Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE NO IUNILOR DE FONETIC A LIMBII ROMÂNE Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINI IA FONETICII
FONETICA este o ramur a lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea, audi ia i evolu ia sunetelor limbajului articulat.  LINGVISTICA este tiin a care studiaz limba i legile ei de dezvoltare. 

2

DENUMIREA NO IUNILOR DE FONETIC 
       

s i l a b a, a c c e n t u l i i n t o n a i a v o c a l a, h i a t u l i d u b l e t u l s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l i t r i f t o n g u l c o n s o a n a, ,, i ´ s c u r t i a l f a b e t u l alternan a fonetic , transcrierea fonetic i pronun area ortoepic a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a i s i n c o p a c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALC TUIREA SILABEI 
    

CON INE OBLIGATORIU O VOCAL O VOCAL CU SAU F R ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioar = i -ni - mioa - r ; DOU CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUN : nu-mi d , mi-l d , i-o duc, s - i duc, d -mi, f - i ; UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INI IAL : mi-arat , ne-aduce, m-alint , i-apuc , i-apoi ; UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT : a dus-o, duc -mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ; UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT INI IAL : într-adev r, floare-albastr , spune-acum ; 

4

i = (prepozi ia infinitivului + pronume) // a i = (verb auxiliar) .i preg ti . nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) . a i preg ti // a. demers (substantiv) // de mers (verb la supin) o tire.ALC TUIREA SILABEI I OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care const în rostirea identic a dou structuri grafice diferite.i = (prepozi ie + pronume reflexiv) // a i = (substantiv) . substantiv. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . care pot fi prevenite numai prin însu irea temeinic a cuno tin elor de gramatic . . ai da // a-i da . interjec ie. a-l = (prepozi ie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . verb auxiliar) .           5 alt dat (adverb = odinioar ) // alt dat (adjectiv + substantiv) . a. oarecare // oare care ? .i (tu) . a-i = (prepozi ie + pronume personal) ai = (articol. alege i (voi) // alege. oarecum // oare cum ? . a. Acest fenomen favorizeaz comiterea celor mai frecvente gre eli de ortografie. o tav (articol + substantiv) . ca ters // c-a ters etc. oarecând // oare când ? . otav (substantiv) // o tire.

ei. este mai greu de sesizat i de aceea este omis în scris. mei. i. ia. î. e. devenind semivocal . doi. m i.VOCALE I SEMIVOCALE   Vocalele (emise prin vibra ia clar a coardelor vocale): a. iute. u. Cea mai Äinstabil " dintre acestea este Äi´ care î i pierde calitatea de vocal . indiferent de pozi ia fa de ele: ai. i chiar în combina ie cu ea îns i. iod. fiind semivocal i rostindu-se asem n tor cu primul. ca în cuvintele: rai. (â). dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dac sunt rostite împreun cu o alt vocal . situa ie care creeaz dificult i în ortografiere deoarece al doilea i. i. cui. o. iar. ied. mâine. îi. io. ie. oi. ui. ca în cuvântul vii.  (continuare în pagina urm toare) 6 . . iu. când este combinat cu oricare dintre celelalte vocale.

în calitate de semivocal . Vocala Äe´ devine semivocal numai în combina ie cu Äa´ i Äo´ i numai antepus acestora: ea. i. ou. z u. Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale i semivocale.  . îu. u. ca în cuvintele: ziua. u mai întâi singure. tiu. au. molâu. nou. dau. eu. ca în cuvintele: rea i vreo. iar vocala Äo´ î i pierde aceast calitate numai când este antepus vocalei Äa´: oa. ca în cuvântul: doar. seu. rou . poate ap rea în destul de multe combina ii: ua. eo. u . iu. o.VOCALE I SEMIVOCALE    7 (continuare din pagina precedent ) Urmeaz Äu´ care. cel mai simplu este s se compare rostirea fiec reia dintre vocalele: e. apoi împreun cu vocala Äa´.

cin .t .ri . { VCC ² CV } : jert . { V ² S } : plo . a .u . a . 1) NOT { VC ² CCV } : pen .me .na .e .ste .zi . mâi .e . { S ² CV } : doi . { V ² V } : po . for . S = semivocal .gre .f .ra .ne .te .u . 2) NOT 8 . sea .DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE (reguli i exemple) V = vocal .ia .tor . { VC ² CV } : ap .tru .e . jo .l)V } : ne .fl . C = consoan         { V ² CV }: toa . { V ² C(r. sculp .

e lit .blu . patru = pa ..tlet . c.hli van . bucl = bu . nct. rtf. împotriva silabisirii normale. ncv. islamism = is . cupru = cu .l . cadavru = ca . tex-til [tek-stil] . izraelit = iz .di . sculptorii astmatici i delincven i vâneaz linc ii cei somptuo i din inutul arctic i aduc jertf pentru redemp iune ( izb vire ) un sendvici.bru .glin . : abrutiza = a . h.ti . r ´ sau . cablu = ca . f. e-xa-men [eg9za-men] .ta .laz . cataplasm = ca . d. l ´ atrage numai consoanele : b.NOT LA DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoan . pehlivan = pe . p.la .m . ncs. agrar = a . x ´ înainte de litere care noteaz consoane se desparte ca i cum ar reprezenta un singur sunet. atlet = a . g. ex-tra-fin [ek-stra-fin].za . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârl = gâr . izlaz = iz . t. Afrodita = A . nc .da . mp .flu .În func ie de punctaj. omlet = om ..lic 2) Desp r irea se face numai dup a doua consoan în grupurile : ltp. ndv.ta .mism . . stm : .pru .l ..plas .le .fro . rct.grar . mpt.t .ra .d .dru .cl . acru = a . dovleac = do vleac. i lic = i . adic mascând modul real de silabisire : a-x [ak-s ] .cru . vâsl = vâs .vru . codru = co . aflu = a .´ 3) Litera .tru . oglind = o .. v.

 altundeva = alt .  dreptunghic = drept .ze .  dinapoi = din .de .  voltamper = volt .DESP R IREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .ce 10  .va.  portaltoi = port .am .un .a .al .poi  paisprezece = pai .un .spre .de .per .lemn  astfel = ast .spre .ghic  untdelemn = unt .fel .toi.

nic .  analfabet = an .a .a .al .fa .gal .or .bet .li .  vârstnic = vârst .ar .lâc.e .vant .DESP R IREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .dec . .lâc .  dezarmat = dez .  sublinia = sub .  11 . .mat  inadecvat = in .nic.  târg or = târg .ni .vat  { derivate cu sufixele }: .or :  savantlâc = sa .

Emi-nescu nu Emines-cu.m.  2) abrevierile unor formule curente: a..d. Cornea nu Cor-nea. Floarea nu Floa12 etc. etc. î. interj.. ASIROM nu ASI-ROM etc. rea . etc. neacc. al 8-lea... Dragomir nu Drago-mir.  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane i arabe: al XX-lea. nehot.INTERZICERA DESP R IRII ÎN SILABE LA SFÂR IT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO. .e.  4) substantivele proprii..a.. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA.n. când se termin în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu Sadovea-nu.c. neart.

ilustru. codru.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR        { ² _|_ } : (ULTIMA) adev r.    13 . neastâmp r. autor. obraznic. macaragiu. sever . elastic . batjocur . fabul . haos. înclinare. { ² _|_ ² } : (PENULTIMA) albastru. doctori . justificare. deschidere. lapovi . eroare. p s rele. nou sprezece. { ² _|_ ² ² } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. lingur . civiliza ie. bine. (al) nou sprezecelea . aviator. antic. maleabil. bolnav. vânturile . caracter. castan. (a patra de la sfâr it) ² _|_ ² ² ² ² } : dou sprezece. (a 5-a) Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în eviden o silab printr-o pronun are mai intens . du man. basma. literele. barbar. valurile. lacun . fic iune. inaptitudine. { ² _|_ ² ² ² } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. Silaba accentuat este în contrast cu silabele neaccentuate. m sea. fenomen. gratitudine. juxtapunere. macara. matur. înd r tnic . dic ionar. garan ie. diferen .

_|_ ) = ritm iambic.-.  anapest 14 ( -.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR.  dactil ( _|_ -.) = ritm dactilic.  amfibrah ( -.-._|_ --) = ritm amfibrahic.  iamb ( -. PICIORUL METRIC I RITMUL PICIORUL METRIC I RITMUL  troheul ( _|_ -. .) = ritm trohaic._|_ ) = ritm anapestic.

m ri. nota . boi . suflec . strig . scutur . tremur . umbrele . modele . strig . modele. continu . clas . manevra . pustii.)  ácele. suflec . tremur . mârâi. boi. muri. bar . birui . bar . s ri. stropii . sufl . . copii. pustii . reclam . repede. dar se accentueaz diferit  (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. comis . stric . cot . cot . clas . ro i . m ri . scumpi. = scumpi . nota. c l torii . reclam . dur . dur . vesel . cumin i. urm . împr tie . m sur . muri . scânteia. continu . repede . m sur . snopii . birui. duduie . împr tie. dot . snopii. cumin i . sufl .stropii. dat . mârâi . c i. suport . manevra. companie. scânteia . hain . ro i. urm ri. mur . O fat vesel spal o vesel murdar . stric . cânt . comis . 15 vesel . dat . cânt . adun . torturi . umbrele. dezvolt . dezvolt . ar . mânji . mânji. fugi. urm ri . vésel .ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR I OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. mur . companie . ie i. mas . ar . veseli. c l torii. c i . s ri . dot . vesél . voi. hain . voi. perpetu . fugi . duduie. copii . ie i . suport . dar acele fete nu pot coase. scutur .perpetu . urm . acéle. veseli . torturi. mas . adun .

( modula ia vocii în timpul rostirii cuvintelor )    INTONA IA   Apelativ ² Imperativ ( ton apelativ pentru vocativ i ton poruncitor sau rug tor pentru imperativ ) : ² Elevo. interogativ ) ² Ai spus ceva ? ² Nai auzit nimic ? Enun iativ ² Neutr ( ton descendent. neutru ): ² To i în eleg ce-ai spus. progenitur de origine roman !´ (M. Exclamativ ( ton constant. neutru ) : . Eminescu) 16 . Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enun ului constant. ² Totu i.. intr în clas ! Interogativ ( ton ascendent.De-oi muri ² î i zice-n sine ² al meu nume o s -l poarte / Secolii din gur -n gur «(M..O ! te admir. cu prelungirea ultimei vocale ) : ² Ce frumos e versul acesta ! . Eminescu). uneori. deseori. constant. am impresia c nu suntem în ele i cum trebuie.

u . s. t. 17 . . (Aveai doar grâu . din care : 7 v o c a l e : a. o. o. r. â. n. . [ av a ] [ d ar ] [ grâ ]) 1 . g' 4 semivocale : e.. z. j. i ´ scurt (nesilabic) : Pe dealuri. k'. f. . . p. plopi ori brazi . b. d. h. u . i. e. 22 consoane: m. . l. g. c.SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. carpeni. i. v. cire i. ace ti fra i duc pomi.

) . precum i în conjunc ia ori (1 sil. uneori (3 sil.) .). î i (1 sil. la persoana a II-a sg. ( i) de genitiv-dativ singular a unor substantive i adjective de felul : elevi (2 sil.).i (1 sil. oricând (2 sil.).).i (1 sil.).).).).).). (s ) rupe i (2 sil. ast zi (2 sil.).).).). s -mi (1 sil. oricine (3 sil.). deun zi (3 sil.). i pl. (s ) speli (1 sil. î i (1 sil. acela i (3 sil. corturi (2 sil. sp la i (2 sil. însu i (2 sil. orice (2 sil. c r i (1 sil.).).) . al i (1 sil.). a unor moduri i timpuri de felul : (s ) rupi (1 sil.) . coji (1 sil.).). nimeni (2 sil. însu i (2 sil. s . ace ti (2 sil. oriunde (3 sil.).). la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.). pentru feminine.). oricât (2 sil. s .) . cruzi (1 sil. câ i (1 sil. iar i (2 sil. verzi (1 sil. 18 . u i (1 sil.). tari (1 sil.).). adeseori (4 sil. rupse i (2 sil..) .).).).). buni (1 sil.).) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i câ i : oricare (3 sil.).). pa i (1 sil.). totu i (2 sil.). oricum (2 sil.). (s ) sp la i (2 sil. albi (1 sil. în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil. câ iva (2 sil.). însumi (2 sil. i ´ scurt (nesilabic) la forma nearticulat de plural sau.)..

z . j. /sk'/ ² schi . n. t. NOT : Înainte de consoane surde se pronun numai consoane surde. /s / ² scen . /sk/ ² scor . . 12 CONSOANE SONORE : b. /st/ ² stuf . l. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ ² act . /ht/ ² ahtiat . p. /sp/ ² sport . s. /st/ ² este . f.CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c. k'. 19 . r. g'. . v. / t/ ² e ti . /pt/ ² opt . /sf/ ² sfat. /ft/ ² ofta . g. h. . . m. d.

. . (larghetto) .aa´ (contraatac). Dublete în neologisme .. (loess). (gauss.ee´ (licee)..cc ´ (accent).oo´ (alcool). (Poezia ideal e ambigu în idee.ll´ (allegro) . .) Dubletul este grupul de dou litere identice al turate într-un cuvânt : . . ss ´ (fortissimo).tt ´ (kilowatt). gau i)..HIATUL. rostite într-o singur silab . . rostite într-o silab . (Vreau s iau ce tu voiai s iei când priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar . (pianissimo). nn ´ (înnorat).) Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal al turate.. TRIFTONGUL i DUBLETUL (defini ii i exemple) Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale al turate rostite consecutiv în silabe diferite.. .. . DIFTONGUL. . .ii ´(fiin ).uu ´ (vacuum). Doi scriu trei poezii numai ziua.... mass-media) .rr ´ (intrregional).. Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou semivocale al turate.. . . pl.zz´ (mezzo-sopran ) 20 .

ua. uu. eo. ea.HIATURI aa. ae. oo. . ii. ue. io. ee. au. 21 I DIFTONGI ao. ui. oa. ei. oi. [i = î] ou. uo. ai. ia. iu. oe. ie. [a = ] eu.

u-u. e-i. boa. o-e. neon. u-i. fior. e-e. naiv. real. -i. o-a. aur. i-u. vacuum.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEA I VOCAL Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. i-o. o-i. mârâit. a-u. viitor. e-o. 22 . o-u. a-i. i-e. diurn . i-i. e-u. scuar. fluor. a-o. u-o. fain . i-a. Hiatul dispare dac între cele dou vocale se intercaleaz o semivocal . leit. haos. feieric. fapt inadmisibil în scriere. e-a. ca în cuvintele: supraaglomerat. repetat : a-a. î-i. doime. â-a. o-o. sui . poet. ca în cuvintele: aer. noutate. feeric. alcool. sau din aceea i vocal . dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijit mai ales când a doua vocal a hiatului este e : aier. vie. duet. neuron. c u . ziar. u-a. poieziie i altele). u-e.

iarb . i. iepure. iu. râu. ii. îi. eo. oa. meu. ia. io. august. t u. pui. eu. ui. ii. c i. (ai. u. ei. 23 oi. îu. io Diftongii ascenden i sunt forma i dintr-o semivocal + vocal /SV/: sear . ua. soare. noroi. tablou. c p tâi.) . iol . (ea. u ) Diftongii descenden i sunt forma i dintr-o vocal + semivocal /VS/: mai. cutii. au. iubi. steaua. ie. tei. rou . ou.DIFTONGII ASCENDEN I I DIFTONGII DESCENDEN I Diftongii sunt forma i dintr-o vocal semivocal . fiu.

[ s iau ] [ tu voiai ] [ s iei ] [ aripioar ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaic ] [ pleoape ] 24 . iai . eoa .TRIFTONGI iau . oai . iei . ioa . eau . eai .

având structura: semivocal + semivocal + vocal /SSV/ (leoarc . (eai. biruiai. vuiau. 25 . iei). eau. oai. iai.STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt forma i dintr-o vocal i dou semivocale. eoa. vreau. Äioa) sau semivocal + vocal + semivocal /SVS/ (priveai. lupoaic . inimioar . iei. iau.

ghiaur nu sunt diftongi. în ceas. vegheau sunt diftongi. 26 . g' nu exist diftongi sau triftongi care s înceap cu semivocalele e. maghiar. chiar. iar în cuvinte ca ziceau. vegheau nu sunt triftongi. i.  În cuvinte ca ziceau.NOT LA  În DIFTONGI I TRIFTONGI cuvintele care con in consoanele . geam. ghea .  Deci. . k'.

 real // deal. a vâjâi // câine . aeroport. unguent.  istoria // piatr . fiin // fiic .CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT I DIFTONGI contraatac. acordeon // vreo.  27 . tein // neicu . zoologie. fiul // fiu. naos.  a lua // ziua.  coagula // poate. atuuri // lu // rou . (hiat la: ambiguu. tain // tain . aur // sau. creez. biolog // iod. noul // nou . alcool. p un // fl c u . duoden. a se boi // doi. altruist // cui. f in // d inui. istorie // trebuie. reziduu) . poet. coerent. influen . muzeul // muzeu .

= .. ´.. Q = . R = . = . t.me´.. X = .e´. s.se´.. U = .i grec´..ics´.. h.je´  k.pe´.de´. w.a´.. z.. r. B = .. b. D = .. m.. v.. g.u´. O = .. F = .fe´.ve´. e´.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradi ional) a. I = . d. c. â. J = .le´. x.te´. G = . î. p. o.re´.. V = . C = .î´. e´.î din a´.i´.ve´..o´.. W = . = ..ghe´.  q.be´. M = .  e. Z = .ze´ 28  .ca´..ha´. l.. y.ce´. L = .. ...chiu´.. f. i... T = .. H = . n. Y = . N = .. P = . Â = . K = . Î = . S = . E = .ne´... .  u. j. ... A = .

de exemplu :  ä : G. de exemplu. Röntgen. neadaptate ortografic. 29  ü : Zürich. röntgenoterapie .NOT LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) simboluri matematice. W. m i n se citesc em i en. Fr. literele au denumirea stabilit de limbajul tiin ei respective . München etc. fizice. chimice etc. se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are .  ö : Köln.  În scrierea cuvintelor str ine. händelian . C.  În . Händel.

. dânsul fântân . urî. vârî «  .. lucrând. î ´ se scrie în cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid :bineîn eles.. î i. hot rî. reîntors. pseudoînchidere«  . sfânt. coborî.. î ´ se scrie la sfâr itului cuvântului : am rî. reîncepe.. îl. autoînchidere. întoarcere. multiîncercat. â ´ .. împ rat. î ´ I . î ´ se scrie la începutul cuvântului : înscriere. îmi. î i«  . neînsemnat. macroînc pere. pogorî. p mânt. pârî. â ´ se scrie în interiorul cuvântului : cântec. subîn eles. îi. doborî. vânt«  30 .SCRIEREA CORECT A LITERELOR . preîntâmpinare.

la persoane : pot / po i .  . sear / seri .ALTERNAN A FONETIC (schimbarea regulat a unui sunet în r d cina sau tema cuvântului) Alternan ele fonetice sunt schimb ri ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleia i familii de cuvinte. la gen : negru / neagr . la moduri : fac (indicativ) / f 31 cut (participiu). banc / b nci .  Diferen ele se pot referi la num r: carte / c r i . la caz : NA to i / DG tuturor . cu ajutorul c rora se marcheaz diferen a dintre formele gramaticale sau dintre derivate i cuvântul de baz . soare / sori .

p r // peri . vândut // vindem.  32 .  â ² i : cuvânt // cuvinte . nor // nurori . tân r // tineri . aerian // aerieni . aga // ag .  o ² u : sor // surori .  a ² : can // c ni . sare // s ruri . ad // ezi . tân r // tineri . mort // muritor . sup r // superi . mare // m ri . dor // durea .ALTERNAN E VOCALICE a ² e : fat // fete . mas // mese . pat // pete .  ² e : m r // meri . sanie // s nii . v r // veri .

ALTERNAN E CU DIFTONGI  e ² ea sau ea ² e : cre // crea . m sea // m sele  o ² oa sau oa ² o : os // oase . iarn // ierni . ros // roase . iap // iepe . coal // coli . boal // boli  u ² ai sau âu ² ai : fer str u // fer straie . piatr // pietre . m re // m rea . plec // pleac . ied // iad 33 . pârâu // pâraie  ia ² ie sau ie ² ia : b iat // b ie i . mor // moare .

caut // cau i .  z ² j : obraz // obraji . solid // solizi .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE ² z : brad // brazi . lat // la i .  t ² : cumnat // cumna i . grumaz // grumaji . aud // auzi .  s ² : as // a i . bas // ba i . molid // molizi . 34 d . ras // ra i . gras // gra i . treaz // treji . frate // fra i . v d // vezi . cos // co i .

degust // degu ti .  str ² tr : maistru // mai tri . ma inist // ma ini ti . numesc // nume ti .  st ² t : basist // basi ti .ALTERNAN E CONSONANTICE COMPUSE sc ² t : basc // b ti .  c ² t : mori c // mori ti . ciob nesc // ciob ne ti . albastru // alba tri . pu c // pu ti . pi c // pi ti . 35  . mi c // mi ti .

pic // s pice // pici . i : amic // amice // amici . ortodox // ortodoc i . i : fulg // fulgi . i : larg // larghe e . lung // lungi . fix // fic i . parca // parchez . sparg // sparge // spargi .  g ² g + e.  36 . urc // urce // urci  c ² ch + e. terg // terge // tergi .  g ² gh + e. i : bloca // blochez .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE I COMPUSE c ² c + e.  x ² c : sfinx // sfinc i . naviga // navighez. stoca // stochez .

TRANSCRIEREA FONETIC 1 [ v ] transcrie pe v i / sau w ;  [ i ] transcrie pe i i / sau y ;  [ ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ , , , ] transcriu semivocalele. 

37

TRANSCRIEREA FONETIC 2

k ] transcrie pe c, k i qu [ ks i gz ] transcriu pe x [ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ] transcrie pe ,, i ´ scurt 
[
38

NOT

LA TRANSCRIEREA FONETIC

ÄPowerPoint´ nu permite transcrierea fonetic , corect i tradi ional , a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ , , , ] transcriu semivocalele [ ] transcrie pe ,, i " scurt.
39 

Programul

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC 

v car [ v kar ], vacan [ vakan ], Weber [ nume propriu, se pronun : veb r ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronun : k'ito ], kaliu [ kal u ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ oga ], yankeu [ ank'e ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ du e ], ceap [ ap ], baci [ ba ], cineva [ ineva ], ger [ er ], frige [ fri e ], geamgerie [ amgerie ], ginere [ inere ], fragi [ fra ], giardiaz [ ardiaz ]= boal parazitar chenar [ k'enar ], cheam [k'am ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], ghea gherghin [ g'erg'in ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] [ g'a ], 

 

  

40

deal [ d al ], pleosc [ pl osk ], nuia [ nu a ], iepure [ epure ], copii [ copi ], iod [ od ], cui [ ku ], doar [ d ar ], steaua [ st a a ], ori [ or ], îmi [ îm ], vezi [ vez ], popi [ pop ], fra i [ fra ], domni [ domn ], Brâncu i [ brânku ]

5 litere). cort. cine.CORESPONDEN RESPECTAT I CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER În general.). acelea i litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. prefix. excep ie. exist coresponden între sunet i liter : o liter reprezint un sunet: carte (5 sunete. Astfel. 41  . e i i au valoare de sine st t toare (noteaz un sunet). excursie etc. i. e. 6 sunete (g-i-r-a-f. aceast coresponden nu se respect . când nu sunt urmate de h. ger.  gz: examen. fiindc aceea i liter poate nota sunete diferite. mas (4 sunete. gard. i. grab . litera x reprezint sunetele: ks i gz. reprezint sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. 4 litere)  Uneori. în aceste exemple. giraf .  ks: sufix. exerci iu etc. Deci: giraf =6 litere.  Literele c i g. Dar o liter poate reprezenta simultan dou sunete. exemplu.  Când sunt urmate de e.

în aceste exemple. ghea . 5 sunete (ch-e-n-a-r). cheam . ghimpe etc. iar h este liter ajut toare (literele ajut toare nu se pronun . ci. Deci unchi = 5 litere. Deci: chenar =6 litere. 42 . 3 sunete (u-n-chi). Deci: fragi = 5 litere.CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER     Prin dou sau trei litere al turate poate fi redat un singur sunet. ghe. geam.. chitan . unghi. chiar. ciorb . ele ajut numai la pronun area literelor împreun cu care apar). grupurile che. ge. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e i i sunt folosite ca litere ajut toare. noteaz câte un singur sunet: chenar. înainte de e sau i. Grupurile ch. ghi au valoarea unui singur sunet când e. 4 sunete (f-r-a-gi). Grupurile de litere ce. gh. i i h sunt numai litere ajut toare. ghe ar. fragi. Tot a a. chi. ca în cuvintele: unchi. e i i au valoare de sine st t toare. ca în cuvintele: deci.

îi. pogorî. lucrând. pârî. doborî.  dar i cu Äâ´ în interiorul cuvântului : cântec. autoînchidere. dânsul fântân . multiîncercat.  la sfâr itului cuvântului : am rî. coborî. îl. reîntors. macroînc pere.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul Äî´ este notat cu Äî´ la începutul cuvântului : înscriere. 43 Sîrbu. I. Brâncu i. subîn eles. Agârbiceanu. Äâ´ sunt admise în nume proprii de familie dup dorin a purt torilor lor (I. vânt«  Literele Äî´. urî.  . neînsemnat. întoarcere. p mânt. hot rî. împ rat. N. îmi. Bîzu). C. vârî «. î i«.  la cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid: bineîn eles. î i. pseudoînchidere«. preîntâmpinare. sfânt. reîncepe.

Litera Äk´ i grupul de litere Äqu´. ‡ Acest sunet se noteaz . iaz i în yankeu. Sunetului Äv´ îi corespund literele Äv´ i Äw´. prin Äq´ în numele propriu Qatar (se pronun cát r). prin Äk´ în kaliu. urmate de Äe´. Weber (nume propriu. vopsea i în watt. se pronun véb r). Quinet (nume propriu se pronun chiné). în iar. k': k'ilogram. kaliu. . Äi´. în var. redau acela i sunet ca grupul de litere ch: kilogram. Acest sunet se noteaz . k: kar. iar lui Äi´ îi corespund literele Äi´ i Äy´.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)      44 Sunetul Äc´ este redat prin litera Äc´ în car. în lucr ri de fonetic . k'ine. în fonetic . katar.

edil. ie ´ ini ial    Se pronun i se scrie . el [ iel ]. Se pronun i se scrie . ieftin. erai [ ierai ]. e [ ie ].e´ ini ial. 45 . egoism. Se scrie . iesle. ei [ iei ]. eficient.ie´ ini ial. echilibru.ia´. era [ iera ]. e ti [ ie ti ]. efectiv etc. edificiu. echidistant. echivalent.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . în majoritatea neologismelor : echer. ecuator. iezer . ierburi.iea´ ]. elastic. nu . eram [ ieram ].. este [ ieste ]..ie´. ierarh. educa ie. echivoc. ie ire. ierbos. ecologie. iepe. editur . ele [ iele ]. numai în cuvintele : eu [ ieu ]. economie. dar se pronun . echip . e ´ sau . Excep ie : ea [ se pronun . în cuvinte vechi : ied..e´ ini ial ... ieri. echinoc iu.. efect. iepure. ecou. echitate. ierarhie. ierbar. erau [ ierau ]. ecua ie. ie ean. iertare. eclips . efort. iernat.. era i [ iera i ]..

serioas [seriuas ]. bun oar [bun uar ]. pre ioas [pre iuas ]. oar [uar ] (în prima oar [uar ]). vicioas [vi iuas ]. copioas [kopiuas ]. farfurioar [farfuriuar ]. oa ´ sau . victorioas [viktoriuas ]. ua ´ : oabl [uabl ]< (oblu). s lcioar [s l iuar ]. surioar [suriuar ]. studioasa [studiuas ]. oarecum [uarekum].PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . oaste [uaste]< (osta ). ua ´ : c prioar [k priuar ] < (c prior). oameni [uaneni]< (om).. sfioas [sfiuas ].. junioar [juniuar ]< (junior) mioar [miuar ]< (miori ). oache [uak'e ]< (ochi). ro ioar [ro iuar ]< (ro ior). oarecând [uarekând]. g lbioar [g lbiuar ]< (g lbior). capricioas [kapri iuas ]. a chioar [a k'iuar ]. odinioar [odiniuar ]. oase [uase]< (os). oaie [uaie]< (oi). sperioas [speriuas ]. deoarece [deuare e]. glorioas [gloriuas ]. 46 .. oa ´ în interiorul cuvintelor se pronun .. so ioar [so iuar ]< (so ior). oal [uaie]< (olar). oaz [uaz ]. ua ´ (1)   Diftongul scris . oa ´ ini ial se pronun . linioar [liniuar ]. mânioas [mâniuas ]. înfioar [înfiuar ]< (înfior). oarecine [uare ine].. orgolioas [orgoliuas ]. gra ioas [gra iuas ].. oarb [uarb ]< (orb). vioar [viuar ]. superioar [superiuar ]< (superior). Diftongul scris .

cioar .. poate.oa´/.. curtoazie.  47 . respectuoas [respektuas sau respektoas ]. roade.o´) boal . coafor. soarbe. coad .. lucioas . somptuoas [somptuas ]. patinoar. cioat . coaj . pavoaza.. împresoar . aspectuoas [aspektuas ]. doare.. fructuoas [fruktuas ]. înoat . lavoar. omoar . cunoa te. ochioas . poant . stoarce. toac . fumoar. picioare. sinuoas [sinuas ]. ua ´ (2)  Diftongul scris . coard . coace. desfoaie. maiestuoas [maiestuas ]. coafa. voala . culoar.. roag . boare. savoare. doarme. desf oar . însoar . tumultoas [tumultuas ]. defectuoas [defektuas ]. oa ´ sau .. chioar . coase. poart .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . oa ´ în interiorul multor cuvinte se p streaz în pronun ie : ( datorit alternan ei fonetice . coboar . croazier . (dar i f r alternan fonetic ) balansoar. scoal . doar. foaier. impetuoas [impetuas ]. poal . înnoad . oa ´ în interiorul cuvintelor devine i se pronun hiatul . ghioag . ua ´ : afectuoas [afektuas ]. exploata. coate. virtuoas [virtuas ] Diftongul scris . fermoar.

odaia. iaht. Zoia . foia.ie´) se pronun i se scrie la început de cuvânt : ia. croia.. Stoian. faian .i´) . iaurt. jefuia . (Excep ie : pronumele personal .. foaia. boia. iad . iar. deraia. ialomi ean. încl ia. 48  . Mamaia .ea´)  . poleia. iap . sfor ia.ie´: [ a ] baia. Ialomi a.. ia ´ (1) . mângâia. iad.. gâfâia. bâlbâia. c ruia. iaz. r p ia.. întemeia. f g duia. sleia .  [ ] c ia. iarb . iat . ia ´ (se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . iasomie. acestuia. tr ia. iamb. ianuarie. joia. cu / f r alternan a . îndoia. ov ia. iar.. ploaia. bâzâia.  [ î ] bâjbâia. oaia. iac . iacobin. iarmaroc. bâ âia. Aglaia. roia. iarn . scânteia. fâsâia.  [ o ] altoia. instruia. cârâia. caiac. v paia. încleia. b taia. iar i. cheltuia. femeia. r zboia.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .  [ e ] aceleia. despuia. acesteia. iasc . îmb ia. muceg ia. cheia. hârâia. iatagan. altuia. g zduia. spoia. b nuia. iarovizare. droaia. morm ia. Ia i . iahnie. fâlfâia. iatac. claia. gâgâia. ia ´ (nu . înv p ia.. mârâia . c reia.  [ u ] aceluia. r oia. t ia. înnoia.

.. ia ´ (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat.ie´: [ b ] abia.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . i-a dat.. [ f ] fiasco. mi-a dat. pia / pie e. . i-acolo.. .. biat / biete.. i-a tept.f´. [ v ] via / vie i. iaminte ti. aceia i (în opozi ie cu formele de feminin singular : aceea.. p´.. ia ´ (2)         .b´.. fiare / fier. aceea i) . fiarb / fierbe. codri-aprin i 49 . ia ´ se pronun i se scrie la sfâr itul formelor de masculin plural ale pronumelor i adjectivelor pronominale demonstrative : aceia. dezmiard / dezmierzi. [ m ] amiaz / amiezi. ia ´ se pronun i se scrie dup . .m´.. obial / obiele. [ p ] piatr / pietre.v´ cu / f r alternan a . i-a dus. fiar (fiare).

maghiar . când nu exist forme alternante :      (dar chiar. ia ´ se pronun i se scrie dup .gh´ . . chiabur.NOT LA PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . ia ´: [k'ar].ch´. [k'abur]. [g'aur]. [mag'ar]) 50 .. aici nu exist diftongul ... ia ´  .. ghiaur..

. butoaie. fierbe / fiarb ... ie ire. odaie. subiect. p´.. iernat. iepure. pietre / piatr .. [ v ] vierme.f´. mierl .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . iertare. viespe. ni-e dor.. ie ean.. iezer . Aglaie. vierme // vietate.. vi-e foame. ie ´ (se confund cu hiatul . fier / fiare. amiezi / amiaz . ierbar. v paie. ie ´ (se poate constitui între dou cuvinte conjuncte) : i-e sete. pie e / pia . baie. claie. ieri. vi. iepe... mi-e cald.. { Re ine: mi ( i. .. ie ´           .ia´: [ a ] ap raie. ierbos. .. ia ´ : ied. [ m ] miercuri. . piedestal. miere // premiere . ie ´ se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât .. obiec ie. miere.ia´: [ b ] obiect. . biete / biat . droaie. li) -e bine } 51 . i-e frig.. ieftin. ie ´ (se pronun i se scrie dup . cu / f r alternan a . împiedica. vie i / via .. ierarh. ploaie. li-e somn . ierarhie.i´) . iesle. ierburi. uvoaie. [ f ] fiere. b taie. i. .v´ cu / f r alternan a . foaie. ie ´ se pronun i se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradi ional cu / f r alternan a .b´. dezmierzi / dezmiard . obiele / obial .m´. viezure. ie ´ ) : biet // biel . ni. [ p ] impiegat. . oaie.

PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALELE .i´ dup .. jefui. jelui . în ela... Fac excep ie unele cuvinte derivate: galnic ( ag ). jimbl . tânjal . jil ..e´. es . deja. jeli. a. jivin .    52 . blajin . îngra . n i or ( an ). Se pronun i se scrie .a´ dup .j´    Se pronun i se scrie . ir. aranjeaz . sfâr easc . . j ´ în r d cina cuvintelor : a a.. jelanie. jale. ´ sau . a az . ´ la sfâr itul unor pronume i adverbe : însu i. oblojeal . Fac excep ie desinen ele.i´ dup .a´. grij . sprijin... stej rel ( stejar ) . ´ sau .. jar. mojic. afi eaz . erpui. arpe.. Se pronun i se scrie .. indril . str mo easc .. plaj .i´ DUP CONSOANELE .. j ´ în r d cina cuvintelor: ma in . în al . Se pronun i se scrie . lu ( al ). iret . j ´ în r d cina cuvintelor: de erta. îns i. n ule . jir. ase. acela i. aceea i. jalb ... jinti .e´ dup . ´ sau . ru ine. sufixele gramaticale i lexicale : m tu . ´ sau . clujean. de art .. edea. ( s îngroa e ) . . jilav. ( s îngra e ) îngroa . stejar. trar ( atr ) . iar i. jecm ni. apte . j lbar ( jalb ). j ratic ( jar ). în i i.. totu i .

ie i. etajând. mirosi. încurajând. dup verbele de conjugarea I cu tem lexical în . ve teji. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . mânji.. . . g sitor.. lingu i. sclifosi.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. p i. slobozi.. Se pronun i se scrie. bu i. 53 ..-ând ´ (nu -ind) la modul gerunziu. îmbr i ând.. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în . c ptu i. protejând. încre i. rotunji. ursi . p zi. tri ând . auzi.-z ´ : afurisi. repro ând. Se pronun i se scrie sufixul . mole i. antajând . aranjând. sfâr i .-s ´.´.-i ´ (nu -î) în unele forme flexionare i în unele derivate de la tema infinitivului : g sit . furi ând. vr ji . bo i. menajând. mirositor . cer i. îngriji. de g sit. sufixul ... sfriji.PRONUN AREA ORTOEPIC LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronun i se scrie sufixul . ame i. de mirosit. forjând. urzi . înf ând. îngro ând.´ : angajând.. înghi i . deslu i.´ : coji. bandajând. neglijând.. .-j ´.. s vâr i. p r si. . nec ji. îngr ând. pr ji. gre i.-i ´ (nu -î) la modul infinitiv.. Se pronun i se scrie sufixul .. de obicei. afi ând. r gu i. avantajând. înc lzi. g si..-j ´. defri ând..

idee.. vacuum . contraamiral. Se pronun i se scrie . promiscuu. tiind. a pustii. atenee. omagiile. coopera. Se pronun i se scrie . a înmii. cli ee. a prii . noocra ie . zoofit. reziduu.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronun i se scrie . a se sfii. Se pronun i se scrie .. oo ´ (nu -o-) : alcool. exerci iile. viitor. licee.. feerie. preexistent .     54 . cooperativ . zootoxin . el. fiind. needucat. reeducat.. zoologie. scriind. zoomorf. perpetuu. ii ´ (nu -i-) : fiin . zootehnie. coopta. coordonator. Se pronun i se scrie . hârtiile. cuviin . tu (s ) (nu) creezi. ea. aa ´: contraatac. cenu iile. eu (s ) (nu) creez. ultraactiv . discontinuu. asiduu. continuu. alee. ei. tiin . ghi ee. contraargument. coordona. mediile. ele (s ) (nu) creeze.. ee ´ (nu e-ie) : feeric. concediile. paraarticular. uu ´ (nu -u-) : ambiguu. epizootie.

sabie. aerodinamic.a ´ se pronun un diftong ascuns : . tr inicie. organiza ie.. aeroport. silnicie. aeronav . aerosoli. aerian. f rnicie. e´) : albie. sidefie . chipie . bisturie. religie. medie. aeromotor. josnicie. istorie. perie.. aeropurtat. dib cie. aeromodel. aerostat . sta ie. popula ie. vrednicie. ve nicie. zodie . primejdie. aeronautic.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)   55 ae (dup vocala . aeroplan. liliachie. aerob. victorie. grijulie. aerisire. aerosoloterapie.ie´(scris . protec ie. hazlie. pr pastie. burl cie. melodie. h rnicie.. aerisi. ucenicie. produc ie. aeroclub. ie (dup vocala . . situa ie. aer. poezie. institu ie. mojicie. faeton. maestru . aerofobie. aerogar . hârtie.ie´(scris . revolu ie.i ´ se pronun un diftong ascuns : . rela ie. serie.. aeroscop. reparti ie. s lb ticie. z d rnicie . s r cie. opinie. e´) : aed... libr rie. aerofar.

aten ia. zgâria . media. înfuria. contraria. func ia. discu ia. sfâ ia. farmacia. poezia Maria . speria. înfia. mânia. domnia. împr tia. studia. disocia.i ´ se pronun un diftong ascuns : . paria. opinia. întârzia. familial. declara ia.ia´(scris . farfuria. hârtia. concep ia. refugia. datoria. gra ia. b rbia.a´) : abrevia. diatez . . institu ia. acompania. drojdia. apropia. diferen ial.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)    56 ia (dup vocala . comisia.. ml dia. învia. inova ia. devia. adiacent. libr ria. ini ia. îmbia. elogia. istoria. familia. fotografia. calomnia. linia. peria. caria. corabia. cofet ria. industria.. educa ia. academia. melodia. chiria. vestiar. agen ia. gospod ria. construc ia. oficia..

coeziune. constituent.. coexista..e´) : accentuez. coexisten . poet. perpetuez. suedez. desuet.. ortoepic. poezie. siluet . duet. afluent. coeficient.  57 . menuet. ue (dup vocala . continue. ortoepie. superflue . statuet .u ´ se pronun un diftong ascuns : . perpetue.ie´(scris .e´) : coechiper. asidue. coerent... poem. duel. evoluez. evacuez. Noe . influent.. ingenue. ambigue.o ´ se pronun un diftong ascuns : .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (dup vocala .ie´(scris .

retribui. alc tui. mântui. situa. aghezmui. e ua. lua. ingenu . fluctua. virtuos . îng dui.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)    ua : accentua. hurui. sudui. birui. mistui. atenua. fructuos. insinu . tumultuos. respectuos. maestuos. restitui. trebui. diminua. substitui. sinuos. uo : afectuos. evalua. închipui. lu . n rui. dilua. ui : ambigu . impetuos. evacua. efectua. aspectuos. chiui. perpetua. bizui. zbengui . fastuos. bubui. tatua u . 58 . înghesui. destitui. distribui. prelu . dezv lui. dezavua. extenua. defectuos. insinua. sui. somptuos. arcui. perpetu . dezl n ui. bântui. constitui.

ov i. clef i. târâi. cârâi. mârâi. sionist. miorl i. or c i. fâlfâi. zumz i . 59 . vâjâi. groh i. m c i. pâlpâi. ârâi. gâfâi. op i. fâsâi. bâ âi. r p i. râgâi. ghiocel. pionier. chi i. l f i. zorn i. dioptrie. gâgâi.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)  io : biologie. ron i. molf i. pip i. chiot. hârâi.  îi. chior i. fiol . scâr âi. hiol . horc i. niobiu. h m i. liofil. mo i. bâlbâi. plesc i. puf i. râcâi. riolit. morm i. zgâl âi. zbârnâi . pârâi. bâzâi. i : bâjbâi. beh i. tiosulfat. violen . miori . sfor i. diod .

frecvent.. succesor. succint. Se scrie cs (nu x ) i se roste te deci [ ks ]. rucsac. acvil . ecvestru. v csui. cv ´ în cuvintele : acvariu. occipital. accepta. acces. cifr . vaccin. Se scrie ch + e. micsandr . succes. cocserie. i i se pronun [ k ] (deci liter dubl cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. Se scrie cc + e. potrivit cu forma de origine i tradi ia literar . chirilic. e (nu ) i se pronun [ ] în cuvintele : aprecia. consecvent. lucern . ticsi . adecvat. cancelarie. îmbâcsi. 60 . în cuvintele : cocs. colocviu. civil. secven . C ´      Se scrie c + i. catadicsi. relicv .. v csuitor . succesiv. accent. ciment. vacs. sconcs. viciu. cvadrat. succeda. cocsifica. orchestr .PRONUN AREA ORTOEPIC DIFICULT I ALE CONSOANEI . elocvent. cvint . occident. i i se pronun [ k' ] în cuvintele : chintal. chirurg. Se scrie i se pronun . accident. capriciu. cilindru.

. m´ sau . triumf. sâmb t ... îmboln vi. împiedica. împotriv .. pamflet. bomb ni. îmbl nit. amfor . nimf . . dimpreun .. embargo. n ´ ?  . Istanbul . bomboan . input. împrejur.. n ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . Pamfile.. bomfaier. îmbuna. infrastructur . dup tradi ie i origine : confort.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . Excep ii : avanpost. f ´/ . Zamfir . împerechea. . împ ca. timp. avanpremier . convoi. limb . umfla. împuternicit. dar i 61 amvon . limf . dimpotriv . împacheta.. dimprejur. îngâmfat. Canberra. p ´ : ambulan . m ´ sau . dar i : amfibiu. împricinat. fanfar . b ´. v ´ din r d cina cuvintelor.  . m ´ se pronun i se scrie înainte de .. împodobi. decembrie. împreun .

scen . tampil .ci´ : ascet. tafet . sciatic . dar tachet . 62 sciziune... s ´ (nu ... . ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor .. tang . ´) se pronun i se scrie înainte de .. taif.  . sceptru.ce´. scindat .. s ´ sau . ascensor. p ´ din începutul cuvintelor.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . tan . . palt . dar paclu. standard. s ´ sau ... sci i.. trand . ´ ?  . sceptic. stand. tec r. t ´/ . scelerat. dup origine : spalier.

transplanta . disident. premis . distona. .. s ´ sau . s ´ (nu . desp r i. resorbi. des eleni . finisa. vasodilatator. sesiune. conclusiv. desh ma.. episod. desinen . decisiv. r scoace. înaintea consoanelor surde : desc rca. transcarpatic.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . descheia. cvasiunanim. diserta ie. desface. 63 . cvasitotalitate. inclusiv. s ´ (nu . gresie. r sciti.. r sturna. chermes . z ´) se pronun i se scrie în pozi ie intervocalic : asista. r spl ti. esofag. vernisaj . exclusiv. fisiona. vasodilata ie.. descentraliza. displ cea. discontinuu. deshuma... fisiune. z ´) se pronun i se scrie în prefixe. z ´ ? (1)   .

. lesne. z´) se pronun i se scrie în cuvintele : casnic (cas ). tr sni ( i derivatele). cazma.. r ´ : breasl . curios / curiozitate . cizm rie. s ´ sau . zmeu ... dosnic (dos). z ´ ? (2)     .. sarcasm. cizm . basma.. l ´.. snoav . n ´.. conclusiv / concluzie . marasm. prismatic. m ´. s ´ sau . s ´ (nu . s ´ sau . izm .. 64 . . simbolism .. . sesiza.... z ´) se pronun i se scrie înaintea consoanelor ... generos / generozitate . z ´) se pronun i se scrie în neologismele cu finalele . bezmetic. c zni. .. trosni ( i derivatele). s ´ (nu . corosiv / coroziune . cazn . prism .. asmu i.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .sm´ i derivatele lor : fantasm . . decis / decizie . z ´) se pronun i se scrie în cuvinte derivate din aceea i familie : concis / concizie . pleonasm. m slin . . fantasmagorie. izlaz. precis / precizie .

dezmo teni. înaintea vocalelor i a consoanelor sonore : dezacord. dar i în neologismele : azbest. dejuga i la cuvântul . În radicalul cuvintelor din fondul tradi ional : azvârli. dezrobi. dezl n ui. desz vorî. dezonora. mâzg . dezghe a. dezlipi. dezbate. deznoda. dezechilibra.. dezgoli. dezam gi. dezmin i. zbor. dezmierda . brazd .. dezmembra. dezlega.j´): desz pezi. . puzderie. zgur . Excep ii (înaintea consoanelor sonore . dezarticula. r zgândi .z´.. la fel neanalizabilele : dezmetici. zdup.. . dezaproba. dezdoi. z ´ (nu . brizbiz . n zbâtie. dezvinov i. s ´) se pronun i se scrie în prefixe i în radical. z ´ nu .deslu i´.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE ... r zbate.. zvon. dezice. s ´ ?    65 . dezn d jdui. dezlâna. dezumaniza. izgoni. dizgra ia. dejuca. dezr d cina.

prima consoan se asurze te trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. badjocur . absent. pronun ându-se aproximativ ca perechea ei sonor (cuvintele acvatic. ob ine. adegvat. op ine. De exemplu. un cuip sup strea in ). adic din cele dou sunete (al turate sau la mic distan ). batjocur . unul dobânde te caracteristici asem n toare cu ale sunetului influent.ASIMILAREA    Asimilarea exprim tendin a de a evita dou mi c ri articulatorii deosebite. optzeci. ob'zeci. sup ire. glazvand. Alt exemplu. vând bun). prima consoan se sonorizeaz . adecvat. 66 . apsent. frecven . segmentul sintactic un cuib sub strea in se pronun apces. dim p cate. sub ire. din p cate se pronun aproximativ îm barc . segmentele sintactice în barc . Alteori. segmentul sintactic vânt bun! se pronun aproape ca agvatic. fregven . glasvand.

Grigore) se observ o disimilare regresiv (primul r este modificat în l.DISIMILAREA Disimilarea implic schimbarea calit ii unui sunet sau c derea lui sub influen a unui sunet identic sau asem n tor. propiu. recut (corect: fereastr . deosebindu-se de al doilea r). recrut) disimilarea este total : al doilea r este suprimat. propriu.  67 . Gligore (corect: arbitru. este expresia tendin ei de a suprima o mi care ce se repet .  De exemplu. colidor.  În cuvintele fereast . în cuvintele albitru. coridor.

treburle (corect: chipurile. în cuvintele chipurle.SINCOPA    Sincopa este o modificare fonetic condi ionat . lingurile. treburile) se observ dispari ia vocalei neaccentuate Äi´ dintre dou consoane. 68 . care const în dispari ia unei vocale neaccentuate dintre dou consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt. în pronun area cuvântului dom'le. iar în vorbirea familiar . Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. De exemplu.e sincopat . lingurle. silaba -nu.

. în laborator etc. ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc i cu putere aerul pe n ri. a da buzna. întrebuin at în buc t rie.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Ac iune du m noas (înso it de jafuri. ] 69 . ] re ou [Aparat electric sau cu gaz. din a doua jum tate a zilei. a trânti. a displ cea totalmente. de înc lzit. plita electric . ] postmeridian [De dup -amiaz . ] (îmi) repugn [A inspira repugnan . ] bufni [A bomb ni sup rat. omoruri) organizat de c tre elemente ovine împotriva unei minorit i na ionale. f când s produc zgomot. a produce repulsie. a puf i. A intra (undeva) pe nea teptate i cu repeziciune. A izbi cu violen .

propriu Soarelui. ]  rezidual [Care r mâne ca reziduu. rizibil.]  reziduu [R m i provenit în urma prelucr rii chimice sau fizice a unui material brut. caraghios. Petrecere care se organizeaz în aceast noapte. ]  . în stare s stârneasc râsul. ]  ridicol [Motiv care provoac râsul.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2) revelion [Noapte de Anul Nou. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac b i de soare. Care provoac râsul. aspect caraghios. ] 70  solar [Care ine de Soare. eviden iind ridicolul. a lua în râs. ]  a ridiculiza [A face s apar ridicol. Depunere solid pe fundul sau pe pere ii unor recipiente în care se p s-treaz lichide.

]  sesiune [Perioad în care au loc edin ele unui organ reprezentativ al puterii de stat. ]  a ve teji [A deveni ve ted. care se deplaseaz pe o cale de comunica ie. ]  sub ire [Care are o grosime mic . a se ofili. slujb .i pierde vlaga i fr gezimea. ] 71  ifonier [Dulap mare.]  vehicul [Mijloc de transport. a. ]  service [Sta ie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. în care se p streaz haine i lenjerie. Domeniu special de activitate.]  . care nu este gros. unde se iau în discu ie i se rezolv probleme importante.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3) serviciu [Munc efectuat în timpul unei activit i. judiciar sau tiin ific.

). gesturi sau amenin ri. umplut cu tutun m run it. dreptunghi echilateral. t iat sau r mas dintr-un material ( es tur . ] chiftea [Preparat culinar de form rotund . ] mar arier [Mers înapoi al automobilului. ] urticarie [Erup ie de natur alergic . care produc mânc rime. ] igar [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fin . hârtie etc. ] ultraj [Ofens adus unei persoane oficiale (aflate în exerci iul func iunii) constând din vorbe. sub form de b ici ro ii sau albe. ] petic [Bucat rupt . f cut din carne tocat i pr jit în gr sime. ] . piele.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 p trat [Patrulater cu toate laturile egale i cu toate unghiurile drepte.

opârlar. ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. ]  oricar [Pas re sedentar r pitoare. de talie medie. care se a az pe o mobil .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5) uter [Sportiv specializat în uturi. Ras de câini de talie mic . cu blana maro-ro cat i cu picioare foarte scurte. cu coad lat i cu penaj brun-închis. ]  prozodie [Ramur a poeticii care se ocup cu studiul tehnicii versifica iei. care se hr ne te în special cu oareci de câmp. lung i larg . care prinde oareci. ]  milieu [Obiect (de podoab ) din pânz (brodat ) sau din dantel . lezându-i drepturile. ]  capot [Hain . Câine din aceast ras . cu aripi mari. halat. care se poart în cas .] 73  .

]  cel lalt [Cel care urmeaz sau preced . pe dos. Cei r ma i dintr-o 74 mul ime (dup ce a fost separat o parte). ]  desperare / disperare [Stare de ap sare sufleteasc cauzat de pierderea speran ei. folosit pentru a observa obiectele situate la distan . ~ zah r în ceai. ]  alandala [În dezordine. ]  desear / disear [Ast zi seara. ]  . folosit pentru confec ionarea obiectelor de îmbr c minte. flanel . anapoda.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6) binoclu [Instrument optic format din dou lunete paralele. Ast -sear . dezn dejde. f r noim . ]  molton [ es tur de bumbac (mai rar de lân ) moale. ]  ad uga [A mai pune la ceea ce este. pufoas i c lduroas . A completa în scris sau verbal.

]  complot [Proiect elaborat în secret. complinitor. care completeaz ceva. ]  blacheu [Plac mic de metal. conspira ie. ]  caramel [Bomboan f cut din caramel. ]  carbid [Carbur de calciu întrebuin at la fabricarea acetilenei. ]  calcifica / calcifia [A se înt ri prin depunere de calciu. prin care un grup de persoane unelte te împotriva statului sau a unei persoane. ] 75  .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7) complementar [Care compline te. conjura ie. cu adaos de substan e aromatice i colorante. (despre substan e) A acumula carbonat de calciu. care se aplic pe vârful sau pe tocul înc l mintei pentru a le proteja de tocire.

] 76 . s pt mânal. cargou. manifestat . ] vasoconstric ie [Stare patologic constând în îngustarea vaselor sangvine. infatuat. ] hebdomadar [Care apare o dat pe s pt mân . plauzibil. mai ales. ] viespe [Insect asem n toare cu albina.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        cargobot [Nav maritim pentru transportarea înc rc turilor la distan e mari. care tr ie te izolat sau în roiuri. având în partea posterioar a abdomenului un ac veninos. orgolios. ] verosimil [Care pare a fi adev rat i inspir încredere. credibil. ] vanitos [Care este plin de vanitate. prin colora ia galben a pielii. ] icter [Stare patologic constând în acumularea excesiv a fierii în sânge i a depunerii ei în esuturi. trufa .

folosit pentru a scoate dopurile de plut de la sticlele înfundate. ] a delapida [A sustrage din avutul statului.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       istm [Fâ ie îngust de p mânt dintre dou m ri sau golfuri.] tirbu on [Instrument casnic în form de spiral de o el. ] diserta ie [Lucrare tiin ific sus inut public pentru ob inerea unui grad tiin ific (de doctor în tiin e). care une te dou continente sau un continent cu o peninsul . ] 77 . prev zut cu un mâner. ] oset [Ciorap scurt care ajunge pân deasupra gleznei. ] t i ei / t ie ei [Preparat alimentar din aluat nedospit. t iat în uvi e sub iri care se consum fiert. tez . Expunere în care se trateaz o problem în mod tiin ific pe baza argumentelor i datelor dobândite prin studiu. a defrauda.

]  l n ug [diminutiv de la .. a z c mintelor minerale etc.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ine de toamn .  pilug [Unealt cu care se piseaz în piuli . * A tunde . ] . ]  filigran [Dantel constând dintr-o re ea de fire de aur. de argint sau de sticl . ]  ferfeni [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe buc i.pilug" a tunde pân la piele.. propriu toamnei. ]  excavator [Ma in autopropulsat folosit la s parea i înc rcarea solului.lan "]  a expropria [A deposeda de produsele muncii i de mijloacele de produc ie. autumnal. care se aplic pe un obiect în calitate de 78 ornament.

]  bancnot [Hârtie de valoare cu acoperire în aur. ]  pedagogie [ tiin care se ocup cu studiul metodelor de instruire i de educare a tinerei genera ii. cas .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11) graham [Pâine . acoperind partea superioar a acestuia. preparat din f in integral .graham"= pâine dietetic nes rat . ]  clovn [Actor de circ care evolueaz pe aren cu un program excentric i amuzant. bilet de banc . ] 79  . ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectueaz încas rile i pl ile.. emis de c tre stat i folosit ca mijloc de plat . Înc pere unde î i are sediul acest serviciu. ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbrac direct pe corp.

( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . a nu avea nici un ban. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. dup anumite reguli ascetice. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. fig. Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). c lug ri sau c lug ri e. fig.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ]  jocheu [C l re profesionist. Moned de valoare neînsemnat . ] 80 .

]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. c lug ri sau c lug ri e. fig. Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). ]  jocheu [C l re profesionist. A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . ]  japanolog [Specialist în japanologie. a nu avea nici un ban. Moned de valoare neînsemnat . dup anumite reguli ascetice.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . fig. ] 81 . specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole.

probabil. ]  FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) . ]  patinoar [Teren acoperit cu ghea pe care se patineaz . fixat pe trei picioare. f cut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. pesemne. ]  pas mite [Dup cât se pare. * A se l sa (sau a edea) în ~i a se a eza cu genunchii îndoi i i sprijinindu-se de p mânt numai pe picioare. ] 82  asambla [A reuni formând un sistem tehnic.obstetric [Ramur a medicinii care se ocup cu fiziologia i patologia sarcinii i a na terii. Coroan care se a az pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul c s toriei. format dintr-o ram metalic (rotund sau triunghiular ). cununie. ]  piure [Preparat culinar în form de past . biseric. folosit ca suport pentru un vas pus la foc deschis.

] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. ] 83 . afront. a r posa. ofens . Ofens grav . adus cuiva în public. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. a înghi i. b taie de joc. infractor. a deceda. a se stinge din via . insult tor. ocar . a se sfâr i. sfruntare. A înceta de a mai tr i. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . a muri. Mustrare umilitoare. insult . ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoan care a comis un delict. ofensator. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei.

] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. Mustrare umilitoare. ofensator. insult tor.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoan care a comis un delict. a se stinge din via . ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . ] 84 . a se sfâr i. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. A înceta de a mai tr i. afront. ocar .Ofens grav . a r posa. a înghi i. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. insult . Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. sfruntare. a muri. ofens . a deceda. adus cuiva în public. infractor. b taie de joc.

MARAMURE str. 1111 Tel. IOAN HAPCA .DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND NO IUNI DE FONETIC Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud.com 85 Adaptarea > Prof. Principal . 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo. nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful