Scoala Postliceala Sanitara ,,Grigore Ghica Voda,,Iasi

Proiect de diploma Examenul de absolvire a scolii postliceale sanitare Calificarea profesionala:asistent medical generalist

Ingrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral

Indrumator, Prof. Paduraru Oana

Candidat, Lacatus Alina Mihaela

Promotia 2012

Ingrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral .

Nevoile fundamentale umane după modelul Virginiei Henderson c. Interviu(culegerea datelor) b. Noțiuni generale de anatomie si fiziologie O2. Fișa tehnică nr. Plan de îngrijire O5. Simptomatologie e. Clasificare c. Evoluție si prognostic g.3 Sondajul vezical d. 1...... Procesul de îngrijire al unui pacient .. Prezentare generală a afecţiunii a. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat b. Definiție b...Cuprins Nr I II Capitol/Obiectiv Nr. Educația pentru sănătate la un pacient cu AVC III Bibliografie IV Anexe . 2 Alimentatia pasiva c.Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu AVC a... Etiologie d.. Fișa tehnică nr... Complicații O3. a.. Diagnostic f... de Nr. Fișa tehnică nr . Tratament h. 4 Recoltarea LCR-ului prin punctie lombara O4. Fișa tehnică nr... pagini paginii Argument Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral O1.

Educatia pentru sanatate la un pacient cu A. Planificarea actiunii de educatie pentru sanatate. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacientii cu afectiuni dermatologice. 2. 3.I Argument Accidentul vascular cerebral reprezinta suma afectiunilor determinate de leziuni ischemice hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral . s-a finalizat prin . Monitorizarea evolutiei bolnavului. 7. voma. insomnie.(accident vascular cerebral) 4.V.C. hemipareza usoara. Simptomatologie. Clasificare. Pregatirea pacientului pentru tehnici si investigatii. 8. febra. Analizarea semnelor si simptomelor specifice urgentelor. 3. tuse uscata.N. Dezvoltarea obiectivelor proiectului are la baza urmatoarele competente profesionale: 1. Prezentarea generala a accidentului vascular cerebral: Definitie. Identificarea tulburarilor de alimentatie.Cap. Aplicarea procesului de îngrijire la pacienti cu A. 6. Aplicarea tehnicilor fizice utilizate în exploatarea imagistica. Analizarea semnelor si simptomelor specifice afectiunilor neurologice. urmare a afectarii primare sau secundare a unuia sau mai multor vase cerebrale. 5. 9.C. constipatie. Indentificarea si numirea modificarilor observate la inspectia generala.C. 12. 4. Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacientii cu afectiuni neurologice. 10.V. afazie. agitatie. tulburari de deglutitie. Etiologie. HTA.Procesul de îngrijire al unui pacient cu AVC 5. Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu accident vascular cerebral. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale S. 11.V. 2. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor stabilite în planul de îngrijire. Aplicarea interventiilor proprii si delegate specifice bolilor neurologice. Obiectivele prezentului proiect sunt: 1.C.Rolul autonom si delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A. Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu accident vascular cerebral si de care trebuie sa tina seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: -cefalee.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu A. În plan au fost evidentiate problemele de dependenta. Respectând obiectivele generale ale proiectului.V.C. Pe baza interviului realizat s-au evidentiat problemele de dependenta specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson.. hemipareza stânga – caz pentru care s-a elaborat un interviu. .C.obiectivele de îngrijire.analiza unui caz cu A. interventiile autonome si delegate aplicate precum si evaluarea interventiilor aplicate.V.

Reglarea activitatii musculaturii scheletice este realizata de sistemul nervos somatic. Sistemul nervos este alcatuit dintr-un sistem nervos vegetativ si un sistem nervos al vietii de relatie alcatuit din:sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos cental.Cap II Ingrijirea bolnavului cu Accident vascular cerebral Obiectiv I Notiuni generale de anatomie si fiziologie Sistemul nervos. Cele doua emisfere cerebrale sunt unite in partea bazala print-o lama de substanta alba denumita''corp calos”. Encefalul este situat in cutia craniana si in alcatuirea lui intra trunchiul cerebral. numit creierul intermediar.iar reglarea activitatii musculaturii viscerale si a glandelor (exo si endocrine) este realizata de SN vegetativ.cerebelul. Ca si maduva. Emisferele cerebrale in numar de doua.1). Diencefalul. Diencefalul este alcatuit din metatalamus.care il acopera. Trunchiul cerebral este primul component al encefalului.dreapta si stanga sunt separate printr-un sant adanc denumit fisura interemisferica sau longitudinala(fig. In interiorul craniului trimite prelungiri orizontale si sagitale. diencefalul si cele doua emisfere cerebrale.in timp ce sistemul endocrin regleaza in principal functiile metabolice.este asezat deasupra mezencefalului.unde acopera aproape in intregime celelalte parti constitutive ale encefalului. Sistemul nervos(SN) are rol in reglarea activitatii musculaturii si glandelor secretorii(atat exocrine cat si endocrine).epitalamus si hipotalamus. .care separa cerebelul de lobul occipital al emisferelor cerebrale si diafragma seii turcestti in care este adapostita hipofiza. Dura mater encefalica spre deosebire de dura mater spinala.encefalul este acoperit de meningele cerebral.impreuna cu sistemul endocrin regleaza majoritatea functiilor organismului. Functiile sale sunt numeroase si de importanta vitala.foarte dezvoltate la om. adera intim la oasele cutiei craniene.subtalamus. Intre sistemul nervos si sistemul endocrin exista o stransa interdependenta. pe care il depaseste in sens anterior si sub emisferele cerebrale.iar dintre prelungirile orizontale mentionam cortul cerebelului.

respiratorie si digestiva. Maduva spinarii este ultima portiune a SNC-ului.deasupra trunchiului cerebral si sub lobii occipitali ai emisferelor cerebrale. La nivelul trunchiului cerebral se afla formatiunea reticulata.asa cum sunt activitatea cardiovasculara.al echilibrului si al posturii. Este impartita in doua jumatati.precum si cai proprii trunchiului cerebral ce conecteaza diferitele sale etaje. Baza transversala a „H”-ului formeaza comisura cenusie a maduvei. Cerebelul este separat de emisferele cerebrale printr-o prelungire a durei mater denumita „cortul cerebelului'. Cerebelul reprezinta un segment al encefalului care ia nastere din mezencefal.iar portiuniile laterale ale „H”-ului sunt subdivizate in coarne:anterioare.laterale si posterioare.Prin trunchiul cerebral trec toate caiile ce leaga maduva spinarii de etajele superioare ale SNC-ului.al celui cortical si in contrilul reflexelor spinale.cu rol in reglarea tonusului muscular. Trunchiul cerebral contine centrii de reglare ai unor functii vitale.care incepe de la bulb si se termina cu coada de cal. este constituita din corpul neuroniilor. Este adapostita in canalul rahidian si se prezinta sub forma unui cilindru de substanta nervoasa.cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. Substanta cenusie este situata central si imbraca aspectul literei „H”. Este situat in loja posterioara a cutiei craniene. Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii.fiind formata din substanta alba si substanta cenusie. Substanta alba este alcatuita din cai matorii descendente si cai senzitive ascendente .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful