Cine este chemat la o slujb , s se in de slujba lui. Cine înva pe al ii, s se in de înv tur .

(Romani 12:7)

STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE NO IUNILOR DE FONETIC A LIMBII ROMÂNE Lec ii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1

Prof. IOAN HAPCA

DEFINI IA FONETICII
FONETICA este o ramur a lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea, audi ia i evolu ia sunetelor limbajului articulat.  LINGVISTICA este tiin a care studiaz limba i legile ei de dezvoltare. 

2

DENUMIREA NO IUNILOR DE FONETIC 
       

s i l a b a, a c c e n t u l i i n t o n a i a v o c a l a, h i a t u l i d u b l e t u l s e m i v o c a l a, d i f t o n g u l i t r i f t o n g u l c o n s o a n a, ,, i ´ s c u r t i a l f a b e t u l alternan a fonetic , transcrierea fonetic i pronun area ortoepic a s i m i l a r e a, d i s i m i l a r e a i s i n c o p a c u v i n t e p r o b l e m a t i c e în e x p r i m a r e

3

ALC TUIREA SILABEI 
    

CON INE OBLIGATORIU O VOCAL O VOCAL CU SAU F R ALTE SUNETE DINTR-UN CUVÂNT : inimioar = i -ni - mioa - r ; DOU CUVINTE SCURTE ROSTITE ÎMPREUN : nu-mi d , mi-l d , i-o duc, s - i duc, d -mi, f - i ; UN CUVÂNT SCURT + UN FRAGMENT INI IAL : mi-arat , ne-aduce, m-alint , i-apuc , i-apoi ; UN FRAGMENT FINAL + UN CUVÂNT SCURT : a dus-o, duc -mi, într-o, dintr-o, printr-un, dintr-un ; UN FRAGMENT FINAL + UN FRAGMENT INI IAL : într-adev r, floare-albastr , spune-acum ; 

4

oarecare // oare care ? . o tav (articol + substantiv) . a i preg ti // a. substantiv. nai (substantiv) // n-ai (adverb + verb) .           5 alt dat (adverb = odinioar ) // alt dat (adjectiv + substantiv) .i (tu) . a. ca ters // c-a ters etc. a-i = (prepozi ie + pronume personal) ai = (articol. interjec ie. alege i (voi) // alege. otav (substantiv) // o tire. a.i = (prepozi ia infinitivului + pronume) // a i = (verb auxiliar) . verb auxiliar) .i = (prepozi ie + pronume reflexiv) // a i = (substantiv) .ALC TUIREA SILABEI I OMOFONIA Omofonia este un fenomen fonetic care const în rostirea identic a dou structuri grafice diferite. altfel (adverb = altminteri) // alt fel (adjectiv + substantiv) . . oarecum // oare cum ? . a-l = (prepozi ie + pronume personal) // al = (articol posesiv) . care pot fi prevenite numai prin însu irea temeinic a cuno tin elor de gramatic . demers (substantiv) // de mers (verb la supin) o tire. ai da // a-i da .i preg ti . oarecând // oare când ? . Acest fenomen favorizeaz comiterea celor mai frecvente gre eli de ortografie.

fiind semivocal i rostindu-se asem n tor cu primul. mâine. este mai greu de sesizat i de aceea este omis în scris. . când este combinat cu oricare dintre celelalte vocale. devenind semivocal . i. i. i chiar în combina ie cu ea îns i. ie. iute. ca în cuvintele: rai. cui.  (continuare în pagina urm toare) 6 . ei. indiferent de pozi ia fa de ele: ai. u. iod. ia. iar. ca în cuvântul vii. Cea mai Äinstabil " dintre acestea este Äi´ care î i pierde calitatea de vocal . situa ie care creeaz dificult i în ortografiere deoarece al doilea i. ui. mei. doi. î. (â). o. oi. ied.VOCALE I SEMIVOCALE   Vocalele (emise prin vibra ia clar a coardelor vocale): a. dintre care ultimele patru pot deveni semivocale dac sunt rostite împreun cu o alt vocal . îi. io. m i. e. iu.

eo. u. poate ap rea în destul de multe combina ii: ua.  . ca în cuvintele: rea i vreo. îu. iar vocala Äo´ î i pierde aceast calitate numai când este antepus vocalei Äa´: oa. cel mai simplu este s se compare rostirea fiec reia dintre vocalele: e. Vocala Äe´ devine semivocal numai în combina ie cu Äa´ i Äo´ i numai antepus acestora: ea. apoi împreun cu vocala Äa´. în calitate de semivocal . ca în cuvintele: ziua. u . iu. nou. i.VOCALE I SEMIVOCALE    7 (continuare din pagina precedent ) Urmeaz Äu´ care. rou . dau. eu. ca în cuvântul: doar. tiu. o. au. u mai întâi singure. z u. ou. seu. Pentru sesizarea deosebirii dintre vocale i semivocale. molâu.

e .tor .e .l)V } : ne . sculp . 2) NOT 8 . for . S = semivocal . { S ² CV } : doi . jo . mâi . { V ² V } : po .ri .e .fl .ia .te .gre .f .me . C = consoan         { V ² CV }: toa .na .ra .t .ste .tru . { VC ² CV } : ap . { V ² S } : plo .u . sea . a .u . { V ² C(r. a .ne . 1) NOT { VC ² CCV } : pen .zi .DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE (reguli i exemple) V = vocal . cin . { VCC ² CV } : jert .

f.. cupru = cu .l . : abrutiza = a .cru . rct.pru .plas .fro .ta . islamism = is . dovleac = do vleac.vru .ra . ncs. omlet = om . bucl = bu . nct. nc .ti . c. mp . izraelit = iz . împotriva silabisirii normale. Afrodita = A . stm : . h. ndv. p.di . r ´ sau . tex-til [tek-stil] ..da .lic 2) Desp r irea se face numai dup a doua consoan în grupurile : ltp. agrar = a . patru = pa .laz .e lit .za . adic mascând modul real de silabisire : a-x [ak-s ] .NOT LA DESP R IREA CUVINTELOR ÎN SILABE 1) A doua consoan . e-xa-men [eg9za-men] . cablu = ca . pehlivan = pe .glin . ex-tra-fin [ek-stra-fin].flu .ta . aflu = a .dru . iar celelalte consoane nu sunt atrase : gârl = gâr . vâsl = vâs .cl . codru = co .. ncv.le . l ´ atrage numai consoanele : b.tru . d.bru .t . v. rtf. acru = a .m .. cadavru = ca . atlet = a . oglind = o . cataplasm = ca . sculptorii astmatici i delincven i vâneaz linc ii cei somptuo i din inutul arctic i aduc jertf pentru redemp iune ( izb vire ) un sendvici.hli van .mism .la . mpt. izlaz = iz . g.tlet . x ´ înainte de litere care noteaz consoane se desparte ca i cum ar reprezenta un singur sunet.În func ie de punctaj.d .blu . t. i lic = i .´ 3) Litera . .l .grar .

de .  voltamper = volt .DESP R IREA CUVINTELOR COMPUSE ÎN SILABE despre = de .al .va.a .  dinapoi = din .fel .  portaltoi = port .de .spre .am .ce 10  .un .  dreptunghic = drept .  altundeva = alt .poi  paisprezece = pai .lemn  astfel = ast .spre .toi.un .ze .ghic  untdelemn = unt .per .

dec .a .DESP R IREA CUVINTELOR DERIVATE ÎN SILABE { derivate cu prefixe } : inegal = in .li .mat  inadecvat = in .ni .or .  târg or = târg .fa .nic. .ar .  vârstnic = vârst . .  sublinia = sub .nic .vant .lâc .gal .  analfabet = an .  dezarmat = dez .lâc.or :  savantlâc = sa .e .vat  { derivate cu sufixele }: .bet .  11 .al .a .

. neacc.d.. î.a.  2) abrevierile unor formule curente: a.. ROMSILVA nu ROM-SIL-VA. Dragomir nu Drago-mir.. neart. etc. rea . Floarea nu Floa12 etc. al 8-lea. când se termin în silabe ce au valoarea unor cuvinte monosilabice cu un anumit sens: Sado-veanu nu Sadovea-nu.e. nehot.c. ASIROM nu ASI-ROM etc.n...  3) numeralele ordinale notate prin cifre romane i arabe: al XX-lea. etc.  4) substantivele proprii..m.INTERZICERA DESP R IRII ÎN SILABE LA SFÂR IT DE RÂND Nu se despart în rânduri diferite:  1) cuvintele compuse din abrevieri literale: UNESCO nu UNES-CO. Emi-nescu nu Emines-cu. Cornea nu Cor-nea. interj.

ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR        { ² _|_ } : (ULTIMA) adev r. dic ionar. înd r tnic .    13 . ilustru. valurile. p s rele. batjocur . elastic . m sea. gratitudine. vânturile . Silaba accentuat este în contrast cu silabele neaccentuate. lapovi . { ² _|_ ² } : (PENULTIMA) albastru. caracter. nou sprezece. macaragiu. (al) nou sprezecelea . { ² _|_ ² ² ² } : (ANTEANTEPENULTIMA) atitudinile. barbar. lingur . neastâmp r. aviator. basma. bine. maleabil. du man. fabul . deschidere. castan. doctori . codru. literele. fenomen. (a 5-a) Accentul unui cuvânt plurisilabic pune în eviden o silab printr-o pronun are mai intens . lacun . garan ie. obraznic. justificare. autor. juxtapunere. antic. sever . haos. civiliza ie. macara. { ² _|_ ² ² } : (ANTEPENULTIMA) atitudine. (a patra de la sfâr it) ² _|_ ² ² ² ² } : dou sprezece. fic iune. eroare. matur. bolnav. inaptitudine. diferen . înclinare.

-. .  iamb ( -.  anapest 14 ( -.  amfibrah ( -.) = ritm trohaic. PICIORUL METRIC I RITMUL PICIORUL METRIC I RITMUL  troheul ( _|_ -._|_ --) = ritm amfibrahic._|_ ) = ritm anapestic.  dactil ( _|_ -.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR._|_ ) = ritm iambic.) = ritm dactilic.-.

manevra . cumin i. ro i. snopii. dar se accentueaz diferit  (EXEMPLE: Acele se folosesc la cusut. stric . boi. suflec . pustii . cânt . veseli. birui. scânteia. strig . urm . acéle. mânji . mânji. nota . sufl . urm . stric . reclam . s ri.ACCENTUL LIBER AL CUVINTELOR I OMOGRAFELE Omografele sunt cuvintele care coincid grafic. cumin i . dar acele fete nu pot coase. manevra. dat . repede . dat . ro i .)  ácele. hain . bar . hain . adun . duduie . copii . O fat vesel spal o vesel murdar . cânt . 15 vesel . tremur . sufl . m sur . mur . companie. dezvolt . continu . copii. muri . veseli . ar . vésel . nota. perpetu . suport . pustii. adun . vesél . comis . fugi. clas . voi. boi .stropii. umbrele . dezvolt . muri. împr tie . ar . torturi. dot . s ri . scutur . vesel . ie i . . repede. clas . suflec . m ri. mârâi. stropii . ie i. cot . împr tie. mârâi . urm ri . snopii . umbrele. comis . cot . urm ri. scânteia . companie . mas . bar . modele. birui . tremur . duduie. = scumpi . m ri . mur .perpetu . scutur . m sur . c l torii . modele . suport . c i . voi. scumpi. dur . torturi . mas . dur . dot . c l torii. c i. reclam . continu . strig . fugi .

Eminescu) 16 . deseori. neutru ) : . Exclamativ ( ton constant.. cu prelungirea ultimei vocale ) : ² Ce frumos e versul acesta ! . intr în clas ! Interogativ ( ton ascendent. constant.( modula ia vocii în timpul rostirii cuvintelor )    INTONA IA   Apelativ ² Imperativ ( ton apelativ pentru vocativ i ton poruncitor sau rug tor pentru imperativ ) : ² Elevo. Segmentelor incidente ( ton mai jos decât al enun ului constant.O ! te admir. progenitur de origine roman !´ (M. ² Totu i. neutru ): ² To i în eleg ce-ai spus. interogativ ) ² Ai spus ceva ? ² Nai auzit nimic ? Enun iativ ² Neutr ( ton descendent.De-oi muri ² î i zice-n sine ² al meu nume o s -l poarte / Secolii din gur -n gur «(M.. Eminescu). am impresia c nu suntem în ele i cum trebuie. uneori.

b. t. g' 4 semivocale : e. . . g. n. p. cire i. v. o. c. s. l. j. 17 .SUNETELE LIMBII ROMÂNE 34 total sunete specifice limbii române. carpeni. plopi ori brazi . u .. f. r. i. . . din care : 7 v o c a l e : a. e. [ av a ] [ d ar ] [ grâ ]) 1 . â. ace ti fra i duc pomi. . d. i ´ scurt (nesilabic) : Pe dealuri. 22 consoane: m. u . z. i. h. (Aveai doar grâu . k'. o.

).).).). î i (1 sil. (s ) sp la i (2 sil. pa i (1 sil.).). buni (1 sil. oricând (2 sil. verzi (1 sil.). ast zi (2 sil. oricât (2 sil.).) . însu i (2 sil. corturi (2 sil. al i (1 sil. pentru feminine.).) la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i câ i : oricare (3 sil. totu i (2 sil.). orice (2 sil.) .). coji (1 sil. s .).i (1 sil.).i (1 sil.). oricine (3 sil. precum i în conjunc ia ori (1 sil.).).).). î i (1 sil. c r i (1 sil. acela i (3 sil. la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.).).). câ iva (2 sil.). ace ti (2 sil.).).). tari (1 sil.). (s ) rupe i (2 sil. nimeni (2 sil. la persoana a II-a sg. oriunde (3 sil.). sp la i (2 sil. s .. iar i (2 sil. 18 . uneori (3 sil. u i (1 sil.) .). s -mi (1 sil. i ´ scurt (nesilabic) la forma nearticulat de plural sau. a unor moduri i timpuri de felul : (s ) rupi (1 sil. deun zi (3 sil.).) .).). câ i (1 sil.).).).) . cruzi (1 sil.). (s ) speli (1 sil.). ( i) de genitiv-dativ singular a unor substantive i adjective de felul : elevi (2 sil. albi (1 sil.).).). însumi (2 sil. adeseori (4 sil.). în forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : îmi (1 sil.) . însu i (2 sil.. i pl. rupse i (2 sil. oricum (2 sil.

r. t. /s / ² scen . /sf/ ² sfat. s. j. iar cele sonore sunt excluse : /kt/ ² act . h. 12 CONSOANE SONORE : b. m. z . /ft/ ² ofta . k'. d.CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c. /sp/ ² sport . n. g'. /pt/ ² opt . NOT : Înainte de consoane surde se pronun numai consoane surde. /sk'/ ² schi . . / t/ ² e ti . v. . l. /st/ ² este . /sk/ ² scor . . g. /ht/ ² ahtiat . p. . /st/ ² stuf . f. 19 .

rostite într-o singur silab .aa´ (contraatac). gau i).) Dubletul este grupul de dou litere identice al turate într-un cuvânt : ..... (larghetto) .ll´ (allegro) . (Poezia ideal e ambigu în idee. . ss ´ (fortissimo).cc ´ (accent). .. (pianissimo). . rostite într-o silab .. pl. mass-media) . nn ´ (înnorat).. DIFTONGUL. . (gauss..) Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal al turate.HIATUL. . . ..tt ´ (kilowatt).oo´ (alcool). . . Doi scriu trei poezii numai ziua.ee´ (licee). TRIFTONGUL i DUBLETUL (defini ii i exemple) Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale al turate rostite consecutiv în silabe diferite.rr ´ (intrregional). Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou semivocale al turate. (Vreau s iau ce tu voiai s iei când priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar ...ii ´(fiin ). Dublete în neologisme . (loess).uu ´ (vacuum).zz´ (mezzo-sopran ) 20 . ..

uu. [a = ] eu. iu. ie. ua. ea. io. ae. ee. 21 I DIFTONGI ao. eo. ia. au.HIATURI aa. [i = î] ou. oa. oo. oe. ii. oi. . ai. ue. uo. ui. ei.

sau din aceea i vocal . e-o. i-o. o-u. o-e. poet. e-i. u-o. mârâit. a-i. ziar. u-u. o-a. noutate. dar destul de frecvent în vorbirea neîngrijit mai ales când a doua vocal a hiatului este e : aier. naiv. u-e. e-u. u-a. vie. i-i. â-a.HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEA I VOCAL Hiatul poate fi format din vocale diferite: a-e. o-o. -i. aur. leit. real. o-i. neuron. vacuum. feieric. i-u. diurn . a-u. î-i. fain . c u . alcool. boa. e-a. duet. Hiatul dispare dac între cele dou vocale se intercaleaz o semivocal . fior. i-e. fluor. doime. ca în cuvintele: aer. 22 . e-e. sui . feeric. haos. scuar. i-a. fapt inadmisibil în scriere. repetat : a-a. poieziie i altele). a-o. neon. u-i. ca în cuvintele: supraaglomerat. viitor.

ii. steaua. ui. ei. i. pui. c i. io Diftongii ascenden i sunt forma i dintr-o semivocal + vocal /SV/: sear . ua. râu. tei. îi. soare. t u. meu. iarb . u. iepure. eo. oa. iubi. au. eu. iol . ou. noroi. (ai. tablou. u ) Diftongii descenden i sunt forma i dintr-o vocal + semivocal /VS/: mai. august. fiu. ie. io. rou . iu. îu. ii. ia.DIFTONGII ASCENDEN I I DIFTONGII DESCENDEN I Diftongii sunt forma i dintr-o vocal semivocal . 23 oi. c p tâi. cutii. (ea.) .

iei . ioa . iai . [ s iau ] [ tu voiai ] [ s iei ] [ aripioar ] [ vreau ] [ priveai ] [ leoaic ] [ pleoape ] 24 . eau . eoa .TRIFTONGI iau . oai . eai .

vuiau. eau. inimioar .STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt forma i dintr-o vocal i dou semivocale. Äioa) sau semivocal + vocal + semivocal /SVS/ (priveai. lupoaic . 25 . având structura: semivocal + semivocal + vocal /SSV/ (leoarc . iau. iei). vreau. (eai. oai. iai. biruiai. iei. eoa.

iar în cuvinte ca ziceau. vegheau sunt diftongi. maghiar. k'. g' nu exist diftongi sau triftongi care s înceap cu semivocalele e. vegheau nu sunt triftongi. . în ceas. ghea . i. ghiaur nu sunt diftongi.  În cuvinte ca ziceau. chiar. 26 .  Deci. geam.NOT LA  În DIFTONGI I TRIFTONGI cuvintele care con in consoanele .

 27 .  real // deal. atuuri // lu // rou . tain // tain . f in // d inui. (hiat la: ambiguu. zoologie. acordeon // vreo. aur // sau. alcool. fiin // fiic . noul // nou . unguent. aeroport. influen . poet. reziduu) . muzeul // muzeu .CUVINTE CU VOCALE ÎN HIAT I DIFTONGI contraatac. creez. a vâjâi // câine .  istoria // piatr . altruist // cui. duoden. a se boi // doi. istorie // trebuie.  coagula // poate. p un // fl c u .  a lua // ziua. fiul // fiu. naos. biolog // iod. coerent. tein // neicu .

T = .î´.be´.a´. S = ..re´. Y = . G = . Î = .je´  k. = .. J = .i´. U = ... j. . f. n.. z. E = . B = . t..  e. A = . x. Z = . W = . e´.. b.... c.te´.. R = .ca´.me´.. i. V = . â..le´. w.ze´ 28  ..o´. P = .. . m.ne´.. H = . î.pe´. h.de´.ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere rostite tradi ional) a... Â = .... M = .chiu´.ce´. ´....ve´. = . y. p. r. F = .i grec´. o.u´.. I = .  q. l. Q = . e´... D = . . L = . N = ...ve´. K = . = . C = .. O = .. g. X = . v.e´. s.  u.ics´. d.fe´.se´.ha´.î din a´.ghe´.

neadaptate ortografic.NOT LA ALFABETUL LIMBII ROMÂNE ( 31 de litere) simboluri matematice. C. Röntgen. de exemplu.  În . händelian . fizice. München etc. röntgenoterapie . m i n se citesc em i en. 29  ü : Zürich. Fr. literele au denumirea stabilit de limbajul tiin ei respective . se folosesc litere pe care alfabetul limbii române nu le are . Händel. de exemplu :  ä : G.  În scrierea cuvintelor str ine. W. chimice etc.  ö : Köln.

pârî. doborî. î ´ se scrie la sfâr itului cuvântului : am rî. îl. hot rî.. lucrând. pseudoînchidere«  . pogorî. â ´ se scrie în interiorul cuvântului : cântec. îmi.SCRIEREA CORECT A LITERELOR . î i. macroînc pere. sfânt. reîncepe. â ´ . preîntâmpinare.. î ´ se scrie în cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid :bineîn eles.. multiîncercat. întoarcere.. neînsemnat. reîntors. urî. autoînchidere. coborî. vârî «  . î ´ I .. î i«  . împ rat. subîn eles. î ´ se scrie la începutul cuvântului : înscriere. vânt«  30 .. p mânt. dânsul fântân . îi.

la gen : negru / neagr . cu ajutorul c rora se marcheaz diferen a dintre formele gramaticale sau dintre derivate i cuvântul de baz .  .ALTERNAN A FONETIC (schimbarea regulat a unui sunet în r d cina sau tema cuvântului) Alternan ele fonetice sunt schimb ri ale sunetelor unui cuvânt sau ale sunetelor din cuvintele aceleia i familii de cuvinte.  Diferen ele se pot referi la num r: carte / c r i . banc / b nci . soare / sori . sear / seri . la moduri : fac (indicativ) / f 31 cut (participiu). la persoane : pot / po i . la caz : NA to i / DG tuturor .

v r // veri . nor // nurori .  ² e : m r // meri .  a ² : can // c ni . tân r // tineri . ad // ezi . mare // m ri . p r // peri . aga // ag .  32 . sup r // superi .  o ² u : sor // surori . tân r // tineri . mas // mese . mort // muritor . dor // durea . pat // pete . aerian // aerieni . sare // s ruri .ALTERNAN E VOCALICE a ² e : fat // fete . vândut // vindem. sanie // s nii .  â ² i : cuvânt // cuvinte .

m re // m rea . plec // pleac . iap // iepe . ied // iad 33 . iarn // ierni . coal // coli .ALTERNAN E CU DIFTONGI  e ² ea sau ea ² e : cre // crea . boal // boli  u ² ai sau âu ² ai : fer str u // fer straie . piatr // pietre . m sea // m sele  o ² oa sau oa ² o : os // oase . mor // moare . ros // roase . pârâu // pâraie  ia ² ie sau ie ² ia : b iat // b ie i .

bas // ba i .  z ² j : obraz // obraji . treaz // treji . molid // molizi . frate // fra i . 34 d . solid // solizi . gras // gra i .  t ² : cumnat // cumna i . grumaz // grumaji . v d // vezi .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE ² z : brad // brazi . caut // cau i . cos // co i .  s ² : as // a i . lat // la i . ras // ra i . aud // auzi .

35  . pu c // pu ti . pi c // pi ti . ciob nesc // ciob ne ti . ma inist // ma ini ti . numesc // nume ti . albastru // alba tri .  c ² t : mori c // mori ti . mi c // mi ti .ALTERNAN E CONSONANTICE COMPUSE sc ² t : basc // b ti .  str ² tr : maistru // mai tri .  st ² t : basist // basi ti . degust // degu ti .

 x ² c : sfinx // sfinc i . i : larg // larghe e . pic // s pice // pici .  g ² g + e. ortodox // ortodoc i . parca // parchez .  36 .ALTERNAN E CONSONANTICE SIMPLE I COMPUSE c ² c + e.  g ² gh + e. lung // lungi . i : amic // amice // amici . sparg // sparge // spargi . naviga // navighez. i : bloca // blochez . stoca // stochez . terg // terge // tergi . fix // fic i . urc // urce // urci  c ² ch + e. i : fulg // fulgi .

TRANSCRIEREA FONETIC 1 [ v ] transcrie pe v i / sau w ;  [ i ] transcrie pe i i / sau y ;  [ ] transcrie pe c + e, i ;  [ k' ] transcrie pe ch + e, i ;  [ , , , ] transcriu semivocalele. 

37

TRANSCRIEREA FONETIC 2

k ] transcrie pe c, k i qu [ ks i gz ] transcriu pe x [ ] transcrie pe g + e, i [g' ] transcrie pe gh + e, i [ ] transcrie pe ,, i ´ scurt 
[
38

NOT

LA TRANSCRIEREA FONETIC

ÄPowerPoint´ nu permite transcrierea fonetic , corect i tradi ional , a semnelor distincte, de aceea, folosim alte semne: [ , , , ] transcriu semivocalele [ ] transcrie pe ,, i " scurt.
39 

Programul

CUVINTE TRANSCRISE FONETIC 

v car [ v kar ], vacan [ vakan ], Weber [ nume propriu, se pronun : veb r ], kilowatt [k'ilovat ], quasar [kuasar ] Quito [nume propriu, se pronun : k'ito ], kaliu [ kal u ] Irinuca [ irinuka ], yoga [ oga ], yankeu [ ank'e ], complex [ kompleks ], Alexandra [ aleksandra ] pix [ piks ], prefix [ prefiks ], excursie [ ekskursie ], exemplu [ egzemplu ] duce [ du e ], ceap [ ap ], baci [ ba ], cineva [ ineva ], ger [ er ], frige [ fri e ], geamgerie [ amgerie ], ginere [ inere ], fragi [ fra ], giardiaz [ ardiaz ]= boal parazitar chenar [ k'enar ], cheam [k'am ], unchi [ unk' ], chiar [ k'ar ], ghea gherghin [ g'erg'in ], ghimpe [ g'impe ], unghi [ ung' ], ghiol [ g'ol ] [ g'a ], 

 

  

40

deal [ d al ], pleosc [ pl osk ], nuia [ nu a ], iepure [ epure ], copii [ copi ], iod [ od ], cui [ ku ], doar [ d ar ], steaua [ st a a ], ori [ or ], îmi [ îm ], vezi [ vez ], popi [ pop ], fra i [ fra ], domni [ domn ], Brâncu i [ brânku ]

excep ie. i. gard.  Când sunt urmate de e. aceast coresponden nu se respect . prefix. exerci iu etc. când nu sunt urmate de h.  gz: examen. 5 litere).  ks: sufix. cort. fiindc aceea i liter poate nota sunete diferite. 41  . grab . Deci: giraf =6 litere. în aceste exemple. Astfel. excursie etc. litera x reprezint sunetele: ks i gz.CORESPONDEN RESPECTAT I CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER În general. Dar o liter poate reprezenta simultan dou sunete.  Literele c i g. exist coresponden între sunet i liter : o liter reprezint un sunet: carte (5 sunete. reprezint sunete care se rostesc ca în cuvintele: car. mas (4 sunete. e i i au valoare de sine st t toare (noteaz un sunet). i. acelea i litere redau sunete care se rostesc ca în cuvintele cer. ger.). cine. exemplu. e. 4 litere)  Uneori. 6 sunete (g-i-r-a-f. giraf .

chi. Grupurile ch. Deci unchi = 5 litere. 5 sunete (ch-e-n-a-r). fragi. ghea . ca în cuvintele: deci. Deci: fragi = 5 litere. geam. ciorb . 3 sunete (u-n-chi). iar h este liter ajut toare (literele ajut toare nu se pronun . chitan . gh.. ci. 4 sunete (f-r-a-gi). grupurile che. ghi au valoarea unui singur sunet când e. Deci: chenar =6 litere.CORESPONDEN NERESPECTAT ÎNTRE SUNET I LITER     Prin dou sau trei litere al turate poate fi redat un singur sunet. e i i au valoare de sine st t toare. ele ajut numai la pronun area literelor împreun cu care apar). i i h sunt numai litere ajut toare. gi au valoarea unui singur sunet atunci când literele e i i sunt folosite ca litere ajut toare. noteaz câte un singur sunet: chenar. Tot a a. ghe ar. chiar. înainte de e sau i. 42 . cheam . unghi. ghe. în aceste exemple. ghimpe etc. ge. Grupurile de litere ce. ca în cuvintele: unchi.

vânt«  Literele Äî´. reîntors.  . urî. dânsul fântân . C. sfânt. î i. Brâncu i. îl. reîncepe. îmi. pseudoînchidere«. doborî. neînsemnat.  dar i cu Äâ´ în interiorul cuvântului : cântec. subîn eles. î i«. multiîncercat. N. Äâ´ sunt admise în nume proprii de familie dup dorin a purt torilor lor (I. împ rat. lucrând. întoarcere.  la cuvântul compus i cu prefix sau prefixoid: bineîn eles. coborî.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (1) Sunetul Äî´ este notat cu Äî´ la începutul cuvântului : înscriere.  la sfâr itului cuvântului : am rî. îi. vârî «. Agârbiceanu. preîntâmpinare. pârî. I. Bîzu). macroînc pere. pogorî. p mânt. hot rî. 43 Sîrbu. autoînchidere.

Litera Äk´ i grupul de litere Äqu´. Quinet (nume propriu se pronun chiné). vopsea i în watt. iar lui Äi´ îi corespund literele Äi´ i Äy´. redau acela i sunet ca grupul de litere ch: kilogram. în lucr ri de fonetic . ‡ Acest sunet se noteaz . . în var. Sunetului Äv´ îi corespund literele Äv´ i Äw´. kaliu. katar.ACELA I SUNET REDAT PRIN LITERE DIFERITE (2)      44 Sunetul Äc´ este redat prin litera Äc´ în car. iaz i în yankeu. în iar. Acest sunet se noteaz . urmate de Äe´. k'ine. prin Äq´ în numele propriu Qatar (se pronun cát r). Weber (nume propriu. se pronun véb r). prin Äk´ în kaliu. Äi´. k': k'ilogram. k: kar. în fonetic .

. era i [ iera i ]. economie. echivoc. eram [ ieram ]. ierbos. ierarh. Excep ie : ea [ se pronun . numai în cuvintele : eu [ ieu ]. editur . erau [ ierau ]. efectiv etc. echinoc iu. iernat... elastic. ieri. ecou.. echilibru. ecua ie. ie ire..e´ ini ial. ecuator. ecologie.ie´. edil.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . ie ´ ini ial    Se pronun i se scrie . edificiu. iepure. Se pronun i se scrie . eficient. ei [ iei ]. e ´ sau . este [ ieste ]. era [ iera ]. egoism.iea´ ]. ierbar. 45 . ierburi. ie ean. ieftin. echip .ia´. ele [ iele ]. e [ ie ].ie´ ini ial. educa ie.. iertare. echitate. iesle. efect. ierarhie. el [ iel ]. în cuvinte vechi : ied.e´ ini ial .. erai [ ierai ]. Se scrie . efort. iezer . echivalent. eclips . iepe. în majoritatea neologismelor : echer. echidistant. dar se pronun .. nu . e ti [ ie ti ].

deoarece [deuare e]. Diftongul scris . superioar [superiuar ]< (superior).. oache [uak'e ]< (ochi). orgolioas [orgoliuas ]. oa ´ în interiorul cuvintelor se pronun . copioas [kopiuas ]. oarecum [uarekum]. gra ioas [gra iuas ]. bun oar [bun uar ].. 46 . oase [uase]< (os). oa ´ sau .. ro ioar [ro iuar ]< (ro ior). a chioar [a k'iuar ]. înfioar [înfiuar ]< (înfior). sperioas [speriuas ]. pre ioas [pre iuas ]. ua ´ : oabl [uabl ]< (oblu)..PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) .. mânioas [mâniuas ]. vicioas [vi iuas ]. s lcioar [s l iuar ]. surioar [suriuar ]. vioar [viuar ]. victorioas [viktoriuas ]. serioas [seriuas ]. sfioas [sfiuas ]. g lbioar [g lbiuar ]< (g lbior). so ioar [so iuar ]< (so ior). oaie [uaie]< (oi). oaste [uaste]< (osta ). oa ´ ini ial se pronun . glorioas [gloriuas ]. oaz [uaz ]. studioasa [studiuas ]. oarb [uarb ]< (orb).. oal [uaie]< (olar). ua ´ : c prioar [k priuar ] < (c prior). oameni [uaneni]< (om). oar [uar ] (în prima oar [uar ]). ua ´ (1)   Diftongul scris . capricioas [kapri iuas ]. farfurioar [farfuriuar ]. oarecine [uare ine]. odinioar [odiniuar ]. linioar [liniuar ]. oarecând [uarekând]. junioar [juniuar ]< (junior) mioar [miuar ]< (miori ).

înoat .oa´/. însoar . roade. poant .o´) boal . omoar .  47 ... desf oar . poart . doar. coase. doarme. defectuoas [defektuas ]. somptuoas [somptuas ]. coafor. ghioag . pavoaza. oa ´ în interiorul cuvintelor devine i se pronun hiatul . scoal .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) . roag . lucioas . virtuoas [virtuas ] Diftongul scris . toac . foaier. fructuoas [fruktuas ]. cioat . ochioas . coafa. ua ´ (2)  Diftongul scris . lavoar. aspectuoas [aspektuas ]. oa ´ în interiorul multor cuvinte se p streaz în pronun ie : ( datorit alternan ei fonetice . culoar. croazier . tumultoas [tumultuas ]. coard . poate. poal . cunoa te. desfoaie. picioare.. oa ´ sau . fermoar. stoarce. soarbe. savoare. doare. patinoar. voala .. coate. respectuoas [respektuas sau respektoas ]. coace.. sinuoas [sinuas ]. impetuoas [impetuas ]. înnoad . (dar i f r alternan fonetic ) balansoar. chioar . coad . coboar . maiestuoas [maiestuas ]. cioar . coaj . curtoazie. exploata... boare. împresoar . ua ´ : afectuoas [afektuas ]. fumoar.

r oia. înv p ia. iar i. muceg ia.  [ ] c ia. ia ´ (1) . Mamaia . înnoia. croia. iarovizare. spoia. iaurt. bâlbâia. fâsâia. iahnie. iarn .  [ o ] altoia. îndoia. ianuarie.  [ î ] bâjbâia. ploaia. deraia. r zboia. Ia i . claia.ie´: [ a ] baia. b taia. oaia. altuia. foaia. iat . f g duia. (Excep ie : pronumele personal . acesteia. g zduia. tr ia. ia ´ (se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . iar. 48  .. Aglaia. gâgâia. femeia. iap . încleia. ov ia. bâzâia. poleia. iamb. cheia.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . Stoian.  [ u ] aceluia. iasc ..i´) .. boia.  [ e ] aceleia. cu / f r alternan a . morm ia. iad. fâlfâia. întemeia. ia ´ (nu . instruia. iad . odaia. caiac. iasomie. despuia. iatagan. hârâia.. Zoia . mârâia . cheltuia. b nuia. cârâia. c ruia.. iatac. roia. sfor ia. jefuia . faian . mângâia.ie´) se pronun i se scrie la început de cuvânt : ia. Ialomi a. v paia. ialomi ean. îmb ia. droaia. c reia.ea´)  . sleia . acestuia.. t ia. iacobin. iaz. iaht. r p ia. iarmaroc. iac . gâfâia. scânteia. bâ âia. joia. foia. încl ia.. iar. iarb .

. biat / biete. p´.v´ cu / f r alternan a . codri-aprin i 49 . [ m ] amiaz / amiezi.. . [ v ] via / vie i. aceea i) ... aceia i (în opozi ie cu formele de feminin singular : aceea. i-a dus.. fiar (fiare). fiarb / fierbe.ie´: [ b ] abia. ia ´ se pronun i se scrie la sfâr itul formelor de masculin plural ale pronumelor i adjectivelor pronominale demonstrative : aceia.. i-a tept. [ f ] fiasco. .. ia ´ (se poate constitui între cuvinte conjuncte sau în sinereza altor cuvinte) : i-a dat. mi-a dat.b´. pia / pie e.. obial / obiele. i-acolo. [ p ] piatr / pietre. .PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .. dezmiard / dezmierzi. iaminte ti. ia ´ (2)         .. fiare / fier. ia ´ se pronun i se scrie dup . i-a dat.m´.f´.

. [k'abur]. maghiar .. chiabur. ia ´  .. [g'aur].. ia ´ se pronun i se scrie dup . . aici nu exist diftongul .gh´ .ch´.NOT LA PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL .. ghiaur. ia ´: [k'ar]. când nu exist forme alternante :      (dar chiar. [mag'ar]) 50 .

obiec ie. [ m ] miercuri. ia ´ : ied. ploaie. împiedica. cu / f r alternan a . fierbe / fiarb . vie i / via . ierbos. ie ire. i.. li) -e bine } 51 .. ieri. ie ´ (se confund cu hiatul ... p´.. fier / fiare. claie.m´. ierbar. ierburi. Aglaie. ni-e dor. amiezi / amiaz . iepe. butoaie. vi-e foame. iepure. obiele / obial . li-e somn . ierarh.f´. pie e / pia . piedestal.. . odaie. ni. vi. miere. iesle. ie ´ (se poate constitui între dou cuvinte conjuncte) : i-e sete.ia´: [ a ] ap raie..v´ cu / f r alternan a .. v paie. ierarhie.. . . b taie. [ f ] fiere. ie ean. .b´. mi-e cald. [ p ] impiegat. oaie. iezer . ie ´ ) : biet // biel . biete / biat . viespe. ie ´           . ie ´ (se pronun i se scrie dup .ia´: [ b ] obiect. iernat. pietre / piatr . i-e frig. dezmierzi / dezmiard . ieftin. baie. viezure. ie ´ se pronun i se scrie dup o vocal (alta decât . .. uvoaie. .. foaie. ie ´ se pronun i se scrie la începutul cuvintelor din fondul tradi ional cu / f r alternan a . . iertare.PRONUN AREA ORTOEPIC (rostirea corect a cuvintelor ) DIFTONGUL . miere // premiere . mierl ... { Re ine: mi ( i. vierme // vietate. [ v ] vierme. droaie.. subiect.i´) ..

Fac excep ie unele cuvinte derivate: galnic ( ag ). mojic. jir..    52 . plaj . jecm ni.i´ dup .a´... edea. jivin . în al . grij . iar i.j´    Se pronun i se scrie . ´ sau . a. jimbl . stej rel ( stejar ) .i´ DUP CONSOANELE . es .e´ dup . trar ( atr ) . jefui. lu ( al ). aranjeaz . a az . ´ sau . oblojeal . jelanie. j ´ în r d cina cuvintelor: ma in . j ratic ( jar ). ( s îngroa e ) . apte . totu i . jale. sprijin..i´ dup . n ule . clujean. acela i. str mo easc . iret . îngra . ( s îngra e ) îngroa .. de art . deja.. ´ sau ..e´.. ase. n i or ( an ). jilav. Se pronun i se scrie . blajin .PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALELE . jalb . stejar. j ´ în r d cina cuvintelor : a a.. jeli. erpui. afi eaz . ir.. Se pronun i se scrie . indril . ru ine..a´ dup . arpe.. jelui . j ´ în r d cina cuvintelor: de erta. jil .. jinti . în i i. . Fac excep ie desinen ele. sufixele gramaticale i lexicale : m tu . aceea i. Se pronun i se scrie . sfâr easc . în ela.. tânjal . îns i. ´ la sfâr itul unor pronume i adverbe : însu i. j lbar ( jalb ). ´ sau . jar. ...

îngr ând.-i ´ (nu -î) în unele forme flexionare i în unele derivate de la tema infinitivului : g sit . încurajând. îngriji. defri ând. auzi. 53 . . mânji. forjând. îmbr i ând. vr ji . înghi i . mirosi. slobozi. p zi.´. îngro ând.-j ´.´ : coji. r gu i. dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în .. Se pronun i se scrie sufixul .. sufixul . înc lzi.. neglijând. protejând.. c ptu i. s vâr i. bu i. mirositor . sfâr i . . Se pronun i se scrie sufixul .-j ´. aranjând.. de g sit. rotunji... ve teji..-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. Se pronun i se scrie.-ând ´ (nu -ind) la modul gerunziu. tri ând . ie i. g sitor. înf ând.. de mirosit. ame i. cer i.PRONUN AREA ORTOEPIC LA SUFIXUL VERBELOR     Se pronun i se scrie sufixul . dup verbele de conjugarea a IV-a cu tem lexical în .. dup verbele de conjugarea I cu tem lexical în . bandajând. etajând. pr ji.-s ´. g si. menajând. sclifosi. mole i. ursi .. . de obicei.-z ´ : afurisi. lingu i. sfriji. p i.. furi ând..-i ´ (nu -î) la modul infinitiv. nec ji.´ : angajând. afi ând. urzi . repro ând. p r si. gre i. antajând . bo i. . deslu i. încre i. avantajând..

a se sfii. Se pronun i se scrie . el. Se pronun i se scrie . Se pronun i se scrie . ghi ee. tiind. concediile. promiscuu. ee ´ (nu e-ie) : feeric. viitor. perpetuu. tiin . a pustii. ultraactiv . aa ´: contraatac. exerci iile. uu ´ (nu -u-) : ambiguu. idee. contraamiral. ei. feerie. zoomorf. cuviin . coordonator. alee.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE IDENTICE ÎN HIAT  Se pronun i se scrie . zootehnie... paraarticular.. zoofit. omagiile. coopta. cenu iile. continuu. scriind. coordona. oo ´ (nu -o-) : alcool. ea. zoologie. epizootie. reeducat. Se pronun i se scrie . mediile. reziduu.     54 . zootoxin . vacuum . cli ee. hârtiile. fiind. needucat. asiduu. a înmii. a prii . preexistent . noocra ie . ele (s ) (nu) creeze. atenee. ii ´ (nu -i-) : fiin . licee. discontinuu... cooperativ . coopera. eu (s ) (nu) creez. contraargument. tu (s ) (nu) creezi.

burl cie. h rnicie. ucenicie. aeroport. grijulie.. maestru . liliachie. melodie. protec ie. aerosoli... silnicie. s r cie. hazlie. revolu ie. situa ie. sabie. f rnicie. aerofar. pr pastie. josnicie. vrednicie. z d rnicie . aeronautic. chipie . istorie.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (1)   55 ae (dup vocala . poezie. sidefie . . e´) : aed. aerostat . aerosoloterapie. ve nicie. e´) : albie. tr inicie. perie. organiza ie. produc ie. aerob. faeton. sta ie. reparti ie. dib cie.. aeromodel. victorie. aerogar . institu ie. libr rie. medie. primejdie. popula ie. aeronav . aeropurtat. zodie . aeroplan. opinie.a ´ se pronun un diftong ascuns : . s lb ticie. aerian.ie´(scris .ie´(scris . aerisire.. rela ie. religie. ie (dup vocala . aer. serie. aerofobie.i ´ se pronun un diftong ascuns : . aeroscop. aerodinamic. aeroclub.. bisturie. aerisi. hârtie. aeromotor. mojicie.

aten ia. mânia.i ´ se pronun un diftong ascuns : . înfia. melodia. domnia. cofet ria. farfuria. comisia. discu ia. institu ia. vestiar. înfuria. peria. apropia. concep ia... educa ia. ml dia. istoria. acompania.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (2)    56 ia (dup vocala . devia.. corabia. poezia Maria . familial. inova ia. împr tia. construc ia.a´) : abrevia. fotografia. oficia. chiria. drojdia. elogia. adiacent.ia´(scris . academia. b rbia. disocia. învia. opinia. sfâ ia. diatez . declara ia. . familia. farmacia. caria. speria. gra ia. refugia. libr ria. contraria. linia. industria. hârtia. paria. agen ia. media. zgâria . ini ia. calomnia. îmbia. gospod ria. datoria. func ia. diferen ial. studia. întârzia.

evacuez. influent. poem. statuet ..ie´(scris . superflue . coexista. evoluez. coerent. ambigue. asidue. continue. siluet . afluent. coexisten . poet.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT APARENT (3)  oe (dup vocala . perpetue. duel.o ´ se pronun un diftong ascuns : . coeziune.e´) : coechiper. desuet.u ´ se pronun un diftong ascuns : . ingenue.. Noe . ue (dup vocala . constituent. poezie..  57 .ie´(scris . coeficient. menuet. ortoepic. perpetuez. suedez..e´) : accentuez... duet. ortoepie.

zbengui . sudui. situa. ingenu . închipui. evalua. înghesui. trebui. n rui. prelu . destitui. extenua. sui.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (1)    ua : accentua. perpetu . bizui. evacua. aghezmui. virtuos . dezavua. diminua. substitui. 58 . dezl n ui. distribui. impetuos. retribui. dezv lui. tatua u . îng dui. efectua. maestuos. uo : afectuos. atenua. bubui. mântui. sinuos. birui. fluctua. respectuos. bântui. insinu . somptuos. e ua. alc tui. arcui. tumultuos. fructuos. mistui. lua. hurui. restitui. ui : ambigu . insinua. lu . fastuos. defectuos. chiui. perpetua. aspectuos. dilua. constitui.

plesc i.PRONUN AREA ORTOEPIC LA VOCALE ÎN HIAT COERENT (2)  io : biologie. liofil. riolit. m c i. h m i. molf i. chiot. niobiu. zgâl âi. fâsâi. bâzâi. r p i. chi i. râgâi. pârâi. hiol . pip i. cârâi. zorn i. fâlfâi. 59 . ârâi. mo i. vâjâi. bâ âi. ov i. morm i. zumz i . râcâi. hârâi. scâr âi. i : bâjbâi.  îi. groh i. beh i. ron i. diod . gâgâi. chior i. tiosulfat. pionier. sfor i. puf i. l f i. târâi. miori . bâlbâi. or c i. horc i. miorl i. dioptrie. ghiocel. zbârnâi . gâfâi. violen . sionist. op i. mârâi. pâlpâi. fiol . clef i.

. capriciu. Se scrie cs (nu x ) i se roste te deci [ ks ]. colocviu. sconcs. accident. orchestr . succint. consecvent. occipital. i i se pronun [ k ] (deci liter dubl cu valori diferite) în cuvinte ca : accelera. accepta. ciment. cifr . viciu. succes. adecvat. v csui. cocserie. vaccin. ticsi .PRONUN AREA ORTOEPIC DIFICULT I ALE CONSOANEI . i i se pronun [ k' ] în cuvintele : chintal. micsandr . Se scrie cc + e. relicv . ecvestru. cvint . cancelarie. acces. în cuvintele : cocs. C ´      Se scrie c + i. catadicsi. cv ´ în cuvintele : acvariu. succesor. rucsac. civil. vacs. chirilic. frecvent. e (nu ) i se pronun [ ] în cuvintele : aprecia.. chirurg. cilindru. cocsifica. acvil . elocvent. cvadrat. potrivit cu forma de origine i tradi ia literar . îmbâcsi. v csuitor . 60 . Se scrie i se pronun . Se scrie ch + e. secven . occident. accent. succesiv. succeda. lucern .

b ´. embargo.. triumf. dup tradi ie i origine : confort.. amfor . limb . umfla. dar i 61 amvon . decembrie.  . Zamfir . împuternicit. m ´ se pronun i se scrie înainte de .PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . input... sâmb t . împotriv . îngâmfat. împacheta. . dimprejur. n ´ ?  . fanfar . dar i : amfibiu. împodobi. Canberra. avanpremier . nimf .. bomb ni. împerechea. pamflet. împreun . împrejur.. îmboln vi. dimpotriv . împricinat.. . Istanbul . îmbuna. limf . n ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . Pamfile. convoi. îmbl nit. m ´ sau . m´ sau . Excep ii : avanpost. infrastructur . v ´ din r d cina cuvintelor. împ ca. bomfaier. dimpreun . timp.. bomboan . împiedica. f ´/ . p ´ : ambulan ..

sceptic. ´ se pronun i se scrie în fa a consoanelor . stand. ascensor. trand .ce´. s ´ sau . scindat .. ´ ?  . t ´/ . tampil . sci i. standard. s ´ sau . tang . tec r.. dar tachet . s ´ (nu .. dup origine : spalier.. .. tan . ´) se pronun i se scrie înainte de .  . taif. tafet . 62 sciziune. dar paclu. sceptru. p ´ din începutul cuvintelor. scelerat... scen .ci´ : ascet.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .. sciatic . ... palt .

s ´ sau . cvasiunanim. desface. transcarpatic. descentraliza. disident. 63 . r scoace.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .... s ´ (nu . finisa. descheia. gresie. premis . desh ma. distona.. fisiune.. vasodilatator. esofag. cvasitotalitate. deshuma. . decisiv. z ´) se pronun i se scrie în prefixe. r sciti. diserta ie. displ cea. resorbi. discontinuu. chermes . des eleni .. sesiune. r sturna. vernisaj . înaintea consoanelor surde : desc rca. vasodilata ie. z ´) se pronun i se scrie în pozi ie intervocalic : asista. transplanta . inclusiv. desinen . desp r i. z ´ ? (1)   . exclusiv. s ´ (nu . episod. conclusiv. fisiona. r spl ti.

. cizm . m ´. prism . generos / generozitate .. simbolism . l ´. snoav .. tr sni ( i derivatele).. 64 . dosnic (dos). . s ´ (nu . z´) se pronun i se scrie în cuvintele : casnic (cas ).. cazn .. s ´ sau .. c zni... . conclusiv / concluzie . z ´ ? (2)     . s ´ (nu .. bezmetic. ..PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE .sm´ i derivatele lor : fantasm . cizm rie. decis / decizie . . izm . sarcasm. izlaz.. m slin . lesne. fantasmagorie. trosni ( i derivatele). basma... corosiv / coroziune . marasm. . prismatic.. n ´. pleonasm. z ´) se pronun i se scrie în cuvinte derivate din aceea i familie : concis / concizie . z ´) se pronun i se scrie în neologismele cu finalele . r ´ : breasl .. . cazma. curios / curiozitate . z ´) se pronun i se scrie înaintea consoanelor . asmu i. sesiza. zmeu . s ´ sau . precis / precizie . s ´ sau .

dezonora. zgur . dezmembra. dezlipi. dezumaniza.. dezlâna. În radicalul cuvintelor din fondul tradi ional : azvârli. r zbate. dezechilibra. dizgra ia. dezrobi.. . n zbâtie. dezdoi. dezbate. brizbiz . r zgândi . dezarticula. dezice. dejuca.. înaintea vocalelor i a consoanelor sonore : dezacord. dezvinov i. zdup. dar i în neologismele : azbest. la fel neanalizabilele : dezmetici.j´): desz pezi. dezr d cina. dezam gi. dezaproba. dezmin i. zbor. s ´ ?    65 . izgoni. puzderie. desz vorî. dezmierda . dezl n ui.PRONUN AREA ORTOEPIC LA CONSOANELE . dejuga i la cuvântul ..deslu i´. z ´ (nu . dezlega.z´. z ´ nu . Excep ii (înaintea consoanelor sonore . dezghe a.. deznoda. dezmo teni. dezn d jdui. . zvon. dezgoli. s ´) se pronun i se scrie în prefixe i în radical.. mâzg .. brazd .

sup ire. glasvand. prima consoan se sonorizeaz . frecven . adegvat. ob'zeci. optzeci. prima consoan se asurze te trecând în seria nesonantelor surde (cuvintele abces. sub ire.ASIMILAREA    Asimilarea exprim tendin a de a evita dou mi c ri articulatorii deosebite. Alt exemplu. segmentele sintactice în barc . din p cate se pronun aproximativ îm barc . adecvat. adic din cele dou sunete (al turate sau la mic distan ). apsent. badjocur . segmentul sintactic vânt bun! se pronun aproape ca agvatic. dim p cate. batjocur . segmentul sintactic un cuib sub strea in se pronun apces. absent. un cuip sup strea in ). glazvand. op ine. 66 . De exemplu. fregven . Alteori. pronun ându-se aproximativ ca perechea ei sonor (cuvintele acvatic. vând bun). ob ine. unul dobânde te caracteristici asem n toare cu ale sunetului influent.

 În cuvintele fereast .  67 .  De exemplu. coridor. Gligore (corect: arbitru.DISIMILAREA Disimilarea implic schimbarea calit ii unui sunet sau c derea lui sub influen a unui sunet identic sau asem n tor. colidor. Grigore) se observ o disimilare regresiv (primul r este modificat în l. recrut) disimilarea este total : al doilea r este suprimat. recut (corect: fereastr . în cuvintele albitru. este expresia tendin ei de a suprima o mi care ce se repet . propiu. deosebindu-se de al doilea r). propriu.

e sincopat . treburle (corect: chipurile. lingurile. De exemplu.SINCOPA    Sincopa este o modificare fonetic condi ionat . în pronun area cuvântului dom'le. în cuvintele chipurle. treburile) se observ dispari ia vocalei neaccentuate Äi´ dintre dou consoane. 68 . silaba -nu. lingurle. iar în vorbirea familiar . Sincopa reduce corpul fonetic al cuvintelor. care const în dispari ia unei vocale neaccentuate dintre dou consoane sau a unei silabe neaccentuate din interiorul unui cuvânt.

a produce repulsie. de înc lzit. întrebuin at în buc t rie. a displ cea totalmente. a puf i. ] bufni [A bomb ni sup rat. a da buzna.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (1)       pogrom [Ac iune du m noas (înso it de jafuri. din a doua jum tate a zilei.. ] postmeridian [De dup -amiaz . plita electric . f când s produc zgomot. A izbi cu violen . ] (îmi) repugn [A inspira repugnan . ] pufni [A respira cu zgomot suflând brusc i cu putere aerul pe n ri. a trânti. în laborator etc. ] re ou [Aparat electric sau cu gaz. ] 69 . omoruri) organizat de c tre elemente ovine împotriva unei minorit i na ionale. A intra (undeva) pe nea teptate i cu repeziciune.

în stare s stârneasc râsul.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (2) revelion [Noapte de Anul Nou. aspect caraghios. Care provoac râsul. Petrecere care se organizeaz în aceast noapte. ]  ridicol [Motiv care provoac râsul.]  reziduu [R m i provenit în urma prelucr rii chimice sau fizice a unui material brut. rizibil. caraghios. Depunere solid pe fundul sau pe pere ii unor recipiente în care se p s-treaz lichide. eviden iind ridicolul. a lua în râs. ]  rezidual [Care r mâne ca reziduu. ]  solariu [Loc special amenajat unde se fac b i de soare. ]  . ]  a ridiculiza [A face s apar ridicol. ] 70  solar [Care ine de Soare. propriu Soarelui.

]  a ve teji [A deveni ve ted. Domeniu special de activitate. a se ofili.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (3) serviciu [Munc efectuat în timpul unei activit i.i pierde vlaga i fr gezimea. unde se iau în discu ie i se rezolv probleme importante. ]  sub ire [Care are o grosime mic . care nu este gros. ]  service [Sta ie de reparare a automobilelor sau a unor aparate. slujb . ] 71  ifonier [Dulap mare.]  . care se deplaseaz pe o cale de comunica ie. a. în care se p streaz haine i lenjerie. ]  sesiune [Perioad în care au loc edin ele unui organ reprezentativ al puterii de stat.]  vehicul [Mijloc de transport. judiciar sau tiin ific.

care produc mânc rime. f cut din carne tocat i pr jit în gr sime. sub form de b ici ro ii sau albe. piele. ] .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (4)        72 p trat [Patrulater cu toate laturile egale i cu toate unghiurile drepte. umplut cu tutun m run it. t iat sau r mas dintr-un material ( es tur . ] mar arier [Mers înapoi al automobilului. ] urticarie [Erup ie de natur alergic . dreptunghi echilateral. ] ultraj [Ofens adus unei persoane oficiale (aflate în exerci iul func iunii) constând din vorbe. ] petic [Bucat rupt . ] chiftea [Preparat culinar de form rotund . gesturi sau amenin ri. ] igar [Produs pentru fumat constând dintr-un sul de hârtie fin . hârtie etc.).

]  oricar [Pas re sedentar r pitoare.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (5) uter [Sportiv specializat în uturi. cu coad lat i cu penaj brun-închis. care prinde oareci. ]  milieu [Obiect (de podoab ) din pânz (brodat ) sau din dantel . Ras de câini de talie mic . ]  impieta [A se amesteca în treburile altuia. opârlar.] 73  . care se hr ne te în special cu oareci de câmp. ]  prozodie [Ramur a poeticii care se ocup cu studiul tehnicii versifica iei. cu blana maro-ro cat i cu picioare foarte scurte. care se a az pe o mobil . de talie medie. lezându-i drepturile. halat. Câine din aceast ras . care se poart în cas . ]  capot [Hain . cu aripi mari. lung i larg .

folosit pentru a observa obiectele situate la distan . ]  desperare / disperare [Stare de ap sare sufleteasc cauzat de pierderea speran ei. flanel . ]  molton [ es tur de bumbac (mai rar de lân ) moale.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (6) binoclu [Instrument optic format din dou lunete paralele. ]  desear / disear [Ast zi seara. f r noim . A completa în scris sau verbal. ]  cel lalt [Cel care urmeaz sau preced . ]  alandala [În dezordine. folosit pentru confec ionarea obiectelor de îmbr c minte. anapoda. dezn dejde. ~ zah r în ceai. Ast -sear . pe dos. Cei r ma i dintr-o 74 mul ime (dup ce a fost separat o parte). ]  ad uga [A mai pune la ceea ce este. pufoas i c lduroas . ]  .

care se aplic pe vârful sau pe tocul înc l mintei pentru a le proteja de tocire.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (7) complementar [Care compline te. prin care un grup de persoane unelte te împotriva statului sau a unei persoane. conjura ie. ] 75  . ]  carbid [Carbur de calciu întrebuin at la fabricarea acetilenei. ]  blacheu [Plac mic de metal. complinitor. care completeaz ceva. conspira ie. ]  calcifica / calcifia [A se înt ri prin depunere de calciu. cu adaos de substan e aromatice i colorante. (despre substan e) A acumula carbonat de calciu. ]  complot [Proiect elaborat în secret. ]  caramel [Bomboan f cut din caramel.

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (8)        cargobot [Nav maritim pentru transportarea înc rc turilor la distan e mari. trufa . plauzibil. cargou. având în partea posterioar a abdomenului un ac veninos. orgolios. ] 76 . ] vasoconstric ie [Stare patologic constând în îngustarea vaselor sangvine. credibil. infatuat. mai ales. ] hebdomadar [Care apare o dat pe s pt mân . ] verosimil [Care pare a fi adev rat i inspir încredere. ] viespe [Insect asem n toare cu albina. prin colora ia galben a pielii. care tr ie te izolat sau în roiuri. s pt mânal. ] vanitos [Care este plin de vanitate. manifestat . ] icter [Stare patologic constând în acumularea excesiv a fierii în sânge i a depunerii ei în esuturi.

] diserta ie [Lucrare tiin ific sus inut public pentru ob inerea unui grad tiin ific (de doctor în tiin e).] tirbu on [Instrument casnic în form de spiral de o el. prev zut cu un mâner. folosit pentru a scoate dopurile de plut de la sticlele înfundate. ] t i ei / t ie ei [Preparat alimentar din aluat nedospit. ] a delapida [A sustrage din avutul statului. ] 77 . tez . care une te dou continente sau un continent cu o peninsul . t iat în uvi e sub iri care se consum fiert. Expunere în care se trateaz o problem în mod tiin ific pe baza argumentelor i datelor dobândite prin studiu. ] oset [Ciorap scurt care ajunge pân deasupra gleznei.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (9)       istm [Fâ ie îngust de p mânt dintre dou m ri sau golfuri. a defrauda.

]  ferfeni [A (se) face sau a (se) rupe ~a (se) rupe în multe buc i. a z c mintelor minerale etc. ] .. autumnal.lan "]  a expropria [A deposeda de produsele muncii i de mijloacele de produc ie. ]  excavator [Ma in autopropulsat folosit la s parea i înc rcarea solului. ]  filigran [Dantel constând dintr-o re ea de fire de aur.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (10)  tomnatic [Care ine de toamn . care se aplic pe un obiect în calitate de 78 ornament..pilug" a tunde pân la piele.  pilug [Unealt cu care se piseaz în piuli . propriu toamnei. * A tunde . de argint sau de sticl . ]  l n ug [diminutiv de la .

] 79  . Înc pere unde î i are sediul acest serviciu. cas . acoperind partea superioar a acestuia. ]  clovn [Actor de circ care evolueaz pe aren cu un program excentric i amuzant. bilet de banc .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (11) graham [Pâine . ]  casierie [Serviciu într-o întreprindere care efectueaz încas rile i pl ile. ]  pedagogie [ tiin care se ocup cu studiul metodelor de instruire i de educare a tinerei genera ii.graham"= pâine dietetic nes rat . ]  maiou [Articol de lenjerie care se îmbrac direct pe corp. emis de c tre stat i folosit ca mijloc de plat . preparat din f in integral . ]  bancnot [Hârtie de valoare cu acoperire în aur..

FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (12)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . fig. c lug ri sau c lug ri e.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. ]  jocheu [C l re profesionist. ]  japanolog [Specialist în japanologie. specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. a nu avea nici un ban. Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. Moned de valoare neînsemnat . A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban. ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. dup anumite reguli ascetice. ] 80 . fig. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical .

fig.)]  l scaie [Moned de aram cu valoarea egal cu o jum tate de para. fig. ( tiin care se ocup cu studiul culturii i civiliza iei japoneze. ]  japanolog [Specialist în japanologie. ]  m n stire / mân stire [A ez mânt religios în care tr iesc. Idee principal asupra c reia se insist în repetate rânduri (într-o oper tiin ific sau artistic ). c lug ri sau c lug ri e. specializat în conducerea cailor la alerg rile de galop i de obstacole. dup anumite reguli ascetice. Moned de valoare neînsemnat . ] 81 . ]  jocheu [C l re profesionist. Fragment sau motiv repetat într-o oper muzical . A nu avea nici ~ (frânt sau chioar ) a fi f r nici un ban.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13)  laitmotiv [Motiv muzical care caracterizeaz un personaj sau o situa ie i care se reia când apare în scen personajul sau situa ia dat . a nu avea nici un ban.

cununie.obstetric [Ramur a medicinii care se ocup cu fiziologia i patologia sarcinii i a na terii. ]  FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (13) . ]  patinoar [Teren acoperit cu ghea pe care se patineaz . ] 82  asambla [A reuni formând un sistem tehnic. pesemne. ]  piure [Preparat culinar în form de past . biseric. ]  pirostrie [Obiect de uz casnic. probabil. ]  pas mite [Dup cât se pare. format dintr-o ram metalic (rotund sau triunghiular ). Coroan care se a az pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul c s toriei. folosit ca suport pentru un vas pus la foc deschis. f cut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. * A se l sa (sau a edea) în ~i a se a eza cu genunchii îndoi i i sprijinindu-se de p mânt numai pe picioare. fixat pe trei picioare.

sfruntare. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. A înceta de a mai tr i. a se stinge din via . insult tor. ofens . Ofens grav . a se sfâr i. ofensator.FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (14)        delincvent [Persoan care a comis un delict. insult . afront. a înghi i. a deceda. a r posa. infractor. ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. b taie de joc. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. adus cuiva în public. ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. Mustrare umilitoare. a muri. ocar . Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. ] 83 . ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac.

Ofens grav . a se stinge din via .FORME LITERARE ALE UNOR CUVINTE PROBLEMATICE ÎN EXPRIMARE (15)        delincvent [Persoan care a comis un delict. a deceda. ocar . ] 84 . insult . a r posa. ] jurisconsult [Specialist în drept care d consulta ii juridice. A înceta de a mai tr i. ] injurie [Vorb sau fapt care lezeaz demnitatea sau reputa ia cuiva. insult tor. infractor. b taie de joc. sfruntare. a înghi i. Mustrare umilitoare. a muri. ofens . adus cuiva în public. ] a sucomba [A suferi o înfrângere într-o lupt . ] jignitor [Care este în stare s r neasc demnitatea cuiva. a se sfâr i. ofensator. ] batjocur [Atitudine obraznic i dispre uitoare. Jurist angajat de o institu ie pentru a o sus ine în fa a justi iei. ] ingurgita [A face s treac din gur în stomac. afront.

MARAMURE str.DESPRE LEC IILE CUPRINZÂND NO IUNI DE FONETIC Concept original i realizare: Numai pentru UZ INTERN la COALA CU CLASELE I-VIII Vi eu de Jos ~ Jud. IOAN HAPCA . nr. 1111 Tel. Principal . 0262-368013 sau 0262-355555 E-mail: ihapca2002@yahoo.com 85 Adaptarea > Prof.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful