Scoala Postliceala Sanitara ,,Grigore Ghica Voda,,Iasi

Proiect de diploma Examenul de absolvire a scolii postliceale sanitare Calificarea profesionala:asistent medical generalist

Ingrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral

Indrumator, Prof. Paduraru Oana

Candidat, Lacatus Alina Mihaela

Promotia 2012

Ingrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral .

Interviu(culegerea datelor) b. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat b.. Fișa tehnică nr .... Procesul de îngrijire al unui pacient .. 4 Recoltarea LCR-ului prin punctie lombara O4. Plan de îngrijire O5.. Educația pentru sănătate la un pacient cu AVC III Bibliografie IV Anexe . 2 Alimentatia pasiva c.Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu AVC a. Definiție b... Diagnostic f. Complicații O3. Noțiuni generale de anatomie si fiziologie O2. Tratament h..... Evoluție si prognostic g. Prezentare generală a afecţiunii a. Fișa tehnică nr... Nevoile fundamentale umane după modelul Virginiei Henderson c. Fișa tehnică nr. a.Cuprins Nr I II Capitol/Obiectiv Nr... Fișa tehnică nr... Simptomatologie e. pagini paginii Argument Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral O1. de Nr. Clasificare c. Etiologie d.3 Sondajul vezical d. 1.

I Argument Accidentul vascular cerebral reprezinta suma afectiunilor determinate de leziuni ischemice hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral . urmare a afectarii primare sau secundare a unuia sau mai multor vase cerebrale. afazie. febra. Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu accident vascular cerebral si de care trebuie sa tina seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: -cefalee. Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral: Definitie. 2. 8. 10. Dezvoltarea obiectivelor proiectului are la baza urmatoarele competente profesionale: 1. 11. Simptomatologie. 4. 5.V. constipatie. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacientii cu afectiuni neurologice. insomnie. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacientii cu afectiuni dermatologice. HTA. Monitorizarea evolutiei bolnavului. Identificarea tulburarilor de alimentatie. Planificarea actiunii de educatie pentru sanatate. Indentificarea si numirea modificarilor observate la inspectia generala. agitatie. tuse uscata. voma. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor stabilite în planul de îngrijire. Aplicarea interventiilor proprii si delegate specifice bolilor neurologice. hemipareza usoara. 6. 2.Rolul autonom si delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.C. 7.(accident vascular cerebral) 4.Procesul de îngrijire al unui pacient cu AVC 5. Analizarea semnelor si simptomelor specifice urgentelor. Analizarea semnelor si simptomelor specifice afectiunilor neurologice. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale S. Pregatirea pacientului pentru tehnici si investigatii. s-a finalizat prin . 12.C.V.Cap. 3. tulburari de deglutitie.C.C. 3. Aplicarea tehnicilor fizice utilizate în exploatarea imagistica. Clasificare. Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu accident vascular cerebral. Aplicarea procesului de îngrijire la pacienti cu A. 9.Educatia pentru sanatate la un pacient cu A.V. Etiologie.N.

interventiile autonome si delegate aplicate precum si evaluarea interventiilor aplicate.C. . În plan au fost evidentiate problemele de dependenta. hemipareza stânga – caz pentru care s-a elaborat un interviu.C. În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu A. Pe baza interviului realizat s-au evidentiat problemele de dependenta specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.V.analiza unui caz cu A. Respectând obiectivele generale ale proiectului.obiectivele de îngrijire..V.

1).encefalul este acoperit de meningele cerebral. Dura mater encefalica spre deosebire de dura mater spinala.impreuna cu sistemul endocrin regleaza majoritatea functiilor organismului.iar dintre prelungirile orizontale mentionam cortul cerebelului. Sistemul nervos este alcatuit dintr-un sistem nervos vegetativ si un sistem nervos al vietii de relatie alcatuit din:sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Intre sistemul nervos si sistemul endocrin exista o stransa interdependenta. Ca si maduva. Emisferele cerebrale in numar de doua. pe care il depaseste in sens anterior si sub emisferele cerebrale.unde acopera aproape in intregime celelalte parti constitutive ale encefalului.dreapta si stanga sunt separate printr-un sant adanc denumit fisura interemisferica sau longitudinala(fig. Encefalul este situat in cutia craniana si in alcatuirea lui intra trunchiul cerebral.este asezat deasupra mezencefalului.iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exo si endocrine) este realizata de SN vegetativ. Diencefalul. Sistemul nervos(SN) are rol in reglarea activitatii musculaturii si glandelor secretorii(atat exocrine cat si endocrine).care il acopera.cerebelul. Cele doua emisfere cerebrale sunt unite in partea bazala print-o lama de substanta alba denumita''corp calos”.in timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice. Functiile sale sunt numeroase si de importanta vitala.subtalamus.epitalamus si hipotalamus.Cap II Ingrijirea bolnavului cu Accident vascular cerebral Obiectiv I Notiuni generale de anatomie si fiziologie Sistemul nervos. In interiorul craniului trimite prelungiri orizontale si sagitale.care separa cerebelul de lobul occipital al emisferelor cerebrale si diafragma seii turcestti in care este adapostita hipofiza. Trunchiul cerebral este primul component al encefalului. Diencefalul este alcatuit din metatalamus.foarte dezvoltate la om. numit creierul intermediar. Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de sistemul nervos somatic. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos cental. adera intim la oasele cutiei craniene. . diencefalul si cele doua emisfere cerebrale.

precum si cai proprii trunchiului cerebral ce conecteaza diferitele sale etaje.cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative.al echilibrului si al posturii.asa cum sunt activitatea cardiovasculara.Prin trunchiul cerebral trec toate caiile ce leaga maduva spinarii de etajele superioare ale SNC-ului. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii.iar portiuniile laterale ale „H”-ului sunt subdivizate in coarne:anterioare. Maduva spinarii este ultima portiune a SNC-ului.respiratorie si digestiva.laterale si posterioare. Substanta alba este alcatuita din cai matorii descendente si cai senzitive ascendente . Cerebelul este separat de emisferele cerebrale printr-o prelungire a durei mater denumita „cortul cerebelului'. Baza transversala a „H”-ului formeaza comisura cenusie a maduvei. Trunchiul cerebral contine centrii de reglare ai unor functii vitale.al celui cortical si in contrilul reflexelor spinale. este constituita din corpul neuroniilor.care incepe de la bulb si se termina cu coada de cal.fiind formata din substanta alba si substanta cenusie.cu rol in reglarea tonusului muscular. La nivelul trunchiului cerebral se afla formatiunea reticulata. Este situat in loja posterioara a cutiei craniene. Cerebelul reprezinta un segment al encefalului care ia nastere din mezencefal. Este impartita in doua jumatati.deasupra trunchiului cerebral si sub lobii occipitali ai emisferelor cerebrale. Substanta cenusie este situata central si imbraca aspectul literei „H”. Este adapostita in canalul rahidian si se prezinta sub forma unui cilindru de substanta nervoasa.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.