,,z´,,,j´): desz pezi,

desz vorî, dejuca, dejuga i la cuvântul ,,deslu i´.

Înradicalulcuvintelordinfondultradi ional: azvârli,

brazd , mâzg , n zbâtie, puzderie, zbor, zdup, zvon, zgur ,
dar i în neologismele : a
zbest, brizbiz ;

66

ASIMILAREA

Asimilarea exprim tendin a de a evita dou mi c ri articulatorii

deosebite, adic din cele dou sunete (al turate sau la mic distan ),
unul dobânde te caracteristici asem n toare cu ale sunetului influent.

De exemplu, prima consoan se sonorizeaz , pronun ându-se

aproximativ ca perechea ei sonor (cuvintele acvatic, adecvat,

frecven , batjocur , glasvand, optzeci, segmentul sintactic vântbun!
se pronun aproape ca agvatic, adegvat, fregven , badjocur ,

glazvand, ob'zeci, vândbun).

Alteori, prima consoan se asurze te trecând în seria nesonantelor

surde (cuvintele abces, absent, ob ine, sub ire, segmentul sintactic un

cuib sub strea in se pronun apces, apsent, op ine, sup ire; un cuip

sup strea in ). Alt exemplu, segmentele sintactice înbarc , din

p cate se pronun aproximativ îmbarc , dim p cate.

67

DISIMILAREA

Disimilarea implic schimbarea calit ii unui sunet

sau c derea lui sub influen a unui sunet identic sau
asem n tor; este expresia tendin ei de a suprima o
mi care ce se repet .

De exemplu, în cuvintele albitru, colidor, Gligore

(corect: arbitru, coridor, Grigore) se observ o
disimilare regresiv (primul r este modificat în l,
deosebindu-se de al doilea r).

În cuvintele fereast , propiu, recut (corect:

fereastr , propriu, recrut) disimilarea este total : al
doilea r este suprimat.

68

SINCOPA

Sincopa este o modificare fonetic condi ionat , care const

în dispari ia unei vocale neaccentuate dintre dou consoane
sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.

De exemplu, în cuvintele chipurle, lingurle, treburle

(corect: chipurile, lingurile, treburile) se observ dispari ia
vocalei neaccentuate Äi´ dintre dou consoane, iar în
vorbirea familiar , silaba -nu- e sincopat , în pronun area
cuvântului dom'le.

Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor.

69

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->