P. 1
Studiu de Caz de -Formarea Constiintei Istorice

Studiu de Caz de -Formarea Constiintei Istorice

|Views: 202|Likes:
Published by emmmamk

More info:

Published by: emmmamk on Mar 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2012

pdf

text

original

“Formarea conştiinţei istorice “

-studiu de caz-

Realizat de: Ceaca Roxana Mocanu Lucia Sandu Andrada Şusu Catalin Tălmaciu Vlad

se leagă printr-un fir epic . Aceste lucrări vor deveni izvoare pentru cronicile ce constituie primele forme ale istoriografiei româneşti . Primii noştriI istoriografi au anumite concepţii în ceea ce priveşte rolul educativ al istoriei . “Istoriografia se depărtează de ştiintele naturale şi intră în zona artei.Miron Costin si Ion Neculce sunt întemeietorii unui parcurs istoric: ”Letopiseţul Ţării Moldovei “ce cuprinde evenimentele petrecute in Moldova din anul 1359 până în anul 1743. în care se prezintă cronologic şi obiectiv evenimente de mare însemnătate pentru istoria unui popor sau a unei familii.Istoriografia Istoriografia românească îşi are începuturile în secolul al XVII-lea . . conceptul de glorie (cronicarii cred ca războaiele sunt purtate de monarhi în scopul ilustrării numelui lor). În această epocă fii de boieri studiază în Polonia .” Eugen Negrici –“Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin” Letopiseţul Ţării Moldovei Letopiseţul este o scriere veche . dar şi primele reprezentări ale literaturii neamului .au şansa de a intra în contact cu o serie de lucrări ce conţineau informaţii şi despre trecutul poporului român.La această lucrare au contribuit şi alţi oameni de mare importanţă ai vremii . devenind evenimente. Istoria se naşte când detaliile ies din izolare. rolul personalităţii în istorie (ei sunt susţinătorii teoriei conform căreia istoria o fac eroii) . Cronicarii moldovei :Grigore Ureche .

spătar (1633-1642). descendent al unei vechi familii boiereşti . Simion Dascălul şi Misail Călugărul. Este . la două săptămâni încetând din viaţă. Studiază latina . Grigore Ureche a formulat cel dintâi cu claritate ideea unităţii de origine. autorul susţinând că e de descendenţă latină. de vornic al Ţării de Jos. gramatica . A urmat cursurile unei şcoli superioare în Cameniţa sau poate şcolii stavropighiei din Lwow (Lviv)în Polonia intre anii 1612-1617. Este mare spătar până în anul 1642 apoi fiind ridicat în rangul de cinste pe care-l avuse şi tatăl sau Nestor. Cronica nu se găseşte în forma ei originală fiind transformată de către copişti cum ar fi: Eustratie Logofătul .retorica si poetica. Opera începe cu o “predoslovire a decălecării” . Cronica lui Grigore Ureche “Letopiseţul Ţării Moldovei” de Grigore Ureche este redactat între anii 1642 –1647 şi relatează evenimentele petrecute în Moldova începând cu anul 1359 şi până la a doua domnie a lui Aaron –Vodă (1594). Este vornic până în data de 15 aprilie 1647. Revenit în ţară urcă treptele ierarhiei sociale .de neam şi de limbă a tuturor românilor:" toţi de la Râm se trag ". în următorul capitol analizându-se limba moldovenească . mare spătar în divanele boiereşti . vornic al Ţării de Jos.Grigore Ureche Grigore Ureche sau Gligoraşco Ureache cum apare adesea în documente (1590-1647)este primul cronicar moldovean . ocupă funcţii importante în stat :tretilogofăt (1628) .fiul lui Nestor Ureche.

“Dar aci stă marele lui meşteşug de artist în ale scrisului că . că ştiindu-se căzut jos. Şi pentru aceia raru războiu de nu biruia. de la râmleni. şi unde nu gândiiai acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter. Şi unde-l biruia alţii.pater.. toate cuvintile leam întelege. muieria. unguri. Grigore Ureche are apartenenţa unui clasic: simţul măsurii . dedicându-i acestuia numeroase capitole din cronică si realizând un adevărat portret clasic pentru literatura noastră veche.părinte." Cronicarul relatează de asemenea în cateva capitole despre istoria popoarelor învecinate:poloni. gâina. şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi. sobrietatea . pentru a aşeza apoi calităţile într-o gradaţie ascendentă care culminează în apoteoză. de multe ori la ospeţe omorîea fără judeţu.dupa o scurtă trăsătură fizică. de remarcat fiind faptul că istoriograful a realizat un adevarat cult pentru Ştefan cel Mare . ei zic cari.pâine. să nu îndărăpteze. mânios şi de graba vărsătoriu de sânge nevinovat. al nostru. concizia . ca văzându-l ai săi. se rădica deasupra biruitorilor…”. înşiră repede defectele . Grigore Ureche stăpâneşte foarte bine arta portretului .” Nicolae Cartojan-“Istoria literaturii române vechi” Ureche pune în evidenţă şi unele dintre valorile esenţiale ale epocii : dreptatea divină şi pământeană . ei zic panis. că de ne-am socoti cu amăruntul.primul care aduce şi argumente de ordin ligvistic pentru această idee ". responsabilitatea actului scrierii .cu scopul de a clarifica istoria moldovenească. neleneşu. accentuând în acelaşi timp onestitatea si patriotismul lui Stefan cel Mare.tătari .mulier. nu pierdea nădejdea. turci .El era conştient că trebuie să .. unde era nevoie însuşi se vîrîea. apărarea valorilor creştine şi pedepsirea trufiei umane .cele ce zicem latina. Amintrilea era om întreg la hire. “Fost-au acestu Ştefan vodă om nu mare de statu. respectarea jurămintelor . carne. fameia.noster şi altile multe din limba latinească. ei zic galena. femina.

Miron Costin nu a avut o viaţă liniştită deoarece rangurile pe care le avea i-au creat grave probleme. Miron Costin Miron Costin a fost un cronicar român din Moldova 1633-1691. A fost mare boier. pentru că numai în felul acesta istoria îşi îndeplineşte menirea educativă. Are un stil instruit . despre tragedia Moldovei.respecte adevărul . povestirile boierilor bătrâni care au participat la evenimente ca "om de poveste" . Este un document de epocă dar şi o frescă narativă despre o istorie crudă . .a fost decapitat din ordinul lui Constantin Cantemir. A fost fiul lui Ion sau Iancu Costin şi al Saftei Scoarteş.mare logofăt.paharnic. cu idei universal valabile. despre moravurile politice .Suspectat trădător. Asemenea lui Grigore Ureche a studiat în Polonia.vornic al Ţării de Jos. Cronica lui Miron Costin Letopiseţul cuprinde povestirea istoriei Moldovei de la Aaron -Vodă(1595) la Dabija-Vodă până în anul 1661 . cultivat. Reîntors în ţară ocupă funcţii militare şi diplomatice.Sursele de informare sunt orale. Istoriografia românească începută prin opera lui Ureche a fost continuată de Miron Costin care reconstituie evenimentele petrecute între anii 1595-1661.mare comis.unul dintre primii scriitori şi istoriografi din literatura română.

Pe alocuri . logofătul! Știindu-și giupîneasa boleacă și nu o ține aicea eu sine. Și întrebîndŭ Vasilie-vodă pe postelnici cine din boieri este afară. tocma în dzua cîndŭ cîntă beserică canonul sfîntului Andrei de la Critŭ. au spus postelnicii că ieste logofătul cél mare. să-şi ia dzua bună. Au intrat Ştefan Gheorghie logofătul cu faţa scornită de mare mîhniciune şi ş-au luat voie să margă spre case-şi. au purces îndată de olac şi într-acéiaşi dzi au sosit la Bogdana. la 8 ceasuri de noapte." şi iau dzis să între. . că i-au venit veste de boală foarte grea giupînesăi. El introduce analiza psihologică." Neştiutoriŭ gîndul omului spre ce meneşte! îndată. prin gradaţia interesului şi prin puterea dramatică cu care înfăţişează lucrurile de nuvelă şi roman. dîndu-i știre de acasă că-i ieste giupîneasa spre moarte. pune accent pe viaţa aspră din trecut. cu hîrtiie scornită. gătindu-se Vasilievodă de beserică. si nu cu hie ce grije. cu Chimini lanîş pe potici si oastea muntenească la Rîbna cu Diicul spătar iul.Cu ajutorul cronicii. Iară sîngur. “Își trimisese Ștefan Gheorghie logofătul giupîneasa la țară. fără nemică zăbavă.” Cronicarul evocă un contur al epocii. portretul moral şi dramatizarea acţiunii. ca cela cu grije. cu puţine digresiuni.(drama se bazează pe gesturi de mare adevăr psihologic). Spun să hie dzis Vasilie-vodă: „Să afle lucrul pre voia sa. dvoréște să-și ia dzua bună. şi amu era şi oastea ungurească toată. Să hie dzis Vasilie-vodă: „Ce omŭ fără cale. încă nime nu venise den boieri la curte. Miron Costin întemeiază arta narativă .Structura narativă este liniară. la satul său supt munşi.naraţiunea cronicarului trece dincolo de hotarele genului istoric şi se apropie . au mînecat să-și ia dzua bună.ca o meditaţie pe tema fortuna labilis(Fortuna labilis = Soartă schimbătoare ). în pilda că o trimite pentru trébile casei.pe greutăţile vremii. Modelul narativ al cronicii sale este al unei povestiri cu idei .

are un caracter savant o nobleţe a ideilor care o va face cartea de căpătîi a şcolii Ardelene. păstrată în 29 de copii manuscrise şi publicată pentru prima dată de M. Miron Costin valorifică în poemul său motive clasice: timpul trecător. zădărnicia vieţii în faţa morţii eterne. În acest poem este prezentată viaţa omului care este supusă acţiunii timpului. o lume-nşelătoare. A rămas o lucrare neterminată.“ De neamul moldovenilor “ şi “ Viaţa Lumii “ O altă scriere a sa este: “De neamul moldovenilor” în care demonstrează originea latină a românilor. că istoria şi literatura au un rol educativ.” Miron Costin are convingerea că scrisul trebuie să slujească adevarul. Unele versuri au avut un ecou considerabil în literatura noastră veche. Ion Neculce .amintirea. că a scrie este un act de răspundere în faţa istoriei. “Viaţa lumii” poate fi considerat primul poem cult. fiind amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii: „A lumii cînt cu jale cumplită viaţa Cu griji şi primejdii cum este şi aşa Prea subţire şi-n scurtă vreme trăitoare O lume vicleană. Kogălniceanu în 1852.original în limba română. soarta nedreaptă. Poemul reprezintă o exemplificare la un mic tratat de versificaţie. viaţa ca vis.

face parte din divanul lui Grigore Ghica. când domnul este înlocuit de Mihai Racoviţă. Cronicarul face astfel distincţia dintre adevărul istoric şi ficţiune. dintre care unele vin din tradiţia bătrânilor. întorcându-se abia când a “făcut pace cu domnia”. Moare la 73 de ani.lucrare memorialistică.Vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de Ion Neculce. presărată cu numeroase caracterizări şi portrete. În 1727. Sub Dimitrie Cantemir. În 1705. ca vel-vornic al Ţării de jos. reunite sub titlul "O samă de cuvinte".Născut la 1672. Oralitatea şi ironia sunt trăsături ale stilului datorită cărora a fost considerat de G. . cronicarul moldovean este singurul fiu al lui Ienachi Neculce şi al Catrinei Cantacuzino.lea şi al XX-lea . altele din fondul legendar al poporului şi au format un izvor nepreţuit de inspiraţie pentru epica si drama istorică românească din secolul al XIX. descrieri. este precedat de patruzeci şi două de legende istorice. Legendele constituie scene ale trecutului românesc . Neculce este din nou ridicat în fruntea treburilor publice ale Moldovei.Călinescu un Ion Creangă al literaturii vechi. dar neatestate documentar. fuge în Polonia înainte să fie prins şi închis. este numit judecător în Iaşi. În anul următor.Vodă. este ridicat la rangul de mare spătar. Cronica lui Ion Neculce şi “O samă de cuvinte “ “Letopiseţul Ţării Moldovei “de la Dabija. în timpul lui Antioh Cantemir. data exactă a morţii fiind necunoscută (între 25 februarie 1745 şi 12 ianuarie 1746). funcţie avută înainte şi de Grigore Ureche. Neculce motivează separarea legendelor de cronica propriu-zisă prin faptul că ele dezvăluie întâmplări verosimile. În a doua domnie a acestuia. anecdote . la 55 de ani.

să slujească stăpânului. împăratul "i-a iertat de cap".“Ştefan-vodă cel Bun. şi nu putè în grabă încăleca Ştefan-vodă. Şi s-au suit pe dânsul Ştefan-vodă şi au încălecat pre cal.d. fiorul morţii. Ion Neculce reprezintă matricea populară originală a povestirii româneşti . Şi l-au şi făcut boier. El a fost fiul postelnicului Cantacuzino. de-oi scăpa eu şi tu. şi stăpânul să miluiască pre slugă aşè. şi au dzis Purice aprodul: „Doamne. Aşè trebuie şi acum să să afle slugi. (n. cu cabaniţe. "a plăti cu capulo".” Ion Neculce –“O samă de cuvinte ”. Cronicari munteni Cronicarii munteni scriu la sfârşitul sec. 1716). Şi atunce au dzis Ştefan-vodă: „Sărace Purece. eu mă voi face o moviliţă. situaţie caracteristică pentru Moldova acelor timpuri: " lui Duca Vodă boierii stau să-i mănânce capul".reflectând în mare. vornicul Lupu s-a dus "cu capul a mână" în cortul vizirului. ce era tot ficiori de boieri. precum dzicǔ unii la Caşen. au fost cadzut calul cu Ştefan-vodă în războiu. Lucrările lor au avut un caracter partizan. iar letopisăţul scrie că s-au bătut la şcheie pe Siretiu. de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel neam. 1655 . atunci şi-i schimba numeli din Purice Movilă“. cum sunt acum.după moartea lui Matei Basarab: Cantacuzinii şi Bălenii. al XVIIIlea. Iară un Purice aprodul i-au dat calul lui. al XVII-lea şi începutul sec. Stolnicul Constantin Cantacuzino este cel mai important dintre cronicarii munteni. Şi au dat Dumnedzeu şi au scăpat amândoi. care devine model pentru literatura cultă. Şi dintru acel Pureci aprodul s-au tras neamul Movileştilor. pre Purece. grec de . fiind om micǔ. legenda numărul V Cele mai expresive fragmente sunt acelea în care se simte primejdia. Dar şi aprodzii atunce nu era din oameni proşti. şi vino de te sui pe mine şi încalecă“. armaş mare. poziţiile celor două familii boiereşti care au marcat istoria Ţării Româneşti. când s-au bătut cu Hroit ungurul. şi portul lor: era îmbrăcaţi cu şarvanele.

şi al Elenei. care au servit ca sursă pentru scrierile cu caracter istoric şi pentru literatura romantică a vremii. Cronica sa. membru al sfatului domnesc. Cronica anonimă despre Brâncoveanu). Temele abordate de cronicarii moldoveni se regăsesc şi în cronicile din Ţara Românească (Letopiseţul Cantacuzinesc. pe de o parte. Acestea au contribuit la impunerea limbii naţionale ca limbă de cultură. în 1843 Letopiseţele Ţării Moldovei. însărcinat cu supravegherea curţii. logofăt al treilea(tretilogofăt) = secretarul marelui logofăt. comis = mare dregător în Moldova şi în Ţara Românească.dar şi pentru literatura română din secolul XX.origine. Face deosebire între mitologie şi istorie. nepotul Constantin Brâncoveanu şi fiul său Ştefan Cantacuzino au fost domni ai Ţării Româneşti. . Preocuparea pentru istoria naţională se continuă în perioada paşoptistă. în contex social. având şi atribuţii judecătoreşti .politic şi cultural. Dicţionar spătar = dregător la curtea domnească care purta la ceremonii sabia şi buzduganul domnului. în ideile pe care le-au pus în circulaţie. precum şi aprovizionarea cu furaje . A studiat la universitatea din Padova şi a avut ocazia să citească operele clasicilor Antichităţii greceşti şi latine. în realizarea artistică a scrierilor(dezvoltarea unor tehnici narative şi descriptive ). iar mai târziu avea comanda cavaleriei . cu conducerea treburilor interne ale ţării. fiica lui Radu Şerban. logofăt = titlu de mare dregător în ierarhia boierilor români. în evul mediu.pe de altă parte. Mihail Kogalniceanu începe să editeze. “Istoria Ţării Româneşti’’ este printre primele încercări de constituire a unui stil ştiinţific în istoriografie. Concluzie Opera cronicarilor este ştiinţifică prin conţinut. dar literară prin formă. Dintre ideile expuse în cronică este de reţinut afirmarea continuităţii poporului român. Cronica Bălenilor. persoană care deţinea acest titlu . Fratele Şerban Cantacuzino. Împortanţa cronicarilor constă. Liniile de cercetare abordate de cronicari au condus la dezvoltarea istoriografiei româneşti. vornic = mare dregător la curtea domnească. care avea în sarcina sa caii şi grajdurile curţii domneşti. mare spătar = comandant suprem al armatei în lipsa domnului . În predoslovie pune problema cercetării cu discernământ a izvoarelor.

paharnic = titlu dat boierului de la curtea domnilor români care avea grijă de băutura domnului.wikipedia. Bibliografie Manual de limba şi literatura română. predoslovie = prefaţă. a XI-a editura Art Eugen Negrici-”Naraţiunea în cronicile lui Grigore Ureche şi Miron Costin” Nicolae Cartojan-”Istoria literaturii române vechi” George Călinescu –”Istoria literaturii române de la origini până în prezent” www. prost=simplu. vel -vornic = mare vornic. precuvântare. cls. armaş mare = mare dregător. aprod=paj din garda domnească.com • • • • • . şarvane=haină pe care o purtau mai ales aprozii şi copiii de casă ai domnitorului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->