Scoala Postliceala Sanitara ,,Grigore Ghica Voda,,Iasi

Proiect de diploma Examenul de absolvire a scolii postliceale sanitare Calificarea profesionala:asistent medical generalist

Ingrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral

Indrumator, Prof. Paduraru Oana

Candidat, Lacatus Alina Mihaela

Promotia 2012

Ingrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

Cuprins Nr
I II

Capitol/Obiectiv

Nr. de Nr. pagini paginii

Argument ngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral O1. Noiuni generale de anatomie si fiziologie O2. Prezentare general a afeciunii a. Definiie b. Clasificare c. Etiologie d. Simptomatologie e. Diagnostic f. Evoluie si prognostic g. Tratament h. Complicaii O3.Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea bolnavului cu AVC a. Fia tehnic nr. 1. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat b. Fia tehnic nr. 2 Alimentatia pasiva c. Fia tehnic nr .3 Sondajul vezical d. Fia tehnic nr. 4 Recoltarea LCR-ului prin punctie lombara O4. Procesul de ngrijire al unui pacient ................... a. Interviu(culegerea datelor) b. Nevoile fundamentale umane dup modelul Virginiei Henderson c. Plan de ngrijire O5. Educaia pentru sntate la un pacient cu AVC III Bibliografie IV Anexe

Cap.I Argument
Accidentul vascular cerebral reprezinta suma afectiunilor determinate de leziuni ischemice hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral , urmare a afectarii primare sau secundare a unuia sau mai multor vase cerebrale. Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de ngrijire specifice pentru un pacient cu accident vascular cerebral. Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu accident vascular cerebral si de care trebuie sa tina seama asistentul medical la ntocmirea planului de ngrijire sunt: -cefalee, tulburari de deglutitie, afazie, HTA, febra, tuse uscata, voma, hemipareza usoara, constipatie, insomnie, agitatie. Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C. 2. Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral: Definitie; Clasificare; Etiologie; Simptomatologie. 3.Rolul autonom si delegat al asistentului medical generalist n ngrijirea bolnavului cu A.V.C.(accident vascular cerebral) 4.Procesul de ngrijire al unui pacient cu AVC 5.Educatia pentru sanatate la un pacient cu A.V.C. Dezvoltarea obiectivelor proiectului are la baza urmatoarele competente profesionale: 1. Indentificarea si numirea modificarilor observate la inspectia generala; 2. Pregatirea pacientului pentru tehnici si investigatii; 3. Monitorizarea evolutiei bolnavului; 4. Evaluarea ndeplinirii obiectivelor stabilite n planul de ngrijire; 5. Aplicarea tehnicilor fizice utilizate n exploatarea imagistica; 6. Identificarea tulburarilor de alimentatie; 7. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de ngrijire la pacientii cu afectiuni dermatologice; 8. Analizarea semnelor si simptomelor specifice afectiunilor neurologice; 9. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de ngrijire la pacientii cu afectiuni neurologice; 10. Aplicarea interventiilor proprii si delegate specifice bolilor neurologice; 11. Analizarea semnelor si simptomelor specifice urgentelor; 12. Planificarea actiunii de educatie pentru sanatate. Aplicarea procesului de ngrijire la pacienti cu A.V.C. s-a finalizat prin

analiza unui caz cu A.V.C., hemipareza stnga caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidentiat problemele de dependenta specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiului Virginiei Henderson. n final a fost elaborat planul de ngrijire la un pacient cu A.V.C. Respectnd obiectivele generale ale proiectului. n plan au fost evidentiate problemele de dependenta,obiectivele de ngrijire, interventiile autonome si delegate aplicate precum si evaluarea interventiilor aplicate.

Cap II Ingrijirea bolnavului cu Accident vascular cerebral Obiectiv I Notiuni generale de anatomie si fiziologie
Sistemul nervos,impreuna cu sistemul endocrin regleaza majoritatea functiilor organismului. Sistemul nervos(SN) are rol in reglarea activitatii musculaturii si glandelor secretorii(atat exocrine cat si endocrine),in timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de sistemul nervos somatic,iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exo si endocrine) este realizata de SN vegetativ. Intre sistemul nervos si sistemul endocrin exista o stransa interdependenta. Sistemul nervos este alcatuit dintr-un sistem nervos vegetativ si un sistem nervos al vietii de relatie alcatuit din:sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Encefalul este situat in cutia craniana si in alcatuirea lui intra trunchiul cerebral,cerebelul, diencefalul si cele doua emisfere cerebrale,foarte dezvoltate la om,unde acopera aproape in intregime celelalte parti constitutive ale encefalului. Ca si maduva,encefalul este acoperit de meningele cerebral. Dura mater encefalica spre deosebire de dura mater spinala, adera intim la oasele cutiei craniene. In interiorul craniului trimite prelungiri orizontale si sagitale,iar dintre prelungirile orizontale mentionam cortul cerebelului,care separa cerebelul de lobul occipital al emisferelor cerebrale si diafragma seii turcestti in care este adapostita hipofiza. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos cental. Emisferele cerebrale in numar de doua,dreapta si stanga sunt separate printr-un sant adanc denumit fisura interemisferica sau longitudinala(fig.1). Cele doua emisfere cerebrale sunt unite in partea bazala print-o lama de substanta alba denumita''corp calos. Diencefalul, numit creierul intermediar,este asezat deasupra mezencefalului, pe care il depaseste in sens anterior si sub emisferele cerebrale,care il acopera. Diencefalul este alcatuit din metatalamus,subtalamus,epitalamus si hipotalamus. Trunchiul cerebral este primul component al encefalului. Functiile sale sunt numeroase si de importanta vitala.

Prin trunchiul cerebral trec toate caiile ce leaga maduva spinarii de etajele superioare ale SNC-ului,precum si cai proprii trunchiului cerebral ce conecteaza diferitele sale etaje. La nivelul trunchiului cerebral se afla formatiunea reticulata,cu rol in reglarea tonusului muscular,al celui cortical si in contrilul reflexelor spinale,al echilibrului si al posturii. Trunchiul cerebral contine centrii de reglare ai unor functii vitale,asa cum sunt activitatea cardiovasculara,respiratorie si digestiva. Cerebelul reprezinta un segment al encefalului care ia nastere din mezencefal. Este situat in loja posterioara a cutiei craniene,deasupra trunchiului cerebral si sub lobii occipitali ai emisferelor cerebrale. Cerebelul este separat de emisferele cerebrale printr-o prelungire a durei mater denumita cortul cerebelului'. Maduva spinarii este ultima portiune a SNC-ului. Este adapostita in canalul rahidian si se prezinta sub forma unui cilindru de substanta nervoasa,care incepe de la bulb si se termina cu coada de cal. Este impartita in doua jumatati,fiind formata din substanta alba si substanta cenusie. Substanta cenusie este situata central si imbraca aspectul literei H, este constituita din corpul neuroniilor. Baza transversala a H-ului formeaza comisura cenusie a maduvei,iar portiuniile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne:anterioare,laterale si posterioare. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii,cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. Substanta alba este alcatuita din cai matorii descendente si cai senzitive ascendente