P. 1
Aparate electrice

Aparate electrice

|Views: 203|Likes:
Published by P_adelin6274

More info:

Published by: P_adelin6274 on Mar 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/13/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCA IEI CERCET RII I TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MEdCT±CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR
PROFILUL: TEHNIC SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ÎN INSTALA II ELECTRICE MODULUL: APARATE ELECTRICE NIVELUL: 3

Acest material a fost elaborat prin finan are Phare în proiectul de Dezvoltare institu ional a sistemului de înv mânt profesional
Noiembrie 2008

i tehnic

Doini a B l Tatiana B l

oiu oiu

- prof., grad didactic I, Grup colar Industrial ÄElectroputere´ Craiova - prof., grad didactic I, Grup colar Industrial ÄElectroputere´ Craiova

CONSULTAN CNDIPT: ASISTEN TEHNIC :

POPESCU ANGELA, EXPERT CURRICULUM WYG INTERNATIONAL IVAN MYKYTYN, EXPERT

COORDONATOR: CAZACU REMUS

Profilul: TEHNIC Nivelul 2

2

APARATE ELECTRICE

CUPRINS 1. 2. 3. 4. Introducere ......................................................................................................................... 5 Competen e specifice i obiective ...................................................................................... 7 Structura fi elor de lucru .....................................................................................................11 Activit i de înv are ............................................................................................................12 4.1 Clasificarea aparatelor electrice în func ie de destina ie 4.2 Clasificarea aparatelor electrice în func ie de rolul lor în instala ie 4.3 M rimi nominale ale aparatelor electrice(frecven a de conectare, durata de ac ionare, timpul de ac ionare, de pauz , de lucru) 4.4 M rimi nominale ale aparatelor electrice 4.5 Studierea comparativ a diferitelor tipuri de aparate 4.6 P r ile componente ale contactoarelor 4.7 P r ile componente ale aparatelor electrice: sistemul de stingere a arcului electric 4.8 Studierea comparativ a diferitelor tipuri de aparate (contactoare, contactoare cu relee, intreruptoare automate) 4.9 P r ile componente ale întreruptoarelor pachet 4.10 Func ionarea comutatoarelor pachet 4.11 Func ionareainversorului de sens comandat manual 4.12 Func ionarea comutatorului cu came stea-triunghi 4.13 Func ionarea inversorului de sens cu came 4.14 Caracteristicile întreruptoarelor i comutatoarelor cu came i ale celor pachet 4.15 Func ionarea comutatorului voltmetric 4.16 Func ionarea comutatorului stea-triunghi (I) 4.17 Func ionarea comutatorului stea-triunghi (II) 4.18 Func ionarea comutatorului de num r de poli 4.19 Func ionarea inversorului de sens 4.20 Montarea blocurilor de relee termice 4.21 Montarea componentelor unui întreruptor automat 4.22 Componentele unui demaror 4.23 Montarea componentelor unui demaror 4.24 Protec ii asigurate de declan atoare 4.25 Tipuri de butoane de comand 4.26 Montarea butoanelor de comand 4.27 Montarea prizelor sub tencuial 4.28 Montarea întreruptoarelor 4.29 Alegerea aparatelor electrice 5. Fi e de documentare ............................................................................................................ 52 5.1 M rimi caracteristice ale aparatelor electrice: tensiuni 5.2 M rimi caracteristice ale aparatelor electrice: curen i 5.3 M rimi caracteristice ale aparatelor electrice: frecven a de conectare, serviciul nominal, puteri 5.4 Subansambluri constructive ale aparatelor elctrice: c i de curent 5.5 Subansambluri constructive ale aparatelor elctrice: mecanismul de ac ionare 5.6 Subansambluri constructive ale aparatelor elctrice: sisteme de izola ie i carcase 5.7 Subansambluri constructive ale aparatelor elctrice: camere de stingere 5.8 Subansambluri constructive ale aparatelor elctrice: sisteme de fixare i protec ie 5.9 Aparate electrice de comuta ie: întreruptoare cu pârghie 5.10 Aparate electrice de comuta ie: comutatoare cu came 5.11 Aparate electrice de reglare: principiul de func ionare al releelor electromagnrtice 5.12 Aparate electrice de reglare: clasificarea releelor 5.13 Aparate electrice de reglare: tipuri de relee i principiul de func ionere 5.14 Aparate electrice de reglare: condi ii de func ionare impuse releelor de protec ie 5.15 Aparate electrice de conectare i protec ie: întreruptoare automate 5.16 Aparate electrice de protec ie: declan atoare
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

3

APARATE ELECTRICE

5.17 Aparate electrice pentru instala ii de iluminat i prize 5.18 Alegerea aparatelor electrice: alegerea contactoarelor 5.19 Alegerea aparatelor electrice: alegerea întreruptoarelor 5.20 Alegerea aparatelor electrice: alegerea siguran elor fuzibile 5.21 Alegerea aparatelor electrice: alegerea releelor electromagnetice de protec ie 5.22 Alegerea aparatelor electrice: alegerea releelor termice 6. Glosar (cuvinte cheie) ............................................................................................................ 91 7. Bibliografie ............................................................................................................................ 93

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

4

APARATE ELECTRICE

1. INTRODUCERE
Modulul ³Aparate electrice´ este un modul cuprins în aria curricular ³Tehnologii´ ± cultur de specialitate i instruire practic pentru domeniul tehnic, nivelul trei de calificare, în cadrul componentei Curriculum în Dezvoltare Local pentru calificarea ÄTehician în instala ii electrice´. Acest modul are alocate 1,5 credite i se studiaz 66 de ore pe an în urm toarea structur : y teorie: 17 ore. y laborator tehnologic: 49 ore Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cuno tin e, abilit i i deprinderi în domeniul aparatelor electrice, ca detaliere la Unitatea de competen tehnic general ÄSisteme de ac ionare electric ´. Prin parcurgerea con inuturilor subordonate competen elor specifice, precum i prin organizarea activit ilor de instruire rezultate din derivarea competen elor se urm re te formarea profesional în domeniul aparatelor electrice de comuta ie i de protec ie, de joas i de înalt tensiune, mai ales privind modul de alegere a acestora pentru situa iile concrete de exploatare, subiect care nu este atât de detaliat în cadrul trunchiului comun dar care, pentru calificarea precizat , este absolut necesar. Structura modulului pune accent pe laboratorul tehnologic (49 ore pe an colar) pentru a oferi resursele ± materiale i de timp ± necesare familiariz rii cu algoritmul de alegere a aparatelor dintr-o schem de ac ionare electric . De asemenea, structura modulului con ine agregat i unitatea de competen ÄComunicare´ cu dou competen e specifice subordonate, tocmai datorit caracterului preponderent al activit ilor de laborator în totalul de ore alocate modulului. Competen ele subordonate unit ii cu titlul ³Aparate electrice´ au alocate con inuturi relativ noi pentru un elev care accede la nivelul 3, i, de aceea, prezentul auxiliar include mai multe fi e de documentare, utile pentru aceia dintre elevi care doresc s se familiarizeze cu componentele i structura aparatelor electrice, precum i numeroase fi e destinate activit ilor de laborator, utile familiariz rii cu procedurile de alegere a aparatelor necesare într-un context dat. Aceste fi e sunt utile mai ales pentru recapitularea i sistematizarea no iunilor i cuno tin elor dobândite prin preg tirea corespunz toare nivelului 2. Tot în acest scop, se recomand consultarea i utilizarea, dup caz, i a materialelor de înv are elaborate pentru domeniul electric i/sau electromecanic, clasele a X-a i a XI-a. Dintre con inuturile prev zute în curriculum, prezentul Auxiliar curricular abordeaz problematica structurii i a clasific rii aparatelor electrice, a m rimilor nominale specifice fiec rui tip de aparat i a caracteristicilor de func ionare, cu accent deosebit pe specificul activit ilor experimentale care vizeaz corelarea acestor caracteristici cu datele sistemului de ac ioanre în care aparatele sunt utilizate. Sarcinile de lucru formulate pentru elevi au în vedere competen ele specifice modulului, dar i unele competen e specifice apar inând abilit ilor cheie (rezolvare de probleme, lucrul în echip , securitatea muncii).

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

5

APARATE ELECTRICE

De asemenea, s-au avut în vedere stilurile posibile de înv are ale elevilor (auditiv, vizual, practic) i ± pe cât posibil ± exerci iile permit instruirea eficient a tuturor elevilor care au diferite dominante ale stilurilor de înv are. Materialele de referin pentru elevi cuprind: y fi e de lucru, structurate pe principiul informa ie aplicare dezvoltare, în care sunt incluse aspecte actuale din domeniu, cu care elevii se vor confrunta în momentul angaj rii în produc ie y fi e de documentare cuprinzând informa ii utile pentru sarcinile de lucru y fi e pentru activit i experimentale, independente sau în grup y fi e recapitulative, care pot fi, eventual, realizate ca folii transparente Aceste materiale de referin pot fi utilizate ca atare în procesul instructiv (pot fi administrate elevilor dup xeroxare) prezentând avantajul individualiz rii instruirii în func ie de ritmul propriu al fiec rui elev. Se recomand ca dup administrare, elevii s p streze fi ele de lucru într-un portofoliu individual, cel pu in din urm toarele dou motive: 1) ca dovezi ale progresului colar 2) ca resurs în informarea i formarea ini ial . Evaluarea, ca proces continuu, desf urat cu scopul de a oferi un feed-back eficient pentru reglarea procesului instructiv, se poate baza pe rezultatele ob inute de elevi în rezolvarea sarcinilor sau activit ilor propuse în fi ele de lucru, dar pot fi create i instrumente de evaluare riguroase, realiste i motivante. Ceea ce este foarte important pentru evaluarea continu a elevilor este îns , observarea sistematic i eviden ierea progresului în dobândirea abilit ilor cheie (lucrul în echip , comunicare, rezolvare de probleme, organizarea locului de munc etc.) abilit i care trebuie avute în vedere atunci când se proiecteaz activit ile de înv are i pentru care ± în materialele de referin ± se reg sesc unele sugestii. Observa ie: ordinea în care vor fi utilizate la clas materialele de referin nu coincide cu ordinea prezent rii acestora în prezentul Auxiliar didactic. pentru elevi,

Prezentul Auxiliar didactic nu acoper toate cerin ele cuprinse în Standardul de Preg tire Profesional al calific rii pentru care a fost realizat. Prin urmare, el poate fi folosit în procesul instructiv i pentru evaluarea continu a elevilor. Îns , pentru ob inerea Certificatului de calificare, este necesar validarea integral a competen elor din S.P.P., prin probe de evaluare conforme celor prev zute în standardul respectiv.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

6

APARATE ELECTRICE

2. COMPETEN E SPECIFICE

I OBIECTIVE

Modulul ³Aparate electrice´ este denumit astfel în corelare cu competen a tehnic specializat pe care o formeaz , i anume: 24. Aparate electrice 24.1. Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. y y y s clasifice aparatele electrice dup criterii date. s recunoasc subansamblurile constructive ale aparatelor electrice. s explice func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii pe baza schemelor structurale

24.2. Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice. y y y y s precizeze m rimile caracteristice aparatelor electrice s simbolizeze m rimile nominale ale aparatelor electrice s compare tipurile de aparate din aceea i categorie utilizând cataloage. s aleag aparatele electrice func ie de parametrii instala iei în care vor fi utilizate

24.3. Asigur func ionarea aparatelor electrice. y y y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj s execute manevrele de conectare i de deconectare s urm reasc func ionarea aparatelor electrice i competen a cheie ÄComunicare´ cu dou

Al turi de aceast competen , este inclus competen e specifice i anume: 5. Prelucrarea datelor numerice 5.1. Sus ine prezent ri pe teme profesionale y y y

s preg teasc prezentarea în func ie de obiective, tem i audien . s organizeze logic i concis informa ia. s utilizeze tehnici menite s trezeasc interesul i s conving audien a.

5.3. Elaboreaz documente pe teme profesionale y y y s preg teasc documentul în conformitate cu func ia acestuia. s scrie un document clar i corect. s verifice documentul, asigurându-se c acesta îndepline te criteriile profesionale respective.

Pentru asigurarea unei logici a în elegerii i înv rii, se recomand parcurgerea con inuturilor modulului APARATE ELECTRICE în ordinea prezentat în cele ce urmeaz : 1. M rimi nominale ale aparatelor electrice.  curen i: nominal, limit termic, limit dinamic, de rupere  puteri: nominal (activ , aparent ), de rupere, de închidere  frecven de conectare  durat relativ de ac ionare
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

7

APARATE ELECTRICE 

timp: de ac ionare, de pauz , de lucru  num r de manevre: în gol, în sarcin 2. Aparate electrice de joas tensiune: construc ie i func ionare  de comuta ie (simbol, construc ie, func ionare)  de comand (simbol, construc ie, func ionare)  de reglare (simbol, construc ie, func ionare)  de semnalizare (simbol, construc ie, func ionare)  de protec ie (simbol, construc ie, func ionare)  de automatiz ri (simbol, construc ie, func ionare) 3. Aparate electrice de înalt tensiune  de comuta ie (simbol, construc ie, func ionare)  de protec ie la supratensiuni (simbol, construc ie, func ionare) 4. Alegerea aparatelor electrice func ie de: - tensiunea de lucru a instala iei - puterea absorbit - serviciul de func ionare - mediul de lucru 5. Montarea aparatelor electrice în circuit Pentru corelarea cu Modulul ³Sisteme de ac ionare electric ´ se recomand proiectarea didactic în echip de profesori, astfel încât s poat fi evitate suprapunerile de con inuturi: de altfel, acest lucru este recomandabil cu atât mai mult cu cât, ponderea instruirii practice în cadrul modulului amintit corespunde punctelor 7) i 8) din lista de mai sus. Agregarea cu abilitatea cheie de Comunicare, completeaz con inuturile pentru atingerea competen elor specializate. Astfel, se realizeaz competen a de a sus ine prezent ri pe teme profesionale i de a elabora documente referitoare la alegerea aparatelor electrice însitua ii date/identificate de exploatare. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore alocat fiec rei teme, în func ie de: y dificultatea temelor y nivelul de cuno tin e anterioare ale grupului instruit y complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat y ritmul de asimilare a cuno tin elor i de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Între competen e i con inuturi este o rela ie biunivoc , competen ele determin con inuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobândirea de c tre elevi a competen elor dorite. Parcurgerea con inuturilor se va realiza în integralitatea lor. Pentru atingerea competen elor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite con inuturi, de a le e alona în timp, de a utiliza activit i variate de înv are, cu accentuare pe cele cu caracter aplicativ, centrate pe elev. Num rul de ore alocat fiec rei teme r mâne la latitudinea cadrelor didactice care predau con inutul modulului, func ie de dificultatea temelor, de nivelul de cuno tin e anterioare ale colectivului cu care lucreaz , de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactic i de ritmul de asimilare a cuno tin elor. Instruirea teoretic i laboratorul tehnologic se recomand s se desf oare în cabinete de specialitate, dotate cu materiale didactice specifice : seturi de diapozitive sau/ i filme didactice tematice, plan e didactice, panoplii i machete didactice sau/ i func ionale, în care pot fi eviden iate echipamentele i aparatele electrice componente, bibliografie tehnic selectiv .a. Parcurgerea con inuturilor modulului ÄAparate electrice´ i adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen elor tehnice aferente nivelului 3 i corespunz toare calific rii ÄTehnician în instala ii electrice´, în scopul preg tirii profesionale ale
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

8

APARATE ELECTRICE

elevilor i dezvolt rii capacit iilor care s le permit dobândirea unei calific ri superioare, de nivel 3+, sau a integr rii pe pia a muncii. Abordarea modular ofer urm toarele avantaje: y y y y modulul este orientat asupra celui care înva , respectiv asupra disponibilit ilor sale, urmând s i le pun mai bine în valoare; fiind o structur elastic , modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea înv rii i articularea educa iei formale i informale; modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe alt parte, în plan vertical, peste / lâng alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi ad ugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educa iei permanente.

În stabilirea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urm toarele principii ale educa iei:  Elevii înva cel mai bine atunci când consider c înv area r spunde nevoilor lor.  Elevii înva când fac ceva i când sunt implica i activ în procesul de înv are.  Elevii au stiluri proprii de înv are; ei înva în moduri diferite, cu viteze diferite i din experien e diferite.  Participan ii contribuie cu cuno tin e semnificative i importante la procesul de înv are.  Elevii înva mai bine atunci când li se acord timp pentru a ³ordona´ informa iile noi i a le asocia cu ³cuno tin ele vechi´. Procesul de predare - înv are trebuie s aib un caracter activ i centrat pe elev. Pentru dobândirea de c tre elevi a competen elor prev zute în SPP-uri, activit ile de înv are predare propuse în prezentul auxiliar, precum i cele care vor fi dezvoltate urmând sugestiile acestuia, vor avea un caracter activ, interactiv i centrat pe elev, cu pondere sporit pe activit ile de înv are i nu pe cele de predare, pe activit ile practice i mai pu in pe cele teoretice. Se recomand : Diferen ierea sarcinilor i timpului alocat, prin:   gradarea sarcinilor de la u or la dificil, utilizând în acest sens fi e de lucru;   fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii s le abordeze în ritmuri i la niveluri diferite;   fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferi i, în func ie de abilit i;   prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discu ie sau grafic); Diferen ierea cuno tin elor elevilor, prin:   abordarea tuturor tipurilor de înv are (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);   formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;   utilizarea verific rii de c tre un coleg, verific rii prin îndrum tor, grupurilor de studiu; Diferen ierea r spunsului, prin:   utilizarea autoevalu rii i solicitarea elevilor de a- i impune obiective. Plecând de la principiul integr rii, care asigur accesul în coal a tuturor elevilor, acceptând faptul c fiecare elev este diferit, se are în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competen elor pentru acei elevi care prezint deficien e integrabile, adaptându-le la specificul condi iilor de înv are i comportament (utilizarea de programe individualizate, preg tirea de fi e individuale pentru elevii care au ritm lent de înv are, utilizarea instrumentelor ajut toare de înv are, aducerea de laude chiar i pentru cele mai mici progrese i stabilirea împreun a pa ilor urm tori).

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

9

APARATE ELECTRICE

Evaluarea continu a elevilor va fi realizat de c tre cadrele didactice pe baza unor probe care se refer explicit la criteriile de performan i la condi iile de aplicabilitate din SPP uri, iar ca metode de evaluare, se recomand : y Observarea sistematic a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea conceptelor, capacit ilor, atitudinilor lor fa de o sarcin dat . y Investiga ia. y Autoevaluarea, prin care elevul compar nivelul la care a ajuns cu obiectivele i standardele educa ionale i î i poate impune / modifica programul propriu de înv are. y Metoda exerci iilor practice y Lucrul cu modele Ca instrumente de evaluare se pot folosi: y Fi e de observa ie i fi e de lucru y Chestionarul y Fi e de autoevaluare y Miniproiectul - prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunz toare a bibliografiei, a materialelor i a instrumentelor, acurate ea reprezent rilor tehnice, modul de organizare a ideilor i a materialelor într-un proiect. y Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performan elor colare ale elevilor.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

10

APARATE ELECTRICE

3. STRUCTURA FI ELOR DE LUCRU
Structura fi elor de lucru pentru elevi este unitar Fiecare fi de lucru are un titlu sugestiv pentru aria de con inuturi la care se refer FI i cuprinde:

DE LUCRU

titlul fi ei de lucru

Competen a/competen ele care se formeaz prin activitat ile de înv are propuse

Competen a: Obiective: y Timp de lucru: Lucra i ... !
Denumire generic a activit

Obiectivele (criteriile de performan din SPP) vizate prin activitat ile de înv are propuse Durata estimat pentru realizarea sarcinilor de lucru

ii de înv

are

Indica ii cu privire la modul de organizare a colectivului de elevi (de tipul individual, perechi, echip )

Formularea sarcinilor de lucru cât mai clar i concis (text i imagini, exemplu pentru rezolvarea sarcinilor de lucru, sugestii)

ATEN IE ! sau IMPORTANT !

Recomand ri sau aten ion ri de care este bine s se in seama pentru eficien , fixare, evitarea gre elilor etc.

Casetele acestei structuri au câte o culoare, aceea i în toate fi ele de lucru, pentru a accentua caracterul unitar al fi elor de lucru.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

11

APARATE ELECTRICE

4. ACTIVIT I DE ÎNV ARE (FI E DE LUCRU ) PENTRU ELEVI

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

12

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

clasificarea aparatelor electrice în func ie de destina ie

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s clasifica i aparatele electrice dup criterii date (în func ie de destina ie)

Timp de lucru: 20 minute Lucra i în perechi !
Ave i dou pachete de ´c r iµ: - cele verzi con in roluri func ionale (destina ii) ale aparatelor electrice - cele roz, con in denumirile unor aparate electrice Decupa i c r ile din cele dou grupe i sunte i gata de joc. Întreruptoare Siguran e fuzibile Închid i deschid circuite electrice Modific leg turi electrice în circuit Supravegheaz transportul energiei i protejeaz instala iile i consumatorii împotriva avariilor M soar valorile parametrilor electrici ai instala iilor Semnalizeaz starea instala iilor electrice Supravegheaz procese de produc ie, regleaz i men in automat regimul de func ionare dorit Contoare Comutatoare Inversoare de sens Relee de timp L mpi de semnalizare Reostate Prize i fi e Sirene Contactoare Voltmetre Relee termice

1. Fiecare dintre componen ii unei perechi prime te un set de ´c r iµ.
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

13

APARATE ELECTRICE

2. Decide i cine va începe: pute i arunca cu banul (´cap sau pajur µ) 3. Primul elev pune pe banc o carte din setul s u. 4. Al doilea elev trebuie s ´taieµ cartea respectiv cu o carte din setul propriu, sau, dup caz, cu mai multe c r i, asociind, de exemplu, un rol func ional cu denumirea unui aparat (respectiv, a aparatelor care îndeplinesc rolul precizat). Dac asocierea este corect , c r ile sunt ale celui care a ´t iatµ; dac nu, c r ile sunt ale celuilalt. 5. Elevul care ´duce c r ileµ are dreptul s pun primul, pe banc , o carte din setul s u iar cel lalt trebuie s caute perechea/perechile corecte. 6. Câ tig cel care strânge mai multe perechi (asocieri corecte). ATEN IE ! Dac nu utiliza i toate c r ile posibile din pachetul roz pentru a t ia fiecare carte verde, ve i r mâne cu c r i de joc nefolosite (denumiri de aparate neasociate func iilor din circuit) i acest lucru se penalizeaz !

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

14

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

clasificarea aparatelor electrice în func ie de rolul acestora în instala ii

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s clasifica i aparatele electrice dup instala ia electric ) criterii date (în func ie de rolul func ional în

Timp de lucru: 15 minute Lucra i individual !
tiind c aparatele electrice îndeplinesc în instala ii cel pu in una dintre func iile

urm toare, preciza i care dintre elementele listei de mai jos sunt aparate electrice (marca i cu ´ x ´ c su a din dreptul elementului respectiv): func ii ale aparatelor electrice y y y închid i deschid circuite electrice modific leg turi electrice în circuit supravegheaz transportul energiei i protejeaz instala iile i consumatorii

împotriva avariilor y y y m soar valorile parametrilor electrici ai instala iilor semnalizeaz starea instala iilor electrice supravegheaz procese de produc ie, regleaz i men in automat regimul de

func ionare dorit acumulator voltmetru electromagnet lamp fluorescent releu electromagnetic microîntrerup tor redresor sonerie conductor aparat de radio

Unele dintre elementele listei au r mas nemarcate. Ce func ii îndeplinesc elementele pe care nu le-a i marcat ? Câte categorii de produse electrotehnice diferen ia i, judecând dup func iile îndeplinite într-o instala ie electric ?

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

15

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

m rimi nominale ale aparatelor electrice (frecven a de conectare, durata relativ de ac ionare, timp de ac ionare, de pauz , de lucru)

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s preciza i m rimile caracteristice aparatelor electrice

Timp de lucru: 15 minute Lucra i individual !
ase pa i pentru « cinci parametri ! Se consider urm toarele cicluri de func ionare:

1. Calcula i raportul dintre timpul de ac ionare fiecare situa ie. Ce observa i ?

i durata ciclului de ac ionare, pentru

2. De câte ori poate fi ´închisµ, într-o or , aparatul care func ioneaz dup ciclul A ? 3. De câte ori poate fi ´închisµ, într-o or , aparatul care func ioneaz dup ciclul B ? 4. Care dintre aparate se uzeaz mai repede ? De ce ? Se consider urm toarele situa ii în care poate func iona un aparat: A. ac ionare timp de 6 minute la fiecare 10 minute; B. ac ionare timp de 6 minute la fiecare 8 minute; C. ac ionare timp de 4 minute la fiecare 6 minute. 5. Cunoscând efectul termic al curentului electric (efect Joule-Lenz) stabili i valoarea de adev r a urm toarelor propozi ii:
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

16

APARATE ELECTRICE

1. în cazul A înc lzirea este mai puternic decât în cazul B; 2. în cazul B înc lzirea este mai puternic decât în cazul A; 3. în cazul B înc lzirea este mai puternic decât în cazul C; 4. în cazul C înc lzirea este mai puternic decât în cazul B. 6. Numi i duratele luate în considerare pentru judec ile efectuate.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

17

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

m rimi nominale ale aparatelor electrice

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s preciza i m rimile caracteristice aparatelor electrice

Timp de lucru: 10 minute Lucra i individual ! ase parametri într-o etichet !
Descoperi i denumirea celor ase parametri specifica i pe pl cu a indicatoare a unui contactor i valorile lor numerice, completând spa iile din libere ce înso esc desenul (ca în exemplul din figur ) ! Verifica i valorile numerice în raport cu valorile standardizate.

Tensiunea nominal 250 V c.c.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

18

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

studierea comparativ a diferitelor tipuri de aparate

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s compara i tipurile de aparate din aceea i categorie, utilizând cataloage

Timp de lucru: 25 minute Lucra i în echip !
´Vitrina cu caracteristiciµ Consultând datele de catalog ale urm toarelor categorii de întreruptoare i comutatoare, s-a întocmit o list caracteristiciµ . y întreruptoare i comutatoare cu pârghie; y întreruptoare i comutatoare pachet; y întreruptoare i comutatoare cu came, Pentru fiecare categorie de întreruptoare i comutatoare, ave i câte un co (de cump r turi) i trebuie s umple i acest co cu caracteristicile proprii aparatelor respective. Face i ´cump r turileµ scriind în fiecare co , cifrele corespunz toare caracteristicii pe care o alege i pentru aparatele categoriei respective. Pentru fiecare caracteristic atribuit corect, primi i câte un punct. Trebuie s ob ine i ´co uri cât mai plineµ.! ATEN IE ! Orice caracteristic ´str in µ înseamn 1. sunt ac ionate manual 2. au camere de stingere 3. sunt utilizate pentru stabilirea i întreruperea circuitelor 4. întrerup doar curen ii de serviciu mai mici sau cel mult egali cu curentul nominal 5. au frecven de conectare mic (câteva manevre pe or ) de 25 de caracteristici constructive i func ionale ² ´vitrina cu

o penalizare de un punct !

6. contactele mobile au mi care de rota ie 7. comuta ia circuitelor se realizeaz între contacte cu frecare 8. sunt utilizate în curent continuu 9. contactele de lucru sunt confec ionate din argint
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

19

APARATE ELECTRICE

10. sunt rezistente la ocuri i vibra ii 11. permit realizarea de scheme complexe de conexiuni 12. au capacitate de rupere mare 13. pot fi montate în orice pozi ie 14. sunt ac ionate automat 15. nu au camere de stingere 16. sunt utilizate i pentru protec ia circuitelor 17. întrerup curen i de serviciu mai mari decât curentul nominal pentru c au i rol de protec ie 18. au frecven de conectare mare (zeci de manevre pe or )

19. nu sunt prev zute cu elemente de protec ie, de m surare sau de reglare 20. contactele mobile au mi care de transla ie 21. comuta ia circuitelor se realizeaz între contacte de presiune 22. sunt utilizate în curent alternativ 23. au capacitate de rupere mic 24. contactele de lucru sunt confec ionate din aliaje de cupru 25. contactele mobile sunt ac ionate de un ax comun

Întreruptoare i comutatoare cu pârghie

Întreruptoare i comutatoare pachet

Întreruptoare i comutatoare cu came

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

20

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

p r ile componente ale contactoarelor

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s recunoa te i subansamblurile constructive ale aparatelor electrice

Timp de lucru: 15 minute Lucra i individual !
În figura de mai jos este reprezentat schema constructiv de principiu a unui contactor cu mi care de rota ie. Elementele componente sunt numerotate pe figur i denumite în

tabelul al turat. Stabili i coresponden a între num rul de ordine al reperului i denumirea acestuia. Nr. reper Denumire arm tura electromagnetului buton de comand contact mobil camer de stingere born de racord resort de deschidere electromagnet contact fix leg tur flexibil bobina electromagnetului

Pe baza schemei de mai sus i a principiului de func ionare, desena i schema electric de principiu a contactorului, punând în eviden circuitul de comand i circuitul principal.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

21

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

p r ile componente ale aparatelor electrice sistemul de stingere a arcului electric

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s recunoa te i subansamblurile constructive ale aparatelor electrice

Timp de lucru: 15 minute Lucra i individual !

´Secretele din ... camera de stingere !µ În figurile de mai jos este reprezentat calea de curent a unui aparat electric. În fiecare figur s-a reprezentat câte un sens al curentului între cele dou borne de conectare. Între cele dou borne de conectare este înseriat o bobin cu câteva spire, numit bobin de suflaj. Rolul bobinei este acela de a produce un câmp magnetic prin care arcul electric de întrerupere s fie determinat s se ´lungeasc µ pe piesele de contact cu form special realizat pentru acest scop i asfel, s fie stins mai u or. Afla i sensul for ei care ac ioneaz în cele dou cazuri asupra coloanei de arc i obesrva i modul în care se realizeaz stingerea prin suflaj a arcului electric. Analiza i ce se întâmpl dac circuitul este alimentat în curent alternativ.
ATEN IE ! Coloana de arc este un conductor (din plasm ) prin care curentul electric tinde s se men in dup desprinderea contactelor. Fiind o coloan de gaze ionizate, forma sa este dictat de factorii dein mediul în care se dezvolt , inclusiv de sensul induc iei produse de bobina de suflaj.

bobin de suflaj magnetic

piese de contact (cu Äcoarne´ pentru lungirea arcului electric)

ecran izolant

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

borne de conectare în circuit

22

APARATE ELECTRICE

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

23

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

studierea comparativ a diferitelor tipuri de aparate

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective: y s compara i tipurile de aparate din aceea i categorie, utilizând cataloage Timp de lucru: 25 minute Lucra i în perechi !
În tabelul urm tor sunt specificate caracteristici constructive, func ionale i de utilizare pentru urm toarele aparate de joas tensiune: contactoare (C), contactoare cu relee (CR) i întreruptoare automate (IA). Împreun cu colegul de banc , marca i, pe rând, cu ´µ c su ele din dreptul aparatelor care prezint caracteristica enun at : folosi i creioane colorate pentru a deosebi semnele fiec ruia i apoi num ra i câte semne are fiecare, consultând fi a de r spunsuri. ATEN IE ! Unele caracteristici sunt specifice mai multor aparate dintre cele studiate ! Caracteristica C CR IA 1. Men inerea în pozi ie ´închisµ se asigur cu un « 2. Construc ie
electromagnet z vor mecanic simpl complex foarte complex mare

3. Frecven

de conectare

medie foarte mic foarte mare mic redus foarte mare slab foarte bun nesigur foarte sigur la sc derea sau lipsa tensiunii de alimentare la suprasarcini la scurtcircuite i

4. Durat de via 5. Putere de rupere 6. Comportare la ocuri i vibra ii 7. Comportare la varia ii ale tensiunii de alimentare 8. Protec ia pe care o asigur

9. Domenii de utilizare

comanda închiderii i deschiderii circuitelor de ac ionare automatizare comanda i protec ia motoarelor lectrice protec ia re elelor de distribu ie comanda i protec ia consumatorilor împotriva întreruperilor provocate de oscila iile tensiunii de alimentare

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

24

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

p r ile componente ale întreruptoarelor pachet

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s recunoa te i subansamblurile constructive ale aparatelor electrice

y s compara i tipurile de aparate din aceea i categorie, utilizând cataloage Timp de lucru: 15 minute Lucra i individual ! ´Ce lipse te ?µ
Completa i spa iile libere, cu cuvinte din lista de mai jos: Maneta de ac ionare a unui întreruptor pachet este montat nefiind solidar cu acesta. Pe ax sunt montate rigid contactele dintre maneta de ac ionare i ax se realizeaz pe ax, . Leg tura

prin intermediul dispozitivului de

. Prin rotirea manetei cu un anumit unghi, un resort al acestui dispozitiv este tensionat, dar contactele nu se deplaseaz : ele ´sarµ în noua pozi ie,

dup ce tensionarea arcului dep e te o anumit valoare. Datorit formei constructive a contactelor întreruperea circuitului se realizeaz spa iu îngust format de pl cile din pachet au de în , într-un izolante. De aceea întreruptoarele mare, de i au gabarit

List de cuvinte:
bachelit , brusc, capacitate, dou , liber, mobile, puncte, redus, rupere, sacadare.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

25

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea comutatoarelor pachet

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Labirintul conexiunilor În figura urm toare este reprezentat schema de conexiuni a unui comutator pachet cu trei direc ii: comutatorul are ase contacte mobile în form de unghi, plasate între apte pl ci izolante. Marca i, utilizând culori diferite, pozi iile contactelor mobile i traseul conexiunilor pentru fiecare direc ie în parte.

De exemplu, pentru pozi ia I, contactele mobile se rotesc cu 90° în sensul acelor de ceasornic i au pozi ia din figura urm toare. În acest caz, se realizeaz leg turile electrice între bornele S1 i L1, respectiv S2 i L2.

S1

S2

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

26

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea inversorului de sens comandat manual

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Labirintul conexiunilor În figura urm toare este reprezentat schema de conexiuni a unui inversor de sens la un motor asincron. Marca i cu dou culori diferite, pozi iile contactelor mobile i modul de realizare a conexiunilor pentru fiecare sens în parte.

Pentru a v veni în ajutor, în figura urm toare s-a reprezentat pozi ia I a contactelor mobile (rotite cu 90° în sens orar ) i leg tura ce se stabile te între bornele A i R. V r mâne s desena i, în acest caz, leg turile care se stabilesc între bornele B-S i respectiv, C-T. Apoi, ve i face acela i lucru, pentru pozi ia II a contactelor mobile.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

27

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea comutatorului cu came Y- (

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Labirintul conexiunilor În figura de mai jos este indicat schema unui comutator stea-triunghi (Y - () cu came. Marca i cu culori diferite circuitele corespunz toare fiec rei conexiuni (stea, triunghi) comutatorul fiind figurat cu camele corespunzând pozi iei ´0µ. În ce ordine este necesar s fie parcurse cele trei pozi ii distincte ale comutatorului? Are însemn tate aceast ordine ? Argumenta i fiecare variant posibil . Cum s-ar putea impune constructiv succesiunea dorit /permis a celor trei pozi ii ale comutatorului ?

Pentru exemplificare, s-a reprezentat pozi ia Y a comutatorului (camele rotite cu 90° în sens orar) i leg tura ce se stabile te între bornele R-U. Proceda i analog pentru leg turile între bornele S-V, T-W i Z-Y-X. Apoi, reprezenta i pozi ia camelor corespunz toare conexiunii ( diferite, leg turile dintre bornele R-Z, S-X, T-Y

i desena i, cu culori

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

28

APARATE ELECTRICE

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

29

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea inversorului de sens cu came

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Labirintul conexiunilor În figura urm toare este reprezentat un comutator cu came care realizeaz inversarea sensului de rota ie al unui motor asincron. Indica i traseele pe care se închid circuitele celor trei faze, în fiecare dintre pozi iile I i II. S-ar putea realiza un comutator la care, prin rotirea camelor, s se ob in succesiunea 0 I - II ? Pentru ce ar putea fi utilizat ? La acest comutator cu came, prin rotire spre stânga din ´0µ se realizeaz pozi ia I, iar prin rotire spre dreapta din aceea i pozi ie ´0µ, se realizeaz pozi ia II. Dar dac se rote te comutatorul spre stânga cu un unghi mai mare, se poate trece direct din pozi ia I în pozi ia II. Este util acest lucru ? De ce ? Cum s-ar putea limita unghiul de rotire al camelor ( spre stânga i spre dreapta) ?

Pentru exemplificare, s-a reprezentat pozi ia I a comutatorului (camele rotite cu 90° în sens orar) i leg tura ce se stabile te între bornele R-B.
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

30

APARATE ELECTRICE

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

31

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

caracteristicile întreruptoarelor i comutatoarelor cu came i ale celor pachet

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s compara i tipurile de aparate din aceea i categorie, utilizând cataloage

Timp de lucru: 30 minute Lucra i în perechi !
Observând (prin demontare) componentele i func ionarea întreruptoarelor i comutatoarelor pachet (ICP) comparativ cu întreruptoarele i comutatoarele cu came (ICC) i deducând implica iile acestora asupra performan elor tehnice, stabili i c rei grupe îi apar in caracteristicile din lista de mai jos. Împreun cu colegul de banc , marca i, pe rând, cu ´µ c su ele din dreptul aparatelor care prezint caracteristica enun at : folosi i creioane colorate pentru a deosebi semnele fiec ruia i apoi num ra i câte semne are fiecare, consultând fi a de r spunsuri.

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Caracteristica sunt alc tuite dintr-un num r variabil de c i de curent, identice, al turate mi carea contactelor mobile este realizat prin ac ionarea unui ax central comun contactele mobile execut mi c ri de rota ie se construiesc pentru curen i nominali între 6 i 200 A au putere de rupere mare contactele mobile execut mi c ri de transla ie au frecven mare de conectare (zeci de conect ri/or ) comutarea circuitelor se realizeaz prin contacte de presiune, punctiforme, f r frecare durat de serviciu mare (circa un milion de manevre) permit realizarea unei mari variet i de scheme comutarea circuitelor se realizeaz între contacte cu frecare, de tip furc

ICP

ICC

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

32

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea comutatorului voltmetric

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Un voltmetru, un comutator i ase tensiuni ! Pentru m surarea tensiunilor, voltmetrul se monteaz în paralel cu circuitul la bornele c ruia dorim s determin m valoarea tensiunii. Uneori, acest lucru devine greoi, pentru c unele puncte ale circuitului s-ar putea s nu fie u or accesibile. În aceste cazuri, determin rile sunt considerabil u urate prin folosirea unui comutator voltmetric cu mai multe pozi ii: conexiunile efectuate între punctele circuitului între care se urm re te determinarea tensiunilor i bornele comutatorului, permit utilizarea unui aparat de m surat i, prin simpla manevrare a comutatorului, m surarea tensiunilor necesare. Ce avantaje prezint aceast solu ie ? S ne gândim numai la faptul c a comanda manual un comutator nu reprezint nici o dificultate i nici nu genereaz vreo posibilitate de a gre i ori vreun pericol de electrocutare! În figura de mai jos este reprezentat schema electric a unui comutator voltmetric: comutatorul are 7 pozi ii distincte: una ² de zero (repaus) i câte una pentru fiecare tensiune de faz i de linie apar inând unei re ele trifazate. Pentru m surarea tensiunii pe faza (R), leg turile electrice se efectueaz între bornele (L1) i (N) a a cum s-a reprezentat cu linie colorat . Folosind alte culori i procedând analog, reprezenta i circuitele corespunz toare celorlalte pozi ii ale comutatorului: (L2) cu (N), (L3) cu (N), (L1) cu (L2), (L2) cu (L3) i (L1) cu (L3). Ave i la dispozi ie dou scheme, câte una pentru tensiunile de faz , respectiv de linie, pentru a nu înc rca prea mult un singur desen. Aten ie ! În tabelul din figur , 90, 270, 300, 330), s-a marcat (contactelor) ce se efecteaz pe informa ii v sunt necesare pentru a continuitatea circuitului de m surare.
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

pentru fiecare pozi ie a comutatorului (30, 60, cu ´xµ caseta care corespunde contactului pozi ia respectiv a comutatorului. Aceste ´p iµ peste bornele comutatorului i a realiza

33

APARATE ELECTRICE

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

34

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea comutatorului stea-triunghi (1)

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Comanda unui motor electric prin comutator cu came Motoarele electrice asincrone de putere medie i mare se pornesc prin metoda cunoscut sub denumirea de ´conectare stea-tringhiµ. Aceast metod presupune parcurgerea a dou etape i anume: ini ial, fazele celor trei înf ur ri statorice sunt conectate în stea i astfel, motorul absoarbe de la re eaua electric un curent de trei ori mai mic decât curentul nominal, corespunz tor func ion rii normale (cu fazele înf ur rii statorice în conexiune triunghi); U1 V1 W1

y

U2

V2 W2

U1 V1 W1 y dup un timp (câteva secunde) schema de conectare a fazelor statorice este comutat în triunghi i motorul poate func iona timp îndelungat în aceast conexiune.

U2 V2 W2

Pentru comutatorul stea-triunghi din figura urm toare, reprezenta i circuitele corespunz toare celor dou pozi ii ale comutatorului (stea Y, respectiv triunghi ¨).

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

35

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea comutatorului stea-triunghi (2)

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Comanda unui motor electric prin comutator cu came Comutatorul din figur realizeaz , pe fiecare dintre cele dou pozi ii marcate pe capacul s u, conexiunile notate cu ´xµ i reprezentate colorat (pentru conexiunea stea).

Scrie i (dup modelul de mai jos) sau desena i cu culori, leg turile care se stabilesc în fiecare caz. L1-R-A-A-A(motor) L2-S-B-B(motor) .a.m.d.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

36

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea comutatorului de num r de poli

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Comanda motoarelor la care se modific num rul de perechi de poli magnetici Viteza motoarelor electrice asincrone poate fi reglat (în trepte) prin modificarea num rului de perechi de poli magnetici ai înf ur rii statorice. Înafar de tipul special al înf ur rilor (numite i înf ur ri Dahlander i care determin complica ii constructive), aceast metod este posibil prin utilizarea unui comutator cu came care schimb între ele, cele dou scheme de conectare a înf ur rilor. În figura urm toare s-a reprezentat schema de principiu pentru aceast metod de reglare i anume prin schimbarea conexiunii bobinelor de pe fiecare faz (s ge ile reprezint punctele de conectare la re ea):
U2 U2

U1 W2

V1 W1 V2 W2

U1

V1 W1 V2

Pentru comutatorul din figur , reprezenta i cu dou culori diferite, circuitele care se stabilesc în cele dou cazuri de conectare a înf ur rilor motorului.

U2 V1

U1

W2 Profilul: TEHNIC Nivelul 3

W1

V2

37

APARATE ELECTRICE

O alt modalitate de reprezentare a schemelor de leg turi pe care le asigur un comutator de num r de poli (întâlnit frecvent în cataloagele de firme produc toare) este cea din figura urm toare. În pozi ia 1, comutatorul asigur conectarea fazelor de alimentare cu tensiune, respectiv la bornele: L1-R-V L2-S-Z L3-T-U Desena i cu culori diferite leg turile electrice corespunz toare celeilalte pozi ii a comutatorului i realiza i analogia cu situa ia din figura precedent .

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

38

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

func ionarea inversorului de sens

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s explica i func ionarea aparatelor electrice din diverse categorii, pe baza schemelor structurale

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Inversarea sensului de rota ie la un motor asincron Pentru inversarea sensului de rota ie al unui motor asincron trifazat este suficient s fie schimbate între ele, dou faze ale re elei de alimentare la bornele motorului. Inversoarele de sens sunt aparate care realizaz aceast schimbare, comandând inversarea sensului de rota ie a motoarelor electrice. Schema de conectare, pentru inversorul de sens este urm toarea:

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

39

APARATE ELECTRICE

În aceast schem , detaliile referitoare la conexiunile care se realizeaz în fiecare dintre cele dou pozi ii ale comutatorului (S-D) sunt marcate cu ´xµ într-un tabel ata at schemei electrice. Pentru pozi ia (S) se realizeaz conexiunile marcate cu culoare i leg turile dintre faze i borne sunt respectiv L1-R-A-U; L2-S-B-V; L3-T-C-V. Desena i leg turile dintre bornele motorului i fazele tensiunii de la re ea, pentru pozi ia (D) a inversorului i verifica i dac este îndeplinit condi ia precizat pentru inversarea sensului de rota ie a motorului.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

40

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

montarea blocurilor de relee termice

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Montarea unui bloc de relee termice Observa i componentele unui bloc de relee termice reprezentat în figura de mai jos i enumera i ordinea opera iilor de montare i explica i tehnologia respectiv . Pentru a rezolva mai eficient sarcina de lucru pute i ine seama de urm toarele recomand ri: - numerota i componentele, la fel ca în cazul unui desen de ansamblu - ordona i opera iile de montaj într-o schem logic ; în casetele acestei scheme pute i apoi s scrie i explica iile necesare.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

41

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

montarea componentelor unui întreruptor automat

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Montarea componentelor unui întreruptor automat Observa i componentele unui bloc de relee termice reprezentat în figura de mai jos i enumera i ordinea opera iilor de montare i explica i tehnologia respectiv . Pute i numerota componentele, la fel ca în cazul unui desen de ansamblu i apoi trebuie s ordona i opera iile de montaj într-o schem logic în casetele c reia ve i scrie explica iile necesare.
Accesorii pentru semnalizarea declan rii prin protec ie Contacte auxiliare de semnalizare pentru pozi ia func ional a întreruptorului Contacte fixe pentru conectare întreruptor

DTm ± declan ator de tensiune minim (ac ioneaz dac tensiunea este cuprins între 35-70%Un) Dac tensiunea este mai mare de 85%Un, permite ac ionarea întreruptorului

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

42

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

componentele unui demaror

Competen a: Analizeaz construc ia diferitelor tipuri de aparate electrice. Obiective:
y s recunoasc subansamblurile constructive ale aparatelor electrice

Timp de lucru: 20 minute Lucra i individual !
Structura i func iile unui demaror În figura urm toare este reprezentat schema electric a unui demaror.

Demarorul este cea mai utilizat combina ie de contactoare cu relee termice, folosit pentru pornirea direct a motoarelor electrice.
Identifica i componentele demarorului (numerotate de la 1 la 8) i preciza i rolul func ional al fiec rei componente. De ce sunt dublate cele dou tipuri de butoane pentru ac ionare ?

7

8 1 2 3

6

4

5

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

43

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

montarea componentelor unui demaror

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Montarea componentelor unui demaror Un demaror se compune din carcasa izolant , capacul prev zut cu butoane de ac ionare, contactorul, blocul de relee termice i presgarniturile. Pentru semnalizarea st rii de func ionare a motorului se folosesc contactele auxiliare. Dac se conecteaz butoane în paralel cu butoanele de pornire i oprire ale demarorului, atunci poate fi realizat comanda de la distan a acelui motor. Aceste aparate sunt u or de manevrat, nu necesit reglaje i au posibilitatea mont rii în spa ii cu condi ii de mediu diverse. Preciza i ordinea opera iilor de montare a componentelor unui demaror.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

44

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

protec ii asigurate de declan atoare

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s urm reasc func ionarea aparatelor electrice

Timp de lucru: 20 minute Lucra i individual !
Ce protec ii asigur declan atoarele ? În figura urm toare este reprezentat panoul frontal al unui declan ator. Preciza i tipul declan atorului, datele nominale i valorile curen ilor la care asigur protec iile specifice. Toate datele de determinat vor fi scrise în c su ele ata ate figurii.

?

?

? ? ?

Preciza i valorile numerice ale protec iilor asigurate de declan atorul electronic din figur .

?

?

?

Ce semnifica ie
are acest nota ie ?

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

45

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

tipuri de butoane de comand

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s compara i tipurile de aparate din aceea i categorie, utilizând cataloage

Timp de lucru: 25 minute Lucra i în echip !
Ave i dou pachete de ´c r iµ: - un pachet con ine semnele conven ionale ale unor butoane electrice de comand - cel lalt pachet con ine semnifica iile semnelor conven ionale reprezentate Decupa i c r ile din cele dou grupe i sunte i gata de joc. 1. Fiecare dintre componen ii unei perechi prime te un set de ´c r iµ. 2. Decide i cine va începe: pute i arunca cu banul (´cap sau pajur µ) 3. Primul elev pune pe banc o carte din setul s u. 4. Al doilea elev trebuie s ´taieµ cartea respectiv cu o carte din setul propriu

asociind, de exemplu, unui simbol, denumirea butonului reprezentat. Dac asocierea este corect , c r ile sunt ale celui care a ´t iatµ; dac nu, c r ile sunt ale celuilalt. 5. Elevul care ´duce c r ileµ are dreptul s pun primul, pe banc , o carte din setul s u iar cel lalt trebuie s caute perechea corect . 6. Câ tig cel care strânge mai multe perechi (asocieri corecte).

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

46

APARATE ELECTRICE

buton tip Äciuperc ´, pentru oprire de urgen , cu revenire (contact N/O)

buton tip Äciuperc ´ pentru oprire de urgen , tip´apas trage´ (contact N/C);

buton tip Äapas trage´, pentru oprire de urgen

buton simplu contact N/O

buton dublu contact N/O + N/C

buton tip Äapas trage´, pentru oprire de urgen , deblocare prin rotire (contact N/C);

buton tip Äapas trage´, pentru oprire de urgen , deblocare rapid (contact N/O + N/C);

buton simplu contact N/C

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

47

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

montarea butoanelor electrice de comand

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Montarea butoanelor electrice de comand Identifica i componentele unui buton de comand (prezentate în figura urm toare în mai multe variante constructive) i preciza i ordinea opera iilor de montare a acestor componente. Întocmi i o shem logic pentru procesul tehnologic de montare.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

48

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

montarea prizelor sub tencuial

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Montarea prizelor sub tencuial Pentru montare sub tencuial , priza trebuie mai întâi demontat , în ordinea reprezentat prin cifre alocate elementelor componente:

Denumi i elementele reprezentate simple.

i realiza i practic, demontarea unei prize

Realiza i conexiunile la bornele prizei acesteia.

i monta i, în ordine invers

elementele

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

49

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

montarea întreruptoarelor

Competen a: Asigur func ionarea aparatelor electrice. Obiective:
y s monteze aparatele în circuit prin citirea schemelor de montaj

Timp de lucru: 30 minute Lucra i individual !
Montarea întreruptoarelor În schema urm toare sunt reprezentate conexiunile care trebuie efectuate la bornele unui întreruptor. N

L PE

Explica i de ce este necesar ca întreruptorul s fie montat pe firul de linie/faz .

Pentru montare sub tencuial , întreruptorul trebuie mai întâi demontat, dup care se execut conexiunile i se monteaz la loc elementele, în ordine invers , a a cum se prezint în figurile urm toare.

1 3 2

Decupare pentru LED-ul de semnalizare a prezen ei tensiunii

Realiza i practic montarea unui întreruptor sub tencuial .

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

50

APARATE ELECTRICE

FI

DE LUCRU

alegerea aparatelor electrice

Competen a: Specific parametrii tehnici ai aparatelor electrice Obiective:
y s aleag aparatele electrice func ie de parametrii instala iei în care vor fi utilizate

Timp de lucru: 25 minute Lucra i în echip ! tafeta aparatelor !
Un motor electric asincron de putere mare este ac ionat printr-o schem de for ca în figur : - întreruptor/ disjunctor de putere - protec ie la scurtcircuit prin siguran e fuzibile (F1 ... F3) - protec ie la suprasarcini de durat prin declan ator termic (DT) - protec ie la curent maximal prin declan ator electomagnetic (DE)

Constitui i echipe de câte 4 elevi i alege i aparatele schemei de ac ionare cunoscând datele motorului i anume:

Pn = 400 kW In = 63 A cos = 0,82 Fiecare elev va alege un aparat i va transmite urm torului datele de care are nevoie acesta. Echipa va prezenta datele necesare pentru procurarea aparatelor schemei i va alege din cataloage de firm , variantele necesare.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

51

APARATE ELECTRICE

5. FI E DE DOCUMENTARE

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

52

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

m rimi caracteristice aparatelor electrice: tensiuni Principalele m rimi caracteristice ale aparatelor electrice, reprezentând i criterii de clasificare a acestora, sunt: num rul de poli, felul curentului, tensiunea i curentul nominal, capacitatea de comuta ie nominal , curen ii limit (termic i dinamic), serviciul nominal, frecven a de conectare i robuste ea mecanic . Tensiunea nominal a unui aparat este valoarea standardizat de tensiune pentru care este construit acesta. tensiunea nominal de utilizare: tensiunea la care este folosit aparatul;

Pentru aparatele electrice se disting

tensiunea nominal de comand : tensiunea de alimentare a sistemului de comand de la distan a aparatului (de exemplu, tensiunea de alimentare a bobinei electromagnetului de ac ionare); tensiunea de izolare: tensiunea pentru care a fost dimensionat izola ia aparatului.

Dintre cele trei categorii men ionate, tensiunea nominal mai mare.

de izolare este cea

Tensiunile nominale au valori standardizate: aceasta înseamn c valorile respective sunt fixate prin standarde i c lor le corespund condi ii bine precizate de încercare prin care sunt redate cât mai fidel solicit rile reale, din exploatare. Standardizarea m rimilor nominale ale aparatelor electrice este necesar deoarece nu se pot proiecta i construi aparate pentru fiecare situa ie de utilizare în parte: gama valorilor standardizate poate r spunde (acoperitor) oric ror condi ii concrete. Valorile standardizate ale tensiunilor normale sunt prezentate în tabelul urm tor (conform SR ± CEI ± 939 / 95): de izolare c.a. [V]* c.c. [V] Î.T [kV] c.c. [V] c.a. [V]* c.a. [V]* c.c. [V] 60 60 6 34 250 12 12 250 250 10 36 380 18 380 440 20 48 440 24 24 500 600 110 60 500 36 660 800 220 110 660 42 48 800 1200 400 220 750 127 60 1000 750 1000 220 220

de utilizare de comand * valori între faze.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

TENSIUNI NOMINALE

53

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

m rimi caracteristice aparatelor electrice: curen i Curentul nominal este cel mai mare curent pe care îl poate suporta un aparat, timp îndelungat, f r ca înc lzirea diferitelor sale elemente s dep easc limitele impuse de norme. Curentul nominal al unui aparat se define te din considerente termice; de aceea, se mai nume te i curent nominal termic. Valorile standardizate ale curentului nominal termic al aparatelor de joas tensiune sunt indicate în tabelul urm tor: 2 20 200 2000 2,5 25 250 2500 3,15 31,5 315 3150 4 40 400 4000 6,3 63 630 8 80 800 10 100 1000 16 160 1600 -

Curentul nominal de utilizare se stabile te de constructor în func ie de diver i parametri (tensiunea de utilizare, mediu etc.) i este indicat în cataloagele de aparate electrice. Pentru aparatele electrice se mai definesc i alte categorii de curen i i anume: Curentul limit termic este curentul (valoarea efectiv ) pe care un aparat de conectare în stare complet închis îl poate suporta un timp determinat în condi ii prestabilite, f r ca nici un element component s dep easc limitele de temperatur admise. Curentul limit dinamic este valoarea de vârf a curentului cel mai mare pe care un aparat de conectare îl poate suporta, în pozi ia închis, din punct de vedere al solicit rilor electromagnetice în condi ii prescrise de întrebuin are, func ionare i timp. Curentul de rupere este curentul pe care-l poate întrerupe un aparat, la o anumit tensiune de restabilire, în condi ii prescrise de func ionare, la o frecven dat i la un factor de putere dat. Curentul de închidere (al unui aparat de conectare) este valoarea curentului de închidere virtual (posibil) în condi ii prescrise de func ionare.

În cazul aparatelor electrice de înalt tensiune se define te m rimea: Capacitatea de rupere nominal a unui aparat de întrerupere reprezint cel mai mare curent, exprimat în kiloamperi, pe care îl poate întrerupe aparatul, r mânând în stare de func ionare, atunci când la bornele sale este aplicat o tensiune egal cu tensiunea sa nominal .

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

54

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

m rimi caracteristice aparatelor electrice: frecven a de conectare, serviciul nominal, puteri Frecven a de conectare indic num rul de cicluri pe care le efectueaz un aparat, într-o or . Un ciclu cuprinde urm toarea succesiune de opera ii/faze:

Frecven a de conectare este corelat cu uzura mecanic , îns ia în calcul i: ‡ înc lzirea provocat de ± curentul de pornire; ± curentul de func ionare, ‡ efectele supratensiunii care înso esc deconectarea; ‡ r cirea, pe durata pauzei. Durata relativ de conectare reprezint raportul dintre durata de func ionare (conectare, func ionare, deconectare) i durata ciclului de func ionare. Se nume te relativ , deoarece se calculeaz în procente.

DA [%]= tf / tc.100
Serviciul nominal poate fi: de durat (peste 8 ore), intermitent i de scurt durat . Serviciul intermitent este caracterizat prin alternarea func ionare/pauz cu observa ia c duratele celor dou regimuri sunt astfel încât în timpul func ion rilor nu se atinge temperatura maxim iar în timpul pauzelor nu se atinge temperatura mediului ambiant. Serviciul de scurt durat se caracterizeaz prin func ion ri a c ror durat este mult mai mic decât durata pauzelor: înc lzirea nu se face pân la temperatura maxim iar r cirea (în timpul pauzelor) se face pân la temperatura ambiant În instala iile electrice o m rime electric , de care trebuie s electric . se in seama este puterea

În re elele electrice de curent alternativ se întâlnesc urm toarele puteri: ‡ puterea aparent S = U.I (în c.a. monofazat) sau ‡ puterea activ P = U.I.cos (în c.a. monofazat) ‡ putere reactiv Q = U.I.sin (în c.a. monofazat)

S = 3.U.I (în c.a. trifazat)
sau sau

[VA]; [W]; [var].

P = 3.U.I.cos (în c.a. trifazat) Q = 3.U. I.sin (în c.a. trifazat)

Observa ie: pentru aparatele de întrerupere destinate re elelor de curent alternativ de înalt tensiune, se folose te mai frecvent, în locul no iunii de Äcapacitate de rupere nominal ´, no iunea de Äputere de rupere nominal ´, dat de rela ia: Pr = 3 .U.I , în care: Pr este puterea de rupere, exprimat în [MVA], Un ± tensiunea nominal a aparatului, în [kV] Ir ± curentul de rupere, în [kA].
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

55

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

subansambluri constructive ale aparatelor electrice: c i de curent Prin cale de curent se în elege o por iune de circuit delimitat de dou puncte. Aparatele electrice servesc la realizarea unor leg turi electrice dintre dou circuit electric. puncte ale unui

Conectarea unui aparat într-un circuit electric

Interconexiunea dintre dou c i de curent se stabile te prin intermediul unui contact electric. Rolul contactelor i al pieselor de contact, în construc ia aparatelor electrice, este de a conecta i conduce curentul electric, prin c ile de curent, astfel încât acesta s poat parcurge circuitul respectiv. Realizarea continuit ii circuitului electric se poate ob ine prin sudare, lipire, strângere cu uruburi sau prin simpla ap sare a elementelor de contact. Strângerea cu uruburi reprezint timp fiind o leg tur de durat . cea mai r spândit leg tur de contact, în acela i

b a

c
Elemente de contact: a ± fixare cu urub; b ± fixare prin papuci; c ± fixare prin conectori; d ± perii (contact alunec tor) e ± fixare prin presare

e d

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

56

APARATE ELECTRICE

În construc ia aparatelor electrice se reg sesc contacte fixe i contacte mobile.

a
Tipuri de contacte: a ± contacte fixe; b ± contacte mobile; c ± contacte alunec toare (perie-colector)

c b

Materialele folosite pentru construc ia contactelor electrice trebuie s urm toarele: s s s s s s s aib o conductivitate termic mare aib conductivitatea electric mare aib o duritate mare pentru a rezista la ocuri aib o între inere simpl i u oar nu oxideze i s nu fie atacate de agen i chimici aib temperatur înalt de topire, pentru a rezista arcului electric fie u or de prelucrat i s aib pre de cost redus condi ii

îndeplineasc

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

57

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

subansambluri constructive ale aparatelor electrice: mecanismul de ac ionare O mare parte a aparatajului de joas tensiune are în componen a sa mecanisme de ac ionare (indexare). Aceste mecanisme servesc la deplasarea unor contacte sau sisteme de contacte în vederea închiderii i deschiderii circuitelor electrice. Mecanismele de ac ionare deservesc majoritatea tipurilor de aparate electrice i anume: - comutatoare cu came; - comutatoare stea ± triunghi; - inversoare de sens; - comutatoare voltmetrice; - controlere, - întreruptoare automate; - întreruptoare diferen iale; - declan atoare; - demaroare i variatoare etc. În figura urm toare este reprezentat mecanismul de ac ionare al unui comutator cu came.

3

2

1

4
Meca nism de ac ion are pentr u comut atorul cu came: 1± cam ; 2± rol ; 3 ± axul de mane vrare;

4 ± resort; Întreruptoarele automate pot avea dou tipuri de mecanisme: cu genunchi i cu cliche i.

5
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

3

4 58

APARATE ELECTRICE

Mecanismul cu genunchi al întreruptorului automat: 1 ± suport contact; 2 ± genunchi; 3 ± resort genunchi; 4 ± clichet; 5 ± pârghie de declan are.

1

2

5

3

4

Mecanism cu cliche i al unui întreruptor automat: 1 ± clichet de ag are; 2 ± clichet intermediar; 3 ± clichet de declan are; 4 ± resort; 5 ± caset mecanism. Întreruptoarele de joas tensiune pot fi ac ionate manual, cu electromagnet i cu motor.

Închis

Deschis

Protec ie

Întreruptoarele ac ionate manual au doua pozi ii stabile închis ± deschis i una intermediar , corespunz toare declan rii prin protec ie. FI DE DOCUMENTARE

subansambluri constructive ale aparatelor electrice: sisteme de izola ie i carcase
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

59

APARATE ELECTRICE

Izolarea aparatelor electrice de mediul exterior, de operator respective de p r ile aflate sub tensiune se realizeaz cu ajutorul carcaselor i cuvelor. Carcasele i cuvele aparatelor electrice se folosesc la: aparatele protejate contra prafului i apei, având contactele în aer; aparatele cu contactele în ulei ; aparate antiexplozive, antigrizutoase. Mecanismele de manevrare pentru aparatura modular pot fi ac ionate cu manete manevrabile prin basculare (a) sau prin rotire (b).

a

b

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

60

APARATE ELECTRICE

Carcasele aparatelor în aer Aceste carcase se execut din mas plastic termorigid (bachelit ) sau termoplast (relon) precum i din metal (tabl de otel, siluminiu sau font ). Pentru a asigura etan area, garnitura se lipe te de capac cu lac adeziv. Carcasele de metal trebuie cur ate de oxid i revopsite periodic. Vopsirea se face cu nitroemail (duco) sau cu vopsea imita ie de lovitur de ciocan (lb. german ± hammerschlag ).

Carcase pentru aparate electrice: a ± carcas cupl ; b ± carcas demaror electromagnetic; c ± carcas antiex doz de deriva ie.

Carcasele aparatelor în ulei Aceste carcase se execut din bachelit sau metal (tabl de otel, siluminiu sau font ). Din timp în timp se verific starea garniturilor de etan are. Dac apar scurgeri de ulei, se înlocuiesc garniturile cu cauciuc rezistent la ulei (perbunan sau neopren) sau cu nur de bumbac. Uneori pot ap rea pierderi de ulei datorit perfor rii cuvei de tabl : în acest caz, cuva se înlocuie te. Carcasele aparatelor antiexplozive i antigrizutoase Aparatele electrice care func ionez în medii cu pericol de explozie (de la scânteile de arc electric de comuta ie) necesit protec ie special . Carcasele acestor aparate au o construc ie diferit , în func ie de tipul de protec ie utilizat (antiex ± pentru medii explozive i antigrizutoase ± pentru mediile din minele de c rbuni, în care exist un gaz, numit gaz grizu, care se aprinde foarte u or). Carcasele antideflagrante se execut din tabl de otel, siluminiu sau font . Racordarea cablurilor de conexiune la aparatele electrice reprezint o problem pentru asigurarea izol rii, deoarece, dac solu ia constructiv nu este adecvat , punctul de racordare reprezint un punct slab al sistemului de izolare i protec ie.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

61

APARATE ELECTRICE

Sisteme de racordare a cablurilor în carcasele aparatelor O gam larg de aparate sunt prev zute cu accesorii de izolare. Din gama acestor accesorii, în figura urm toare sunt prezentate diverse forme constructive de capace de borne.

Accesorii de izolare: capace de borne

Separatoarele de faz sunt accesorii care permit maxima izolare pentru conexiunile de for . Se monteaz la întreruptoare i aceast opera ie este u or de executat i f r probleme tehnice deosebite.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

Accesorii de izolare: separatoare de faz

62

APARATE ELECTRICE

Ecranele izolante sunt accesorii care asigur izolarea între panou i partea de for , ele putând fi utilizate în combina ie cu capacele de borne sau cu separatoarele de faz .

Accesorii de izolare: ecrane izolante

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

63

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

subansambluri constructive ale aparatelor electrice: camere de stingere Prin camer de stingere se în elege o pies de material izolant sau izolat electric fa de restul circuitului, amplasat în zona de formare a arcului electric de comuta ie i conceput astfel încât s împiedice contactul arcului electric cu alte p r i ale aparatelor i s favorizeze stingerea acestuia. Comuta ia (închiderea sau deschiderea) aparatelor electrice este înso it de formarea unui arc electric între contactele care comut . La închiderea contactelor, arcul electric se Åstingeµ prin atigerea contactelor i stabilirea circuitului: acest arc nu este periculos pentru aparat. La deschidere îns , arcul electric are tendin a de a se men ine în mediul dintre contacte i, de aceea, este periculos prin solicit rile intense pe care le genereaz asupra aparatului respectiv. Aceste fenomene sunt limitate prin camerele de stingere a arcului de întrerupere. Indiferent de tipul contactului, la separarea contactelor unui aparat electric se succed, într-un timp foarte scurt, urm toarele fenomene: - pe m sur ce contactele se îndep rteaz , suprafa a real de contact scade foarte mult, ajungându-se ca întregul curent din circuit s treac printr-un singur punct de contact; - în acest punct de contact, densitatea de curent este atât de mare încât metalul este înc lzit pân la topire; - îndep rtând mai mult contactele puntea de metal lichid se sub iaz i, în cele din urm , datorit înc lzirii din ce în ce mai mari provocate de trecerea curentului, se vaporizeaz ; - existen a, într-un spa iu foarte redus, a unei cantit i mari de vapori metalici i a unor electrozi puternic înc lzi i creeaz condi iile apari iei între contacte a unui arc electric, prin care curentul din circuit continu s circule. În aceast situa ie, aerul ± considerat în mod obi nuit izolant ± devine conduc tor de electricitate.

Etapele de formare a arcului electric de întrerupere:
a ± contacte închise: curentul electric trece prin mai multe puncte de contact; b ± contacte în curs de deschidere: a r mas un singur punct de contact, care concentreaz toate liniile de curent; c ± contactele în primul moment al deschiderii: curentul continu s treac printr-o punte de metal lichid; d ± contactele deschise: din puntea de metal lichid s-a format un arc electric; 1 ± puncte de contact; 2 ± piesele de contact; 3 ± punte de metal lichid; 4 ± arc electric.

Fotografiate, fenomenele descrise mai sus, arat astfel:
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

64

APARATE ELECTRICE

Metode de stingere a arcului electric în curent continuu în curent alternativ - cre terea lungimii arcului electric

- divizarea arcului - deplasarea rapid a arcului i lungirea sa, prin suflaj magnetic - divizarea arcului (stingere prin gr tare deionice) - utilizarea mediilor de stigere (solide, lichide, gazoase)
- suflajul magnetic

Contact mobil

Contact fix Electrod

Principiul stingerii arcului electric în camera de stingere deionic
Suport izolant

Pl cu e deionice

Camere de stigere deionice (schem

i vedere)

Stingerea arcului electric în aparatele de comuta ie reprezint o Åcurs µ între procesele de ionizare i cele de deionizare, în timpul c reia se urm resc frânarea proceselor de ionizare i favorizarea celor de deionizare.

Adesea, pentru a disipa mai eficient energia arcului electric i astefel, pentru a ajuta la stingerea sa mai rapid , se recurge ± constructiv ± la o solu ie ingenioas : circuitul electric se întrerupe în mai multe puncte, numite puncte de Ärupere´, cum este, de exemplu, cazul în figura urm toare.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

65

APARATE ELECTRICE

Reprezentarea schematic a unui aparat simplu de întrerupere prev zut cu dou puncte de rupere: 1 2 3 4 5 6 7 ± cam ; ± rol ; ± contacte fixe; ± contacte mobile; ± resort; ± organ de ac ionare a camei; ± cursa echipajului mobil.

Camerele de stingere limiteaz i izoleaz spa iul de formare i stingere a arcului electric i permite evacuarea cantit ii de c ldur dezvoltat în coloana arcului electric. Camerele de stingere se execut întotdeauna din materiale electroizolante cu mare rezisten la temperaturi ridicate (termoceramit, azbociment, pl ci de azbest) în care sunt plasate pl cu ele feromagnetice prin care este facilitat suflajul magnetic. În figura urm toare sunt prezentate etapele stingerii arcului electric în întrerup toarele de joas tensiune.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

66

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

subansambluri constructive ale aparatelor electrice: sistemul de fixare i protec ie Fixarea aparaturii electrice se realizeaz cu ajutorul unor dispozitive de fixare, dispozitive care au rolul de a prinde aparatele electrice pe panouri, în dulapuri speciale, în loca ii bine definite. Fixarea poate fi f cut în interior, exterior sau pe lateralul unui panou electric.

Fixarea aparatelor electrice prin montaj pe in

Fixarea aparatelor electrice prin montaj pe asiu

Fixarea aparatelor electrice prin montaj pe patin func ional

Func ie de tipul aparatului i de rolul pe care-l are în circuit, montarea se poate face debro abil, pe asiu, pe contrapanou sau în decupajul unui panou electric.

Întreruptor debrao abil montat pe soclu

Întreruptor debro abil montat pe asiu

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

67

APARATE ELECTRICE

Montaj pe contrapanou

Montaj în decupajul unui panou electric

Rolul asiului de debro are este de a permite montajul aparatului electric în instala ia electric cu facilitatea accesului la scoaterea sau montarea în circuit, atunci când se impun anumite opera ii de între inere sau reparare.

a

b Func iile soclului asiului de debro are: a ± bro at; b ± debro at; c ± scos.

c

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

68

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de comuta ie: întreruptoare cu pârghie

La întreruptoarele ² pârghie închiderea i deschiderea circuitului se realizeaz cu ajutorul unui contact mobil în form de bra cu pârghie. Aceste aparate sunt destinate conect rii i întreruperii manuale a unui circuit de lumin în re ele de joas tensiune. i for ,

a

b

c

Întreruptor ± pârghie: a) carcas ; b) pozi ie deschis ; c) pozi ie închis ; 1 ± carcas ; 2 ± cu ite; 3 ± furc ; 4 ± dispozitiv de închidere; 5 ± borne de acces; Întreruptoarele-pârghie pot realiza întreruperea unui curent dat fiind utilizarea efectului de suflaj magnetic în aer liber. Pentru a facilita acest efect, pozi ia corect de montare este cea în care deschiderea întreuptorului are loc ca în figura urm toare. Totu i, eficien a acestor aparate la stingerea arcului este sc zut i, de aceea, se monteaz în circuit numai înseriate cu siguran e fuzibile: în aceast pereche, întreruptorul cu pârghie are rolul de comuta ie iar siguran a fuzibil are rolul de a realiza protec ia la scurtcircuit (în cazul c arcul electric de întrerupere nu poate fi stins de întreruptor). Montarea în circuit a întreruptoarelor cu pârghie se face în serie cu siguran e fuzibile.

a

b

c

d

Montarea întreruptoarelor cu pârghie: a ± pozi ia corect de ontare pentru cre terea eficien ei efectului de suflaj magnetic; b ± schema electric a întreruptorului pârghie; c ± schema monofilar a întreruptorului pârghie; d ± montarea întreruptorului pârghie în serie cu siguran e fuzibile
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

69

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de comuta ie: comutatoare cu came Întreruptoarele cu came sunt aparate electrice alc tuite dintr-un num r variabil de c i de curent identice, al turate. Deschiderea i închiderea contactelor mobile este posibil prin ac ionarea unui ax central comun.

Comutatoarele cu came sunt folosite la închiderea i deschiderea simultan sau succesiv a unor circuite din instala iile electrice, la ac ionarea motoarelor, pentru m surarea curentului i tensiunii în re elele bi- i trifazate (cu i f r nul), cu i f r transformator de m sur , la ac ionarea întrerup toarelor automate i a separatoarelor. Întreruptoarele cu came sunt întâlnite în instala iile electrice sub diferite forme constructive. Posibilitatea de ad ugare a unor etaje suplimentare (pot avea pân la 6 etaje !), de combinare a c ilor de curent, face ca aceste întreruptoare s fie construite ca aparate de sine st t toare pentru diferite utiliz ri: inversoare de sens, comutatoare voltmetrice, comutatoare de num r de poli, comutatoare stea ± triunghi.

Func ionarea comutatoarelor cu came se bazeaz pe deplasarea unei came în dreptul unui contact. Cama va închide sau deschide acest contact, printr-o deplasare rectilinie a tijei comutatorului. Comutatoarele cu came sunt construite în variante cu unul, dou sau mai multe etaje, la curen i nominali de func ionare între 20A i 100A, cu montaj pe u a tabloului electric sau pe in omega, cu comuta ie standard 0-I sau I-0-II. Montarea acestor aparate în circuit se face conform schemelor electrice, particularizate func ie de scopul utiliz rii. De exemplu, în figura urm toare este reprezentat schema electric a unui comutator cu came cu dou pozi ii (0-I) i patru etaje (1-2, 3-4, 5-6, 7-8), care poate comuta simultan 4 circuite, marcate în figur cu culori diferite.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

70

APARATE ELECTRICE

Comutator cu o singur pozi ie

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

71

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de reglare: principiul de func ionare al releelor electromagnetice Releul electric este un aparat electric, care sub ac iunea unei m rimi de intrare produce varia ia brusc - în salt - a m rimii de ie ire, la o anumit valoare a m rimii de intrare. Func ionarea releelor are Releul este un dispozitiv care poate realiza un contact (pe cale mecanic , în cazul comuta iei cu contacte sau pe cale electronic , în cazul comuta iei statice) contact ce poate fi închis sau deschis în mod brusc de un semnal de comand . Func ionarea releelor are la baz doar dou st ri distincte: închis - deschis, releul aflându-se într-o stare sau alta, dup valoarea semnalului de comand .

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

72

APARATE ELECTRICE

Contactul electric al releului este deschis

Circuitul de alimentare a electromagnetului este întrerupt

Contact electric închis

Arm tura mobil este atras

Un releu electromagnetic are capacitatea de a transmite o ac iune dintr-un punct al unui circuit, într-un punct (sau mai multe puncte) care apar in altui circuit. Acesta este motivul pentru care releele î i g sesc numeroase aplica ii în schemele de comand i automatizare, cu atât mai mult cu cât dimensiunile lor se pot realiza, în prezent, la nivelul microcip-urilor.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

73

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de reglare: clasificarea releelor Releele electrice pot fi clasificate din punct de vedere al principiului func ional, în relee electromagnetice, relee de induc ie, relee electrodinamice, relee electrice termice, relee electronice.

Clasificarea releelor dup criterii func ionale y magnetoelectrice; y electromagnetice; Dup principiul de func ionare a y electrodinamice; elementelor sensibile y de induc ie; y magnetice; y electrotermice. y relee cu contacte; Dup principiul de y relee f r contacte (varia ie brusc a inductivit ii, func ionare a capacit ii electrice, bazate pe amplificatoare elementelor executoare electrice, electromagnetice - relee magnetice i electronice). y curent; y tensiune; Dup m rimea de intrare y putere; y frecven ; y timp. y primare - conectate direct în circuitul de comand (intrare); y secundare - conectate prin intermediul Dup modul deconectare a convertoarelor; elementului sensibil y intermediare - ac ionate prin intermediul elementelor de execu ie ale altor relee, având destina ia amplific rii semnalului i distribuirii lui pe mai multe canale. Dup modul de ac ionare y cu ac iune direct ; asupra obiectului comandat y cu ac iune indirect . y de protec ie a sistemelor energetice (mai ales relee secundare cu ac iune indirect - parcurse de curen i mici de ordinul unui amper); y de comand a ac ion rilor electrice (mai ales Dup destina ie relee primare cu ac iune direct i indirect parcurse de curen i de ordinul zecilor de amperi); y de automatiz ri i telecomunica ii (primare sau secundare, cu ac iune direct ± valoarea curen ilor de intrare i ie ire sub un amper).

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

74

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de reglare: tipuri de relee-principiul de func ionare Releele electromagnetice au ca principiu de func ionare atrac ia unei piese metalice în interiorul unui electromagnet, datorit câmpului magnetic creat de un curent electric. For a de atrac ie este propor ional cu curentul respectiv. În general, releele electromagnetice se utilizeaz ca relee auxiliare. Releele electromagnetice au ca organ principal un mecanism electromagnetic (electromagnet cu arm tur mobil ) care cumuleaz func ia de element sensibil i element comparator (intermediar); în consecin , caracteristicile electromagne ilor de curent continuu i curent alternativ sunt valabile, respectiv, i la releele electromagnetice. Se deosebesc dou tipuri de relee electromagnetice: - neutre - ac iunea mecanismului electromagnetic este independent de sensul solena iei bobinei de excita ie; - polarizate - când ac iunea mecanismului electromagnetic depinde de sensul solena iei. La baza func ion rii releului electrodinamic st existen a cuplului electrodinamic produs prin interac iunea câmpurilor electromagnetice ale celor dou bobine, una fix i alta mobil , ambele parcurse de curen i electrici diferi i. Releul func ioneaz atât în curent continuu cât i în curent alternativ. Prin rota ia axului se va realiza închiderea i deschiderea unui contact.

Principiul de func ionare a releelor de induc ie se bazeaz pe for a electrodinamic ce ia na tere datorit inducerii, într-o pies metalic (disc de aluminiu sau cupru), a curen ilor turbionari. Releul de induc ie func ioneaz datorit celor dou fluxuri alternative (create de curen ii I1 i I2 din figura explicativ ), fluxuri care sunt decalate în timp i în spa iu i determin rotirea discului metalic.

Principiul de func ionare a releelor termice se bazeaz pe faptul c , la trecerea unui curent electric printr-un bimetal, acesta se deformeaz i deplasându-se, determin ac ionarea unor contacte electrice. Constructiv aceste relee sunt realizate cu fir cald (fig.a) sau cu lam bimetalic (fig. b).
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

75

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de reglare: condi ii de func ionare impuse releelor de protec ie Condi iile impuse releelor termice de standardele în vigoare cu privire la protec ia motoarelor electrice sunt:

- s nu declan eze în timp de dou ore la un curent egal cu 1,05 Ir (Ir ² curentul reglat); - s declan eze în timp de dou ore la un curent egal cu 1,2 Ir; - s declan eze la un curent egal cu 6Ir, într-un timp mai mare de 2 secunde la releele pentru porniri u oare i mai mare de 5 secunde la releele pentru porniri grele.
Blocurile de relee sunt compensate termic, pot fi rearmate manual sau automat, sunt prev zute cu elemente de vizualizare a declan rii, ele fiind concepute pentru curent alternativ sau continuu. Releele de tensiune minim apar inând întreruptoarelor automate trebuie s urm toarele condi ii de func ionare: îndeplineasc

- s anclan eze la tensiunea de minimum 0,85 Un ; - s re in arm tura mobil la 0,7 Un; - s se deschid comandând declan area întrerup torului automat atunci când tensiunea bobinei ajunge la minimum 0,35 Un pentru curent alternativ i la 0,15 U n pentru curent continuu.

IMPORTANT !
y y Releul de minim tensiune este conectat între dou faze sau între faz Releul de minim tensiune protejeaz numai la sc derea tensiunii. i nul.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

76

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de conectare i protec ie: întreruptoare automate Întreruptoarele automate sunt aparate electrice de comuta ie utilizate la închiderea i deschiderea circuitelor electrice, pentru stabilirea sau întreruperea curentului electric din circuitul considerat. Aceste aparate por fi ac ionate de diferite tipuri de dispozitive de ac ionare. Constructiv, întreruptoarele automate pot fi de joas tensiune (mono- bi- i tripolare) i de medie tensiune.

Întreruptoare automate de joas tensiune.

Întreruptoarele automate sunt prev zute cu dispozitive de protec ie, care comand automat deschiderea circuitului în anumite condi ii prescrise (de ex., la cre terea intensit ii curentului peste o anumit valoare sau la scurtcircuit, la sc derea sub o anumit valoare limit a tensiunii, impedan ei sau a altui parametru al circuitului). Întreruptoarele automate pot fi comandate i de operator pentru stabilirea sau întreruperea curentului de sarcin . Întreruptoarele automate sunt de tip disjunctor, având numai declan atoare automate.

Întreruptoarele automate de putere sunt realizate pentru a proteja re elele de distribu ie de joas tensiune, pentru a proteja motoarele electrice i pentru protec ia împotriva defectelor de punere la p mânt.

La întreruptorul compact, principiul de stingere a arcului electric este bazat pe divizarea i lungirea arcului (contactul mobil are o mi care de rota ie i favorizeaz acetse fenomene), ceea ce confer aparatelor o putere de rupere mare, într-un volum mic.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

77

APARATE ELECTRICE

Protec ie (termic ) la suprasarcini de durat

a

b

c

d

Protec ie (maximal ) la supracuren i

Simboluri pentru întreruptorul automat: a ± un pol, b ± (1+N) poli; c ± 3 poli; d ± întreruptor automat modular

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

78

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice de protec ie: declan atoare Indiferent de varianta constructiv , în componen a întreruptoarelor automate, pe lâng mecanismul de ac ionare, circuitul principal de curent, camera de stingere, piesele electroizolante i cutia aparatului, se afl i elementele de protec ie: y DT ± declan ator termic y DE ± declan ator electromagnetic y DTm ± declan ator de tensiune minim y declan ator de deschidere Aceste declan atoare împreun cu accesoriile aparatului (contacte auxiliare, transformatoare de curent, blocuri diferen iale) permit utilizarea aparatului pentru func iile cunoscute, închidere ± deschidere, protec ie, comuta ie. Declan atoarele magneto ± termice (notate TM), permit protec ia la suprasarcin (o protec ie termic cu prag reglabil), la scurtcircuit (protec ie magnetic cu prag de declan are fix sau reglabil, în func ie de calibru). Aparatura modular , care se impune tot mai mult pe pia a energetic , a adus ca noutate o gam divers de declan atoare magneto ± termice i electronice. comutator pentru reglajul pragului de declan are a protec iei la suprasarcin Ir comutator pentru reglajul pragului de declan are a protec iei la scurtcircuit Im

Panoul frontal al unui declan ator magneto-termic (TM): protec ia la suprasarcin cu prag Ir reglabil de la 0,8 la 1 x In; protec ia la scurtcircuit cu prag de declan are fix sau reglabil (5-10) In. La declan atoarele electronice protec ia la scurtcircuit poate fi temporizat i instantanee în dou variante: protec ie cu temporizare cu prag de declan are reglabil i temporizare fix a declan rii; protec ie instantanee cu prag fix de declan are.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

79

APARATE ELECTRICE

comutator pentru reglajul comutator pentru reglajul temporiz rii de declan are a pragului de declan are a protec iei la suprasarcin protec iei la suprasarcin 90 ± 180 s la 1,5 Ir; Ir = 0,4 «1xIn

comutator pentru reglajul
pragului de declan are a protec iei la scurtcircui, Im = (2 ± 10)Ir

1 2

5 ± 7,5 s la 6 Ir; 3,2 ± 5 s la 7,2 Ir

3
indicator sarcin

priz de test

Panoul frontal al unui declan ator electronic:

prag de declan are a protec iei la suprasarcin temporizare la declan area protec iei la suprasarcin prag de declan are a protec iei la scurtcircuit prag de declan are a protec iei la scurtcircuit (instantanee Ii > 11.In)

prag de declan are a protec iei la scurtcircuit (instantanee Ii > 11.In) Protec ii care pot fi realizate cu un declan ator electronic

Declan atorul de deschidere reprezint , din punct de vedere constructiv, un electromagnet, al c rui echipaj mobil, deplasându-se în momentul alimentarii bobinei, provoac declan area mecanismului de deschidere al aparatului. Mi carea echipajului mobil trebuie s se produc la alimentarea bobinei cu 70% din tensiunea nominal . Declan atorul de deschidere trebuie s func ioneze corect pentru orice tensiune cuprins între 70% i 110% din tensiunea nominal de alimentare de comand i în orice condi ii de func ionare inclusiv în cazul întreruperii curen ilor de scurtcircuit.
Bobin de declan are Profilul: TEHNIC Nivelul 3

80

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

aparate electrice pentru instala ii de iluminat i prize

Prizele au rolul de a asigura sursa de alimentare cu energie electric a oric rui fel de aparat, utilaj, ma in , care lucreaz cu energie electric . Prizele fac parte din instala ia fix , contactele lor fiind permanent sub tensiune.

Prize simple cu i f r contact de protec ie

Prize duble cu contact de protec ie

Priz simpl cu sistem de protec ie împotriva atingerii voite a contactelor, pentru prevenirea electrocut rii

Prizele sunt folosite pentru alimentarea receptoarelor mobile (l mpi de mas , aparate electrice) se construiesc f r contacte de protec ie. Cele cu contacte de protec ie se folosesc în înc peri cu pardoseal neizolat (mozaic), se leag printr-un conductor din cupru, de minimum 2.5 mm2 de cea mai apropiat conduct metalic pentru ap , c ldur sau la nulul firidei de bran ament (cofret). Leg turile se fac prin lipiri sau printr-o br ar metalic .
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

81

APARATE ELECTRICE

Ca i în cazul întrerup toarelor, prizele nu se monteaz în camere de baie. Prizele pentru ma inile electrice de b rbierit se pot monta în camerele de baie lâng chiuvet numai dac sunt alimentate printr-un transformator special de separare, cu o putere de cel mult 15 VA. Acest transformator are bobinajul secundar separat de cel primar i se monteaz îngropat într-un loc neaccesibil, având carcasa legat la p mânt. În camerele de locuit i în birouri, prizele se fixeaz la o în l ime de 0,15-0,30 m de la pardoseal . În înc peri de locuit cu pardoseal neizolat (buc t rii) în l imea de montare a prizelor va fi de 1.20-1.40 m. În cre e, gr dini e, camere de copii, prizele se monteaz la o distan de 1.50 m în l ime de la pardoseal .

Elementele componente ale unei prize duble f r contact de protec ie

Întreruptoarele utilizate în instala iile electrice interioare sunt realizate pentru montaj sub tencuial respectiv pe tencuial . O clasificare a acestor aparate poate fi f cut din punct de vedere al utiliz rii ca aparate ce satisfac numai un receptor sau mai multe receptoare. Montarea acestor aparate se face conform normativelor în vigoare care precizeaz atât în l imea la care s fie pozi ionate cât i mediul în care pot fi utulizate aceste întreruptoare. Pentru aparatele montate sub tencuial se apeleaz la doze de aparat care fac posibil izolarea aparatului atât fa de instala ie cât i fa de utilizator.
Întreruptor dublu

Întreruptor simplu

Întreruptor simplu cu semnalizarea prezen ei tensiunii în pozi ia închis

Întreruptor dublu cu semnalizarea prezen ei tensiunii în pozi ia închis

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

82

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

alegerea aparatelor electrice: alegerea contactoarelor Contactoarele electromagnetice sunt clasificate interna ional (CEI 158/1) dup categoria de utilizare. Fiec rei categorii de utilizare îi corespund condi ii tehnice prin care se stabile te sarcina comutat (recomandarea CEI 947 ± 4 ± 1/1990). Condi iile tehnice precizeaz valoarea curentului întrerupt Ie (de suprasarcin ) fa de curentul nominal In, durata relativ de trecere a curentului, precum i num rul de comut ri pe or . În acest sens se disting opt categorii de utilizare notate AC ± 1 ÷ 8 astfel:

Categoria

Ur /Un

Durata trecerii curentului

Suprasarcina

Utilizare

AC-1 AC-2 AC-3 AC-4 AC-5 AC-6 AC-7 AC-8

1,5In 4In 8In 10In 3In 1,5In ¤ 1,5In 8In 6In

1,1 1,1 1,1 1,1 1,05 ¤ 1,05

50 50 50 50
CEI 947-41/1990

¤ ¤ ¤

1,05

Sarcini slab inductive, cuptoare cu arc Motoare asincrone bobinate Motoare asincrone pornire i decuplare inclusiv impulsuri Pornire frânare motor asincron cu rotor colivie Comanda l mpilor cu desc rcare Comanda l mpilor cu incandescen Comanda transformatoarelor Comanda bateriilor de condensatoare Sarcini mici inductive pentru aparate casnice Motoare pentru aparate casnice Comanda motoarelor cu compresor pentru frigider cu rearmare manual dup declan are Comanda motoarelor cu compresor pentru frigider cu rearmare automat dup declan are

Not : ¤ - valori precizate de CEI 947-947-4-1/1990; Ur - tensiunea de restabilire la frecven a industrial ; Un- tensiunea nominal .

Fiec rei categorii de utilizare i se definesc condiment de conectare i deconectare corespunz toare i anume: ‡ Curent întrerupt de contactor (Ie) - func ie de categoria de utilizare; ‡ Curent termic al contactorului (Ith) - reprezint valoarea efectiv a curentului suportat de aparat timp de 8h f r ca înc lzirea cailor de curent s dep easc limita admis ; ‡ Curent temporar admis ± reprezint valoarea maxim a curentului suportat de calea de curent a contactorului timp de 1s - 10min f r ca înc lzirea c ilor de curent s dep easc limita admis ; ‡ Puterea de închidere (PdF) ± curentul (valoare efectiv ) pe care contactorul poate s -l închid f r a apare sudarea contactelor; ‡ Puterea de rupere (PdC) ± valoarea curentului întrerupt de contactor f r a produce uzura exagerat a contactelor (arcul s nu distrug contactele); ‡ Tensiunea nominal (Ue) ± reprezint valoarea efectiv a tensiunii dintre c ile de curent. ‡ Tensiunea de comand ± reprezint valoarea tensiunii aplicate electromagnetului;
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

83

APARATE ELECTRICE

‡ Tensiunea de izolare (tensiunea de restabilire) (Ui) ± reprezint valoarea maxim a tensiunii aplicate între contacte timp de 1 minut f r a str punge dielectricul, Ui”1500V; ‡ Puterea nominal ± pentru pornirea motoarelor ± reprezint puterea unui motor alimentat de contactor la tensiunea nominal ; ‡ Durata relativ de trecere a curentului±(durata conect rii DC) reprezint raportul dintre durata de trecere (tch) a curentului i durata unui ciclu (Tc) i are valorile standardizate: 15, 25, 40 i 60%; ‡ Impedan a c ii de curent la 50 Hz la valoarea curentului nominal; ‡ Num rul de comut ri pe or sau frecventa comut rilor fc ± definit de num rul de cicluri de manevr suportate de caile de curent f r distrugerea electric a contactelor; ‡ Durata de via mecanic - definit de num rul de cicluri de manevr suportate de c ile de curent f r distrugerea mecanic a contactelor; ‡ Temperatura ambiant i altitudinea. Serviciile de func ionare ale contactoarelor sunt: y Serviciul de lung durat S1 (de 8 ore) definit de curentul termic y Serviciul de scurt durat S2 caracterizat printr-o durata a cupl rii i una de repaus astfel încât calea de curent sa ajung la temperatura mediului ambiant. Acest serviciu este caracterizat prin valorile nominale 10, 30, 60, 90 min. y Serviciul intermitent periodic S3 este caracterizat prin durata conect rii i num rul de manevre pe or efectuate (fc=1/Tc). În acest serviciu se define te capacitatea unui contactor de a efectua cu certitudine un num r de cicluri pe or . La func ionarea în serviciile S2 i S3 curentul suportat de calea de curent a unui contactor poate fi mai ridicat decât curentul de la func ionarea în serviciul S1. Înc lzirea c ii de curent în serviciu S3 este dependent de durata conect rii. Cunoscând categoria de utilizare a contactorului func ie de tipul consumatorului se poate alege contactorul. Alegerea unui contactor înseamn : y definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege func ie de valoarea nominal a tensiunii de linie a re elei. Aceasta reprezint tensiunea dintre c ile de curent i poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000 Vef. y definirea tensiunii de comand ce reprezint valoarea efectiv a tensiunii ce se aplic blocului de comand . Valorile acestor tensiuni sunt standardizate, putând efectua comanda atât în c.a. cât i în c.c. (24, 48, 110, 380, 500 Vc.a. i 24, 48, 60, 110, 220, 440 Vc.c). y alegerea curentului maxim suportat de aparat (practic tipul aparatului) ceea ce implic determinarea prin calcul a curentului suportat de c ile de curent, în func ie de puterea consumatorului. Func ie de valoarea acestui curent se alege valoarea curentului nominal al contactorului ce trebuie s fie superioar celei rezultate din calcul. Curentul nominal al contactorului reprezint valoarea efectiv a curentului suportat de aparat timp de 8h f r ca înc lzirea c ilor de curent s dep easc limita admis . Constructorii de aparate (inclusiv firmele române ti) prin recomand rile CEI produc contactoare cu urm toarele valori ale curen ilor nominali: 10, 32, 63, 125, 250, 400 A. Alegerea contactoarelor depinde de: y Variabilele de intrare: tensiunea nominala a re elei, natura curentului, frecven a; y Variabilele de ie ire: natura receptorului, puterea acestuia, randamentul, defazajul, tensiunea de alimentare, frecven a comut rilor. În func ie de ace ti factori se determin caracteristicile de utilizare ale unui contactor i anume: y curentul nominal - Ie ; y tensiunea nominal - Ue ; y categoria de utilizare;
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

84

APARATE ELECTRICE y num rul ciclurilor de manevr . Alegerea complet a unui contactor implic precizarea urm toarelor date:

y
y

y y y y y

Tipul aparatului: num rul de poli, natura curentului, num rul de manevre Curentul nominal al aparatului: (Ith , Ie), Tensiunea de utilizare (Ue), Tipul circuitului de comand i definirea tensiunii de comand Num rul contactelor auxiliare: instantanee i temporizate; Gradul de protec ie al aparatului (IP xx). Calculul curentului întrerupt de aparat :

- curentul nominal al motorului:

In !

Pn 3U nL cos N

- curentul întrerupt

I c ! 6.I n
Num rul de conect ri este de 0.1 milioane conect ri f r revizie. Curentului maxim suportat de aparat trebuie s fie mai mare decât curentul întrerupt.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

85

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

alegerea aparatelor electrice: alegerea întreruptoarelor Alegerea întreruptoarelor în instala iile electrice se face în primul rând în func ie de capacitatea de rupere a acestora. Din acest motiv întreruptoarele de joas tensiune se încadreaz în 4 mari categorii: 1. Întreruptoare cu capacitate mic de rupere Ir < 3kA cunoscute sub denumirea de întrerup toare automate mici sau întreruptoare pentru instala ii interioare; 2. Întreruptoare compacte (trifazate) cu capacitate medie de rupere 3. Întreruptoare de mare putere de rupere Cr>50kA 4. Întreruptoare limitatoare ce acoper întreaga gam a capacit ilor de rupere Cr (1 ± 100)kA. Cunoscând capacitatea de rupere func ie de tipul consumatorului se poate alege întreruptorul. Alegerea acestuia implic : y definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege func ie de valoarea nominal a tensiunii de linie a re elei. Aceasta reprezint tensiunea dintre c ile de curent i poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000 Vef. alegerea curentului maxim suportat de aparat (practic tipul aparatului) ceea ce implic determinarea prin calcul a curentului absorbit, în func ie de puterea consumatorului. Func ie de valoarea acestui curent se alege valoarea curentului nominal al întreruptorului ce trebuie s fie superioar celei rezultate din calcul. Curentul nominal al întrerup torului reprezint valoarea efectiv a curentului suportat de aparat timp de 8h f r ca înc lzirea liniilor de curent s dep easc limita admis întrerup torului echipat cu declan atoare electromagnetice i declan atoare termice i se alege curentul de reglaj termic IR func ie de curentul consumatorului i curentul declan atorului electromagnetic (în general valoarea acestui curent este de 10IR, dar anumite tipuri de întreruptoare au gama de reglaj 4 - 10IR). y alegerea tensiunii de comand (numai pentru întrerup toarele ac ionate cu electromagne i sau motor electric) ce reprezint valoarea efectiv a tensiunii ce se aplic blocului de comand . Valorile acestor tensiuni sunt standardizate putând efectua comanda atât în c.a. cât i în c.c. y 24, 48, 110, 380, 500 Vc.a. respectiv 24, 48, 60, 110, 220, 440 Vc.c. Întreruptoarele manuale se aleg în func ie de curentul nominal i de cel de rupere, iar cele automate în func ie de curentul nominal, adic : Inm > IC Irm u IC Ina u IC în care: Inm ± curentul nominal al întreruptorului manual; Irm ± curentul de rupere al întreruptorului manual; Ina ± curentul nominal al întreruptorului automat. Pentru întreruptoarele manuale trebuie puse ambele condi ii, deoarece întreruptoarele cu pârghie au curentul de rupere mai mic decât cel nominal, iar cele cu came au curentul de rupere mai mare decât cel nominal. Caracteristicile standardizate indicate pe pl cu a indicatoarea unui întreruptor (disjunctor) sunt: y Ui: tensiune nominal de izola ie y Uimp: tensiune de inere la impuls y Icu: capacitate de rupere ultim , pentru diferite valori ale tensiunii de utilizare Ue y cat: categorie de utilizare
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

86

APARATE ELECTRICE

y y y
y

Icw: curent de scurt durat admisibil Ics: capacitate de rupere în serviciu In: curent nominal simbolul electric ca aparat de sec ionare a circuitelor electrice.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

87

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

alegerea aparatelor electrice: alegerea siguran elor fuzibile Dimensionarea siguran elor fuzibile pentru protejarea circuitelor se face inându-se seama de regimurile de scurt durat la pornire i de la defect (scurtcircuit), care produc curen i mari. Este necesar s se determine valoarea nominal a curentului siguran ei fuzibile în a a fel încât la pornirea direct siguran a fuzibil s se topeasc în 8 s, iar la pornirea în stea-triunghi în 40s. Astfel, din caracteristica de timp a fuzibilului se pot determina valorile duratelor de topire (t), în func ie de curentul de topire I. Se face raportul dintre curentul de topire i curentul nominal al siguran ei fuzibile IF (I/IF = K ), valorile fiind date în tabelul de mai jos: t ’ 1 or I/IF = K 1,3 1,6 Coeficien ii K pentru timpii de topire a fuzibililor 20 minute 40 sec. 8 sec. 4,5 sec. 2,4 sec. 1,8 2 2,5 3 4 curentul s fie mai mic decât

Pentru ca fuzibilul s nu se topeasc , trebuie ca Ip<I, adic curentul de topire Insa :

I !K IF sau I ! K .I F deci I p ! K .I F
i rezult condi ia de dimensionare în func ie de curentul de pornire, adic :

IF >

Ip K

La pornirea direct , K = 2,5, la pornirea stea-triunghi K = 2, iar la pornirea cu reostat K = 1,6. Pe de alt parte, în cazul scurtcircuitului, conductorul nu trebuie s se înc lzeasc peste limita admis , de aceea siguran a fuzibil trebuie s se topeasc înainte ca valoarea curentului de defect s ating de trei ori înc rcarea maxim admis în conductor Ima, adic :

I F e 3.I ma
Pentru protejarea coloanelor, condi iile sunt asem n toare, îns suplimentar trebuie realizat i verificarea în func ie de curentul nominal, la coloanele ce alimenteaz un num r mai mare de receptoare, adic :

I F > IC
I c max K I F > 3.I ma

IF >

în care: Icmax este curentul maxim pe coloan

i K = 2.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

88

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

alegerea aparatelor electrice: alegerea releelor electromagnetice de protec ie Alegerea i reglajul releelor electromagnetice la circuitele motoarelor de mare putere se fac în func ie de condi iile de pornire:

I REM p • 1,2Ip

i de protejare a sec iunii la scurtcircuit :

în care: - IREM este curentul de reglaj al releelor electromagnetice; - Ip i Ima au semnifica iile cunoscute. Alegerea i reglajul releelor electromagnetice pentru coloanele tablourilor generale se fac în func ie de acelea i condi ii, în felul urm tor :

I REM ma ” 4,5Ima (relee cu ac ionare instantanee).

IREM u 1,2Ic max IREM e 4,5 Ima IREM e 1,5 Ima
(în rela iile de mai sus, Icmax este curentul maxim pe coloan ). Releele electromagnetice se utilizeaz în schemele de distribu ie ce servesc consumatori importan i, pentru care trebuie s se realizeze o protec ie sigur din punctul de vedere al selectivit ii. Solu iile constructive la care se recurge pentru protec ia receptoarelor electrice impun utilizarea unor scheme de tipul celor de mai jos:

Protec ia motorului cu siguran e, cu relee termice i electromagnetice

Protec ia motorului cu siguran e i relee termice

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

89

APARATE ELECTRICE

FI

DE DOCUMENTARE

alegerea aparatelor electrice: alegerea releelor termice Protejarea circuitelor de alimentare a motoarelor la curen i de suprasarcin de valori mici se realizeaz prin relee termice care, la dep irea curentului de reglaj, ac ioneaz asupra circuitului de comand a contactorului. Releele termice se caracterizeaz prin curentul nominal INRT 10 A, 32 A, 63 A, 400 A i prin curentul de serviciu Is al elementelor termice, care variaz într-o gam foarte larg 0,19; 0,29; 0,40«400 A. De asemenea, ele se pot regla între (0,6 «1)Is. În func ie de valoarea curentului de calcul, se alege releul termic corespunz tor astfel: INRT >IC

IS • IC IRT  IC

în care s-a notat cu IRT curentul de reglaj, a c rui valoare se indic prin proiect dar se verific la func ionarea normal a motorului în sarcin . De asemenea, între curentul de serviciu Is i curentul nominal al siguran ei fuzibile trebuie s existe o rela ie determinat din analiza timpilor de lucru ai releelor i de topire a siguran elor fuzibile, în sensul urm tor: la supracuren i mari trebuie s se topeasc siguran ele fuzibile i s nu se declan eze releul termic. Tabelul de mai jos indic aceast leg tur .
Valorile maxime ale curen ilor siguran elor fuzibile pentru diver i curen i de serviciu ai releelor termice legate în serie 0,75 1 1,3 1,8 2,4 3,3 4,5 6 4 4 6 6 10 15 20 20 25 32 40 63 100 150 250 400 80 100 125 200 315 400 630 800

IS [A] IF [A] IS [A] IF [A]

0,19 0,5 8 25

0,29 0,8 11 35

0,4 2 15 50

0,55 2 20 63

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

90

APARATE ELECTRICE

6. GLOSAR (CUVINTE CHEIE)

a declan a anclan are aparat aparataj automen inere basculare cam capacitate de comutare caracteristic caracteristic intareie ire comand contactor contactor

contactor static

a produce o desfacere rapid , prin comand , a unui mecanism care blocheaz mi carea unor p r i ale unui dispozitiv, în vederea provoc rii sau întreruperii unor ac iuni opera ie d eînchidere a unui circuit electric efectuat cu un întreruptor, un contactor etc. sistem tehnic care serve te la efectuarea unei opera ii sau la dirijarea energiei ori la transformarea ei static totalitatea aparatelor folosite într-o ramur a tiin ei sau a tehnicii men inerea aliment rii unui contactor chiar dac butonul de pornire nu mai este ac ionat; se realizeaz cu ajutorul unui contact auxiliar ND al contactorului mi care de balansare, în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate proieminen (sau an ) cu profil determinat, pe suprafa a unui disc sau arbore, servind la deplasarea periodic a unui organ urm ritor (tachet) m rime caracteristic a aparatelor electrice; se indic prin curentul de rupere i curentul de închidere, la aparatele de joas tensiune i prin puterea de rupere i puterea de închidere, la aparatele d eînalt tensiune curb sau expresie analitic reprezentând dependen a dintre anumite m rimi specifice ale unui sistem tehnic sau fizic, în anumite condi ii de func ionare curb sau expresie analitic reprezentând dependen a dintre m rimea de intrare i m rimea de ie ire ale unui sistem tehnic, în condi ii date de func ionare Opera ie manual , semiautomat sau automat , prin care se pune în func iune, se regleaz sau se opre te un sistem tehnic; poate fi direct , indirect sau la distan aparat electric care, sub ac iunea unui semnal de comand , închide un circuit electric i-l men ine închis numai cât timp dureaz comanda aparat de comuta ie, cu ac ionare mecanic , electromagnetic sau pneumatic , cu o singur pozi ie stabil , capabil de a stabili, de a suporta i întrerupe curen ii, în condi ii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv curen ii de suprasarcin contactor la care, fenomenul de comuta ie este realizat prin conduc ia comandat a elementelor semiconductoare (tranzistoare, tiristoare, triace) realizându-se deci o comuta ie f r piese în mi care (comuta ie static )

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

91

APARATE ELECTRICE

curent de închidere curent de rupere cu it declan ator elicoidal factor de revenire induc ie electromagnetic

induc ie magnetic interblocaj

limitator de curs microîntreruptor releu reostat stare normal a releului (contactorului) stare ac ionat a releului (contactorului)
Profilul: TEHNIC Nivelul 3

cel mai mare curent pe care aparatul îl poate stabili sub o tensiune dat cel mai mare curent pe care aparatul este capabil s -l întrerup sub o tensiune dat pies component a unor aparate electrice de conectare, care, p trunzând în furci, realizeaz o leg tur electric conductiv aparat, ac ionat manual sau automat, care provoac pe cale mecanic suprimarea unei z vorâri sau declan area mecanismelor în form de elice (curb care poate fi înscris pe un cilindru circular sau pe un con circular i care taie sub un unghi constant generatoarele cilindrului sau ale conului) m rime caracteristic a unui releu, definit prin raportul dintre valoarea m rimii de intrare pentru revenirea releului i valoarea m rimii de intrare pentru ac ionarea releului fenomen de producere a unei tensiuni electromotoare (numit tensiune indus ) de-a lungul unei curbe închise, de c tre un câmp magnetic, variabil în timp (numit câmp inductor); tensiunea indus este propor ional cu viteza de varia ie a fluxului magnetic inductor, iar sensul s u este astfel orientat încât, câmpul magnetic al curentului pe care l-ar produce s se opun , prin câmpul s u magnetic, varia iei fluxului magnetic inductor m rime vectorial care, împreun cu intensitatea magnetic , caracterizeaz local componenta magnetic a câmpului electromagnetic imposibilitatea ac ion riii unui motor în cel lalt sens de rota ie, atât timp cât acesta func ionez în sens contrar; se realizeaz cu ajutorul a dou contacte auxiliare NI: unul al contactorului pentru un sens de rota ie, i al doilea pentru cel lalt sens de rota ie aparat de conectare care întrerupe sau stabile te circuite, sub ac iunea unui element mecanic al instala iei, aflat în mi care aparat miniatuaral de comand , cu ac ionare instantanee, caracterizat printr-o mare capacitate de comutare, realizat într-un gabarit redus aparat care realizeaz anumite comenzi (de exemplu, comutarea unui anumit circuit) atunci când variaz o m rime caracteristic a sistemului tehnic la care este conectat aparat alc tuit dintr-un rezistor a c rui rezisten electric este reglabil , f r demontarea conexiunilor; este utilizat la reglarea intensit ii curentului electric din circuite stare a releului/contactorului caracterizat prin circuit magnetic deschis (clapet liber ) la releul de tensiune/contactor i prin circuit magnetic închis (clapet atras ) la releul de curent stare a releului caracterizat prin circuit magnetic închis (clapeta atras ) la releul de tensiune/contactor i circuit magnetic deschis (clapeta liber ) la releul de curent 92

APARATE ELECTRICE

7. BIBLIOGRAFIE
Electromecanic . Laborator de bazele metrologiei. Manual pentru anul I coala de Arte i Meserii ± domeniul electromecanic , Editura Econimic Preuniversitaria, Bucure ti, 2003 2. Mirescu, S.C., Laborator tehnologic. Lucr ri de laborator i fi e de lucru. Vol. I i .a. II. Editura Economic Preuniversitaria, Bucure ti, 2004 3. Mare , Fl., .a. Solicit ri i m sur ri tehnice. Laborator tehnologic. Auxiliar curricular pentru clasa a X-a, liceu tehnologic ± profil tehnic. Editura Econimic Preuniversitaria, Bucure ti, 2001 4. B l oiu, T., .a. Elemente de comand i control pentru ac ion ri i SRA, manual pentru clasele a XI-a i a XII-a, liceu tehnologic, specializarea electrotehnic . Editura Econimic Preuniversitaria, Bucure ti, 2002 5. Hilohi, S., .a. Elemente de comand i control pentru ac ion ri i SRA, manual pentru clasele a XI-a i a XII-a, liceu tehnologic, specializarea electrotehnic . Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2002 6. Hilohi, S., .a. Instala ii i echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru licee industriale, clasele a IX-a i a X-a, domeniul electrotehnic i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1996 7. * * * Dic ionar. Inventatori i inven ii. Editura Tehnic , Bucre ti, 2001 8. Anton, A., .a. Solicit ri i m sur ri tehnice. Editura Orizonturi Universitare, Timi oara, 2001 9. * * * tiin a azi. Dosarele cunoa terii. Editura Egmont, Bucure ti, 2000 10. * * * Enciclopedia tehnic ilustrat . Editura Teora, Bucure ti, 1999 11. * * * Evolu ia tehnologiei. Editua Aquila 93, Oradea, 2001 12. * * * Colec ia revistei ³ tiin a pentru to i´ 13. * * * Colec ia revistei ³Arborele lumii´ 14. Mira, N., .a. Instala ii electrice industriale. Între inere i repara ii. Manual pentru clasa a XI-a, licee industriale i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1986 15. Popa, A. Aparate electrice de joas i înalt tensiune. Manual pentru licee industriale cu profil de electrotehnic i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1977 16. Mira, N., .a. Instala ii i echipamente electrice. Manual pentru clasele a XI-a i a XII-a, licee industriale cu profil de electrotehnic i coli profesionale, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1994 17. Bâzdoac , N. Ini iere în Internet, E-mail i Chat, Editura Arves, Craiova, 2002 G., .a.
18. Mare , Fl., .a. 19. Mare , Fl., .a. 20. Dinculescu, P. 21. * * * Aparate electrice. Auxiliar curricular pentru clasa a XI-a, Editura PaxAura Mundi, 2007 Ma ini electrice. Manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 2007 Instala ii electrice industriale de joas tensiune, Editura MatrixRom, 2003 Cataloage de firm (ETI, Gewiss, Aem Luxten Lighting, ELMARK, LovatoElectric, Rittal Sisteme, Phoenix Contact, Finder)

1. Cosma, D., .a.

Profilul: TEHNIC Nivelul 3

93

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->