Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Imoralitatea clasei conductoare romnesti, care detine puterea politic de la 1918 ncoa e, nu este cea mai grav crim a ei. C s-a furat ca n codru, c s-a distrus burghezia na tional n folosul elementelor alogene, c s-a npstuit trnimea, c s-a introdus politic mul n administratie si nvtmnt, c s-au desnationalizat profesiunile libere - toate ace te crime mpotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei nea mului nostru, ar putea - dup marea victorie final - s fie iertate. Memoria generati ilor viitoare va pstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 191 6-1918, lsnd s se astearn uitarea asupra ntunecatei epoci care a urmat unirii tuturor romnilor. Dar cred c este o crim care nu va putea fi niciodat uitat: acesti aproape douzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai c i-am pierdut (si cnd vom m ai avea naintea noastr o epoc sigur de pace att de ndelungat?!) - dar i-am folosit c tatornic voluptate la surparea lent a statului romnesc modern. Clasa noastr conductoa re, care a avut frnele destinului romnesc de la ntregire ncoace, s-a fcut vinovat de ea mai grav trdare care poate nfiera o elit politic n fata contemporanilor si n fata toriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politic. Nu e vorba de o simpl ginrie politicianist, de un milion sau o sut de milioane furate, de coruptie , bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primej dui nssi existenta istoric a neamului romnesc: oamenii care ne-au condus si ne condu c nu mai vd. ntr-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le -a cunoscut mult ncercata Europ - luntrea statului nstru este condus de niste pilot i orbi. Acum, cnd se pregteste marea lupt dup care se va sti cine merit s supravietui sc si cine si merit soarta de rob - elita noastr conductoare si continu micile sau m le afaceri, micile sau marile btlii electorale, micile sau marile reforme moarte. Nici nu mai gsesti cuvinte de revolt. Critica, insulta, amenintarea - toate aceste a sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vd, nu mai aud, nu mai si mt. Instinctul de cpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins. Istoria cunoaste unele exemple tragice de state nfloritoare si puternice care au pierit n mai putin de o sut de ani fr ca nimeni s nteleag de ce. Oamenii erau tot at cumsecade, soldatii tot att de viteji, femeile tot att de roditoare, holdele tot att de bogate. Nu s-a ntmplat nici un cataclism ntre timp. Si deodat, statele acestea pier, dispar din istorie. n cteva sute de ani dup aceea, cettenii fostelor state gl orioase si pierd limba, credintele, obiceiurile - si sunt nghititi de popoare veci ne. Luntrea condus de pilotii orbi se lovise de stnca final. Nimeni n-a nteles ce se ntmp dregtorii fceau politic, neguttorii si vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tra ii de ogorul lor. Numai istoria stia c nu va mai duce mult vreme povara acestui str v n descompunere, neamul acesta care are toate nsusirile n afar de cea capital: insti nctul statal. Crima elitelor conductoare romnesti const n pierderea acestui instinct si n nfiortoa lor inconstient, n ncptnarea cu care si apr puterea. Au fost elite romnesti ca ficat de bun voie, si-au semnat cu mna lor actul de deces numai pentru a nu se mpot rivi istoriei, numai pentru a nu se pune n calea destinului acestui neam. Clasa c onductorilor nostri politici, departe de a dovedi aceast resemnare, ntr-un ceas att de tragic pentru istoria lumii - face tot ce-i st n putint ca s-si prelungeasc putere a. Ei nu gndesc la altceva dect la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambit iile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si n u n aceste cteva miliarde risipite si cteva mii de constiinte ucise st marea lor cri m, ci n faptul c mcar acum, cnd nc mai este timp, nu nteleg s se resemneze. [] Stiu foarte bine c evreii vor tipa c sunt antisemit, iar democratii c sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine c unii mi vor spune c administratia e proast iar alti vor aminti tratatele de pace, clauzele minorittilor. Ca si cnd aceleasi tratate a u putut mpiedica pe Kemal Pasa s rezolve problema minorittilor mcelrind 100.000 de gr eci n Anatolia. Ca si cnd iugoslavii si bulgarii s-au gndit la tratate cnd au nchis s colile si bisericile romnesti, deznationaliznd cte zece sate pe an. Ca si cnd unguri i nu si-au permis s persecute ftis, cu nchisoarea, chiar satele germane, ca s nu mai vorbesc de celelalte. Ca si cnd cehii au sovit s paralizeze, pn la sugrumare, minori
tatea german! Cred c suntem singura tar din lume care respect tratatele minorittilor, ncurajnd oric cucerire de-a lor, preamrindu-le cultura si ajutndu-le s-si creeze un stat n stat. Si asta nu numai din buntate sau prostie. Ci pur si simplu pentru c ptura conductoar e nu mai stie ce nseamn un stat, nu mai vede. Pe mine nu m supr cnd aud evreii tipnd: antisemitism, Fascism, hitlerism! Oameni care sunt oameni vii si clarvztori, si apr primatul economic si politic pe care l-au dobndit cu atta trud risipind atta inteligent si attea miliarde. Ar fi absurd s te a pti ca evreii s se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foar te multe obligatii dup ce au gustat din mierea puterii si au cucerit attea posturi de comand. Evreii lupt din rsputeri s-si mentin deocamdat pozitiile lor, n asteptar unei viitoare ofensive si, n ceea ce m priveste, eu le nteleg lupta si le admir vit alitatea, tenacitatea, geniul. Tristetea si spaima mea si au, ns, izvorul n alt parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta c onductoare, mai mult sau mai putin romneasc, politicianizat pn n mduva oaselor ca apt pur si simplu s treac ziua, s vin noaptea, s aud un cntec nou, s joace un joc ezolve alte hrtii, s fac alte legi. Acelasi si acelasi lucru, ca si cnd am tri ntr-o ocietate pe actiuni, ca si cnd am avea naintea noastr o sut de ani de pace, ca si cnd vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dac le spui c pe Bucegi nu mai auzi romneste, c n Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, c pier satele romnesti, c se schimb fata oraselor ei te socotesc n slujba nemt lor sau te asigur c au fcut legi de protectia muncii nationale. Sunt unii, buni patrioti, care se bat cu pumnul n piept si-ti amintesc c romnul n vec nu piere, c au trecut pe aici neamuri barbare etc.Uitnd, sracii c n Evul Mediu romni se hrneau cu gru si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alco olismul. Uitnd c blestemul a nceput s apese neamul nostru odat cu introducerea secare i (la sfrsitul Evului Mediu), care a luat pretutindeni locul grului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul slbind considerabil rezistenta tranilor. Ble stemele s-au tinut apoi lant. Mlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (n Moldova se bea pn n secolul XVI bere), austriecii n Ardeal si cultura n Pricipate a dus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politic s i administrativ. Toat Muntenia si Moldova de jos se hrneau iarna cu peste srat; crutele ncepeau s coli de Brganul ndat ce se culegea porumbul si pestele acela srat, uscat cum era, alctuia otusi o hran substantial. Pilotii orbi au creat, ns, trustul pestelui. Nu e att de gr av faptul c la Brila cost 60-100 lei kilogramul de peste (n loc s coste 5 lei), c put ezesc vagoane ntregi cu peste ca s nu scad pretul, c n loc s se recolteze 80 de vagoa e pe zi din lacurile din jurul Brilei se recolteaz numai 5 vagoane si se vinde num ai unul (restul putrezeste), grav e c tranul nu mai mnnc, de vreo 10 ani, peste srat. Si acum, cnd populatia de pe malul Dunrii e secerat de malarie, guvernul cheltuiest e (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uitnd c un neam nu se regenereaz cu chinin si aspirin, ci printr-o hran substantial. Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi n pieptul de aram al romnului. Srmanul romn , lupt ca s-si pstreze mcar o inim obosit care bate tot mai rar si to mai stins. Adev l e acesta: neamul romnesc nu mai are rezistenta sa legendar de acum cteva veacuri. n Moldova si n Basarabia cad chiar de la cele dinti lupte cu un element etnic bine hrnit, care mnnc gru, peste, fructe si care bea vin n loc de tuic. Noi n-am nteles nici astzi c romnul nu rezist buturilor alcoolice, ca francezul sau r sul bunoar. Ne ludm c tinem la butur, iar gloria aceasta nu numai c e ridicul, d si timp fals. Alcoolismul sterilizeaz legiuni ntregi si ne imbecilizeaz cu o rapidit ate care ar trebui s ne dea de gndit. Dar pilotii orbi stau surztori la crm, ca si cnd nimic nu s-ar ntmpla. Si acesti oa conductori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de b un-credint, si cu bunvoint; numai c, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteaz n ceasul de fat instinctul statal nu vd suvoaiele slave scurgndu- se sat n sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pmnt romnesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lsnd locul altor neamuri Nu simt c s-au schimbat unele lucruri n aceast tar, care pe alocuri nici nu mai pare romneasc Uneori, cnd sunt bine dispusi, ti spun c n- are important numrul evreilor, cci sunt o meni muncitori si inteligenti si, dac fac avere, averile lor rmn tot n tar. Dac asa s
au lucrurile nu vd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cci si ei sunt muncitori s i inteligenti. Dar un neam n care o clas conductoare gndeste astfel, si-ti vorbeste despre calittile unor oameni strini nu mai are mult de trit. El, ca neam, nu mai ar e ns dreptul s se msoare cu istoria C pilotii orbi s-au fcut sau nu unelte n mna strinilor - putin intereseaz deocamdat. ngurul lucru care intereseaz este faptul c nici un om politic romn, de la 1918 ncoac e, n-a stiut si nu stie ce nseamn un stat. Si asta e destul ca s ncepi s plngi. [Vremea, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3]